ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

REZUMAT

- TEZǍ DE DOCTORAT -

CONTRIBUŢII LA PERFECŢIONAREA
MANAGEMENTULUI BURSIER

Coordonator ştiinţific:
Prof. univ. dr. Marin ANDREICA

Doctorand:
Stere Constantin FARMACHE

Bucureşti
- 2010
 A. CUPRINS
CUPRINS
INTRODUCERE .............................................................................................................. 4
CAPITOLUL I. PREOCUPǍRI ŞI REALIZǍRI ÎN DOMENIUL
MANAGEMENTULUI BURSIER. EFECTELE CRIZEI ASUPRA PIEŢEI BURSIERE
........................................................................................................................................... 7
1.1 Scurt istoric al pieţelor bursiere ........................................................................ 7
1.2 Obiectivele cercetării ...................................................................................... 11
1.3 Abordări teoretice privind managementul pieţelor bursiere ........................... 13
1.3.1. Perfecţionarea managementului strategic al burselor de valori:
controverse privind demutualizarea şi transformarea burselor în companii listate 15
1.3.2 Managementul indicilor bursieri ............................................................. 18
1.3.3 Perfecţionarea managementului activităţii de compensare-decontare a
tranzacţiilor bursiere ............................................................................................... 20
1.4 Bursele de valori în economia de piaţă ........................................................... 23
1.4.1 Funcţiile şi rolul burselor de valori ......................................................... 25
1.4.2 Principalii operatori bursieri internaţionali ............................................. 35
1.5 Criza financiară internaţională: influenţe asupra pieţei bursiere din România42
1.5.1 Evoluţia Bursei de Valori Bucureşti în anul 2008 .................................. 46
1.5.2 Evoluţia Bursei de Valori Bucureşti în anul 2009 .................................. 53
1.5.3 Opinii ale autorului referitoare la provocările generate de criza financiară
internaţională pentru managementul bursier ........................................................... 63
CAPITOLUL II. PERFECŢIONAREA ORGANIZǍRII ŞI ADMINISTRǍRII
BURSELOR DE VALORI ............................................................................................. 65
2.1 Organizarea burselor de valori ........................................................................ 65
2.1.1 Modalităţi de organizare a burselor de valori ......................................... 68
2.1.2 Demutualizarea burselor de valori .......................................................... 71
2.2 Colaborarea dintre bursele de valori ............................................................... 77
2.2.1 Alianţe şi fuziuni ..................................................................................... 78
2.2.2 Organizaţiile internaţionale ale burselor ................................................. 83
2.3 Structura veniturilor şi cheltuielilor burselor de valori ................................... 85
2.3.1 Serviciile oferite de bursele de valori ..................................................... 86
2.3.2 Veniturile şi cheltuielile burselor de valori ............................................. 89
2.4 Organizarea pieţelor bursiere din România .................................................... 93
2.4.1 Consolidarea internă a pieţei bursiere din România ............................... 93
2.4.2 Cooperarea regională şi internaţională.................................................. 100
2.5 Elemente de consolidare a pieţelor bursiere din România ............................ 101
2.5.1 Consolidarea instituţională a entităţilor care concură la realizarea
tranzacţiilor bursiere din România ........................................................................ 102
2.5.2 Crearea unui sistem multilateral de tranzacţionare (MTF) ................... 105
CAPITOLUL III. MANAGEMENTUL INDICILOR BURSIERI .............................. 114
3.1 Funcţiile indicilor bursieri............................................................................. 114
3.2 Clasificarea indicilor bursieri ........................................................................ 117
 3.3 Managementul indicilor bursieri ................................................................... 121
3.4 Indicii Bursei de Valori Bucureşti ................................................................ 130
3.5 Perfecţionarea managementului indicilor bursieri dezvoltaţi de către BVB 137
3.6 Construirea unui indice sintetic pentru piaţa bursieră din România ............. 140
3.7 Evaluarea riscului asociat indicilor bursieri .................................................. 146
3.7.1. Riscul asociat pieţelor bursiere: metodologia RiskGrades .................. 146
3.7.2. Determinarea RiskGrades pentru indicii BVB. Riscul pieţei de capital din
România – analiză comparativă ............................................................................ 150
CAPITOLUL IV. MANAGEMENTUL RISCURILOR ÎN DECONTAREA
TRANZACŢIILOR BURSIERE .................................................................................. 153
4.1 Compensarea şi decontarea tranzacţiilor bursiere......................................... 154
4.1.1 Etapele procesului de compensare-decontare ....................................... 155
4.1.2 Riscurile în cadrul sistemelor de compensare-decontare ...................... 156
4.1.3 Tipologia sistemelor de compensare-decontare .................................... 159
4.2 Recomandări privind funcţionarea sistemelor de compensare-decontare în
vederea diminuării riscurilor ..................................................................................... 163
4.2.1 Recomandările G30 .............................................................................. 163
4.2.2 Recomandările CPSS – IOSCO ............................................................ 165
4.3 Managementul riscurilor de decontare a tranzacţiilor realizate la BVB ....... 173
4.3.1 Participanţii la sistemul de compensare-decontare ............................... 174
4.3.2 Mecanismul decontării .......................................................................... 175
4.3.3 Managementul riscului.......................................................................... 176
4.4 Consideraţii referitoare la perfecţionarea activităţii de compensare - decontare a
tranzacţiilor bursiere ................................................................................................. 182
CAPITOLUL V. CONCLUZII, OPINII ŞI CONTRIBUŢII PROPRII ....................... 187
5.1. Contribuţii originale, opinii şi propuneri ..................................................... 188
5.2. Probleme generate de punerea în practică a propunerilor şi recomandărilor193
5.3. Concluzii finale ............................................................................................. 195
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................... 198
ANEXA Valorile indicelui ALL-X în perioada Ianuarie 2009 – Martie 2010 ........ 206
 B. CUVINTE CHEIE

Management bursier, piata bursiera, firma de brokeraj, bursa de valori, indici bursieri,

riscul operational, tranzactii bursiere, activitati de compensare – decontare, risc grades,

consolidarea pietei bursiere, indici de indici

C. SUMARUL TEZEI DE DOCTORAT

Este stiut faptul ca bursa reprezintă un „barometru” al vieţii economico-financiare

