Piete Financiare - Bunescu Liliana

CIG III ID Piete financiare
1

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

PIETE FINANCIARE
Suport curs

Introducere

Orice economie este caracterizat de existena i funcionarea unor piee specializate n
tranzacionarea de active financiare. Circuitul activelor financiare, de la ofertanii de fonduri
(investitorii) la utilizatorii de fonduri, are drept obiectiv satisfacerea nevoilor economice, scopul
final fiind profitul.
O economie sntoas depinde, n mod vital, de transferurile eficiente de fonduri de la cei ce
economisesc ctre firme i persoane ce au nevoie de capital deci economia depinde de piee
financiare eficiente.
Ca urmare a industrializrii crescnde a rilor dezvoltate, majoritatea oamenilor lucreaz
pentru corporaii i cea mai mare parte a economiilor sunt canalizate ctre instituii cum sunt: casele
de pensii, fondurile mutuale sau companiile de asigurri. Aceste instituii posed peste 90% din
totalul obligaiunilor corporative i aproximativ 60% din capitalurile acionarilor ce nu aparin
blocurilor de control sau companiilor - mam.
Entitile ce doresc s mprumute bani sunt puse n legtur cu cei ce dispun de surplusuri de
fonduri n cadrul pieelor financiare. Fiecare pia opereaz cu titluri financiare diferite, servete
unor clieni diferii sau acioneaz n pri diferite ale rii.
Pentru foarte muli dintre noi, bursa este locul unde se fac i se desfac averi fabuloase, de multe ori
n cteva zile sau chiar ore, speculnd diferenele de pre ale mrfurilor, titlurilor de valoare i
valutelor tranzacionate. De unde i fascinaia de a cunoate mai mult un astfel de domeniu. Dar mai
mult dect aceast motivaie, interesul pentru un astfel de subiect provine din aceea c bursa
reprezint o instituie specific a economiei de pia ce permite, pe de o parte acoperirea riscurilor
reale i pe de alt parte mobilizarea capitalurilor, n condiiile n care alocarea resurselor financiare
rare ar trebui s se fac pe principii de eficien.
Pieele bursiere sunt nsi expresia capitalismului. Capitalul este deinut de cei care acumuleaz,
motenesc sau economisesc sume de bani i este utilizat de cei care investesc, speculeaz sau
cheltuiesc fonduri. Unii furnizeaz capitalul, alii l utilizeaz, iar mpreun creeaz capitalismul.
n prezent, capitalul este furnizat n special prin economisirea colectiv sub forma fondurilor de
pensii, fondurilor de asigurri, etc. Companiile din sectorul privat i guvernele emit titluri financiare
pentru a atrage economiile de pe pia. Emisiunile se realizeaz pe aa-numita pia primar i
sunt tranzacionate ulterior pe piaa secundar, la bursele de valori.
n prezent, investitorii sunt dominai de managerii de fonduri, emitenii sunt consiliai de bncile de
investiii i specialitii burselor acioneaz ca intermediari.
Toi reacioneaz la cel mai mic semnal care apare n pia cu privire la oportunitile de generare i
utilizare a capitalului, iar competitivitatea acestui proces asigur, n general, c preul oricrei
tranzacii reflect informaia disponibil.

2

CAPITOLUL I.
ECONOMII VS. INVESTITII

1. Unde investim banii?

In orice societate, economiile si investitiile au jucat un rol deosebit de important, atat la
nivel macroeconomic cat si la nivelul fiecarei persoane sau agent economic. Desigur, exista un
ansamblu de factori care influenteaza deciziile fiecarei persoane sau agent economic de a renunta la
un castig sau avantaj prezent in favoarea unui avantaj viitor determinat de economisirea sau
investirea acestor fonduri, pentru a fi utilizate in viitor, insa procesele de economisire sunt prezente
intr-o masura mai mare sau mai mica, pe termene mai lungi sau mai scurte si moduri foarte variate
la nivelul fiecarei persoane, fizice sau juridice. Aceste procese de economisire au insa un rol
important si la nivelul intregii economii nationale. Astfel, sumele depuse la bancile comerciale de
catre persoane fizice sau juridice sunt folosite pentru acordarea de credite altor persoane fizice si
juridice, finantand astfel investitii in diverse sectoare economice si contribuind la dezvoltarea
economiei in ansamblul sau.

2. Care ar fi diferenta dintre economisire si investitie?

Economisirea presupune "pastrarea" in siguranta a sumelor detinute, in timp ce prin
investirea acelorasi sume se asteapta o "multiplicare" a acestora. Desigur, alegerea cailor celor mai
potrivite de economisire si investitie se poate dovedi a fi un proces dificil, avand in vedere o serie
de factori precum multitudinea instrumenetelor disponibile, instabilitatea pe care o traverseaza
anumite piete, recesiunea economica, etc. In aceste conditii se pune problema alegerii unui
instrument de economisire adecvat, care sa ofere o pastrare in siguranta cea mai deplina a acestor
economii, dar si multiplicarea lor in timp, devenind practic dintr-un instrument de economisire unul
de investire. Multiplicarea economiilor trebuie nu numai sa asigure acestora o protectie la inflatie, ci
si sa aduca un castig real, in conditiile unui risc acceptabil.
Un alt concept ce trebuie analizat in elaborarea unei strategii de investitii este diversificarea
investitilor. Aceasta inseamna plasarea sumelor disponibile in mai multe instrumente diferite de
economisire si investire, si/sau in diferite variante ale aceluiasi tip de instrument (in mai multe
actiuni diferite cotate la bursa sau in titluri la mai multe fonduri mutuale). Trebuie urmarit acel tip
de investitie care asigura un raport optim intre rentabilitate si risc, raport ajustat in functie de
asteptarile, posibilitatile si nu in ultimul rand aversiunea fata de risc a fiecarui investitor.
Exista numeroase tipuri de investitii la dispozitia unui detinator de economii. Majoritatea se
pot incadra in urmatoarele categorii:
- sume detinute in moneda nationala (lei);
- sume detinute in valute convertibile;
- certificate de depozit, depozite sau sume detinute la banci comerciale, CEC sau alte
institutii financiare;
- titluri de stat;
- titluri de participare la fonduri de investitii;
- actiuni si obligatiuni ale societatilor publice, cotate la bursa de valori sau pe piata
Rasdaq;
- investitii pe piete la termen (contracte futures si options);
- alte modalitati de investire (polite de asigurare-asigurari de viata si alte instrumente ale
societatilor de asigurari; investitii directe in societati necotate; investitii imobiliare, plasamente
alternative (aur, antichitati, opere de arta).
3

Investitiile se pot clasifica si dupa modul de implicare a investitorului in luarea deciziei
investitionale:
- investitii directe, in care investitorul hotaraste in mod direct si liber in ce active isi investeste
disponibilitatile (ce tipuri de actiuni si obligatiuni cumpara, la ce banci constituie depozite, etc);
- investitii administrate, prin care se atrag sume de bani de la mai multi investitori, iar strategia de
plasare a acestor sume este elaborata de specialisti ai pietelor financiare (ca in cazul fondurilor de
investitii).
Deosebiri A economisi A investi
Obiectiv Acumularea de capital Acumularea de profit
Risc asumat Aproape zero Ridicat
Randament Destul de scazut, > rata inflatiei Ridicat

Randamentul unui plasament = raportul dintre profitul net obtinut si capitalul investit. Profitul net
= (pret de vanzare pret de cumparare) x nr de titluri comisioane + dividende/dobanzi.

CAPITOLUL II.
PIATA DE CAPITAL continut si functii

Piata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si se regleaza in mod
liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Concret, este vorba despre o
piata pe care se tranzactioneaza in mod liber valori mobiliare (actiuni, obligatiuni), piata ce are
drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor (fizice/juridice) care economisesc
(cumparatorii de actiuni si obligatiuni) si care urmaresc plasarea profitabila a acestor capitaluri;
aceste fonduri sunt atrase de catre emitentii de actiuni/obligatiuni, ce sunt in cautare de capital in
vederea finantarii unor proiecte de investitii.
Desigur, piata de capital prezinta interes si din alte puncte de vedere, permitand preluarea
controlului asupra unor societati prin achizitii semnificative de actiuni sau obtinerea unor castiguri
pe termen scurt prin specularea modificarilor de curs ale valorilor mobiliare.

1. Concepte de baz ale pieei financiare

Activul este un bun aparinnd unei persoane i care poate fi valorificat n activitatea
economic. n raport cu natura procesului de valorificare, activele sunt de dou feluri: reale i
financiare.
Activele reale sunt constituite din bunuri corporale (tangibile) sau incorporale (intangibile)
care, integrate n circuitul economic, genereaz venituri n viitor sub form de profituri, rente, chirii
etc. (engl. tangible sau real assets).
Activele financiare sunt materializate n nscrisuri (hrtii ori nregistrri n cont) care
consacr drepturile bneti ale deintorilor lor, precum i drepturile acestuia asupra unor venituri
viitoare rezultate din valorificarea activelor respective (dobnzi, dividende, etc.).
Dup tipul activelor care se negociaz i mecanismul prin care acestea sunt introduse n
circuitul economic, piaa financiar este format din 3 mari sectoare: piaa bancar, piaa monetar,
piaa de capital.
Piaa bancar se caracterizeaz prin tranzacii cu active bancare nonnegociabile, a cror
lichiditate este maxim. Societile bancare au rol de intermediere ntre investitori i utilizatori, pe
baza relaiilor de credit. Piaa bancar se caracterizeaz prin risc redus, siguran (posibilitatea
retragerii activelor n orice moment).
Piaa monetar este caracterizat prin tranzacii cu active financiare pe termen scurt de
ctre societile financiare. Activele monetare au grad ridicat de lichiditate i sunt negociabile
4

(exemple de active financiare pe termen scurt: depozite bancare, bilete la ordin, cecuri, certificate
de depozit).
O component distinct a pieei monetare este piaa valutar, care asigur conversia
activelor dintr-o valut n alta.
Piaa de capital este specializat n tranzacii cu active financiare pe termen rnediu i lung.
Aceste active au un grad de risc mai mare i sunt negociabile.
Motivaia principal a unei piee de capital const n economia i plasarea valorilor mobiliare
ale agenilor economici n cutare de capital, ctre posibilii investitori, deintori de excedente
bneti.
Micarea fondurilor n economie se poate face:
fie ca o finanare indirect (prin concentrarea fondurilor disponibile n bnci i utilizarea
acestor resurse pentru creditarea utilizatorilor de fonduri),
fie ca o finanare direct (prin emisiuni de titluri financiare de ctre utilizatorii de fonduri).
i finanarea direct poate avea forme n care se apeleaz la intermediari.

Transferurile de capital ntre cei ce economisesc i cei ce au nevoie de capital se poate face n trei
modaliti diferite:

1.Transferuri directe de bani i titluri de valoare, atunci cnd o firm vinde acuni sau
obligaiuni, direct ctre investitori, fr s apeleze la intermediari.
2.Transferuri prin intermediul unui dealer (o cas de investiii). Dealer-ul servete drept
intermediar i faciliteaz emisiunea de titluri financiare.
3.Transferuri printr-un intermediar financiar (banc, fond mutual). Intermediarul obine
fonduri emind propriile titluri de valoare i apoi utilizeaz banii pentru a cumpra titlurile emise
de unele firme.
Aceti intermediari financiari fac mai mult dect un simplu transfer de bani i titluri: ei creeaz
produse financiare noi.

n cazul finanrii directe, se stabilete o reea ntre emitenii de titluri (cererea de fonduri) i
investitori (oferta de fonduri).

Deci, ca pe orice pia se confrunt cererea i oferta. n cazul pieei capitalului: cererea i oferta de
capital.
Cererea de capital este exprimat de ctre societilor publice i private, instituii financiar-
bancare naionale i internaionale, societi de asigurri, etc.
Cererea de capital poate fi structural (se concretizeaz n finanarea de investiii productive
i aciuni sociale, constituirea capitalurilor financiare ale societilor publice i private, etc.) sau
legat de factori conjuncturali (indisponibilitatea resurselor financiare interne, necesiti financiare
determinate de deficitele bugetare i ale balanelor de pli, etc.).
Debitorii se pot clasifica, fie dup activitatea economic, fie dup scopul urmrit. Dup
primul criteriu, debitorii pot fi: guvernele, ntreprinderile publice i private fr profil financiar,
instituii financiare, instituii monetare centrale, etc. Dup scopul urmrit avem pentru finanarea
industiei i gospodriei comunale, petrol i gaze naturale, transport i servicii publice, bnci i
finane, organizaii internaionale, scopuri generale.
Oferta de capital provine din economisire. Persoanele fizice i juridice care dispun de astfel
de economii le pot depune la bnci sau le pot investi, fie n investiii reale, fie n plasamente.
Investitorii pot fi individuali (persoane fizice sau juridice care realizeaz tranzacii de
dimensiuni modeste) sau instituionali (societi sau instituii care fac tranzacii de dimensiuni mari:
bnci, societi de asigurare, societi de investiii, fonduri mutuale, fonduri de pensii).

