Sunteți pe pagina 1din 16

1

Universitatea Transilvania din Brasov


Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor
Specializarea Management
Anul II/ Sem II
Student: Ceochina Catalina Zinica




DISCIPLINA
MANAGEMENT FINANCIAR


TIPURI DE INSTRUMENTE FINANCIARE






Profesor univ.ec.dr.ing Vasile N. POPA


2

Cuprins


1.Managementul finaciar.Concept.
2.Piata financiara.
3.Tipuri de instrumente financiare
3.1 Ce sunt instrumentele financiare?
3.2 Clasificarea instrumentelor financiare.
4.Instrumente financiare primare
5.Instrumente financiare derivate
5.1 Tipuri de instrumente derivate
6.Proceduri de control al riscurilor
7.Informatii pentru investitori si alte persoane interesate
8.Concluzii
9.Bibliografie







3




INTRODUCERE



Scopul acestei lucrari este de a:

trece n revista ce inseamna instrumentele financiare si care
sunt principalele tipuri de instrumente financiare

explica mai detaliat ce sunt instrumentele derivate si motivele
pentru care societatile le utilizeaza


explica de ce este important ca informatiile privind utilizarea
instrumentelor financiare sa fie incluse n situatiile financiare
ale societatilor

explica, in termeni generali, contabilitatea instrumentelor
financiare si cerintele asociate de prezentare a informatiilor
si de a da exemple concrete referitoare la contabilitatea
diferitelor tipuri de instrumente financiare.




4

1.Managementul financiar.Concept.

Managementul financiar este considerat o parte component a
managementului general al firmei. Obiectivul lui global este de a asigura
eficiena utilizrii capitalui firmei, de a susine crearea fondurilor intreprinderii, a
capitalului i de a realiza pe aceast cale suportul pentru performanele de pia ale
intreprinderii.
Managerul financiar opereaz ntr-un cadru bine conturat al strategiei
adoptate de firm. Aceasta deoarece capitalul firmei se subordoneaz, la rndul
su, obiectivelor organizaionale nscrise ntr-o astfel de strategie i nu poate fi
obninut i respectiv utilizat dect n strns legtur cu aceast strategie.
Intreprinderii i este caracteristic faptul c abordeaz capitalul ca o resurs
asemntoare tuturor celorlalte resurse necesare realizrii outputurilor propuse.
Capitalul intr n reeta resurselor alturi de resursele de munc, resursele
materiale, energetice, tehnologice i de know-how, resurse informaionale, de
mediu, etc.
Capitalul este considerat o resurs limitat. Capitalul este obinut de pe
piaa capitalului cu un anumit pre. Preul reprezint pentru intreprindere costul
su de capital, fiind n acelai timp considerat limita minim a randamentului
financiar scontat.
Managementul financiar poate fi definit ca un ansamblu de persoane,
metode, tehnici, procedee, instrumente i aciuni,prin care se urmrete
transformarea efectului utilizrii capitalului firmei n profit i implicit creterea
valorii de pia a ntreprinderii.

2.Piata finaciara.
Orice economie naional este caracterizat de existena i funcionarea unor
piee specializate, unde se ntlnesc i se regleaz, liber sau dirijat, cererea i oferta
de active financiare, necesare crerii de resurse pentru dezvoltarea produciei de

5

bunuri i servicii.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere, n literatura de specialitate s-au
conturat dou accepiuni referitoare la piaa de capital: - concepia anglo-saxon i
concepia continental-european.
n concepia anglo-saxon, piaa financiar este format din piaa de capital
mpreun cu piaa monetar,. n acest context, pe piaa de capital se asigur
investirea capitalurilor pe termen mediu i lung. Pe piaa monetar se realizeaz
atragerea i plasarea capitalurilor pe termen scurt prin intermediul pieei
interbancare, a pieei scontului, a pieei efectelor de comer, a pieei certificatelor
de comer, a pieei eurovalutelor etc.
n concepia continental - european, piaa de capital are o structur
complex care cuprinde:piaa monetar, piaa ipotecar i piaa financiar.
Dupa ce am prezentat subiectii pietii financiare, inainte de a vedea cum se
formeaza pretul pe aceasta piata, se va prezenta obiectul tranzactiilor pe piata
financiara, precum si tipologia sa.Pe piata financiara se tranzactioneaza
instrumente financiare, denumite si titluri de valoare, acestea formand obiectul
tranzactiilor pe aceasta piata.