într-o ţară sau pe plan internaţional, un indicator al stării lumii de afaceri şi al
perspectivelor economiei. Prin acest rol, aceasta devine un simbol al economiei de piaţă
şi obiect de interes nu numai pentru cercurile de afaceri, ci şi pentru întreaga comunitate.
Criza economico-financiară care a monopolizat economiile din întreaga lume în
ultimii ani, a avut un impact nefavorabil asupra evoluţiei pieţelor bursiere. Astfel,
cotaţiile acţiunilor marilor companii listate la bursa au scazut dramatic, lichiditatea din
pieţele bursiere s-a redus foarte mult şi, pe acest fond, a scazut volumul tranzacţiilor ca
urmare a reducerii interesului manifestat de investitori şi speculatori. Indicii bursieri au
cunoscut o scadere pe ansamblu şi o distorsionare a informaţiilor oferite investitorilor
potenţiali ca urmare a “perturbaţiilor’ aparute în structura companiilor participante la
baza de formare a acestora.
In acest context, prezenta teza de doctorat subliniaza necesitatea dezvoltarii pieţei
bursiere şi a instituţiilor care reglementează activitatea acesteia. Rolul important pe care-l
deţin bursele în cadrul pieţei financiare a generat în rândul teoreticienilor şi practicienilor
preocuparea pentru aprofundarea cunoaşterii în domeniul perfecţionării managementului
bursier, a extinderii operaţiunilor specifice pieţelor bursiere şi a adaptării funcţionării
burselor la condiţiile de instabilitate economică generate de actuala criză economico-
financiară. Un astfel de demers, care să aibă ca obiect de studiu şi analiză evoluţia pieţei
de capital din România, ar trebui să aibă în vedere şi formularea de concluzii care să
contribuie la perfecţionarea managementului bursier, să identifice tendintele majore
conturate la nivel internaţional în domeniul managementului bursier şi sa evalueze
implicaţiile acestora asupra pieţei bursiere autohtone. Autorul, prin demersul sau, se
inscrie pe linia celor semnalate mai sus.

Pentru a răspunde obiectivelor pe care şi le-a propus în cadrul lucrării de doctorat,

autorul a structurat teza în cinci capitole:

În capitolul I,( „Preocupări şi realizări în domeniul managementului bursier.

Efectele crizei financiare asupra pieţei bursiere” ) autorul subliniază faptul că
preocupările teoretice privind bursele şi piaţa bursieră se îngemănează cu apariţia
primilor germeni ai acestora. Astfel, după definirea obiectivelor cercetării, metodologiei
şi bazei informaţionale care a stat la baza tezei de doctorat, autorul evidenţiază
principalele direcţii care atestă caracterul inovativ al tezei :
-perfecţionarea organizării instituţionale a pieţei bursiere
-soluţionarea problemei creşterii lichidităţii pieţei bursiere
- perfecţionarea managementului indicilor şi lansarea unui nou indice bursier
- evaluarea riscului asociat pieţei de capital din Romania prin aplicarea metodologiei
RiskGrades şi compararea indicilor bursieri cu cei din alte ţări.

Relativ la direcţiile de cercetare aferente managementului bursier autorul evidentiază

faptul că acestea s-au cristalizat în mai multe direcţii şi anume: extinderea pieţei prin
tranzacţionarea unor noi produse bursiere şi a activităţilor desfăşurate pe piaţă de către
instituţiile pieţei de capital, perfecţionarea managementului strategic (organizaţional,
fuziuni, asocieri) respectiv al celui operaţional cu luarea în calcul a factorilor de risc. Un
spaţiu aparte alocă autorul aspectelor teoretice, controverselor şi stadiului realizărilor în
domeniul
-perfecţionării managementului bursier ca urmare a demutualizării şi transformării
operatorilor bursieri în companii listate;
-creării şi perfecţionării managementului indicilor bursieri;
-perfecţionării managementului activităţii de compensare-decontare a tranzacţiilor
bursiere
 În plus, pe lângă stadiul cercetărilor în domeniul de referinţă al tezei, autorul
semnalează stadiul cunoaşterii prin delimitarea conceptuală a tuturor categoriilor
vehiculate pe piaţă.
Un spaţiu aparte alocă autorul (sub aspect conceptual şi evolutiv) pieţelor
bursiere, funcţiilor şi rolului burselor de valori pe pieţele bursiere, marilor operatori
bursieri NYSE Euronext şi Nasdaq OMX. În acest context, doctorandul evidenţiază
evoluţia pieţei bursiere din România, respectiv a Bursei de Valori Bucureşti în ultimii doi
ani. Sesizând dificultăţile întâmpinate în acesti ani de piaţa burssieră, doctorandul
realizează un amplu tablou al influenţelor crizei financiare internaţionale asupra pieţei
bursiere româneşti. Modul în care a reacţionat piaţa bursieră autohtonă, susţine autorul, a
evidenţiat cu şi mai multă claritate interdependenţele care s-au creat în timp cu mediul
investiţional internaţional, limitele pe care instituţiile şi mecanismele pieţei de capital din
România încă le manifestă şi nu în ultimul rând, provocările cărora managementul bursier
va trebui să le facă faţă în viitor. Discutarea opţiunilor privind perfecţionarea
managementului bursier este însă mai mult decât oportună conchide autorul, motiv pentru
care, în capitolele următoare,va prezenta unele posibile măsuri a căror implementare,
chiar dacă deloc facilă, ar putea conduce la crearea unor instituţii şi mecanisme care să
favorizeze o mai bună poziţionare a pieţei de capital din România în context
internaţional.