5

2. Tipologia pieelor de capital

Pieele de capital sunt de mai multe feluri:
1) n funcie participanii la tranzacie, scopul tranzaciei i momentul n care se face
tranzacia, piaa de capital poate fi de dou feluri:
Piaa primar este piaa pe care sunt negociate pentru prima oar titlurile financiare nou
emise. Tranzaciile au loc ntre compania emitent (care are nevoie de fonduri) i investitori (care
doresc s-i utilizeze fondurile disponibile investindu-le n titluri financiare profitabile).
Piaa secundar este piaa pe care sunt tranzacionate valori mobiliare aflate deja n
circulaie. Aceast pia creeaz lichiditate pentru investitori. Tranzaciile au loc ntre investitori i
nu afecteaz fluxurile de numerar ale companiei care a emis titlurile.

2) n funcie de tipul titlurilor care fac obiectul tranzaciilor, distingem dou mari categorii:
Piaa obligaiunilor este piaa pentru instrumente de datorie de orice fel.
Piaa aciunilor este piaa pentru tranzacionarea aciunilor comune i prefereniale ale
companiilor private.
Piaa opiunilor piaa pe care se tranzacioneaz contracte de opiuni (produse derivate).
Contractele sunt executate la opiunea deintorului.

3) n funcie de modalitile de negociere distingem ntre:
Piaa de licitaie este piaa n care tranzacionarea este condus de o parte ter. Preul este
stabilit n funcie de suprapunerea preurilor la ordinele primite de a cumpra sau a vinde valori
mobiliare, respectiv n funcie de raportul cerere - ofert.
Piaa de negocieri este piaa n care vnztorii i cumprtorii negociaz ntre ei preul i
volumul tranzaciei, direct sau prin intermediul brokerului sau dealerului.

1) n funcie de nivelul de organizare a pieei:
Piaa OTC (engl. over the counter) sau la ghieu este o pia prin telefon, telex sau
computer localizat la sediile brokerilor sau dealerilor. Este o pia de negociere i, n general, este
pentru obligaiuni.
Piaa organizat este o pia cu reguli de tranzacionare fixate. Are o localizare fizic
central. Este o pia de licitaie. Pe aceste piee sunt tranzacionate n principal aciunile.

2) n funcie de momentul n care se execut contractele ncheiate:
Piaa la vedere (pia n numerar) este piaa pe care titlurile financiare sunt tranzacionate
pentru livrare i plat imediate.
Piaa la termen (pia futures) este piaa pe care titlurile financiare se tranzacioneaz
pentru livrare i plat ulterioare.

n funcie de momentul n care se face tranzacia, piaa de capital se divide n dou segmente
dependente temporal: primar i secundar. Piaa primar are rolul de plasare a emisiunilor de
titluri pentru atragerea capitalurilor pe termen mediu i lung, att pe pieele interne de capital, ct i
pe piaa internaional. Odat puse n circulaie, titlurile mobiliare fac obiectul tranzaciilor pe piaa
secundar. Existena acestui tip de pia ofer posibilitatea deintorilor de aciuni i obligaiuni s
le valorifice nainte ca acestea s aduc profit (dividende sau dobnzi).
Piaa secundar reprezint, n acelai timp, modalitatea de a concentra n acelai loc
investitori particulari sau instituionali, care pot vinde sau cumpra titluri mobiliare avnd garania
c acestea au valoare i pot fi reintroduse oricnd n circuit.
Piaa secundar este i expresia aproape perfect a reglrii libere ntre cererea i oferta de valori,
fiind un barometru, n primul rnd, al nevoii de capital, dar i al strii economice, sociale i politice
a unei ri.
Asigurnd mobilitatea capitalurilor, a lichiditilor pe termen mediu i lung, a negociabilitii
6

oricrui titlu plasat pe piaa primar, piaa secundar, atrage att investitorii de profesie ct i pe cei
de ocazie, n sperana unui profit maxim n timp record.
Preul la care se negociaz titlurile mobiliare, ca expresie a cererii i ofertei, reprezint i echilibrul
a doi factori opui: maximizarea rentabilitii unui titlu i minimizarea riscului (ambele referitoare
la dividende sau la dobnzi sau la preul de vnzare-cumprare n viitor).

CAPITOLUL III.
TENDINTE PE PIETELE DE CAPITAL

Bursele de valori sunt piee n care guvernele i companiile pot obine capitaluri pe termen
lung, iar investitorii pot cumpra i vinde titluri de valoare. Bursele de valori s-au extins ca urmare
a creterii cererii de fonduri pentru finanarea investiiilor.
n zilele noastre, contribuia important a burselor de valori la bunstarea economic este
recunoscut pe ntregul glob. Peste 90 de ri au burse de valori oficial recunoscute i multe dintre
aceste ri au mai mult de o burs.
La bursele de valori se tranzacioneaz n primul rnd aciuni, dar i instrumente de datorie
guvernamentale, precum i o palet larg de titluri financiare emise de companii (obligaiuni
corporative, obligaiuni convertibile, aciuni prefereniale, euro-obligaiuni).
Anii `90 au reprezentat o perioad dinamic pentru pieele financiare globale. Schimbrile n
filosofiile politice i economice, ctre piee libere i capitalism, au produs o cretere a cererii de
capital. Urmnd exemplul Occidentului i al economiilor tigrilor asiatici, numeroase economii
emergente au promovat bursele de valori ca pe un pilon important al progresului economic.
Colapsul comunismului i adoptarea politicilor de pia au dus la dezvoltarea burselor de valori n
aceste ri. Chiar i n ri comuniste, cum ar fi China
1
i Vietnam, exist burse de valori destinate
facilitrii mobilizrii capitalului i alocrii lui spre utilizri eficiente.
n mod cert, bursele de valori reprezint un element important al societii moderne i
sofisticate n care trim. Bursele de valori nu sunt doar un loc vital de ntlnire a investitorilor i o
surs de finanare pentru afaceri, ele permit o alocare eficient a resurselor ntr-o societate ceea ce
nseamn un mix optim de bunuri i servicii produse pentru a satisface nevoile oamenilor.
n ultimul deceniu s-a remarcat nu numai o cretere a nsemntii burselor n rile n
dezvoltare, ci i o cretere notabil n dimensiunile i importana burselor mai vechi. Acest fapt este
ilustrat prin aceea c valoarea de pia a aciunilor emise de companiile listate depete PNB al
rii respective. Acest fapt este evident n ri cum ar fi Canada, Frana, Japonia, Suedia, Marea
Britanie, SUA. n unele ri ca Finlanda, Olanda, Elveia, Hong Kong, capitalizarea pieei este mai
mult dect dublul PNB.
2

Tradiional, multe ri europene, ca Frana i Germania, au fost mai puin orientate spre
pieele de capital, comparativ cu rile anglo-saxone (SUA, Marea Britanie, Australia), dar i aici
lucrurile ncep s se schimbe. Privatizarea i o mai mare preocupare pentru generarea de valoare
pentru acionari duc la o apreciere crescnd a pieelor de capital.
Centrele financiare dominante formeaz un triunghi de aur n trei zone diferite: SUA,
Londra i Tokyo. America este cea mai important surs de capital propriu, furniznd peste o treime
din totalul mondial i este mprit n trei centre financiare: Bursa de Valori de la New York
3
(New
York Stock Exchange, NYSE), NASDAQ
4
(National Association of Securities Dealers Automated

1
n China peste 50 milioane de chinezi dein aciuni n peste 1000 de companii listate la bursele de la Shanghai sau
Shenzhen.
2
Capitalizarea total (capitalizarea pieei) este valoarea total, la preurile pieei, a tuturor aciunilor emise de
companiile listate la bursa de valori.
3
NYSE este cea mai mare burs n termeni de capitalizare total.
4
NASDAQ are de dou ori mai multe companii listate dect NYSE, dar capitalizarea total este mult mai mic.
7

Quotations), Bursa de Valori American
5
(American Stock Exchange). n termenii tranzaciilor
aciunilor companiilor domestice (naionale), NASDAQ este liderul mondial (urmat de NYSE,
Tokyo, Londra). Totui, n termenii tranzaciilor aciunilor companiilor strine, Londra deine
primul loc (urmat de NYSE, NASDAQ)
6
. Exist o concuren acerb ntre Londra i bursele
americane pentru a atrage companiile din alte ri pentru a-i lista aciunile la bursele lor.

Capitalizarea burselor americane (2010)

Sursa: Bloomberg

Statele Unite ale Americii, Anglia, Japonia si Hong Kong prezinta cele mai ridicate capitalizari din
lume, cu ponderi de 27,41%, 6,05%, 4,26% si 6,38% din capitalizarea totala a burselor din lume, de
51.240.987 milioane USD (pe baza datelor furnizate de sistemul Bloomberg 2010). 140 de tari
dintr-un total de 203 de state prezinta cel putin o piata bursiera.

Bursele europene
n Europa, trendul este spre fuziunea burselor de valori i al formrii alianelor. Acest trend
este ncurajat de ctre principalele instituii financiare care doresc tranzacionarea aciunilor n afara
granielor proprii la costuri ct mai mici. Unii vizionari au ca ambiie crearea unei piee unice de
capital, foarte lichid, care s permit investitorilor s tranzacioneze, iar companiilor s obin
capitalul ori de cte ori au nevoie. n mod ideal, nu ar fi nici o distorsiune a preului aciunilor,
costului tranzacionrii i a reglementrilor atunci cnd investitorii acioneaz n ri diferite. Exist
dezbateri aprinse n privina fuziunii burselor de valori europene pentru a crea un sistem pan-
european de tranzacionare. Unii argumenteaz c lipsa unei burse unice europene aduce prejudicii
poziiei Uniunii Europene fa de marea i lichida pia american. Mai mult, acetia apreciaz c
investitorii i companiile europene sunt n imposibilitatea de a beneficia pe deplin de avantajele
monedei unice, euro. Pe de alt parte, costul actual de tranzacionare pe pieele europene este
extrem de sczut.

5
American Stock Exchange este codaa pieei americane i este n prezent deinut de NASDAQ.
6
London Stock Exchange, 2001
8

Capitalizarea burselor europene 2010

Sursa: Bloomberg

Cea mai important micare spre integrare a reprezentat-o fuziunea burselor de la Bruxelles,
Amsterdam i Paris pentru a forma EURONEXT
7
. Este cea mai mare pia n zona european, cu o
capitalizare a pieei de 1500 miliarde lire sterline, cu puin mai mic dect cea a bursei de la Londra

7
Euronext a fost nregistrat sub jurisdicie olandez la 22 septembrie 2000. S-a extins n anul 2002 prin achiziia a nc
2 instituii: London International Financial Futures and Options Exchanges i Bolsa de Valores de Lisboa e Porto.
9

(London Stock Exchange, LSE). Fuziunea a dus la crearea unei burse internaionale cu lichiditate
sporit i costuri mai mici pentru investitori. De asemenea, aceast fuziune a promovat trei burse de
valori din ealonul doi ctre un rol mai important n structura financiar european. Euronext
curteaz alte burse importante pentru a i se altura: Luxemburg, Milano, Zurich.
Bursa German (Deutsche Brse) este a treia burs ca nsemntate n Europa (989 de
companii listate i un interes crescnd al investitorilor germani). A ncercat fr succes s realizeze
fuziuni i aliane pentru a crea o burs pan-european dominant. n anul 1997 a creat o pia pentru
aciunile companiilor tinere, inovatoare i n general mai riscante, numit Neuer Market.
8

n anul 1998 bursele de la Stockholm i Copenhaga au format o alian: NOREX, extins
ulterior cu bursele din Islanda i Norvegia.
9
Lituania i Letonia vor s se alieze la Norex. Bursele
individuale au rmas independente, continund s listeze companii i s supravegheze tranzaciile.
Totui, regulile i reglementrile generale au fost armonizate pentru a face tranzaciile
internaionale mai simple i mai ieftine. Piaa mai mare ofer micilor ri un acces mai larg la
capital i mbuntete lichiditatea. Helsinki a decis s rmn n afara alianei, n schimb deine
controlul asupra Tallinn Stock Exchange i are legturi foarte bune cu Bursa German.
In ceea ce priveste bursele din Europa Centrala si de Est, bursa de la Varsovia este cea care dispune
de cea mai mare capitalizare bursiera, de 100 mld euro la finele anului 2011. urmata de bursa de la
Praga cu o capitalizare de 29 mld. euro in 2011, in timp ce bursa de valori de la Bucuresti inregistra
la aceeasi data o capitalizare bursiera de doar 13.5 mld. euro. In acest moment in Romania exista
doi operatori de piata autorizati de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare: 1. Bursa de Valori
Bucuresti (BVB, www.bvb.ro), care opereaza o piata reglementata de actiuni (ai carei emitenti sunt
luati in calculul capitalizarii bursei din Romania de sistemul Bloomberg), o piata reglementata
pentru derivate si piata Rasdaq, si 2. Sibex.