3.Tipuri de instrumente financiare
Cadrul legislativ al pieei de capital din Romnia, folosete noiunea de instrumente
financiare pentru desemnarea instrumentelor emise i tranzacionate pe piaa de capital. Astfel
conform Legii 297/2004 privind piaa de capital, instrumentele financiare cuprind:
a. valorile mobiliare primare;
b. titlurile de participare la organismele de plasament colectiv;
c. instrumente ale pieei monetare, inclusiv titluri de stat cu scaden mai mic de un an
i certificate de depozit;
d. contracte futures financiare, inclusiv contracte similare cu decontare final n
fonduri;
e. contracte forward pe rata dobnzii;
f. swap-uri pe rata dobnzii, pe curs de schimb i pe aciuni;
g. opiuni pe orice instrument financiar la primele 4 categorii, inclusiv contracte
similare cu decontare final n fonduri, aceast categorie incluznd i opiuni pe curs
de schimb i pe rata dobnzii;
h. instrumente financiare derivate pe mrfuri;

6

i. orice alt instrument admis la tranzacionare pe o pia reglementat ntr-un stat
membru sau pentru care s-a fcut o cerere de admitere la tranzacionare pe o astfel
de pia

3.1Ce sunt instrumentele financiare?
Un instrument financiar reprezinta orice contract ce genereaza simultan un
activ financiar pentru o ntreprindere si o datorie financiara sau un instrument de
capitaluri proprii pentru o alta ntreprindere. Mai simplu, instrumentele financiare
pot fi privite ca fluxuri de numerar cu anumite riscuri, n functie de predictibilitatea
acestor fluxuri.
3.2 Clasificare instrumentelor financiare
Instrumentele financiare pot fi clasificate astfel:
1. in functie de disponibilitatea lor in timp, titlurile de valoare pot fi:

-titluri monetare pe termen scurt (certificate de depozit, librete de economii,
cecuri, bilete la ordin, bilete de trezorerie etc.)

-titluri financiare pe termen mediu si lung (certificate de investitor, polite de
asigurare, actiuni , obligatiuni, acestea doua din urma fiind denumite si tituri
de capital )
2. in functie de libertatea lor de transfer, titlurile de valoare pot fi:
-titluri nenegociabile, care nu se transmit prin vanzare/cumparare, fiind
nominalizate. Ele nu au o valoare de piata si nu pot fi tranzactionate dupa emisiune
si prima lor vanzare ( de exemplu certificatul de investitor);
-titlurile negociabile, care pot fi vandute de un numar nelimitat de ori, la un
pret de piata rezultat din echilibrul dintre cerere si oferta ( de exemplu biletele la
ordin, actiunile s.a)
Instrumentele financiare includ instrumentele primare si instrumentele
derivate.