În cadrul capitolului II, „Perfecţionare organizării şi administrării burselor

de valori”, autorul realizeaza o trecere în revistă a sistemelor de organizare a operatorilor
bursieri şi a modului cum au evoluat acestea de-a lungul timpului. Dacă pentru o foarte
lungă perioadă de timp organizarea mutuală a fost preferată de burse oricărei alte forme
de guvernanţă, ultimele trei decenii au adus schimbări radicale.
Pornind de la o ampla documentare realizata de doctorand, s-au identificat atât
principalii factori care au încurajat operatorii bursieri să renunţe la modelul mutual de
organizare şi să îmbrăţişeze sisteme de guvernanţă corporativa, cât şi elementele care
încă stârnesc controverse generate de statutul de companie orientată spre realizarea de
profit şi în acelaşi timp de entitate care stabileşte regulile de funcţionare ale unei pieţe.
De asemenea, urmărind etapele pe care principalii operatori bursieri internaţionali le-au
parcurs până la obţinerea statutului de corporaţie, autorul a ajuns la concluzia că
demutualizarea şi listarea burselor sunt două etape ale unui proces cu un scop foarte clar:
realizarea economiilor de scop şi scală.
Aşa cum evoluţiile indicatorilor pieţei bursiere din România nu se pot sustrage
mişcărilor înregistrate în cadrul pieţelor financiare internaţionale, tot astfel nici procesele
de demutualizare iniţiate de marii operatori bursieri internaţionali nu pot să nu producă
modificări în sistemul de guvernare al celor două burse din România. Spre deosebire de
procesele similare desfăşurate la nivel internaţional, unde demutualizarea şi mai apoi
listarea burselor au favorizat procesele de consolidare, în cazul celor doi operatori din
România se pare că listarea BVB şi Sibex reprezintă mai degrabă un semn al eşecului
unui proiect de fuziune. Cu toate acestea, obiectivul consolidării pieţei de capital din
România rămâne de actualitate şi crearea unei structuri de tip holding ar facilita realizarea
unei colaboărări instituţionale mai strânse şi mai bine coordonate, cu efecte pozitive
inclusiv asupra dezvoltării pieţei de capital autohtone.
În finalul capitolului se argumenteaza necesitatea constituirii unui sistem
alternativ de tranzacţionare (MTF) în cadrul căruia să fie tranzacţionate acţiuni emise de
companiile străine listate care deţin controlul asupra unor companii locale importante, dar
care au statut de companii închise. Un astfel de demers ar putea să se constituie într-o
soluţie, chiar dacă parţială, a principalei probleme cu care se confruntă piaţa bursieră
locală: lichiditatea redusă, cauzată de lipsa unei oferte suficient de diversificate.

Cel de-al treilea capitolul al tezei, „Managementul indicilor bursieri”, este

dedicat modalităţilor de construire şi de perfecţionare a indicilor bursieri precum si a
managementului acestora. Prin capacitatea lor de a descrie sintetic evoluţia de ansamblu a
unei pieţe bursiere sau doar a unui anumit segment al acesteia, indicii bursieri au devenit
extrem de populari şi reprezintă un important instrument de marketing pentru orice
operator bursier. De asemenea, utilizarea indicilor bursieri de către investitorii
instituţionali face să crească importanţa pe care operatorii bursieri o acordă (sau ar trebui
să o acorde) modului de calcul, managementului indicilor şi promovării acestora.
Întrucât nu există foarte multe publicaţii în limba română care să trateze “in
extenso” subiectul indicilor bursieri, s-a acordat o atenţie specială elementelor teoretice
care stau la baza creării unui index şi exigenţelor care asigură îndeplinirea funcţiilor unui
indice de tip bursier. De asemenea, analizând indicii calculaţi în prezent, am observat că
nu există un indice bursier care să descrie cât mai complet “universul” pieţei de capital
din România. De aceea, s-a construit un “indice de indici” (index of indices), care să
surprindă prin evoluţia sa mişcările care se produc pe toate segmentele pieţei bursiere
autohtone: piaţa reglementată, piaţa Rasdaq şi piaţa societăţilor de investiţii financiare
(SIF).
In plus, s-a implemetat metodologia RiskGrades indicilor bursieri pentru o oferi o
imagine de ansamblu a riscului asociat unei pieţe bursiere în ansamblul său. Astfel s-au
calculat valorile RiskGrades pentru indicii BVB şi pentru cei ai principalilor indici
bursieri din Europa Centrală şi de Est, iar analiza comparativă a revelat faptul că riscul
asociat pieţei bursiere din România nu diferă semnificativ de riscurile cărora investitorii
trebuie să le facă faţă atunci când realizează plasamente în cadrul burselor din Cehia sau
Polonia.

Capitolul IV al tezei, „Managementul riscurilor în decontarea tranzacţiilor

bursiere”, debuteaza cu descrierea unor detalii ale procesului de compensare-decontare
ale tranzacţiilor realizate la Bursa de Valori Bucureşti in contextual relevarii rolului
acestor sisteme în cadrul pieţelor de capital.

Având în vedere globalizarea fluxurilor financiare, autorul semnaleaza

posibilitatea aparitiei riscului de contaminare şi răspândire a unor probleme locale la
nivel internaţional. Din acest motiv, a considerat necesară detalierea recomandărilor,
standardelor şi reglementărilor europene în organizarea unui sistem de decontare a
operaţiunilor cu instrumente financiare, cu trimitere la Recomandările G30 şi
Recomandările CPSS – IOSCO.

Odată prezentate riscurile generale care apar într-un sistem de compensare-

decontare şi recomandările pentru funcţionarea unor astfel de sisteme, s-au detaliat
măsurile de management al riscurilor implementate pentru procesul de compensare-
decontare a tranzacţiilor cu instrumente financiare realizate la BVB. În finalul capitolului
au fost prezentate unele consideraţii personale referitoare la perfecţionarea activitătii
post-tranzacţionare la BVB in vederea diminuarii riscurilor, care se referă în principal la
diversificarea tipurilor de conturi care pot fi deschise la nivelul Depozitarului Central şi
la introducerea împrumutului de acţiuni.

Capitolul V : CONCLUZII, OPINII ŞI CONTRIBUŢII PROPRII sintetizeaza

principalele realizari notabile ale autorului in cadrul tezei de doctorat. Principalele
contribuţii proprii din cadrul tezei de doctorat vizează atat aspecte teoretice şi cat si
practice ale domeniului abordat:
a. Contribuţii teoretice la dezvoltarea cunoaşterii:
- clarificarea şi sistematizarea terminologiei de bază referitoare la tranzacţiile bursiere;
- studiul integrator al dezvoltării domeniilor ţintă al lucrării;
- analiza strategiilor adoptate de operatorii bursieri internaţionali;
- sistematizarea metodologilor de construire a indicilor bursieri;
- clasificarea categoriilor de riscuri post-tranzacţionare;
- realizarea unui cadru conceptual şi a unei metodologii de cercetare a particularităţilor
managementului riscului în decontarea tranzacţiilor bursiere;
- analiza efectelor crizei financiare internaţionale asupra pieţei bursiere din România.

b. Contribuţii practice la dezvoltarea cunoaşterii:

- investigarea mangementului bursier în instituţiile pieţei bursiere;
- elaborarea unor soluţii de consolidare instituţională a BVB;
- propunerea unei modalităţi eficiente pentru diversificarea ofertei de acţiuni
tranzacţionate la BVB;
- elaborarea unei metodologii de construire a unui nou indice bursier pe baza metodelor
econometrice şi implementarea celor de risk-grades la asigurarea comparabilitatii
indicilor şi a reprezentativitatii lor, respectiv la evaluarea riscului asociat pieţei de
capital din România
- detalierea mecanismului de împrumut de acţiuni;
- perfecţionarea instrumentelor de reducere a riscurilor în decontarea tranzacţiilor
bursiere.
Principalele contribuţii ştiinţifice, opinii şi propuneri ale doctorandului sunt
circumscrise următoarelor obiective ale lucrării:
I. Perfecţionarea managementului bursier strategic
A. Identificarea de noi strategii de acţiune în vederea dezvoltării pieţei bursiere

Construirea mecanismelor care să permită tranzacţionarea în cadrul unui

sistem alternativ a acţiunilor emise de companiile străine reprezintă, în opinia
autorului, o soluţie de extindere a pieţei bursiere prin perfecţionarea sistemului de
tranzacţionare.
Soluţia este realizabilă numai prin intermediul unui participant dispus să-şi asume
rolul de formator de piaţă şi care astfel să asigure permanenta comunicare şi armonizare a
cotaţiilor între cele două pieţe.
B. Identificarea de noi căi de perfecţionare a managementului Bursei de Valori
O piaţă bursieră dinamică are nevoie de instituţii puternice, motiv pentru care
este necesară consolidarea instituţională a pieţei de capital din România. Pentru
aceasta propunem ca listarea acţiunilor BVB pe piaţa reglementată să fie precedată
(urmată) de creionarea unei structuri de tip “holding financiar”, care să aibă în
„vârful” său o companie care să deţină participaţii la toate celelalte societăţi şi să fie
implicată direct în managementul strategic şi în coordonarea societăţilor la care deţine
participaţii. Un astfel de model nu ar fi o noutate în industria serviciilor financiare de la
nivel european, întrucât într-un mod similar au fost create, de exemplu, grupul de
companii din jurul Deutsche Borse sau grupul Hellenic Exchanges.
Crearea unei structuri de tip holding ar permite concentrarea actualelor participaţii
ale BVB S.A. la nivelul BVB Holding S.A., aceasta ultimă entitate urmând să aibă
statutul de companie listată. Printr-o astfel de structura de grup s-ar putea realiza premise
pentru:
• consolidarea pieţei bursiere din România,
• o mai bună coordonare a acţiunilor societăţilor din grup
• evitarea potenţialelor conflicte de interese în adoptarea regulilor de funcţionare a
pieţei reglementate.
II. Perfecţionarea managementului bursier operaţional, prin:

A. Pefecţionarea managementului activităţii de tranzacţionare

Bursele de valori sunt “organisme” extreme de sensibile la toate schimbările care

se produc nu doar la nivelul economiei reale şi sistemului financiar naţional, dar şi la
evoluţiile şi procesele care se petrec la nivel global. De aceea, criza financiară
internaţională a afectat puternic şi piaţa de capital din România, iar evoluţia principalilor
indicatori şi indici bursieri a evidenţiat cu foarte mare claritate dependenţa
performanţelor BVB de fluxurile financiare internaţionale şi de prezenţa pe piaţa locală a
investitorilor străini.

În acest context se impune o schimbare de abordare la nivelul managementului

bursier, astfel încât să se realizeze alinierea practicilor din piaţa de capital din România la
mecanismele şi regulile cu care marii investitori internaţionali sunt obişnuiţi. Dacă o
decizie în sensul renunţării la sistemul proprietar de tranzacţionare pe care-l utilizează în
prezent BVB şi acomodarea unuia care este utilizat de una dintre marile burse europene
este dificil de luat în acest moment, se pot adapta o serie de mecanisme care ţin de
activităţile pre- şi post-tranzacţionare. Introducerea împrumutului de acţiuni, renunţarea
la regula de pre-validarea a ordinelor de vânzare introduse în sistemul de tranzacţionare,
operaţionalizarea vânzărilor scurte sau adoptarea unui sistem mixt de conturi (conturi
globale şi conturi individuale) sunt doar câteva elemente de natură să crească
atractivitatea pieţei bursiere locale pentru investitorii străini şi mai ales pentru
intermediarii care pot deveni mai interesaţi de obţinerea statutului de “remote member” la
BVB.