Sursa: http://www.bvb.ro/Bursa%20ca%20alternativa%20de%20finantare%20pentru
%20companii_Lucian%20Anghel_septembrie%202012.pdf, p. 13

O provocare important pentru bursele tradiionale o reprezint dezvoltarea unor reele
electronice sofisticate care pun n legtur cumprtorii i vnztorii de aciuni. Reelele Electronice
de Comunicare
10
, cum ar fi Instinet
11
i Island, au preluat o serie considerabil de aciuni ce se

8
Neuer Market este considerat un succes, fiind cea mai mare de acest gen n Europa, cu peste 300 de companii listate.
9
Norex este format n prezent din Copenhagen Stock Exchange, Iceland Stock Exchange, Stockholmsbrsen, Oslo
Brs. Norex este cea mai dezvoltat alian de burse, dnd acces la peste 80% din piaa nordic de aciuni printr-un
singur sistem de tranzacionare.
10
Engl. Electronic Communication Networks, ECNs.
10

tranzacionau pe NASDAQ i NYSE. 30% din tranzaciile NASDAQ se desfoar n afara propriei
piee. (similar pentru NYSE, 5%). ECNs au avut pn acum un impact mic asupra tranzaciilor
europene de aciuni, acest fapt fiind atribuit eficienei burselor tradiionale, i prin urmare a costului
mic de tranzacionare.

Globalizarea fluxurilor financiare
n ultimele dou decenii accentul a fost pus pe finanarea prin aciuni (engl. equity) i pe
bursele de valori. O cultur a aciunilor s-a rspndit n lumea ntreag.
Cunoscut fiind c bursele au aprut cu secole n urm, s-a ncercat explicarea a ceea ce s-a
ntmplat n ultimele decenii i care a determinat creterea interesului pentru bursele de valori. Iat
cteva explicaii:
Numrul mai mare de companii care caut o burs pentru a lista aciunile, precum i
ncercri deliberate ale guvernelor pentru a stimula interesul n deinerea de aciuni; sute de
companii de stat sau private din ntreaga lume i-au listat aciunile la burs.
Aciunile au oferit un randament bun, pe termen lung (randamente semnificativ peste
nivelul inflaiei sau cele ale obligaiunilor). Prin urmare, cei responsabili de gestiunea fondurilor de
pensii s-au concentrat mai mult pe cumprarea de aciuni; Piaa n cretere (engl. bull market) a
stimulat interesul a milioane de investitori care nainte preferau s dein titluri mai puin riscante
i cu randament mai mic, cum sunt obligaiunile.
12

Globalizarea financiar se refer la integrarea pieelor de capital la nivel mondial. Nivelul
internaionalizrii pieelor de capital propriu este ilustrat de volumul tranzaciilor de aciuni ale
unor companii strine n centrele financiare majore
13
. De asemenea, o parte nsemnat a fondurilor
de pensii i de asigurri sunt investite n aciuni ale companiilor strine. Mai mult, n prezent, o
companie nu este limitat s obin capitalul de care are nevoie de pe piaa naional.
Trei elemente majore ncurajeaz activitile de finanare transfrontalier: dereglementarea,
tehnologia, instituionalizarea.
Dereglementarea. Anii `80 i `90 au reprezentat o perioad n care dereglementarea
guvernamental a pieelor financiare a fost vzut ca o modalitate de a determina entitile
financiare i corporatiste s concureze ntr-un mediu global, n beneficiul consumatorilor. n
majoritatea rilor avansate au fost eliminate restriciile privind cumprarea i vnzarea de valute,
ceea ce a ncurajat micarea capitalului de investiie.
Tehnologia. Transmiterea rapid a informaiilor financiare pe ntreg mapamondul a sporit
semnificativ eficiena pieelor financiare. Titlurile financiare pot fi monitorizate, analizate i
tranzacionate prin folosirea unui calculator n orice col de lume. Combinarea puterii
calculatoarelor cu reelele de telecomunicaii a permis accelerarea integrrii, dezvoltnd totodat
strategii de tranzacionare complexe i genernd fluxuri zilnice de capital enorme.
Instituionalizarea. Cu trei decenii n urm majoritatea aciunilor erau deinute de indivizi.
Astzi, pieele financiare sunt dominate de instituii financiare (fonduri de pensii, companii de
asigurri, fonduri mutuale). n timp ce individul-acionar tinde s fie mai limitat i s se concentreze
pe aciuni ale unor companii naionale, instituiile financiare au suficiente cunotine i putere
pentru a cuta s obin profituri investind la nivel internaional. Acestea au n vedere, de asemenea,
beneficiile diversificrii care apar ca urmare a unei corelaii slabe ntre anumite piee financiare.

11
Instinet (Institutional Network) este deinut de Reuters i este o reea de tranzacionare electronic care a devenit cea
mai mare la nivel mondial. Este un sistem destinat doar brokerilor i instituiilor. Instinet este nregistrat ca broker la
New York i este membr n 20 de burse de valori.
12
n SUA, aproape jumtate din familii dein n prezent aciuni (fie direct, fie indirect prin intermediul fondurilor
mutuale sau de pensii). n Australia, nivelul proprietii este chiar mai mare. Un sfert din familiile britanice dein
aciuni. Cultura aciunilor s-a dezvoltat att de mult nct n Germania o cincime din familii dein aciuni.
13
La nivelul anului 2000, valoarea tranzaciilor de aciuni ale companiilor strine se ridica la peste 1700 miliarde de lire
sterline pe LSE, peste 700 miliarde de lire sterline pe NYSE, peste 550 miliarde de lire sterline pe NASDAQ (London
Stock Exchange, 2001)
11

O privire de ansamblu asupra pieelor financiare pe plan mondial
Valoarea total a activelor financiare mondiale (incluznd depozite bancare, titluri de stat,
instrumente de datorie corporative, aciuni) s-a ridicat la nivelul anului 2003 la 118 trilioane dolari,
valoare semnificativ crescut fa de nivelul anului 1993 (53 trilioane dolari) i cu att mai mult fa
de 1980 (12 trilioane dolari). Valoarea acestor active financiare reprezint suma total a capitalului
tranzacionat prin intermediul bncilor i pieelor de capital la nivel mondial i de care au beneficiat
indivizi, corporaii, guverne.
Creterea a fost nsoit de o ndeprtare de bnci n favoarea instituiilor pieei, ca
intermediari financiari primari. Aceast schimbare poate fi identificat n declinul cotei depozitelor
bancare (30% n prezent fa de 45% la nivelul anului 1980) i n creterea corespunztoare a cotei
titlurilor financiare (att a celor de datorie, ct i a celor de capital propriu). Rezultatul a fost
creterea lichiditii pieelor de capital mondiale.
Dei se vorbete n general despre piee globale, 80% din titlurile financiare mondiale sunt
deinute de doar patru zone: Statele Unite, Zona Euro, Japonia, Marea Britanie.
Mai mult, exist diferene semnificative ntre regiuni. Piaa Statelor Unite (cu o cot de pia
de 37% la nivel mondial, dat de cele 44 trilioane de dolari active financiare) este dominat de
instrumentele de datorie i capital propriu (obligaiuni i aciuni) private, n timp ce n Europa
bncile joac un rol mai mare.
Pieele financiare asiatice sunt relativ izolate una de cealalt i difer semnificativ. Japonia
are cota cea mai mare n regiune, dar este relativ stagnant, creterea fiind ntreinut doar de
expansiunea instrumentelor de datorie guvernamentale. Piaa chinez reprezint doar o treime din
cea japonez, dar nregistreaz cea mai rapid cretere la nivel mondial.
Creterea activelor financiare variaz n funcie de zon. Datoria corporativ se extinde
rapid, att n Statele Unite, ct i n Europa. n Statele Unite, ofertele publice iniiale reprezint o
surs semnificativ de cretere a instrumentelor de capital propriu, nregistrndu-se indici de
capitalizare bursier
14
mai mari. Din contr, n Europa, profiturile i noile titluri emise prin
privatizarea companiilor de stat explic n mare parte creterea capitalului propriu. n Japonia
expansiunea datoriei publice este singura surs de cretere a sectorului financiar. n China i Europa
de Est toate tipurile de active financiare nregistreaz creteri rapide.
O msur important a dezvoltrii pieelor financiare o reprezint adncimea acestora,
respectiv raportul dintre activele financiare i dimensiunea economiei msurat prin PIB. ntruct
activele financiare reflect ateptrile privind o valoare viitoare, activele financiare ale unei ri pot
fi de cteva ori mai mari dect PIB-ul, care reflect activitatea economic prezent. Din 1980,
valoarea activelor financiare globale a crescut de la o sum aproximativ egal cu PIB-ul global, la
de trei ori valoarea acestuia.
15

Totui, adncimea financiar luat separat nu indic puterea unei economii sau a unui sistem
financiar. Adncimea financiar n Statele Unite este aproape dubl fa de Norvegia, dei ambele
ri au PIB pe locuitor similar. Adncimea financiar nu reflect neaprat c sistemul financiar al
rii respective este sntos. De exemplu, Japonia are o adncime financiar considerabil, dei se
zbate cu credite bancare neperformante i cu restrngerea pieelor de obligaiuni corporative i de
aciuni. Preurile umflate ale activelor financiare i emisiunea de instrumente de datorie
guvernamentale n exces pot duce la o adncire financiar nesntoas i la corecii ulterioare
dureroase.
Statele Unite au o poziie unic fiind piaa financiar cea mai mare i centrul global al
capitalului. Totui, odat cu crearea monedei unice europene, euro, pieele financiare europene, prin
integrare, ctig cot de pia. Pieele financiare japoneze scad n importan la nivel global, n
timp ce pieele financiare din China sunt n expansiune rapid. Pieele financiare din restul lumii
(Singapore, America Latin) sunt neglijabile la nivel mondial.

14
Engl. P/E ratio indice calculat ca raport ntre preul aciunii i profitul net pe aciune
15
Conform Global Insight i Merrill Lynch, valoarea activelor financiare globale ca procent din PIB a fost dup cum
urmeaz: 109% n 1980, 216% n 1993, 326% n 2003.
12

Capitalizarea burselor asiatice 2010

Sursa: Bloomberg

Dei dolarul american este n declin, el continu s domine pieele financiare globale. Este
moneda cel mai mult tranzacionat i preferat n emisiunile de aciuni i obligaiuni. Dei moneda
euro ctig teren la nivelul bncilor centrale n lume, mai este drum lung pn la a ajunge i
eventual depi rolul pe care l joac dolarul american n finanele internaionale.
n zilele noastre nu se mai poate vorbi despre piee financiare naionale. Acestea sunt ntr-un
continuu proces de integrare ntr-o singur pia global, pe msur ce deinerile internaionale de
titluri financiare i fluxurile de capital transfrontaliere sunt n cretere. n prezent, 12% din aciunile
americane, 44% din obligaiunile guvernamentale americane i 25% din obligaiunile corporative
americane sunt deinute de strini (n timp ce la nivelul anului 1975 procentele se situau n mod
corespunztor la 4, 20 i 1%). Din 1995 pn n prezent fluxurile de capital transfrontaliere s-au
triplat, totaliznd n prezent peste 4 trilioane dolari anual. Aceste fluxuri creeaz legturi mai
puternice ntre pieele naionale i demonstreaz faptul c piaa financiar global continu s se
integreze i s evolueze, n ciuda crizelor financiare i a aciunilor anti-globalizare din ultimul
deceniu.
Pieele de capital mondiale beneficiaz de un suflu i o putere fr precedent. Instituiile
financiare mic trilioane de dolari n active financiare (aciuni, obligaiuni i alte instrumente) pe
ntreg mapamondul. Fluxurile de capital transfrontaliere i deinerile strine de active financiare
continu s creasc rapid integrnd pieele financiare individuale ntr-o pia financiar global.

13

Capitalizarea burselor africane 2010

Sursa: Bloomberg
14

CAPITOLUL IV.
VALORI MOBILIARE

Titlurile financiare reprezint modul de existen a activelor nebancare. Ele sunt exprimate
ntr-un nscris (document scris sau nregistrare electronic), care atest existena unei relaii
contractuale ntre emitent i deintor i garanteaz drepturile posesorului lor (engl. securities). Din
acest punct de vedere ele fac parte din categoria titlurilor de valoare de credit, avnd o serie de
trsturi, n cadrul lor fcndu-se deosebire ntre cele comerciale i necomerciale.
Titlurile financiare au o anumit valoare (hrtii de valoare). Deintorul lor se afl n poziia
de investitor - a investit fondurile sale i i-a asumat riscul deinerii lor. Din acest punct de vedere,
titlurile financiare sunt drepturi, pretenii (engl. claims) asupra unor venituri viitoare. Valoarea
intrinsec a titlurilor se determin prin calcul i este funcie de rezultatele plasamentului, de
veniturile viitoare ale investiiei. Valoarea de pia se formeaz n mod curent n raport cu cererea
i oferta pentru titlurile respective i reflect estimrile, anticiprile oamenilor de afaceri privind
performanele activului respectiv.
Titlurile financiare sunt titluri de valoare care dau dreptul deintorilor - investitori - de a
obine n condiiile specificate n titlu, o parte din veniturile viitoare ale emitentului.
Produsele bursiere reprezint totalitatea titlurilor financiare ce se tranzacioneaz pe piaa
de capital. Dup modul n care sunt create, produsele bursiere pot fi: primare, derivate, sintetice.
Titlurile primare sunt emise de utilizatorii de fonduri
- pentru mobilizarea capitalului propriu (se numesc i instrumente de proprietate, engl. equity
instruments, cum sunt, de exemplu, aciunile)
- sau pentru atragerea capitalului mprumutat (se numesc i instrumente de datorie, engl. debt
instruments, cum sunt de exemplu obligaiunile).
Rolul titlurilor primare este dublu: de a asigura mobilizarea capitalului pe termen lung, de a acorda
drepturi asupra veniturilor bneti ale emitentului.
Titlurile derivate sunt produse bursiere rezultate din contracte ncheiate ntre emitent
(vnztor) i beneficiar (cumprtor) i care dau celui din urm drepturi asupra unor active ale
emitentului, la o scaden viitoare, n condiiile stabilite prin contract. Titlurile derivate sunt de dou
feluri: contracte futures i opiuni.
Produsele sintetice rezult din combinarea de ctre societatea financiar a unor active financiare
diferite i crearea unui instrument de plasament nou.
n continuare, vom analiza n detaliu cele dou tipuri principale de titluri financiare:
aciunile i obligaiunile.