7

4.Instrumente primare
Sunt denumite si valori mobiliare , sub forma de actiuni si obligatiuni,
folosite pentru mobilizarea capitalurilor proprii sau imprumutate.
Exemple de instrumente financiare primare sunt: numerar, creante si datorii,
credite luate si acordate si obligatiuni.
5.Instrumente derivate
Instrumentele derivate sunt un tip special de instrumente financiare:
a caror valoare se modifica n functie de evolutia unei rate specificate a
dobnzii, a pretului unui titlu, a cursului de schimb valutar etc. sau a oricarui alt
element variabil similar (cteodata denumit "baza");
care nu necesita nici o investitie neta initiala sau necesita o investitie neta
initiala de valoare mica n comparatie cu alte tipuri de contracte ce au o reactie
similara la modificarea conditiilor de piata; si
care se deconteaza la o data stabilita n viitor.
Principala deosebire dintre instrumentele derivate si alte instrumente financiare
este ca, n cazul derivatelor, cumparatorul plateste doar o parte din valoarea
activului de baza, nsa poate beneficia integral de variatia pretului acestui activ.
De ce se utilizeaza instrumente derivate?
n ultimii douazeci de ani, utilizarea instrumentelor derivate a luat amploare,
n special ca urmare a schimbarilor din economia mondiala. La sfrsitul celui de-al
doilea razboi mondial, s-a semnat un acord (Acordul Bretton Woods) pentru
mentinerea stabilitatii ratelor dobnzilor si a cursurilor de schimb valutar la nivel
mondial.
n primii ani dupa 1970, Acordul a cazut. Aceasta, precum si abandonarea
standardului aur de catre SUA, au condus la o volatilitate ridicata pe pietele
globale de marfuri si financiare. Societatile trebuiau sa faca fata unei volatilitati
excesive a ratei dobnzii si a cursului de schimb:

8

riscul ratei dobnzii - riscul ca profitul, activele si datoriile societatii sa fie
influentate negativ de modificarile ratelor dobnzii.
De exemplu, riscul ratei dobnzii poate nsemna ca probabil va fi mai ieftin
pentru societati sa-si procure fonduri cnd investitorii doresc sa le mprumute,
dect sa astepte pna cnd vor avea imediata nevoie de bani.
Utilizarea instrumentelor financiare derivate n scopul gestiunii riscului ratei
dobnzii

Riscul ratei dobnzii mai des este acoperit prin intermediul instrumentelor
financiare derivate. Funcia cea mai important a pieei instrumentelor financiare
derivate este transferul riscului de la un participant la altul. Principalele
instrumente derivate folosite de bnci sunt: FRA, Futures, Option i Swap.

-FRA este un contract forward pe rata dobnzii care totodat prevede
metoda fixrii viitoarei ratei dobnzii pe termen scurt. Aceste rate sunt determinate
pe baza ratelor de pia la depozite a unui numr de bnci (12 n Marea Britanie)
de pe piaa interbancar. Este de menionat faptul c aceast rat se calcul prin
media aritmetic a 4 cotri care se situeaz n mijlocul listei.
-Un contract futures este un acord sau o nelegere referitoare la vnzarea-
cumprarea unui anumit activ financiar la un pre dat, la un moment dat n viitor.
Aceste contracte sunt utilizate n scopul transferrii riscului de variaie a ratei
dobnzii ctre pieele financiare derivate. Aceste contracte presupun c prile
depun garanii pentru protejarea contra nerealizrii unor prevederi contractuale, n
prezent, esenial n cadrul contractelor futures este controlul asupra riscului de pre
(rat a dobnzii).
-Contractul opional (Opional Contract) acord dreptul la cumprarea-
vnzarea unui activ financiar la un pre dat, n orice moment, n cadrul duratei de
valabilitate a contractului. Conform acestui contract, cumprtorul are dreptul ca n
schimbul unei prime pltite, s fie long" sau short" la o marf (activ financiar),

9

respectiv s cumpere sau s vnd la un anumit pre predeterminat i la un termen
de livrare specificat n orice moment ntre data contractului i data expirrii
opiunii. Avantajele principale ce rezult din contractarea unei opiuni fa de un
contract la termen sunt: limitarea pierderii poteniale la valoarea primei i lipsa
obligaiei pentru deintor de a face depuneri n garanie de sume care s acopere
oscilaiile de pre. n practic se folosesc opiuni de trei tipuri:
-call option, care acord dreptul de a fi long", adic de a cumpra un
activ la un pre specificat, n orice moment nainte de expirarea opiunii;
-put option, care acord dreptul de a fi short", adic de a vinde un activ
la un pre specificat, n orice moment nainte de expirarea opiunii;
-double option, care acord dreptul de a fi long" i/sau short".