B. Perfecţionarea managementului riscului operaţional

Deschiderea spre exterior, spre piaţa internaţională a titlurilor de valoare,

reprezintă pentru instituţiile pieţei de capital din România mai mult decât o opţiune: este
o necesitate. Regulile şi practicile locale ar trebui corelate cât mai rapid cu cele de la
nivel internaţional. O atenţie deosebită ar trebui acordată în special activităţii post-
tranzacţionare, întrucât investitorii în general şi în special investitorii străini sunt foarte
atenţi la siguranţa pe care le-o oferă instituţiile pieţei şi la confidenţialitatea operaţiunilor
proprii. Din această perspectivă sistemul de conturi utilizat de către Depozitarul Central
poate avea un rol critic, întrucât opinez ca acesta ar trebui să răspundă simultan atât
cerinţelor investitorilor şi intermediarilor străini, cât şi ai celor locali. De aceea, consider
că sistemul de conturi individuale utilizat până în prezent în cadrul pieţei de capital din
România nu ar trebui să fie înlocuit în totalitate de sistemul de conturi globale utilizat pe
scară largă la nivel internaţional. În concluzie, soluţia corectă constă în varianta în care
Depozitarul Central va lăsa deschisă participanţilor opţiunea de a utiliza în continuare atât
conturi individuale, cât şi conturi globale. Funcţionarea în paralel a celor două tipuri
de conturi (conturi individuale şi conturi globale), în cadrul unui sistem unitar, ar
răspunde exigenţelor tuturor participanţilor la piaţă şi totodată ar rămâne doar o chestiune
de timp pentru a vedea care este cea mai potrivită structură de conturi pentru piaţa
bursieră din România.
C. Perfecţionarea managementului indicilor bursieri
Avand în vedere faptul că indicii bursieri constituie instrumente de evaluare ale
performanţelor managementului bursier, autorul propune o soluţie de perfecţionare a
acestora pe piaţa românească. Pentru a descrie evoluţia globală a întregii pieţe de acţiuni
din România, o variantă ar fi construirea unui index nou (index de indici, care să aibă în
componenţă indicii BET-C, BET-FI şi RASDAQ-C.), care să cuprindă peste 1.000 de
simboluri tranzacţionate în cadrul pieţelor administrate de către BVB. Astfel, s-ar acoperi
integral acţiunile tranzacţionate în cadrul celor două pieţe: piaţa reglementată şi piaţa
Rasdaq.
Ca soluţie, pentru început, un indice de indici (denumirea propusă în cadrul
acestei teze este ALL-X) va avea o formulă de calcul şi o metodologie simplă, întrucât
principala sa funcţie va fi una descriptivă.
Chiar dacă în lumea globalizată de astăzi pieţele bursiere sunt puternic
interconectate între ele, ele îşi păstrează totuşi a serie de caracteristici particulare ce le
diferenţiază în preferinţele investitorilor. Mai mult sau mai puţin subiectiv, investitorii
consideră adeseori că o piaţă bursieră este prea riscantă pentru a investi în raport nu doar
cu propriile strategii, dar şi în raport cu alte burse în care pot realiza plasamente de
portofoliu.
Prin calcularea RiskGrades pentru mai mulţi indici bursieri se obţine o imagine
sintetică a riscului pe care investitorii îl asignează pieţei bursiere din România în raport
cu bursele din regiune sau cu pieţele bursiere dezvoltate. Dacă intuitiv indicatorii de
lichiditate şi adâncimea pieţei reglementate organizate de către Bursa de Valori Bucureşti
sugerează că piaţa de capital din România este percepută ca fiind una dintre cele mai
riscante, demersul de a calcula RiskGrades oferă o imagine asupra a cât de mari sunt
riscurile comparativ cu alte pieţe bursiere din regiune.
Valorile RiskGrades obţinute pentru toţi indicii bursieri din regiune sunt foarte
apropiate şi arată că investitorii nu receptează piaţa de capital din România ca fiind una
excesiv de riscantă în raport cu celelalte burse din regiune. Se confirmă astfel ipoteza
formulată în această teză că principalele probleme ale pieţei de capital din România un
sunt legate de cerere, ci derivă în primul rând dintr-o ofertă inadecvată.
Perpetuarea imaginii de piaţă bursieră cu un grad de risc ridicat ar putea
reprezenta o problemă pentru Bursa de Valori Bucureşti, în condiţiile în care în ultimii
ani inclusiv investitorii locali au început să realizeze plasamente de portofoliu în titluri
emise de companii listate la burse europene.
In plus, autorul semnaleaza principalele probleme generate de punerea în practică
a propunerilor şi recomandărilor formulate de acesta cum ar fi:
Strict teoretic, organizarea unei structuri de tip “holding financiar”, care să
aibă în „vârful” său o companie care să deţină participaţii la toate celelalte societăţi
care concură la realizarea şi finalizarea tranzacţiilor bursiere este în principiu destul
de uşor de realizat. Acţionarii fiecărei societăţi care urmează să facă parte din această
structură de tip holding îşi transferă acţiunile către noua entitate, urmând să primească în
schimb acţiuni emise de aceasta. Principala problemă care apare este legată de raportul de
schimb între acţiunile noii entităţi şi cele emise de fiecare companie din grup, mai ales că
structura acţionariatului este destul de eterogenă. Există posibilitatea realizării unei
evaluări a fiecărei companii vizate a face parte din această structură de tip holding, care
să fie eventual realizată de acelaşi evaluator şi care să utilizeze unitar aceleaşi metode.
În ceea ce priveşte construirea mecanismelor care să permită tranzacţionarea
în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare a acţiunilor emise de companiile
străine, principalul element critic îl reprezintă nevoia de a asigura în permanenţă cotaţii
de cumpărare şi vânzare în piaţă. Aceasta se poate realiza numai prin intermediul unui
participant dispus să-şi asume rolul de formator de piaţă şi care astfel să asigure
permanenta comunicare şi armonizare a cotaţiilor între cele două pieţe. Formatorul de
piaţă ar trebui să aibă capacitatea fie de a deţine în nume propriu un anumit volum de
titluri care să facă obiectul în cadrul unui astfel de sistem alternativ de tranzacţionare, fie
să aibă capacitatea de a administra eficient operaţiuni de împrumut de acţiuni. În
condiţiile în care majoritatea pieţelor europene au acelaşi termen de decontare (T+3), iar
transferul de acţiuni între doi depozitari centrali este deocamdată unul care presupune
parcurgerea unor etape consumatoare de timp, împrumutul de acţiuni pare să fie o
condiţie necesară pentru un astfel de proiect.
Funcţionarea în paralel a celor două tipuri de conturi (conturi individuale şi
conturi globale), în cadrul unui sistem unitar gestionat de Depozitarul Central, a
devenit deja o soluţie pe care până la urmă au adoptat-o şi instituţiile pieţei de capital din
România. Varianta care se doreşte a fi implementată presupune însă ca participanţii pe
piaţă să opteze pentru unul dintre cele două sisteme de conturi, ceea ce ar putea genera la
un moment dat unele probleme care ţin în primul rând de activitatea de supraveghere a
pieţei.
In final, relativ la piata de capital, autorul concluzioneaza faptul ca la momentul
actual, piaţa de capital din România manifestă încă un grad ridicat de ineficienţă: nivel
scăzut de activitate pe segmentul primar al pieţei şi valori de tranzacţionare relativ reduse
înregistrate pe piaţa secundară. Principala problemă la care, în urmatorii ani,
managementul bursier va trebui să găsească răspunsuri o reprezintă lichiditatea redusă.
Ca pe orice altă piaţă, şi pe piaţa bursiera lichiditatea este determinată de două
componente principale: cererea şi oferta de instrumente financiare tranzacţionabile.
Întrucât piaţa de capital din România nu este cunoscută printr-un număr mare de oferte
publice primare iniţiale (IPO) de anvergura, şi Bursa de Valori Bucureşti nu a reusit să
devină suficient de atractivă pentru marii intermediari financiari, care să dorească să
devină membri ai sistemului de tranzacţionare al BVB. De aceea, cererea venită dinspre
investitorii internaţionali îşi va atenua în timp efectul de antrenare al pieţei. De asemenea,
lipsa unei oferte adecvate determină unii investitori locali, de retail sau instituţionali, să ia
în calcul varianta de a realiza plasamente de portofoliu pe alte pieţe bursiere europene.
Pentru a contracara conturarea unei astfel de tendinte, cu efecte negative de durată asupra
lichidităţii pieţei bursiere locale, este necesară activarea acelor mecanisme care să creeze
posibilitatea tranzacţionarii la BVB de acţiuni emise de companii străine. Un astfel de
mecanism este oferit de posibilitatea de a operaţionaliza un sistem alternativ de
tranzacţionare (ATS sau MTF), în cadrul căruia să poată fi tranzacţionate acţiuni emise
de companii străine.
În cadrul oricarei pieţe de capital, mecanismele post-tranzacţionare şi sistemele
de înregistrarea deţinerilor pot reprezenta inhibitori sau catalizatori ai activităţii din piaţa
bursieră. De acest adevăr au început să fie convinşi în ultimii ani din ce în ce mai mulţi
participanţi pe piaţa de capital din România şi de aici au apărut o serie de presiuni pentru
implementarea unor schimbări în activitatea de post-tranzacţionare, cum ar fi adoptarea
unui nou sistem de conturi sau introducerea împrumutului de acţiuni. Apreciem că, în
actualul context, înlocuirea sistemului de conturi individuale cu un sistem bazat exclusiv
pe conturi globale prespune anumite riscuri şi de aceea propunem adoptarea unui sistem
mixt de conturi, care să ofere participanţilor la piaţa posibilitatea de a alege varianta cea
mai potrivită pentru propriul model de business. De asemenea, eliminarea restricţiilor
privind împrumutul de acţiuni va avea efecte benefice asupra lichidităţii pieţei bursiere,
unde se vor putea realiza tranzacţii în lipsă, urmând să rămână interzise doar operaţiunile
de tip „naked short sell”.