A. TITLURI PRIMARE

A.1. Aciunile (engl. shares) sunt titluri financiare emise de o companie pentru constituirea,
mrirea sau restructurarea capitalului propriu. Sunt valori mobiliare care reprezint o cot parte din
capitalul social al unei societi i care ncorporeaz drepturi sociale i patrimoniale.
n funcie de drepturile conferite, distingem dou tipuri de aciuni:
aciuni comune i
aciuni prefereniale.
Aciunile comune dau drept de vot, dau drept la dividend (dividendul este un venit variabil),
dreptul la informare, etc.
Aciunile prefereniale nu dau drept de vot, n schimb dau drept la un dividend fix, care se
pltete naintea celui variabil.
Mai distingem ntre:
aciuni nominative (cele care au nscrise pe ele numele deintorului, iar transferarea dreptului
de proprietate se face nominal) i
aciuni la purttor (toate drepturile conferite de aciune revin celui ce deine aciunea).
15

La emisiune preul este valoarea nominal (valoarea paritar) ce rezult din mprirea
capitalului social la numrul de aciuni.
Actiunile sunt valori mobiliare. Actiunile sunt titluri ce atesta un drept de proprietate asupra unei
parti a capitalului social al societatii emitente. Practic, proprietarul actiunilor este proprietarul unei
parti din societatea emitenta, parte corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute. Pe langa dreptul
de proprietate asupra unei parti a societatii emitente, actiunile confera si alte drepturi, dintre care
cele mai importante sunt:
- dreptul de a primi in fiecare an o cota parte din profitul societatii (sub forma de dividende)
corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute si cu suma alocata de conducerea societatii pentru
plata dividendelor. Datorita faptului ca acest dividend poate varia (sau poate fi chiar zero), actiunile
se mai numesc si valori mobiliare cu venit variabil;
- dreptul la informare cu privire la evolutia economico-financiara a intreprinderii;
- dreptul de a participa la hotararile importante cu privire la activitatea societatii, precum si la
conducerea societatii, prin participarea la Adunarile Generale ale Actionarilor (AGA), respectiv
prin posibilitatea de a alege si de a fi ales in consiliul de administratie al societatii;
- drept de proprietate asupra unei parti a activelor societatii, in cazul lichidarii (incetarii
functionarii) acesteia, etc.
In momentul de fata, actiunile societatilor romanesti cotate se tranzactioneaza pe doua piete
organizate: Bursa de Valori Bucuresti si societatea de bursa Rasdaq.

A.2. Obligaiunile (engl. bonds) sunt titluri reprezentative ale unei creane a deintorului asupra
emitentului, care poate fi statul, un organism public sau o societate comercial. Ele dau dreptul la
ncasarea unei dobnzi i vor fi rscumprate de ctre emitent la scaden. Pentru emitent,
obligaiunile reprezint un instrument de mobilizare a capitalului de mprumut. Ele au valoare
nominal i dau drept de ncasare a unui cupon (dobnda). Emisiunea se poate face, fie ad pari (la
valoarea nominal), fie sub pari (sub valoarea nominal). Rambursarea se poate face, fie ad pari,
fie supra pari (peste valoarea nominal).

Tipuri de obligaiuni:
- obligaiune ipotecar (engl. mortgage bond) - sunt obligaiuni pentru care datoria este garantat
cu ipotec pe activele emitentului;
- obligaiune general (engl. debenture bond) - este o crean pe ansamblul activelor emitentului,
negarantat;
- obligaiune asigurat (engl. colateral trust bond) - este garantat cu titluri asupra unor teri,
deinute de emitent i depuse la un garant;
- obligaiune cu fond de rscumprare (engl. sinking fund bond) - emitentul alimenteaz periodic
un fond din care va rscumpra la scaden obligaiunea;
- obligaiune retractabil (engl. callable bond) - poate fi rscumprat nainte de scaden;
- obligaiune convertibil (engl. convertible bond) - poate fi preschimbat, la opiunea
deintorului, n aciuni.

Obligatiunile reprezinta un titlu de creanta asupra societatii emitente. Concret, societatea emitenta
are nevoie la un moment dat de un imprumut si emite obligatiuni. Cumparatorii obligatiunilor
imprumuta societatea emitenta cu suma pe care au platit-o pentru cumpararea obligatiunilor.
Obligatiunile nu confera aceleasi drepturi ca si actiunile, dar posesorul lor beneficiaza de o dobanda
periodica fixa (din acest motiv, obligatiunile numindu-se valori mobiliare cu venituri fixe) si, la
expirarea perioadei de imprumut, de rambursarea sumei platite pentru cumpararea obligatiunilor.
Exista o mare varietate de tipuri de obligatiuni, dupa modul de rascumparare si de plata a dobanzii,
garantii, etc.

Deosebiri ntre aciuni i obligaiuni:
16

aciunile reprezint parte din capitalul unei societi pe aciuni, n timp ce obligaiunile sunt o
fraciune dintr-un mprumut;
din punct de vedere al rolului oferit deintorului n gestiunea companiei, spre deosebire de
obligaiuni care nu confer nici un rol, aciunile dau drept de vot n Adunarea General a
Acionarilor;
veniturile acionarilor sunt variabile (n funcie de profituri i de politica de dividende a
companiei); veniturile obligatarilor sunt fixe, stabilite sub forma de cupoane;
riscurile asumate de acionari sunt mai mari dect cele ale obligatarilor; acionarii asum riscuri
legate de evoluia nefavorabil a afacerii mergnd pn la faliment, n timp ce obligatarii i asum
riscul eventualei nerambursri;
n timp ce obligaiunile au scaden (moment n care este rambursat valoarea nominal),
aciunile sunt emise pe perioad nedeterminat.

B. TITLURI DERIVATE

B.1. CONTRACTE FUTURES

Contractul futures este o nelegere ntre un vanzator si un cumparator de a vinde /
cumpara o cantitate standard de active cu livrarea in viitor la o dat numit scaden i la un
pret negociat n momentul ncheierii tranzaciei, totul n baza unor clauze standardizate.

Dup cum se poate observa, tranzacionarea unui contract futures presupune existena a 2
pri: un cumprtor i un vnztor. Foarte important de reinut este faptul c nu contractul
futures face obiectul tranzaciei ci marfa de la baza lui, numit i activ-suport. O alt caracteristic
important a contractului futures este aceea c tranzacionarea lui reprezint de fapt o intelegere
ntre cumprtor i vnztor prin care acetia se oblig s cumpere, respectiv s vnd marfa
respectiv (activul suport). Important de reinut din fraza anterioar este faptul c n momentul
perfectrii acestei nelegeri nu are loc nici un fel de schimb marf/bani (decontare) ntre cele dou
pri, cumprtorul i vnzatorul nefacnd altceva dect s bat palma asupra activului suport i
asupra preului acestuia. Negocierea preului i perfectarea nelegerii ntre vnztor i cumprtor
au loc n cadrul pieei SIBEX care pune la dispoziie platforma de trazacionare prin intermediul
creia vnzatorii i cumprtorii i fac cunoscute ofertele de vnzare/cumprare pentru activele
suport disponibile i negociaz preurile.
Livrarea de ctre vnztor a activului-suport respectiv plata acestuia de ctre cumprtor urmeaz
s se ntmple la o dat ulterioar perfectrii nelegerii, dat numit scadena contractului futures.

Cele mai importante clauzele standardizate ale contractului futures se refer la:
16

1. Simbolul contractului acesta identific contractul futures pe piata Sibex i n platforma
ELTRANS. Simbolizarea contractelor futures este asemntoare cu cea a activelor suport
corespunztoare. Simbolurile contractelor futures disponibile pentru tranzacionare pe piaa SIBEX
sunt urmtoarele:
Actiuni: DEBRD, DEBRK, DERRC, DESIF1, DESIF2, DESIF3, DESIF4, DESIF5, DESNP,
DETLV, DEEBS, DESBX, DEBVB, DEFPR
Valute: USD/RON, EUR/RON, EUR/USD_RON, EUR/CHF_RON, USD/CHF_RON,
GBP/USD_RON, EUR/GBP_RON, EUR/JPY_RON, USD/JPY_RON
Marfuri: CO2 2008-2012, SIBGOLD_RON, DEOIL_LSC, SIBGOLD
Indici: DEDJIA_RON, DEDJIA_USD
Altele: Pachetul Phoenix
Spre exemplu, n cazul contractului futures pe cursul valutar dolar SUA/leu, simbolul este
USD/RON. Dac activul suport este reprezentat de aciunile Bncii Transilvania atunci simbolul

16
Conform Sibiu Stock Exchange
17

contractului futures corespunzator este DETLV (DE provine de la termenul DERIVAT iar
TLV este simbolul sub care actiunile Bancii Transilvania sunt tranzactionate pe piata de capital la
Bursa de Valori Bucuresti). Simbolurile individualizeaza fiecare contract futures si ajuta
participantii in piata sa-l identifice rapid pe platforma de tranzactionare electronica.
2. Activul suport - este marfa sau produsul care face obiectul contractului si care este
tranzacionat pe piaa spot.
De exemplu, contractul futures EUR/RON are ca activ suport cursul valutar de referint
dintre leul romanesc si moneda unica europeana, iar piata spot este reprezentata de piata
interbancara romaneasca reglementata si supravegheata de catre Banca Nationala a Romaniei.
Contractele futures pe actiuni au ca activ suport actiunile tranzactionate pe piata de capital
organizata si administrata de catre Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Pentru DESNP activul suport
il constituie actiunile Societatii PETROM BUCURESTI listate la BVB, DESIF3 are ca activ suport
actiunile SIF3 Transilvania, DESBX9 are ca activ suport indicele SIBEX9 si asa mai departe.
3. Cotatia - pe piaa SIBEX este identic cu cotaia activului suport pe piata spot.
Cursul EUR/RON este exprimat att pe piaa interbancar ct i pe piaa futures n euro/lei
(EUR/RON), actiunile listate pe pietele BVB si SIBEX sunt cotate in lei/actiune, rata dobanzii la 3
luni (BUBOR3) se exprima pe ambele piete (spot si futures) n puncte procentuale, iar indicii
bursieri si paritatea EUR/USD se exprima n puncte (deoarece este vorba de doua devize straine si
raportul de schimb EUR/USD se afiseaza cu 4 zecimale, de exemplu 1.2255).
4. Pasul de tranzacionare - reprezint fluctuaia minim a preului pe piaa futures.
Pentru contractele futures valutare si cele pe actiuni, pasul este de 0.0001 RON. Aceasta
inseamna ca preurile care se pot negocia pe pia pot varia cu minim 0.0001 lei. In cazul
contractului futures EUR/USD acesta este de 0.0001 puncte. De exemplu, pentru toate contractele
futures pe aciuni pasul de tranzacionare este de 0,0001 RON (1 leu vechi). Astfel, un contract
futures DESIF5 cumprat la preul de 2,4810 lei poate fi vndut la preul de 2,4811 ....2,4812
.....2,4813..... etc sau la preul de 2,4809 .... 2,4808 .....2,4807 ......etc.
5. Marimea obiectului contractului sau multiplicator- este standardizat pentru fiecare
contract i reprezint cantitate de activ suport tranzacionat n cadrul unui contract futures.
Cnd se tranzactioneaz un contract futures pe cursul USD/RON practic se tranzactioneaza
echivalentul a 1.000 dolari. Daca un investitor doreste s cumpere pe piata futures echivalentul a
5.000 dolari, atunci el va trebui sa cumpere 5 contracte. Aceeasi situatie este si in cazul contractului
EUR/RON (se tranzactioneaza echivalentul a 1.000 euro). Pe piata futures a actiunilor, marimea
contractelor este echivalentul a 1.000 actiuni cu exceptia contractelor DERRC care acopera
echivalentul a 10.000 actiuni i DEBRD repsectiv DETEL care acoper 100 de aciuni. Daca doriti
sa vindeti pe piata futures 100.000 de actiuni Rompetrol (RRC), atunci va trebui sa introduceti in
piata un ordin de vanzare de 10 contracte DERRC. nmulind preul de tranzacionare cu
multiplicatorul se obine valoarea contractului futures tranzacionat.
Atentie! NU se pot tranzactiona fractiuni de contract. Dac un investitor cumpr 1 contract
futures DESIF2 (multiplicator 1.000 echivalentul a 1.000 aciuni SIF2) la preul de 3,1500
lei/aciune, valoarea tranzaciei este de: 3,1500 x 1.000 = 3.150 lei noi. Ulterior, vnzarea acestui
contract la preul de 3,2145 lei/aciune ii va aduce investitorului un profit de (3,2145 3,1500) x
1.000 = 64,5 lei noi
6. Data scadentei - este ziua n care expir contractul futures.
Practic este ziua in care cumparatorul unui contract USD/RON ar trebui s primeasc 1000
dolari SUA, iar vnzatorul suma echivalent in lei conform cursului de schimb negociat cu
cumprtorul. Pentru vnzatorul unui contract futures DEOLT este ziua in care trebuie s livreze
cumprtorului 1.000 actiuni Oltchim si sa primeasc contravaloarea in lei conform pretului futures
negociat cu cumprtorul n momentul tranzacionrii contractului. Pe piaa SIBEX, scadentele
contractelor futures sunt de 3, 6, 9 i 12 luni . Ziua de scaden este cea de-a treia zi de vineri din
lunile martie, iunie, septembrie si decembrie. Daca a treia zi de vineri din luna de scadenta nu este
zi lucratoare, data scadentei va fi ultima zi lucratoare dinaintea celei de-a treia zi de vineri din luna
de scadenta. Bursa poate stabili si alte zile de scadenta in functie de programul de tranzactionare pe
18