Contractul swaps este un contract la termen ntre cele dou pri de a
schimba ntre ele dou programri de fluxuri cash-flow pe o perioad de timp
prestabilit. n cazul operaiunilor swaps, o parte contractual pltete la intervale
de timp stabilite o dobnd convenit asupra unei sume determinate, iar cealalt
parte contractual achit o dobnd variabil, n funcie de nivelul dobnzii
semnificativ pe pia la data plii. Caracteristic pentru operaiunile de swaps cu
devize este faptul c fluxurile plilor sunt exprimate n devize diferite, iar suma
convenit este de obicei modificat. Astfel, des aceste programri de fluxuri sunt
aferente plii dobnzilor datorate unor credite angajate pe termen lung, cu
dobnd stabilit n funcie de o dobnd de referin, care fluctueaz i care se
reactualizeaz periodic.
Acest instrument, de regul, este folosit n scopul transformrii creditului
acordat sau mprumutului luat cu o dobnd variabil, ntr-un credit, sau mprumut
cu dobnd fix pe toat perioada.

10

Cel mai important pas n asigurarea riscului ratei dobnzii este n alegerea
instrumentului concret de hedjare, adic elaborarea strategiei de hedjare a riscului
ratei dobnzii.

riscul valutar - riscul ca riscul ca profitul, activele si datoriile societatii sa
fie influentate negativ de modificarile cursului de schimb valutar.
De exemplu, firmele care importa si exporta bunuri vor fi expuse acestui risc,
mai precis exista riscul ca firma sa devina necompetitiva din cauza variatiilor
cursului de schimb. De asemenea, aceste firme sunt expuse riscului de
tranzactionare, si anume riscului ca anumite tranzactii sa devina nerentabile din
cauza variatiilor cursului valutar.
I nstrumentele derivate permit societatilor sa-si gestioneze sau sa-si ajusteze
riscurile specifice la care sunt expuse, pentru a-si stabiliza fluxurile de numerar.
Astfel, firmele si reduc costurile de tranzactionare si investesc atunci cnd este
momentul oportun, nu cnd se ntmpla sa aiba disponibilitati. Firmele se pot
proteja mpotriva unora dintre aceste riscuri prin metode "naturale". De exemplu,
se pot acoperi mpotriva riscului valutar amplasndu-si fabrici n tarile n care
doresc sa vnda. Dar astfel de metode de control al riscurilor financiare sunt adesea
greu de aplicat n practica; instrumentele derivate ofera o modalitate mult mai
eficienta de acoperire a riscurilor specifice.
Cu toate acestea, eficienta asociata instrumentelor derivate n transferul si
eliminarea riscurilor nu se obtine fara asumarea altor riscuri. De exemplu, exista
riscul ca partenerul sa nu-si poata onora obligatiile de plata. De aceea, firmele nu
ar trebui sa utilizeze instrumente financiare pe care nu le nteleg. Iata de ce
controlul asupra departamentelor de trezorerie din cadrul firmelor este att de
important.



