Instrumentele financiare derivate au apărut pe piața tranzacțiilor
financiare din motive speculative și din doleanța operatorilor economici care voiau să acopere riscurile financiare sau comerciale ale operațiunilor lor. Din momentul în care volumul pieței internaționale și a instrumentelor derivate a crescut, s-a creat o continuă diversificare de noi instrumente și de noi active care stau la baza acestora. Instrumentele financiare derivate (IFD) sunt instrumente financiare a căror valoare depinde de valoarea variabilei suport, numită activ suport, randamentul instrumentelor financiare derivate fiind derivat din evoluția prețului unui instrument, marfă sau alt activ. Tranzacționarea contractelor futures sau options reprezintă un procedeu suplimentar în ceea ce privește tranzacționarea intrumentelor ce au active suport precum: acțiuni listate la bursă, titluri de stat, mărfuri în scopul administrării unui portofoliu corespunzător riscului dorit investitorilor. Investitorii care tranzacționează pentru prima dată instrumente financiare trebuie să adopte una din pozițiile deschise, poziția Long/Cumpărare sau poziția Short/Vânzare. Cel mai important rol al instrumentelor financiare derivate îl reprezintă managementul riscului, acesta fiind o formă de asigurare pentru acoperirea pierderilor ce provin din evoluții nefavorabile de preț. Totodată, acesta asigură accesul facil al instrumentelor financiare derivate dat fiind costul redus de operare, ca urmare a faptului, ca urmare a faptului că instumentele financiare derivate constituie o formă de asigurare contra riscului financiar. Descoperirea prețului reprezintă un alt element esențial privind funcționarea piețelor la vedere și la termen. Instrumentele financiare derivate joacă un rol important pentru descoperirea unui preț corect, având la bază premisa unei piețe eficiente. Cel de-al treilea element cu o importanță deosebită este constituit de creșterea lichidității dar și al eficienței piețelor la vedere sau la termen, deoarece acesta reprezintă un beneficiu în vederea tranzacționării instrumentelor financiare derivate în urma utilizării lor de către un grup de participanți. Acestea sunt realizate în special prin tranzacționarea pe calculator. Instrumentele financiare derivate ajută la creșterea volumului tranzacționat în piața activelor support dar și a instrumentelor financiare derivate, de asemenea, ajută la alinierea prețurilor de pe piața la vedere și piața la termen la un nivel teoretic. Piața modernă a instrumentelor derivate a apărut în 1850, la doi ani după înființarea Chicago Board of Trade. Aceste instrumente financiare derivate au început să se dezvolte mai mult odată cu apariția lor sub forma contractelor futures, în cadrul bursei de mărfuri din Chicago de la începutul anului 1970. În România instrumentele financiare au luat naștere pentru prima oară în anul 1997 la Bursa Monetar Financiară și de mărfuri de la Sibiu (Bursa de la Sibiu) prin intermediul contractelor futures. La un an mai tarziu după apariția lor în țara noastră, s-au lansat și opţiunile pe contractele futures, formându-se forma completă a instrumentelor derivate pentru operatori ce au ajutat la operaţiunile de hedging şi speculaţie. Următorul pas a fost elaborarea Legii 129/2000 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 69/1997 privind pieţele reglementate de mărfuri, servicii şi instrumente derivate, act normativ ce legalizează activitatea burselor de mărfuri în România. Pe data de 4 decembrie 2000, Bursa de la Sibiu trimite spre tranzacţionare primele derivate pe acțiuni și contracte futures, reprezentând o premieră mondială. Aceste derivate aveau ca suport acţiunile societăţilor SIF1 Banat- Crişana, SIF3 Transilvania şi SNP Petrom listate la Bursa de Valori Bucureşti. În 29 iunie 2004 este publicată Legea 297 a Pieţei de Capital care susține din punct de vedere normativ piaţa de acţiuni şi cea de instrumente derivate din România și care asocia cadrul legislativ autohton la cerinţele directivelor Uniunii Europene în domeniu. În luna septembrie 2007 Bursa de Valori București pune la dispoziție primele instrumente financiare derivate având ca activ suport indicii bursieri BET și BET-FI. Indicele BET a apărut ca urmare a nevoii unui instrument concis de măsurare a performanțelor activitații pieței bursiere, iar indicele sectorial BET-FI prezintă tendința de ansamblu a prețurilor fondurilor de investiții tranzacționate in cadrul Bursei. Există însă și niște factori care intensifică creșterea în volum a instrumentelor financiare derivate, cum ar fi: evoluția piețelor locale pentru activele suport (piaţa acţiunilor, a obligaţiunilor corporative, a obligaţiunilor ipotecare), dezvoltarea infrastructurii legale a contractelor care stau la baza derulării tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate și limitarea restricţiilor la utilizarea instrumentelor financiare derivate de către entităţi locale şi străine. Pentru ca instrumentele financiare derivate să evolueze este necesară modificarea percepţiei nepotrivite a dimensiunilor riscurilor financiare la nivelul agenţilor economici și prin impulsionarea cererii, prin mijloace de marketing adecvate, pentru operaţiunile de hedging din partea clientelei nebancare. Odată cu evoluția instrumentelor financiare din România, ar fi posibilă trecerea la flotarea liberă a cursului monedei naţionale faţă de principalele valute, liberalizarea contului de capital și formarea Cadrului legal pentru emisiunile de obligaţiuni ipotecare şi tranzacţiile de securitizare. Dezvoltarea utilizării instrumentelor financiare derivate poate contribui, în condiţii de respectare a prudenţei bancare, la valorificarea oportunităților pentru creșterea fluxurilor de capital către economia românească.