BIBLIOGRAFIE SELCTIVA

• Andersen A., 2005 - Essays on stock exchange competition and pricing, Helsinki
School of Economics, Helsinki.
• Andreica, M., Farmache, S., Andreica, R. Andreica, C., 2007 - Controverse
privind listarea acţiunilor emise de Bursa de Valori Bucureşti, În vol. Pro-active
Partenership in Creativity for Next Generation, Presses Internationles
Polytechnique, Quebec.
• Andreica, M., Farmache, S., Andreica, R., Pargaru, I., 2007 - Particularităţi şi
tendinţe ale cooperării regionale pe piaţa bursieră, În vol. Directii de dezvoltare
regionala în contextul integrarii europene, Cibernetica MC Publishing House,
Bucharest.
• Andreica, M., Farmache, S., Andreica, C. Andreica, M.E., 2010 - Improving
Stock Market Management, Comunicare la al 34-lea Congres ARA, În vol.
Proceedings, Presses Internationles Polytechnique, Quebec.
• Anghelache, G., 2000 – Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică,
Bucureşti.
• Corbaton J.A., 2009 – Market indices: Bases, Biases and Beyond, Universitat de
Barcelona, Barcelona.
• Chesini, G., 2007 - From Demutualization to Globalisation: New Challenges for
Stock Exchanges, International Review of Business Research Papers, Vol. 3 No.5
November, http://www.bizresearchpapers.com
• Christiansen H., Koldertsova A., 2008 – The role of stock exchanges in corporate
governance, Financial Markets Trends, OECD, Paris.
• Farmache, S., Andreica, M., Andreica, A., Ionescu, F., 2007 - Perspective în
organizarea pieţelor bursiere din România, În vol. Directii de dezvoltare
regionala în contextul integrarii europene, Cibernetica MC Publishing House,
Bucharest.
• Farmache, S., Andreica, M., 2010 - Improving Stock Management Assessment
Instruments, Revista Metalurgia International, Nr 3.
• Farmache,S., Rusu, Ghe., Rusovici, A., 2001, - Manager in misiunea de audit,
Editura Monitorul Oficial, Bucuresti
• Farmache, S., Fatu, N., 2001, - Consilier – piata de capital, Editura Rantrop &
Straton, Bucuresti,
• Fleckner A.M., 2005 – Stock exchanges at the crossroads: competitive challenges
- reorganization – regulatory concerns, Discussion paper no.6., Harvard Law
School, Cambridge.
• Kim J. & Mina J., 2001 - RiskGradesTM Technical Document, The RiskMetrics
Group LLC.
• Isărescu M., 2009 - Criza financiară internaţională şi provocări pentru politica
monetară din România, disertaţie susţinută cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris
Causa al Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

• Komaromi G., 2006 - Anatomy of stock market bubbles, The ICFAI University
Press, Hyderabad.
• Pagulayan D.C., 2005 – Financing Options, prezentare susţinută în cadrul
Philippine Emerging Startups Operations (PESO), ICCP Venture Partners, Inc
• Roman M.R., 2009: Implicatiile organizarii unui sistem de decontare a valorilor
mobiliare şi riscurile asociate acestuia”, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu
• Schwartz R., Francioni R., 2004 - Equitiy Markets in Action, John Wiley & Sons,
New Jersey.
• Tapking J., 2007 - Pricing of Settlement Link Services and Mergers of Central
Securities Depositories, European Central Bank, Working Paper Series No 710,
Frankfurt.
 D. CURRICULUM VITAE 

INFORMATII PERSONALE

Nume: Stere-Constantin Farmache

Data si locul nasterii: 27 Mai 1956, Calarasi
Nationalitatea: romana
Stare civila: casatorit, 1 copil
Pozitia actuala: Prim Vice Presedinte Executiv al Alpha Bank Romania S.A.
Presedinte al Consiliului de Administratie al Bursei de Valori
Bucuresti

A. EDUCATIE TEORETICA

• Institutul Regional de Administratie Publica, Franta (program de formare manageriala), 1991

- 1992;
• Academia de Studii Economice, Bucuresti, Facultatea de Finante Contabilitate, 1976 -
1980;
• Universitatea Comerciala Luigi Bocconi - Milano, Scoala de Management, Oct. 1992 -
Ianuarie 1993