11

5.1Tipuri de instrumente derivate
Optiunile
Optiunile constituie un exemplu de instrumente derivate utilizate pentru
gestiunea riscurilor. O optiune de cumparare reprezinta dreptul de cumparare a
unui anumit activ la un pret prestabilit, la o data viitoare precizata. Cumparatorul
unei asemenea optiuni crede ca pretul activului respectiv va creste. El risca sa
piarda cel mult valoarea primei platite pentru optiune.
O optiune de vnzare reprezinta dreptul de vnzare a unui anumit activ la un pret
prestabilit, la o data viitoare precizata. Cumparatorul unei asemenea optiuni
doreste ca pretul activului sa scada sub pretul de exercitare a optiunii, pentru a-si
putea vinde activul pentru o suma mai mare dect valoarea lui de piata. Astfel,
optiunea este exercitata numai daca pretul activului pe piata scade sub pretul de
exercitare. Cumparatorul unei optiuni de vnzare risca sa piarda cel mult valoarea
primei platite pentru optiune.
Vnzatorii ("emitentii") de optiuni si asuma riscuri mult mai mari dect
cumparatorii. Cumparatorul unei optiuni cedeaza vnzatorului o prima n schimbul
unor drepturi speciale. Vnzatorul primeste pe loc plata garantata, dar are obligatii
n viitor. Stabilirea pretului optiunilor de catre vnzatori este extrem de importanta.
Ea se face, de obicei, utiliznd algoritmi si programe informatice care iau n calcul
o varietate de factori printre care cel mai important este o estimare a volatilitatii
pretului activului de baza si, prin urmare, probabilitatea de exercitare a optiunii de
catre cumparator. Cu ct vnzatorul optiunii crede ca pretul activului va varia mai
mult, cu att va stabili o prima mai ridicata pentru optiune.
I ata un exemplu de optiune valutara.
Luati exemplul unei firme din Romnia care exporta tractoare n ntreaga lume. (Se
presupune ca nu exista inflatie.) Societatea primeste o comanda pentru 1.000 de tractoare la
pretul de $30.000 bucata, cu termen de livrare peste un an. Desi aceasta este o veste buna,
comanda implica riscuri foarte mari pentru firma.
La momentul semnarii contractului, cursul de schimb era $1 = 30.000 lei. Aceasta nseamna ca
respectiva comanda avea o valoare de 900.000 milioane lei sau 900 milioane lei per tractor.

12

Cum productia si livrarea unui tractor costa 800 milioane lei, contractul asigura firmei o marja
buna de profit.
Dar sa ne imaginam ce s-ar ntmpla daca peste un an, cnd cele $30 milioane sunt
platite pentru tractoare, cursul de schimb a devenit $1 = 25.000 lei. Cele $30 milioane ar
reprezenta doar 750.000 milioane lei (sau 750 milioane lei per tractor). Societatea ar pierde
150.000 milioane lei din cauza scaderii cursului de schimb. Nu numai ca firma nu ar mai avea
profit din acest contract, ci ar suferi pierderi.
Cum ar fi putut firma sa se protejeze mpotriva a ceea ce s-a ntmplat?
Societatea ar fi putut cumpara o optiune valutara cu scadenta la 12 luni, pentru suma de
$30 milioane, la un curs de schimb prestabilit de $1 = 30.000 lei. La sfrsitul celor 12 luni,
cnd firmei i se platesc cele $30 milioane, cursul de schimb valutar este $1 = 28.000 lei. Atunci
societatea si-ar fi exercitat optiunea si ar fi obtinut $30 milioane x 30.000 lei.
Binenteles, cursul de schimb ar fi putut evolua n sens contrar. De exemplu, daca ar fi ajuns la
$1 = 40.000 lei, atunci firma nu si-ar fi exercitat optiunea, ci ar fi luat cele $30 milioane primite
la livrare si le-ar fi schimbat n 1.200.000 milioane lei, avnd un profit suplimentar din acel
contract.