pietele spot (de regula doar scadena decembrie sufera modificri ca urmare a activitatii BNR si
BVB la final de an).
7. Pretul de executare la scaden: este pretul la care se lichideaz contractele futures
respectiv obligaiile asumate de ctre vnztori i cumprtori.
Pentru a putea intelege mecanismul de executare la scadenta este nevoie sa definim un
termen nou: pozitie deschisa pe piata futures. Pozitia deschisa pe piata futures este un contract
futures cumparat sau vandut si nelichidat printr-o operaiune invers. Cu alte cuvinte, n momentul
n care un investitor cumpar sau vinde un contract futures pe un anumit contract, i se deschide o
pozitie pe piata respectiv. Aceasta nseamn ca investitorul respectiv i-a asumat o obligaie de
vnzare sau cumprare a activului suport la scadena contractului.
Orice contract futures tranzactionat presupune deschiderea a 2 pozitii: una de vanzare (sau
short ) in contul vanzatorului si una de cumparare (sau long ) pentru cumparator. Pozitiile
deschise sunt nregistrate la casa de compensatie. In momentul n care contractul futures este
lichidat, pozitiile deschise corespunzatoare se inchid.
Cumprtor - poziie LONG
Vnztor - poziie SHORT
Exemplu: un investitor cumpar 10 contracte futures EUR/RON cu scadenta in decembrie
2013. El detine 10 pozitii long (sau de cumparare) pe piata futures EUR/RON scadenta in
decembrie 2013. Daca ulterior el vinde 4 contracte EUR/RON pe aceeasi scadenta, atunci numarul
pozitiilor deschise pe care le detine investitorul pe piata EUR/RON DEC13 se reduce de la 10 la
6.
Atentie ! Numrul pozitiilor deschise pe o piaa futures se reduce doar dac se efectueaz
tranzactii pe acelasi activ si aceeasi scaden. Dac investitorul din exemplul de mai sus ar fi vandut
cele 4 contracte EUR/RON pe scadenta septembrie si nu pe decembrie, atunci el ar fi detinut 10
pozitii long pe piata futures EUR/RON - DEC13 si 4 pozitii SHORT pe piata futures EUR/RON
SEP13. Astfel, un contract cumprat la ora 10:01 poate fi vndut peste doar cteva secunde dac n
pia exist cumprtori pe piaa acelui contract. De asmenea, poate fi meninut de ctre cumprtor
cteva ore, zile, luni sau chiar pn la scaden. Din acest punct de vedere contractul futures ofer
investitorilor aceleai oportuniti ca i alte instrumente financiare clasice de genul aciunilor,
obligaiunilor, etc. Diferenele dintre pretul la care a fost deschisa o pozitie pe piata futures si pretul
la care aceasta este inchisa genereaza investitorului un profit sau o pierdere.
Dupa cum se observa pretul de inchidere (executare) a unei pozitii deschise in piata futures
este pretul din piata la care investitorul i inchide pozitia. O situatie special se nregistreaz n ziua
de scadenta a contractului, cnd, dup nchiderea sedintei de tranzactionare, pe piata futures raman
pozitii deschise pe scadenta respectiv. Acestea sunt inchise utilizandu-se preturile de pe piata spot
dupa cum urmeaz:
- preturile de inchidere a pozitiilor deschise la scadenta contractelor futures valutare i pe rata
dobnzii (USD/RON, EUR/RON, EUR/USD, BUBOR3) sunt cursurile de referinta USD/RON,
EUR/RON si EUR/USD, BUBOR3 comunicate de Banca Nationala a Romaniei in ziua scadentei.
- preturile de inchidere a pozitiilor deschise la scadenta contractelor futures pe actiuni i indici
sunt preturile medii ponderate aferente seciunii "Regular" comunicate pentru actiunile respective
de Bursa de Valori Bucuresti n ziua scadenei.

Exemplu: Un investitor pe piata futures cumpara in 15 iulie 5 contracte futures EUR/RON (avand
mrimea de 1.000 Euro) cu scadenta in septembrie 2012 la pretul de 1.5000 lei/eur. Daca el nu-si
lichideaza in piata cele 5 pozitii long detinute pe piata EUR/RON, iar la scadenta (30 septembrie)
cursul oficial EUR/RON comunicat de BNR este de 3.6000 lei/eur, atunci, n ziua de 30
septembrie, cele 5 contracte cumparate (sau 5 pozitii long detinute in piata) vor fi lichidate prin
vanzarea a 5 contracte EUR/RON la cursul de 1.6000. In aceasta situatie profitul investitorului va fi
(1.6000 1.5000) * 1.000 * 5 = 500 lei

19

Principala ratiune a aparitiei pietei futures a constituit-o nevoia comerciantilor de a reduce
riscurile de fluctuatie a pretului. Prin cumprarea sau vnzarea de contracte futures pentru diferite
scadene acetia i fixeaz n avans preul mrfurilor pe care urmeaz s le cumpere sau s le
vnd, nefiind afectai de eventualele fluctuaii ale preului. Acest tip de operaiune se numete
hedging, iar investitorii care le aplic sunt catalogai n limbajul bursier drept hedgeri.
n afara acestei categorii de investitori, pe pieele futures ntlnim i ali juctori care nu sunt
interesai n a cumpra sau vinde la scaden activul suport al contractului, ci doresc doar s profite
de variaiile preului acestuia ntr-o anumit perioad de timp. Ei caut s cumpere contracte futures
la un pre ct mai mic i s le vnd cu un profit ct mai mare. Aceti investitori se numesc
speculatori, iar strategiile lor de tranzacionare pe piaa futures se concretizeaz n operaiuni
speculative.
O a treia categorie de participani n piaa sunt arbitrajorii. Operaiunea de arbitraj nu
urmrete nici specularea preului futures, nici acoperirea riscului existent pe piaa spot ci o
combinaie a celor dou strategii de mai sus, respectiv realizarea unui profit fix i n condiii de risc
minim prin blocarea diferenei dintre preul activului suport pe piaa spot i preul futures al acestuia
pe piaa . Un alt tip de arbitraj practicat de data aceasta doar pe piaa SIBEX utilizeaz tranzacii
spread si const n intrarea pe poziii opuse pe dou scadene diferite ale aceluiai contract atunci
cnd basisul dintre preurile celor dou scadene este suficient de larg.

Riscuri ale tranzaciilor cu instrumente derivate

Tanzacionarea instrumentelor derivate presupune totdat i asumarea unor riscuri pe care
este bine s le cunoatei nainte de a ncepe operaiunile propriu-zise pe aceast pia.
Tranzactionarea instrumentelor derivate poate sa nu fie potrivita pentru toti investitorii. Se pot
pierde sume substantiale de bani n perioade foarte scurte de timp. Sumele pierdute sunt potential
nelimitate si pot depasi depozitul initial plasat n contul de tranzacionare deschis la SSIF. Acest
fapt se datoreaz n principal efectului de levier care permite, prin intermediul unei sume mici de
bani, accesul la active suport cu valoare de cteva ori mai mare.
1. Tranzactionarea instrumentelor derivate implica un grad ridicat de risc si se poate solda cu
pierderi potential nelimitate care pot fi mai mari decat suma depusa initial la SSIF (sau institutia de
credit).
2 Potrivit caracteristicilor instrumentelor derivate, puteti simti efectul pierderilor imediat.
Castigurile, respectiv pierderile sunt creditate sau debitate din cont in timp real. Daca miscarile
survernite in piata cauzeaza reducerea valorii pozitiior deschise pe instrumente derivate este posibil
sa vi se ceara suplimentarea fondurilor disponibile in contul de marja. Daca in contul
dumneavoastra de marja nu sunt suficiente lichiditati pentru a acoperi minimul necesar de marja sau
nu completati suma din cont, pozitiile pot fi lichidate fortat de catre brokerul dvs si o eventuala
revenire a pretului nu va mai folosi la nimic.
3 In anumite conditii de piata, poate fi dificil sau imposibil de lichidat o pozitie. In mod
normal, pentru a se lichida o pozitie trebuie sa se realizeze o tranzactie de sens opus. Daca nu se
poate lichida pozitia, nu se poate marca castigul sau preveni pierderea. Aceasta imposibiliate de a
lichida o pozitie, poate sa apara daca tranzactionarea activului suport respectiv este suspendata, din
diverse cauze cum ar fi: publicarea unor anunturi care implica o societate emintenta de actiuni care
constituie activ suport pentru instrumentele financiare derivate, sau din pricina unor diverse
probleme tehnice inregistrate de sistemul de tranzactionare fie la bursa, fie la SSIF (sau institutia de
credit), din cauza identificarii unor tranzactii suspecte fie pe instrumentele financiare derivate fie
pe actiunile ce constite activ suport al instrumentelor derivate respective,sau de asemenea daca
pozitia este deschis pe o piata fara lichiditate. Chiar daca se realizeaza inchiderea pozitiei acest
lucru se poate face la preturi mai putin avantajoase pentru detinatori.
4. Toate tranzactiile pe instrumente financiare derivate implica risc si nu exista nici o
strategie de tranzactionare care sa il elimine complet. Tranzactionarea instrumentelor financiare
derivate presupune cunoasterea atat a pietei derivatelor cate si a pietei spot.
20

5. Tranzactiile intra-day cu instrumente financiare derivate presupun riscuri speciale. La fel
ca si in cazul oricarui produs financiar, persoanele care cauta sa cumpere si sa vanda acelasi
instrument derivat in cursul unei zile, pentru a profita de miscarile de pret intra-day, se supun unor
riscuri speciale incluzand comisioane substantiale, expunerea la efectul de levier si concurenta cu
traderi experimentati. Trebuie sa intelegeti foarte bine aceste riscuri si sa aveti experienta necesara
inainte de a va lansa in tranzactionare intra-day.
6. Plasarea ordinelor de genul stop-loss sau stop-limit nu vor limita neaparat pierderile
la suma propusa. Este posibil ca anumite conditii ale pietei sa faca imposibila executarea ordinului
sau atingerea pretului stop.