FORMARE PROFESIONALA
• Participarea in cadrul Universitatii Georgetown la programul destinat tarilor din Estul si
Centrul Europei “RRiscul Managementului si Pietele de Capital”, 2003;
• Participarea la programul universitatii Georgetown - Washington DC in cadrul Centrului de
Structuri alternative ale pietelor de capital",
Cercetari pentru pietele de capital la cursul "S
1999;
• Stagiu de pregatire la Bursele de Valori din Boston si Philadelphia, in cadrul Programului
international pentru dezvoltarea pietelor de valori mobiliare organizat de Comisia Valorilor
Mobiliare si Burselor de Valori a Statelor Unite ale Americii - Washington DC, 1994;
• Stagiu de pregatire la Comisia Valorilor Mobiliare din Quebec - Montreal (Canada), 1993;

EXPERIENTA PROFESIONALA
• Atestat ca expert contabil, expert evaluator si auditor
• Profesor asociat, specialist si conducator stiintific al lucrarilor de dizertatie in cadrul
programului Master “Tranzactii si reglementari pe piata de capital”, Academia de Studii
Economice Bucuresti

ACTIVITATE PROFESIONALA 

12 ianuarie 2009 – prezent – Prim Vice Presedinte Executiv, ALPHA BANK ROMANIA S.A.
Adresa: Calea Dorobantilor, nr. 237B, Bucuresti 1
Profil: institutie financiara ce ofera o gama larga de servicii si produse atat pentru segmentul de
piata dedicat persoanelor fizice cat si pentru sectorul de corporate, printr-o larga retea de
sucursale situate in Bucuresti si alte orase mari din tara.
Atributii si responsabilitati: conform prevederilor stabilite de Actul Constitutiv, cadrul juridic
aplicabil Prim Vice Presedintelui Executiv, hotararile Adunarii Generale.

6 februarie 2008 – prezent – Presedinte al Consiliului de Administratie, S.C. Bursa de Valori

Bucuresti S.A.
Institutie aflata sub supravegherea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare
Adresa: Bd-ul Carol I nr. 34-36 etaj 13-14 sector 2 Bucuresti
Profil: institutie care presteaza servicii emitentilor tranzactionati pe pietele reglementate
administrate de BVB in calitate de operator de piata, intermediarilor participanti la sistemul de
tranzactionare al Bursei si detinatorilor de instrumente financiare
Atributii si responsabilitati: conform prevederilor stabilite de Actul Constitutiv, cadrul juridic
aplicabil Presedintelui Consiliului, hotararile Adunarii Generale a actionarilor BVB si ale
Consiliului

Octombrie 2006 – prezent – Vicepresedinte al Consiliului de Administratie, S.C Depozitarul

Central S.A.
Institutie aflata sub supravegherea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare
Adresa: Str. Fagaras nr. 25 sector 1 Bucuresti
Profil: institutie care furnizeaza servicii de depozitare, registru, compensare si decontare a
tranzactiilor cu instrumente financiare, precum si alte operatiuni in legatura cu acestea potrivit
legislatiei incidente
Atributii si responsabilitati: conform prevederilor stabilite de Actul Constitutiv, cadrul juridic
aplicabil, hotararile Adunarii Generale a actionarilor BVB si ale Consiliului

13 iulie 2005 – Decembrie 2008 - Director General, S.C. Bursa de Valori Bucuresti S.A.
Institutie aflata sub supravegherea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare
Adresa: Bd-ul Carol I nr. 34-36 etaj 13-14 sector 2 Bucuresti
Profil: institutie care presteaza servicii emitentilor tranzactionati pe pietele reglementate
administrate de BVB in calitate de operator de piata, intermediarilor participanti la sistemul de
tranzactionare al Bursei si detinatorilor de instrumente financiare
Atributii si responsabilitati: conform prevederilor stabilite de Actul Constitutiv, cadrul juridic
aplicabil Directorului General si conducatorului BVB
Principalele atributii:
• ia toate masurile aferente conducerii Societatii in limitele obiectului de activitate al Societatii
si cu respectarea competentelor stabilite, precum si a competentelor exclusive rezervate de
Cadrul Juridic Aplicabil si/sau de Actul Constitutiv al BVB Consiliului Bursei si Adunarii
Generale a actionarilor BVB;
• exercita competentele generale de organizare, conducere si cele privind administrarea curenta
a Societatii;
• reprezinta legal Societatea ca persoana juridica, in fata autoritatilor publice si in relatiile cu
persoanele fizice si/sau juridice, romane si/sau straine, inclusiv in relatia cu Consiliul Bursei,
Comisiile Speciale si Camera Arbitrala a BVB;
• angajeaza patrimonial Societatea ca persoana juridica prin semnatura sa;
• indeplineste (dupa caz, cu aprobarea Consiliului Bursei) toate operatiile si actele de
conservare, administrare si dispozitie necesare aducerii la indeplinire a obiectului de
activitate a Societatii;
• exercita atributiile de angajare, salarizare si concediere a personalului Societatii, prevazute in
Cadrul Juridic Aplicabil;
• indeplineste orice alte atributii prevazute in Cadrul Juridic Aplicabil, Actul Constitutiv,
hotararile Adunarii Generale a actionarilor, hotararile Consiliului Bursei etc.
• semneaza toate documentele cuprinzand date si informatii referitoare la Societate,
declaratiile, comunicatele, atestatele, cererile, intampinarile, notificarile, renuntarile la
drepturi si altele asemenea facute in numele Societatii;
• controleaza activitatea celui de-al doilea Director-conducator al Societatii;
• aproba prin decizie Regulamentul intern al Societatii, conform Codului Muncii;
• urmareste respectarea regulilor si procedurilor pietelor reglementate si ale sistemelor
alternative de tranzactionare de catre Participantii la piata si agentii pentru servicii de
investitii financiare;
• dispune sanctionarea sau instituirea de masuri cu caracter preventiv asupra intermediarilor,
traderilor si a agentilor pentru servicii de investitii financiare autorizati ca agenti de bursa;
• informeaza imediat CNVM cu privire la orice neregula si/sau disfunctionalitate constatata in
cadrul sistemului de tranzactionare al Societatii;
• transmite CNVM informatiile, rapoartele si documentele stabilite in Cadrul Juridic Aplicabil,
la termenele si in conditiile prevazute;
• adopta masurile necesare in legatura cu pietele reglementate, sistemele alternative de
tranzactionare, emitenti si Participanti la piata, in conditiile Cadrului Juridic Aplicabil;
• notifica CNVM orice incalcare semnificativa a regulilor pietei reglementate administrate,
constatata in exercitiul prerogativelor sale, precum si masurile adoptate in acest sens;
• stabileste atributiile, responsabilitatile, obligatiile si drepturile specifice fiecarui post din
cadrul Societatii si semneaza in numele Societatii contractele individuale de munca;