Contractele la termen
Un contract la termen simplu obliga o parte sa cumpere si alta parte sa vnda
un instrument financiar sau un bun la o data viitoare. Exemple de contracte la
termen sunt contractele forward, futures si tranzactiile swap.
Un exemplu de tranzactie swap este un swap pe rata dobnzii.
Contractele swap pe rata dobnzii
Instrumentele derivate sunt adeseori utilizate pentru reducerea costului
datoriilor existente sau nou contractate. n general, aceasta se face prin emisiunea,
de catre o firma, a unui instrument de datorie cu o rata a dobnzii fixa sau variabila
si, simultan, interschimbarea platilor aferente instrumentului de datorie cu o alta
firma.
De exemplu, o societate care are de facut plati la o rata fixa a dobnzii
considera ca rata dobnzii urmeaza sa scada si deci ar prefera sa faca plati la o rata
variabila a dobnzii. O alta societate are o parere opusa. Cele doua firme pot face
schimb de obligatii de plata a dobnzii. (n practica, cele doua parti, A si B, se

13

ntlnesc cu ajutorul unui intermediar, care percepe un comision pentru ncheierea
tranzactiei.)
Societatile A si B au profile de ndatorare bazate pe riscul de credit asociat
fiecareia. Cele doua firme ncheie un contract swap pe rata dobnzii prin care
fiecare din ele si reduce costul ndatorarii. Exemplul presupune ca A si B sunt
parti contractante.
Operatiunile speculative si de arbitraj
Pna acum am descris utilizarea instrumentelor derivate cu scopul acoperirii
unui anumit risc. Instrumentele derivate sunt din ce n ce mai mult utilizate n
operatiuni speculative si de arbitraj, care sunt, n general, domeniul dealerilor si
altor operatori pe piata bursiera. Dealerii au motive diferite de cele ale operatorilor
care ncheie contracte de acoperire a riscurilor. De obicei, dealerii nu au o anumita
pozitie pe care doresc sa o acopere mpotriva riscurilor, ci pur si simplu fac
speculatii privind instrumentele financiare (de exemplu, actiunile),ratele dobnzilor
si cursurile valutare pentru a exploata oportunitatile care apar.
Arbitrajul nseamna exploatarea anomaliilor preturilor de pe diferite piete.
Este posibil ca aceleasi actiuni sa aiba preturi diferite pe doua piete, n acelasi
moment.
De exemplu, criza Barings a survenit partial ca urmare a diferentei de
preturi de la bursele de contracte futures din Singapore si, respectiv, Osaka.

6.Proceduri de control al riscurilor
Stim faptul ca instrumentele derivate pot fi utilizate n gestionarea riscurilor,
dar, asa cum am vazut, aceste instrumente implica riscuri proprii. De aceea este
important ca, nainte ca o societate sa nceapa sa utilizeze instrumente derivate, sa
implementeze proceduri eficiente de control al riscurilor.
Date fiind dinamica pietei instrumentelor derivate si posibilele capcane, este
esential ca societatile sa aiba un sistem de reguli si proceduri pentru monitorizarea,

14

evaluarea si controlul riscurilor, n concordanta cu filozofia firmei n ceea ce
priveste riscurile, si ca aceste procese sa fie bine ntelese si comunicate la nivelul
ntregii companii.
n acest sens, Consiliul de administratie are un rol esential, avnd obligatia
sa se asigure de existenta unor proceduri adecvate.
Procedurile de control al riscurilor asociate utilizarii instrumentelor derivate
trebuie sa vizeze numeroase tipuri de riscuri, printre care riscul de piata, riscul de
credit, riscul de lichiditate, riscul juridic si operational:
riscul de piata - riscul modificarii pretului determinat de piata al unui instrument
de baza si al instrumentului derivat aferent. Asemenea variatii ale preturilor
apar ca urmare a variatiei cursurilor de schimb valutar, ratelor dobnzilor,
preturilor marfurilor si ale actiunilor.
riscul de credit - riscul ca un debitor sa nu-si poata achita obligatiile de plata.
riscul de lichiditate - riscul ca un instrument financiar sa nu poata fi cumparat
sau vndut n timp util sau n cantitatea dorita la un pret just.
riscuri juridice - acestea difera de la tara la tara, dar un exemplu din Marea
Britanie este cazul n care s-a dat o hotarre judecatoreasca prin care anumitor
organisme municipale li s-a interzis sa mprumute fonduri pentru ncheierea de
contracte cu instrumente derivate.