B.2. CONTRACTE OPTIONS

Optiunea defineste un contract standardizat care da cumparatorului dreptul dar nu si
obligatia de a cumpara sau vinde activul suport de la baza contractului (marfuri, valute, valori
mobiliare, contracte futures sau alte instrumente financiare) la un pret prestabilit, numit pret de
exercitare, contra unei sume platite vnzatorului la ncheierea contractului, numita prima, n
cadrul unei perioade de timp predeterminate.
Tranzactiile cu optiuni au aparut din cele mai vechi timpuri pentru a raspunde necesitatilor
investitionale tot mai complexe si diversificate ale agentilor economici. Atestarile despre astfel de
instrumente merg pna n anul 3500 .e.n. cnd fenicienii si romanii foloseau contracte cu termeni
similari celor ai optiunilor de astazi cu privire la bunurile transportate pe navele lor comerciale.
Una din primele atestari ale optiunilor se regaseste n Grecia Antica, datnd din vremea
filosofului Thales. Folosind cunostintele lui de astrologie, Thales a previzionat ntr-un an o recolta
bogata de masline n primavara urmatoare. Cum, n general existau din partea fermierilor putine
cereri de nchiriere a preselor de masline n timpul iernii, Thales a negociat n iarna preturile
preselor pentru primavara urmatoare. Previziunea lui Thales a fost corecta si el a fost n masura sa
nchirieze dreptul de folosire al preselor de masline la un pret ridicat, obtinnd un profit
considerabil. n prezent contractele cu optiuni se tranzactioneaza la peste 50 burse aflate n 38 tari
ale lumii.
Singura bursa romneasc pe care se tranzactioneaza optiuni este Sibex, aceste produse fiind
lansate n noiembrie 1998. Optiunile pe contracte futures tranzactionate la Sibiu ofera investitorilor
noi posibilitati de tranzactioanare prin care fiecare dintre ei sa-si exprime si sa-si gestioneze mai
sigur si mai amplu interesele sale financiare. Bursa de la Sibiu pune la dispozitia investitorilor 18
optiuni avnd ca activ suport contracte futures pe 13 actiuni tranzactionate la BVB (BRD, RRC,
SIF-URI, BRK, etc) precum si pe valute (EUR/RON, USD/RON,EUR/RON_USD), pe indici
bursieri (DJIA_RON) si aur (SIBGOLD).
Desi volumele de tranzactionare pe segmentul options este semnificativ mai mic dect cel
nregistrat pe contractele futures, flexibilitatea optiunilor confera investitorilor oportunitati de
dezvoltare a unor strategii extrem de eficiente. Practic, cu ajutorul optiunilor se poate controla
gradul de risc al investitiei de la foarte mic (cazul cumpararii simple de optiuni) pna la foarte mare
(vnzarea descoperita de optiuni), ntre aceste limite gasindu-si locul un mare numar de combinatii.

a. Simbolul contractului identific contractul options pe piaa. Simbolul contractului
options este format din simbolul contractului futures care constituie activul suport pentru contractul
options la care se adaug OP.
b. Preul de exercitare este preul stabilit drept referin n momentul cumprrii/vnzrii
opiunii. Poate fi considerat o born n funcie de care, pe parcursul scadenei, se calculeaz
profitabilitatea opiunii. Pentru fiecare din cele dou pri implicate n tranzacie acest pre este un
nivel important, deoarece reprezint valoarea de la care pierderea sau ctigul lor (n funcie de tipul
de opiune i de poziia short sau long) ncepe s ia proporii. Practic, preul de exercitare este preul
activului suport rezervat pentru vnzare sau cumprare (n funcie de tipul opiunii) de ctre
cumprtorul opiunii.
21

c. Activul suport este contractul futures pe marfa sau produsul care face obiectul i care
este tranzacionat pe piaa futures.
d. Cotaia pe piaa opiunilor este identic cu cotaia activului suport pe piaa spot.
e. Pasul reprezint fluctuaia minim a primei pe piaa opiunilor si este de 0,0001 Ron.
f. Data scadenei este ziua n care expir contractele options rmase deschise. Pe piaa
SIBEX, scadentele contractelor options sunt de 3, 6, 9, i 12 luni pentru contractele OPDESIF2,
OPDESIF3, OPDESIF5, OPDESNP, OPDERRC, OPDETLV, OPEUR/RON i OPSIBGOLD
respectiv de 3 i 6 luni pentru restul contractelor. Ziua de scadenta este a treia zi de vineri din luna
de scadenta. Daca a treia zi de vineri din luna de scadenta nu este zi lucratoare, data scadentei va fi
ultima zi lucratoare dinaintea celei de-a treia zi de vineri din luna de scadenta. Bursa poate stabili si
alte zile de scadenta in functie de programul de tranzactionare pe pietele spot (de regula doar
scadena decembrie sufera modificri ca urmare a activitatii BNR si BVB la final de an).
g. Mrimea obiectului contractului este standardizat pentru fiecare contract. Cnd se
tranzacioneaz un contract options practic se tranzacioneaz dreptul de a cumpra sau a vinde
contractul futures corespunztor. Deci fiecare opiune acoper 1 contract futures suport.
h. Preul de executare la scaden este preul la care se lichideaz contractele options n
bani.
O opiune call este n bani atunci cnd preul de exercitare este mai mic dect preul
curent de tranzacionare al activului suport. Ea este considerat n bani deoarece cumprtorul
opiunii are dreptul de a cumpra activul suport la un pre care este mai mic dect preul la care l
poate achiziiona direct de pe pia. O opiune este "la bani" dac preul contractului futures este
egal cu preul de exercitare al opiunii.
O opiune call a crei pre de exercitare este mai mare dect preul contractului futures este
"n afara banilor". n mod similar, o opiune put este " n afara banilor" dac preul su de
exercitare este mai mic dect preul futures. Nici o astfel de opiune nu se poate exercita i de
asemenea nu are valoare intrinsec.
Poziia deschis pe piaa options este un contract options cumprat sau vndut i nelichidat
printr-o operaiune invers. Cu alte cuvinte, n momentul n care un investitor cumpr sau vinde un
contract options pe un anumit activ, i se deschide o poziie pe piaa respectiv. Orice contract
options tranzacionat presupune deschiderea a 2 poziii: una de vnzare (sau short) i una de
cumprare (sau long). Poziiile deschise sunt nregistrate la casa de compensaie. n momentul n
care contractul options este lichidat poziiile deschise corespunztoare se nchid.
Preul pe care cumprtorul unei opiuni l pltete vnztorului opiunii este cunoscut sub
numele de prim. Primele sunt stabilite liber pe pia de ctre cumprtori i vnztori potrivit
regulilor bursei unde sunt tranzacionate. Cunoaterea principalilor factori care influeneaz primele
este important pentru orice persoan care consider tranzacionarea opiunilor. Prima poate
influena substanial profitul sau pierderea investitorului.
Compensarea reprezint lichidarea poziiei de ctre cumprtorul i/sau vnztorul opiunii
prin iniierea unei tranzacii opuse, eliminnd sau transfernd unei alte persoane toate drepturile sau
obligaiile viitoare.Tranzacia opus se refer la iniierea unei operaiuni de burs inverse celei
iniiale (cumprtorul iniiaz o vnzare iar vnzatorul iniiaz o cumprare) pentru acelai tip de
opiune, cu aceeai scaden i cu acelai pre de exercitare.
Optiunea este un contract de vanzare-cumparare intre doua parti, care da cumparatorului
dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara sau a vinde o anumita cantitate de marfuri, valute,
valori mobiliare sau instrumente financiare la un pret prestabilit, la sau inaintea unei anumite
date numita scadenta. Pentru a intra in posesia acestui drept, cumparatorul plateste vanzatorului
contractului un pret denumit prima.
Fiecarei optiuni ii corespunde un contract futures care la randul sau este echivalentul a 1000
de actiuni (cu exceptia contractelui DERRC care contine 10.000 actiuni) sau 1000 unitati monetare
(EUR sau USD). In continuare, ne vom referi la contracte cu optiuni ca avand 1000 de unitati. Din
punct de vedere al drepturilor pe care le confera, optiunile sunt de doua tipuri:

22

Optiuni CALL ce dau cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara, activul
suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o anumita perioada pana la acea data.
Vanzatorul optiunii call are obligatia de a vinde activul suport daca cumparatorul optiunii decide
exercitarea acesteia
Exemplu de optiune CALL Sa presupunem ca DESIF5 (contractul futures de la baza
optiunii) este cotat la 1.4250 lei pentru scadenta martie 2013. O optiune CALL pe DESIF5 este
disponibila pe piaa la pretul de 1.4500 lei. Cumparatorul unei astfel de optiuni are dreptul, dar nu si
obligatia, de a cumpara un contract DESIF5 (echivalentul a 1000 actiuni) la pretul futures de 1.4500
lei oricand pana la scadenta, conform specificatiilor contractului. Pentru a beneficia de acest drept,
cumparatorul trebuie ca pe durata scadentei sa exercite optiunea. Daca nu exercita optiunea CALL
pana la scadenta, atunci, dupa inchiderea sedintei de tranzactionare din ziua scadentei, in cazul in
care optiunea este "in bani", ea va fi exercitata automat de catre Casa Romana de Compensatie. La
scadenta, optiunile "la bani" si "in afara banilor" expira pur si simplu, fara a fi exercitate si in acest
caz, vanzatorul pastreaza prima incasata de la cumparator. Pe de alta parte, vanzatorul optiunii
CALL este obligat sa livreze contractul futures DESIF5 (echivalentul a 1000 de actiuni SIF5) la
pretul de 1.4500 lei/actiune. Pentru asumarea acestei obligatii, vanzatorul incaseaza si pastreaza
prima optiunii indiferent daca optiunea este sau nu "in bani". Cumparatorul optiunii CALL nu este
obligat sa exercite optiunea!

Exemplu optiune call SIBEX

Optiune bazata pe contract futures cu activ suport actiunile SIF Oltenia scadent in decembrie
2011. Preturile in piata pe acest contract sunt 1,4 RON la momentul actual. Ideea ta este ca actiunile
SIF Oltenia vor creste peste nivelul de 1,6 RON pana in decembrie 2011. Cumperi astfel o optiune
CALL pentru pretul de 1,6RON (Pret de Exercitare), optiune care iti da dreptul de a avea o pozitie
de cumparare in cazul in care piata depaseste acest prag. Pentru acest drept vei plati vanzatorului 55
RON (Prima) Daca piata nu va trece de acest nivel vei pierde maxim 55 RON, adica prima sau o
parte din ea. Daca pretul futures depaseste 1,6550 (pragul tau de rentabilitate) optiunea ta intra in
bani, si poate fi transformata in profit. De exemplu daca pe futures se fac tranzactii la 1.8 tu o sa
castigi 145 RON.

Sursa: www.sibex.ro

Optiuni PUT ce dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a vinde activul suport
pana la scadenta, la pretul de exercitare in schimbul primei put platite vanzatorului la incheierea
tranzatiei. Vanzatorul optiunii put are obligatia de a cumpara activul suport daca cumparatorul
optiunii decide exercitarea acesteia.
23

Exemplu de optiune PUT Pentru acelasi contract futures EUR/RON cu scadenta la sfarsitul
lunii martie 2013, al carui pret futures este in acest moment 4.5681 lei, o optiune PUT este
disponibila la pretul de exercitare de 4.5500 lei/actine. Acest contract ii da cumparatorului dreptul,
dar nu si obligatia, de a vinde, oricand pana la scadenta, un contract EUR/RON (echivalentul a 1000
actiuni) la pretul de 4.5500 lei. Pentru acest drept, el plateste vanzatorului o prima. In cazul
exercitarii optiunii PUT, vanzatorul optiunii este obligat sa cumpere contractul futures la pretul de
4.5500 lei/actiune (chiar daca intre timp aceasta a ajuns la 4.5000 lei si el ar putea sa o cumpere mai
ieftin din piaa). Ca si in cazul optiunilor CALL, vanzatorul incaseaza si pastreaza prima indiferent
daca optiunea este sau nu exercitata. Cumparatorul optiunii PUT nu este obligat sa exercite
optiunea!

Exemplu optiune put - SIBEX
Optiune bazata pe contract futures cu activ suport actiunile SIF Oltenia scadent in decembrie
2011. Preturile in piata pe acest contract sunt 1,6RON acum. Ideea ta este ca actiunile SIF Oltenia
vor scadea sub nivelul de 1,4RON pana in decembrie 2011. Cumperi astfel o optiune PUT pentru
pretul de 1,4RON (Pret de Exercitare), optiune care iti da dreptul de a avea o pozitie de vanzare in
cazul in care piata scade sub acest prag. Pentru acest drept platesti vanzatorului 60 RON (Prima)
Daca piata nu va scadea sub acest nivel vei pierde maxim 60 RON, adica prima sau o parte din ea.
Daca pretul futures coboara sub 1,34 (pragul tau de rentabilitate) optiunea ta intra in bani, si poate fi
transformata in profit. De exemplu daca pe futures se fac tranzactii la 1.2 tu o sa castigi 140 RON

Sursa: www.sibex.ro

Este important de retinut faptul ca optiunile call si put sunt contracte complet separate si
distincte ce confera drepturi diferite. Ele nu sunt parti opuse ale aceleiasi tranzactii. Orice optiune
put are un comparator si un vanzator; la fel se intampla si in cazul optiunii call.

In functie de momentul in care se poate realiza exercitarea, optiunile se clasifica in doua
categorii:
Optiuni europene ce pot fi exercitate numai la scadenta optiunii;
Optiuni americane ce pot fi exercitate oricand pana la scadenta optiunii;
Pe piaa SIBEX se pot tranzaciona optiuni de tip American. Cumparatorul optiunii (engl "taker")
este un investitor care anticipeaza o miscare importanta a pretului activului suport. Achizitionarea
unui astfel de produs ofera posibilitatea unui profit multiplicat cu ajutorul efectului de levier,
obtinut in schimbul unui risc cunoscut si limitat la nivelul primei platite vanzatorului optiunii.
24

Cumparand o optiune CALL, investitorul obtine dreptul de a cumpara activul suport (contractul
futures de la baza acestuia) la pretul de exercitare in orice moment pana la expirarea optiunii. In
general prima optiunii CALL creste pe masura ce pretul activului suport creste.
Cumparand o optiune PUT, investitorul are dreptul sa vanda activul suport la pretul de exercitare.
Pe masura ce preturile activelor suport cresc, primele optiunilor PUT scad.