1 iunie 1995 - 13 iulie 2005 - Director General, Bursa de Valori Bucuresti

Institutie de interes public aflata sub supravegherea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare
Adresa: in perioada 1 iunie 1995 – 4 aprilie 2003 - strada Doamnei nr. 8 sector 3, parter (cladirea
Bancii Nationale a Romaniei), Bucuresti
Incepand din 7 aprilie 2003 - Bd-ul Carol I nr. 34-36 etaj 13-14 sector 2 Bucuresti
Profil: institutie care presteaza servicii emitentilor admisi la tranzactionare pe piata bursiera,
intermediarilor si detinatorilor de instrumente financiare
Atributii si responsabilitati: conform prevederilor stabilite de Regulamentul de organizare si
functionare, cadrul juridic aplicabil Directorului General al BVB
Principalele atributii:
• ia toate masurile aferente conducerii institutiei cu respectarea competentelor rezervate de
Cadrul Juridic Aplicabil si/sau de Regulamentul de organizare si functionare al BVB;
• exercita competentele generale de organizare, conducere si cele privind administrarea curenta
a institutiei;
• reprezinta legal institutia, in fata autoritatilor publice si in relatiile cu persoanele fizice si/sau
juridice, romane si/sau straine, inclusiv in relatia cu Consiliul Bursei, Comisiile Speciale si
Camera Arbitrala a BVB;
• angajeaza patrimonial institutia prin semnatura sa;
• indeplineste (dupa caz, cu aprobarea Consiliului Bursei) toate operatiile si actele de
conservare, administrare si dispozitie necesare aducerii la indeplinire a obiectului de
activitate al institutiei;
• exercita atributiile de angajare, salarizare si concediere a personalului institutiei, prevazute in
Regulamentul de organizare si functionare al BVB;
• indeplineste orice alte atributii prevazute in Cadrul Juridic Aplicabil, stabilite prin hotararile
Adunarii Generale a actionarilor, hotararile Consiliului Bursei etc.
• semneaza toate documentele cuprinzand date si informatii referitoare la institutie, declaratiile,
comunicatele, atestatele, cererile, intampinarile, notificarile, renuntarile la drepturi si altele
asemenea facute in numele institutiei;
• urmareste respectarea regulamentelor si procedurilor BVB de catre membrii Asociatiei Bursei
si agentii pentru servicii de investitii financiare;
• dispune sanctionarea sau instituirea de masuri cu caracter preventiv asupra membrilor si a
agentilor pentru servicii de investitii financiare autorizati ca agenti de bursa;
• informeaza imediat CNVM cu privire la orice neregula si/sau disfunctionalitate constatata in
cadrul sistemul de tranzactionare al BVB;
• transmite CNVM informatiile, rapoartele si documentele stabilite in Cadrul Juridic Aplicabil,
la termenele si in conditiile prevazute;
• adopta masurile necesare in legatura cu emitentii si membrii BVB, in conditiile Cadrului
Juridic Aplicabil;
• notifica CNVM orice incalcare semnificativa a regulamentelor si procedurilor BVB,
constatata in exercitiul prerogativelor sale, precum si masurile adoptate in acest sens;
• stabileste atributiile, responsabilitatile, obligatiile si drepturile specifice fiecarui post din
cadrul institutiei si semneaza in numele acesteia contractele individuale de munca;

29 aprilie 1995 – 1 iunie 1995, Director General - Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare
Atributii si responsabilitati: Stabilirea cadrului pentru desfasurarea activitatii Comisiei Nationale
a Valorilor Mobiliare si a primelor societati de valori mobiliare

16 noiembrie 1987 – 29 aprilie 1995, Ministerul Finantelor/ Ministerul Economiei si Finantelor

Strada Apolodor nr. 17, sector 5, Bucuresti:
• 1 octombrie 1994 – 29 aprilie 1995 - Director General, Oficiul de Supraveghere a
Activitatilor de Asigurare si Reasigurare
Atributii si responsabilitati: Dezvoltarea cadrului legal pentru societatile de asigurari si
supravegherea activitatilor de asigurare
• 1 octombrie 1993 – 1 octombrie 1994 - Director General, Agentia Valorilor Mobiliare
Atributii si responsabilitati: Elaborarea proiectului Legii privind valorile mobiliare si bursele
de valori, autorizarea primelor societati de valori mobiliare, crearea cadrului de constituire a
Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si a Bursei de Valori Bucuresti.
• 1 ianuarie 1993 – 1 octombrie 1993 – Director, Agentia Nationala pentru Titluri de
Valoare
Atributii si responsabilitati: Elaborarea primelor reglementari ale pietei de capital romanesti
• 16 septembrie 1992 – 1 ianuarie 1993 - Sef, Agentia Nationala pentru Titluri de Valoare
Atributii si responsabilitati: Elaborarea primelor reglementari ale pietei de capital romanesti
• 1 iunie 1992 – 16 septembrie 1992 - Consilier al Ministrului
• 1 noiembrie 1991 – 1 iunie 1992 - Sef Serviciu, Directia Generala a Elaborarii si
Executarii Bugetului Public National
• 1 aprilie 1990 – 1 noiembrie 1991 - Sef Serviciu, Directia Generala a Bugetului Statului,
Directia Bugete Locale
• 16 noiembrie 1987 – 1 aprilie 1990 - Economist, Directia Bugetului Statului si a Planului
Financiar Centralizat

16 decembrie 1985 – 16 noiembrie 1987

• Economist la Intreprinderea Tehnometal Bucuresti, aflata in subordinea Centralei industriale
de mecanica fina si masini textile Bucuresti, Ministerul Industriei Electrotehnice
14 octombrie 1980 - 14 decembrie 1985
• Economist la Combinatul Siderurgic Calarasi, producator de otel

LIMBI STRAINE
• engleza si franceza: citit, scris si vorbit – nivel excelent