7.Informatii pentru investitori si alte persoane interesate
n mod evident, este important ca investitorii si alte persoane interesate sa
nteleaga activitatile societatii referitoare la instrumente financiare.
I AS32 "I nstrumente financiare: prezentare si descriere" impune prezentarea de
informatii care:

15

sa mareasca ntelegerea impactului pe care instrumentele financiare bilantiere
si extra-bilantiere l au asupra situatiei si performantei financiare a societatii,
precum si asupra fluxurilor de numerar ale acesteia si
sa ajute la evaluarea nivelului, momentului si certitudinii viitoarelor fluxuri
de numerar asociate acestor instrumente.
n afara de furnizarea unor informatii specifice, referitoare la soldurile anumitor
instrumente financiare si la tranzactiile cu aceste instrumente, societatile sunt
ncurajate sa discute masura n care utilizeaza instrumente financiare, riscurile
aferente acestora si scopul pentru care utilizeaza astfel de instrumente.
Tipurile de riscuri vizate sunt riscul de pret (ce cuprinde riscul valutar, riscul
ratei dobnzii si riscul de piata), riscul de credit, riscul de lichiditate si riscul
fluxurilor de numerar.
O discutie pe marginea politicilor manageriale de control al riscurilor aferente
instrumentelor financiare ofera persoanelor interesate informatii suplimentare
valoroase si o viziune independenta de instrumentele specifice utilizate la un
moment dat de societate.
De asemenea, I AS32 se refera la prezentarea instrumentelor financiare n
bilantul emitentului. Fondul economic al unui instrument financiar, si nu forma sa
juridica, sta la baza clasificarii acestuia n bilantul emitentului.
De exemplu, anumite instrumente financiare au forma juridica a capitalurilor
proprii, dar, n fond, sunt datorii, iar altele pot combina caracteristici ale
instrumentelor de capitaluri proprii cu unele caracteristici ale datoriilor financiare.
Daca un instrument financiar cuprinde att elemente de datorie financiara, ct si
elemente de capitaluri proprii, fiecare componenta trebuie clasificata separat, n
conformitate cu natura sa.




16

8. Concluzii
Statele cu economie de pia dezvoltat piee de instrumente financiare
negocierii i tranzacionrii la termen a cursurilor valutare a aciunilor, a ratei
dobnzii i a indicilor burselor de valori;

I nstrumentele financiare derivate
CONDIII:
- depind de valoarea unui activ de baz;
- nu necesit o investiie net iniial;
- este decontat la o dat ulterioar;

Principalele instrumente derivate sunt: contracte futures, options, swap i alte
instrumente sintetice.

Scopul utilizrii produselor financiare derivate
- acoperirea riscurilor izolarea i transferul unui anumit risc;
- arbitraj exploatarea dezechilibrelor dintre diverse piee;
- scop speculativ - confirmarea previziunilor privind evoluia pieei

9.Bibliografie
1. Prof.univ.dr.Ioan Trenca Management financiar i
bancar(Capitolul I- FUNCIILE I ROLUL MANAGEMENTULUI FINANCIAR.
DECIZIILE FINANCIARE MANAGERIALE.UNITATEA 1. - ESENA, FUNCIILE I ROLUL
MANAGEMENTULUI FINANCIAR AL NTREPRINDERII1.1.- ESENA, FUNCIILE I ROLUL
MANAGEMENTULUI FINANCIAR )
2. IAS 32 Instrumente financiare: PREZENTARE I DESCRIERE
3. Prof.univ.dr.Ion ANGHEL- Evaluarea activelor
financiare(Introducere in evaluarea activelor financiar1. Definirea activelor/instrumentelor
financiare 2. Ce sunt si de ce se utilizeaz active/instrumente derivate? 3. Tipuri de instrumente
derivate.)