Pretul futures Prima optiunii CALL Prima optiunii PUT
Creste Creste Scade
Scade Scade Creste

In schimbul dreptului de a vinde activul suport (in cazul optiunilor PUT) sau de a-l cumpara
(in cazul optiunilor CALL) cumparatorul plateste prima. Aceasta suma de bani reprezinta
riscul/pierderea maxima pe care acest investitor si-l asuma in piaa. Este important de retinut ca un
cumparator de PUT nu este obligat sa detina actiunile de la baza contractului futures pe care are de
gand sa il vanda in cazul exercitarii optiunii (in cazul optiunilor avand la baza contractele futures pe
actiuni). Lichidarea contractelor se va face in cazul exercitarii prin plata diferentelor cash. In
momentul in care optiunea este exercitata, valoarea timp este pierduta.
In general, mai putin de 15% din optiunile tranzactionate sunt exercitate, restul expirand in
afara banilor.
Vanzatorul (engl. "writer") isi asuma un risc teoretic nelimitat in schimbul unui castig limitat
la prima incasata. Daca viziunea lui asupra mersului pietei se dovedeste gresita, el va marca o
pierdere serioasa. Din punctul sau de vedere o piaa cu volatilitatea slaba este ideala, in acest
context, posibilitatea ca preturile sa se miste si sa ajunga in jurul pretului de exercitare fiind
minime. Daca a vandut optiuni PUT, pe langa o piaa cu trend neutru, pe el il mai avantajeaza si
crestrea preturilor, in timp ca vanzatorul de CALL este la adapost in cazul in care piaa este in
scadere.

Cumparare optiuni CALL

Cumparare optiuni PUT
25

Vanzare optiuni CALL

Vanzare optiuni PUT

26

Prima optiunilor este pretul platit pentru o optiune si stabileste in functie de preturile de
exercitare. Ea este singura caracteristica variabila a optiunii si depinde atat de factori cuantificabili
(volatilitate, durata pana la scadenta, pretul activului suport si pretul de exercitare, etc) dar si de
factori necuantificabili, adesea imprevizibili si, in parte psihologici care contribuie la formarea
pretului oricarui produs pe piaa. Primele investitorilor nu sunt stabilite in vreun fel de catre bursele
la care se tranzactioneaza si nici de catre casa de compensatie. Ele sunt determinate, de fapt, de
cererea si oferta competitive care provin de la traderii profesionisti care tranzactioneaza pe cont
propriu sau de la brokerii care reprezinta societatile de brokeraj, in sistem de licitatie electronica.
Primele opiunilor piaa SIBEX sunt exprimate in lei/aciune. Pentru a calcula prima totala
platita/incasata pentru un contract se multiplica pretul in lei/actiune platibil pentru o unitate, cu
1000 sau 10.000 (in functie de specificatiile fiecarui contract in parte). De exemplu, o prima de
0.0200 lei/actiune platita pentru o optiune pe DESIF5 reprezinta un cost total de 0.0200 lei/actiune
X 1000 actiuni, adica 20 de lei pe optiune.

CAPITOLUL V.
BURSA istoric, continut si functii

Bursele actuale sunt rezultatul unei evoluii istorice ndelungate i reflect, cu particulariti
zonale sau naionale, modelul general al pieei libere; natura specific a bursei este dat de o serie de
caracteristici. Bursele sunt locuri de concentrare a cererii i ofertei pentru mrfuri, precum i pentru
diferite tipuri de hartii de valoare. Dac la nceputurile lor, pieele bursiere erau organizate pentru
tranzacionarea n egal msur a mrfurilor i valorilor, ulterior s-a produs o separare ntre cele dou
mari categorii de burse. Dei mecanismul de funcionare se bazeaz pe un model comun, propriu
oricrui tip de tranzacie bursier, bursele de mrfuri i respectiv cele de valori au funcii radical
diferite ntr-o economie.
Prima burs de mrfuri a fost nfiinta la Anvers in 1531, n cadrul ei ncheindu-se
tranzacii cu mrfuri coloniale. n Amsterdam, la nceputul secolului al XVII-lea, mrfurile se
puteau tranzactiona ntr-un sistem apropiat de cel practicat astazi pe pietele derivate. Cumparatorul
si vanzatorul conveneau asupra unui pret, a unei cantitati si a unui termen de livrare pentru marfa
tranzactionata. De asemenea, n Japonia i China, nc din secolul XVII sunt consemnate tranzacii
sub forma instrumentelor derivate avnd la baz orezul, iar la Bursa de la Londra ncepe
tranzacionarea primelor contracte forward pe mrfuri.
Burse au mai fost infiintate la Londra (1554), Bassel (1699), Paris (1724), Viena (1761),
New York (1792), Bruxelles (1801), Milano (1833), Roma (1827), Madrid (1831), Geneva (1850),
Tokyo (1855). Istoria moderna a pietei futures incepe in 1848 in SUA, odata cu infiintarea la
Chicago a unei piete futures (sau la termen) administrata de Chicago Board of Trade (CBOT).
Primele contracte futures au avut ca obiect produsele agricole urmate mai tarziu de metale si in final
de instrumente financiare (obligatiuni, rate ale dobanzii si indici bursieri), iar in 1982 au fost lansate
optiunile pe contracte futures. Chicago Mercantile Exchange (CME) este bursa care administreaza
cea mai mare piaa de instrumente derivate din SUA. Infiintata in 1898 si specializat la inceput tot
n tranzactii futures pe produse agricole. Derivatele listate la CME au ca active suport rate de
schimb valutar, indici bursieri, produse agricole si rate ale dobanzii. n cursul anului 2007 Chicago
Mercantile Exchange i Chicago Board of Trade i-au anunat deciziile de fuziune, n urma acestei
operaiuni urmnd s rezulte cea mai mare piaa de instrumente derivate din lume. Eurex Frankfurt
este cea mai mare piaa de instrumente derivate din lume (la nivelul indicatorilor de tranzacionare
afereni anului 2006) cu un volum de peste 1,5 miliarde contracte futures i options. Produsele
specifice acestei piee sunt derivetele pe obligaiuni, indici bursieri i aciuni (single stock futures).
Aceast pia este rezultatul cumulat al eforturilor burselor din Germania i Elveia. OneChicago
este o bursa specializata in tranzactionarea contractelor futures pe actiuni listate pe piaa de capital
27

din SUA. A fost nfiinat i funcioneaz sub forma unui joint venture ntre Chicago Mercantile
Exchange, Chicago Board of Trade i Chicago Board of Options Exchange.

1. Caracteristicile bursei :
A. Piata de marfuri si valori.
Bursele de mrfuri sunt centre ale vieii comerciale, piee unde se tranzacioneaz bunuri
care au anumite caracteristici sunt bunuri generice, care se individualizeaz prin msurare, numrare
sau cntrire; sunt fungibile, adic pot fi nlocuite unele prin altele; au caracter standardizabil, n
sensul c marfa poate fi mprit pe loturi omogene, apte de a fi livrate la executarea contractului
ncheiat n burs; sunt depozitabile, ceea ce permite executarea la o anumit perioad de la angajarea
contractului de burs; trebuie s aib un grad redus de prelucrare, ca o condiie a meninerii
caracterului de produs de mas, nedifereniat, omogen.
n aceast categorie intr produse agroalimentare (gru, porumb, orez, soia etc.), metale (cupru,
aluminiu, zinc etc.), produse tropicale (cafea, cacao, zahr etc.), produse de origine mineral (petrol);
sunt ns mrfuri de burs i unele produse cu un grad mai mare de perisabilitate (ou, carne). Pe de
alt parte, exist i burse organizate pentru servicii, respectiv pentru nchirieri de nave (navlosire) sau
asigurri.
Bursele de valori sunt centre ale vieii financiare unde se fac vanzri/cumprri de hartii de
valoare (aciuni, bonuri de tezaur etc.); totodat, la bursele de valori se pot realiza i operaiuni cu
valute, metale preioase sau efecte de comer. n ultimul timp n sistemul de tranzacii al acestor
instituii au fost incluse produse bursiere noi (opiuni, contracte futures pe indici de burs etc.).
Bursele de valori ndeplinesc funcii majore n circuitul capitalurilor n economie, constituind un
indicator general al climatului de afaceri din spaiul economic, naional i internaional, n care i
exercit influena.
B. Pia "simbolic"
La bursele de mrfuri nu se negociaz asupra unor bunuri fizice, individualizate i prezente ca
atare la locul contractrii (ca n cazul licitaiilor clasice), ci pe baza unor documente reprezentative
("hartii), care consacr dreptul de proprietate asupra mrfii i constituie imaginea comercial a
acesteia (o anumit cantitate de marf de o anumit calitate). Bursa este, prin urmare, o pia
dematerializat unde se ncheie contractul dintre pri, identificarea i circulaia mrfurilor realizndu-
se n afara acestei piee.
Caracterul specific al pieei bursiere este relevat i de importana tranzaciilor la termen, n care caz
executarea contractului se poate face nu numai prin predarea/primirea efectiv a mrfii, ci i prin plata
unei diferene n bani. n acest caz, operaiunea bursier nu este urmat de o micare efectiv de
mrfuri; ea are un caracter pur financiar, bnesc (deci "simbolic"). Din acest punct de vedere, se
vorbete despre "bursele de marf fizic" (acolo unde contractele se execut, n mare msur, cu
livrare/primire efectiv de marf), cum este cazul Bursei de Metale de la Londra (London Metal
Exchange, LME), n funciune din 1877, i "bursele de hartii" (acolo unde cea mai mare parte a
tranzaciilor se lichideaz prin plata unei diferene bneti), cum este cazul celei mai mari burse de
mrfuri din lume pentru contracte futures, cea de la Chicago (Chicago Board of Trade, CBOT),
nfiinat n 1848.
Bursele de valori sunt prin esena lor piee simbolice, deoarece aici se tranzacioneaz n principal
titluri rezultate din operaiuni financiare (de exemplu, mobilizare de capital, atragerea unui
mprumut). Acest caracter este i mai bine pus n eviden de noile tipuri de tranzacii bursiere; de
exemplu, la contractele futures pe indici de burs, obiectul tranzaciei este o sum de bani determinat
prin calcul, iar executarea acesteia presupune exclusiv plata/ncasarea unei diferene bneti.
Procesul de "simbolizare" a tranzaciilor, reflectat de apariia i dezvoltarea bursei, rspunde unor
cerine obiective izvorate din evoluia vieii de afaceri, cum sunt urmtoarele: creterea operativitii
i a siguranei n tranzacii; sporirea atractivitii pieei, prin oferirea de multiple posibiliti de ctig;
posibilitatea lurii unor decizii comerciale i financiare cu caracter anticipativ; facilitarea circulaiei
mrfurilor i a factorilor de producie n economie.

28

C. Pia liber.
Bursele sunt piee libere, n sensul c asigur confruntarea direct i deschis a cererii i
ofertei care se manifest n mod real n economie. Prin urmare, nu pot fi tranzacionate la burs decat
acele mrfuri sau valori pentru care exist o concuren liber, adic un numr suficient de mare de
ofertani i cumprtori astfel ncat s nu apar posibilitatea unor concertri n scopul manipulrii
preului; bursa este opus, prin esena sa, ideii de monopol.
n acest sens, pentru ca o marf sau o hartie de valoare s poat face obiectul tranzaciilor de
burs, trebuie s fie ndeplinite o serie de condiii: oferta trebuie s fie ampl i s provin de la un
numr suficient de mare de ofertani; cererea trebuie s fie solvabil i relativ constant; preurile nu
trebuie s fac obiectul unor msuri administrative de control; trebuie s fie asigurat transparena
informaiilor privind piaa.
D. Pia organizat.
Bursa este o pia organizat, n sensul c tranzaciile se realizeaz conform unor principii,
norme i reguli cunoscute i acceptate de participani. Aceasta nu nseamn administrarea pieei, ci
reglementarea sa n scopul de a crea sau prezerva condiiile pentru desfurarea concurenei libere,
deci un sistem de garantare a caracterului liber i deschis al tranzaciilor comerciale i financiare.
Organizarea pieelor bursiere se realizeaz atat prin cadrul legal stabilit n fiecare ar pentru
activitatea bursier, cat i prin regulamentele bursiere - expresie concentrat a normelor i uzanelor
consacrate n lumea afacerilor. Totodat, tranzaciile bursiere se efectueaz ntotdeauna prin firme
specializate (societi de burs) i prin intermediul unui personal specializat n acest scop (agenii de
burs), care asigur stabilirea contactului ntre cererea i oferta ce se manifest pe pia.
Importana organizrii pieei bursiere deriv din posibilitatea apariiei unor factori de deformare a
raportului dintre cerere i ofert, a unor tendine de manipulare a acestora n scopuri frauduloase.
Istoria bursei cunoate, de altfel, numeroase astfel de "excese", de perioade de raliuri susinute, urmate
de crahuri rsuntoare. Prin reglementare se urmrete de fapt asigurarea uneia din condiiile eseniale
ale viabilitii bursei: credibilitatea acesteia, garania de seriozitate pe care o ofer tuturor
participanilor la tranzacii.
E. Pia reprezentativ.
Bursa este o pia reprezentativ, servind drept reper pentru toate tranzaciile care se
efectueaz cu acele mrfuri sau valori pentru care ea constituie piaa organizat. La burs se stabilete
preul pentru mrfurile sau valorile negociate - aa-numitul curs al bursei - element esenial pentru
toate tranzaciile comerciale sau operaiunile financiare care se desfaoar n ara respectiv, iar n
cazul marilor burse, n ntreaga lume.
De altfel, funcia central a bursei este tocmai de a stabili zilnic nivelul preului, adic punctul de
echilibru al pieei, acel pre care asigur - n condiiile date - volumul maxim de tranzacii. Prin
aceast funcie a sa, bursa devine un reper al ntregii activiti economice, surs a informaiei de baz
pentru agenii economici - nivelul preului. Mai mult, prin funcionarea permanent - spre deosebire
de licitaii, care au un caracter periodic, bursa exprim chiar continuitatea proceselor economice,
caracterul nentrerupt al tranzaciilor comerciale i financiare. Bursa se deosebete deci de tranzaciile
particulare efectuate ntmpltor, prin negocieri ntre parteneri determinai; ea reprezint tranzacia n
genere, dincolo de modul particular n care aceasta se realizeaz.
n concluzie, bursele sunt piee specifice, mecanisme de concentrare a cererii i ofertei pentru
anumite categorii de mrfuri ori pentru valori, n scopul realizrii de tranzacii ntr-un cadru organizat
i n mod operativ, n condiii de liber concuren. Bursa este piaa prin excelen.

2. Bursele de valori i importana lor pe pieele de capital
Pieele secundare pentru titluri financiare (pieele bursiere) pot fi organizate n dou
modaliti principale: sub forma bursei de valori (engl. stock exchange, fr. bourse), sub forma
pieelor interdealeri sau la ghieu (OTC Over the Counter) sau piee de negociere.
Bursele de valori sunt instituii de o importan deosebit n ansamblul mecanismelor de
reglare a economiei de pia, deinnd o poziie dominant pe pieele interne de capital i pe piaa
internaional.
29

Bursa de valori se definete prin existena unei instituii care dispune de spaii pentru
tranzacii unde se concentreaz cererea i oferta de titluri financiare i se realizeaz negocierea,
contractarea i executarea contractelor n mod deschis, n conformitate cu un regulament cunoscut.
Acest mod de organizare a pieei de valori presupune centralizarea tranzaciilor cu titluri
financiare, prin concentrarea ordinelor de vnzare-cumprare ntr-un anumit spaiu (sala de
negociere) i efectuarea tranzaciilor cu ajutorul unui personal specializat (agenii de burs). n
prezent, prin utilizarea mijloacelor electronice de transmitere i executare a ordinelor, tranzaciile se
pot realiza fr prezena efectiv a agenilor de burs.
Bursele de valori reprezint piee de capital oficiale unde se vnd i se cumpr valori
mobiliare n scopul mobilizrii de capitaluri financiare pe termen mediu i lung, solicitate pentru
realizarea unor importante aciuni economice i sociale pe plan naional i internaional.
n ultimele decenii, piaa bursier tinde s se extind. Pentru a putea fi tranzacionate la
burs, firmele trebuie s ndeplineasc o serie de condiii.
O expansiune deosebit pe pieele americane i japoneze au conoscut pieele interdealeri sau
OTC, care permit accesul la tranzacii pentru un numr de titluri ce nu ndeplinesc condiiile de a fi
cotate la bursele propriu-zise.
Piaa OTC este constituit din relaiile ntre comercianii de titluri (dealeri), precum i ntre
ei i clieni. Conexiunile sunt realizate prin intermediul mijloacelor computerizate de transmitere i
prelucrare a informaiei.
Piaa OTC din S.U.A. NASDAQ (National Association of Securities Dealers Automated
Quotation - Sistem Automat de Cotare al Asociaiei Naionale a Comercianilor de Titluri) se
ntemeiaz pe o reea de comunicaii electronice ntre dealeri. Comercianii de titluri nu negociaz
direct cu clienii, fa n fa: ei i obin informaiile necesare de pe ecranele computerelor i
negociaz tranzaciile prin telefon.
Odat cu progresele tehnologice, se vorbete despre un nou tip de pia bursier, piaa
electronic, aceea n care informaia se transmite i se prelucreaz prin utilizarea unor sisteme de
computere.
Prezentm n paralel caracteristicile burselor propriu-zise i ale pieelor OTC:
La bursa propriu-zis tranzaciile sunt localizate ntr-un spaiu determinat, n sli de
negociere, n timp ce pentru pieele OTC este o lips a localizrii, tranzaciile fiind executate n
birourile societilor financiare care acioneaz n calitate de dealeri.
n cazul bursei propriu-zise accesul direct pe pia este limitat la membri bursei i la titlurile
acceptate n burs. Accesul este mai larg, att pentru clieni, ct i pentru titluri pe pieele OTC,
existnd numeroi creatori de pia.
La bursele de valori, negocierea i executarea contractelor se realizeaz de personal
specializat, prin licitaie public. Pe pieele OTC, tranzaciile se realizeaz prin negocieri
directe vnztor-cumprtor, rolul de contraparte avndu-l dealerul.
Realizarea tranzaciilor la burs este supus unor reguli ferme instituite prin lege i
regulament. Agenii de burs au anumite obligaii. Reglementarea este mai puin ferm i
cuprinztoare n cazul pieelor OTC; de regul, este realizat de asociaiile dealerilor.
Datorit concentrrii ordinelor i a mecanismului tranzacional, la bursele propriu-zise se
formeaz un curs unic pentru titlurile negociate. Deoarece pe pieele OTC preurile sunt
stabilite prin negocieri izolate, acestea pot s varieze de la un dealer la altul.

Bursele de valori sunt organisme foarte sensibile la multiplele influene pe care le
declaneaz evenimentele economice, social-politice i valutare.
Bursele pun n eviden starea conjunctural a economiei, nregistreaz mersul afacerilor
marilor companii industriale i comerciale, culeg i prelucreaz informaii privind situaia
economico-financiar i a balanelor de pli externe ale rilor. Orice tranzacie ncheiat la burs
este cauzat de interesele clienilor i la rndul ei, produce efecte asupra evoluiei cursurilor
valorilor mobiliare negociate. Mrimea cursului acestor titluri crete, scade, rmne constant, pe
30

un anumit interval de timp, n funcie de starea conjunctural, i, n ultim instan, de ncrederea pe
care o are publicul n starea general a economiei i a finanelor fiecrei ri.
Bursa este un termometru; ea nu este cauza unei situaii, ci d numai msura acelei
situaii.

3. Functiile bursei de valori

Bursa de valori ndeplinete mai multe funcii:
a. Bursa are un rol central n procesul finanrii activitii economice.
Alimentarea capitalurilor mprumutate se poate face pe dou ci:
- mprumut bancar (finanare indirect),
- emisiune de titluri sau obligaiuni (finanare direct).
Odat titlurile emise de ctre firm pentru a se finana, acestea pot fi tranzacionate prin
intermediul bursei. Aceast caracteristic de lichiditate (faptul c exist o pia pe care titlurile
financiare pot fi transformate n lichiditate la valoarea de pia) confer finanrii directe o
semnificaie sporit pentru companii.
b. Bursa este nucleul pieei capitalurilor.
La burs coteaz cele mai importante firme din fiecare ar, iar cursul aciunilor se stabilete
zilnic prin mecanismul tranzaciilor n funcie de cererea i oferta de aciuni. Bursa este important
din cel puin dou puncte de vedere:
- n plan microeconomic - la burs se stabilete valoarea pe pia a unei firme (valoarea
capitalizat). Aceast valoare se calculeaz nmulind numrul de aciuni cu cursul aciunii (preul
pe piaa secundar);
- n plan macroeconomic - bursa reprezint un indicator al situaiei economico-financiare a
rii, reflectat prin indicele bursier (indicele bursier este o medie a cursurilor celor mai importante
aciuni cotate la burs).
c. Bursa este o pia de plasament pentru deintorii de capital. Cei ce dein fonduri
disponibile investesc n titluri de valoare ori de cte ori randamentul previzionat este mai mare
dect rata medie a rentabilitii n investiii similare i cnd se obin ctiguri din operaiunile cu
titlurile financiare.
d. Bursa este o pia de tranzacii ntre corporaii.
Prin cumprarea de aciuni se concentreaz practic puterea de decizie asupra unei firme pn
la controlul complet asupra acesteia:
- deinerea a peste 10 la sut din aciunile unei firme d dreptul participrii n Consiliul de
Administraie al firmei respective;
- deinerea a peste 33,3 la sut din aciunile unei firme ofer posibilitatea crerii aa-zisei
minoriti de blocaj (ceea ce confer un drept de veto);
- deinerea a peste 51 la sut din aciunile unei firme confer control asupra acelei firme.
Pentru ca piaa secundar s-i poat ndeplini rolul ce-i revine n economia modern, ea
trebuie s ndeplineasc o serie de cerine:
- lichiditatea, ceea ce nseamn c pe piaa respectiv trebuie s fie o abunden de fonduri
disponibile i de active financiare; o pia lichid este una n care exist posibilitatea de a vinde i
cumpra, operativ i fr ntreruperi, active financiare. Lichiditatea garanteaz funcionarea
continu a pieei.
- eficiena are n vedere existena unor mecanisme de realizare operativ la costuri ct mai
reduse a tranzaciilor. Cu ct costurile sunt mai mici, atractivitatea pentru investitori este mai mare.
- transparena prevede accesul direct i rapid la informaiile relevante pentru deintorul de
active financiare. Este o condiie a eficienei.
- corectitudinea este legat de transparen. Crearea unui cadru riguros pentru a reglementa
tranzaciile este sarcina organizrii pieei.
- adaptabilitatea presupune rspunsul prompt al pieei la noile condiii economice i
extraeconomice.
31

Introducerea n activitatea de burs este actul prin care o companie devine public, cu
toate oportunitile pe care acest lucru le presupune. Introducerea n activitatea bursier ofer
avantaje societilor comerciale: asigurarea i garantarea perenitii capitalului, creterea i
diversificarea posibilitilor de finanare, creterea reputaiei i simplificarea implementrii unor
strategii de cretere.
Evident, exist i dezavantaje, constrngeri, deoarece odat intrat n burs compania este
supus regulilor instituiei bursiere.
Intrarea n burs nu intereseaz doar compania a cror aciuni sunt tranzacionate la burs i
acionarii ei, ci i ansamblul profesionitilor bursieri i financiari, investitorii ce vor cumpra titluri
financiare. Deci, sunt pui n scen trei categorii de actori, care au interese nuanat diferite:
acionarii de origine, profesionitii bursieri i financiari, investitorii, ale cror interese nu sunt
divergente, cum par la prima vedere. Primii urmresc maximizarea utilizrii averii lor; investitorii
caut s achiziioneze titluri n vederea diversificrii portofoliului lor (aceste dou categorii au un
joc unic), n timp ce profesionitii fac un joc repetat.

4. Avantajele cotaiei la burs
Ceea ce determin companiile s participe la activitatea bursier, explicnd astfel importana acestei
instituii ntr-o economie de pia, poate fi sintetizat n trei categorii de avantaje, astfel:
1. Asigurarea mobilitii capitalului. Acionarii pot n orice moment s vnd toate sau o parte
din aciunile pe care le dein ntr-o companie cotat i s gseasc cumprtor la un pre de pia
stabilit n funcie de cerere i ofert. Din acest avantaj decurg:
1.1. Dezangajarea acionarilor minoritari. Doar cotaia la burs permite acionarilor minoritari
s cedeze n orice moment aciunile pe care le dein i s obin un pre de pia obiectiv (preul
stabilit n burs se bazeaz pe evoluia rezultatelor viitoare ale firmei i nu pe o valoare arbitrar).
1.2. Garantarea perenitii companiei. Aceast situaie apare de regul la companiile familiale,
care i pun problema dac s pstreze controlul (pltind de exemplu drepturi de succesiune cnd
este vorba de a doua generaie). Firma fiind cotat la burs, acionarii pot vinde pn la 49% din
aciuni, reglndu-i astfel cheltuielile i pstrnd n acelai timp controlul, sau pot s vnd toate
aciunile la un pre obiectiv de pia.
1.3. Facilitarea realizrii ctigului de capital de ctre acionari. Cnd preul de pia al
aciunilor crete, acionarii pot vinde o parte din aciuni, realiznd ctigul de capital (diferena
pozitiv dintre preul de vnzare i preul de cumprare).
1.4. Facilitarea participrii salariailor. O companie poate distribui salariailor o parte a
capitalului social, sub form de participaii. Dac firma nu este cotat la burs, apar probleme cnd
salariaii vor s renune la acest angajament sau cnd vor s valorifice eventualele creteri de
valoare.
2. Diversificarea posibilitilor de finanare. Pentru a evita atingerea unor limite n finanare,
recurgnd doar la finanarea prin intermediul bncilor sau altor instituii specializate (condiii
impuse de bnci ce nu pot fi depite, credite ce nu pot depi anumite praguri), dar i pentru a
ctiga n flexibilitate, independen, companiile trebuie s-i diversifice posibilitile de finanare,
lucru oferit de burs. Odat intrat la burs, compania poate s-i procure fondurile de care are
nevoie, fie prin emisiune de aciuni comune sau prefereniale, fie prin emisiune de obligaiuni.
3. Creterea reputaiei
17
. Concurena crescnd impune acordarea unei atenii speciale relaiilor
publice i publicitii unei companii. Intrarea la burs contribuie la ntrirea prestigiului unei
companii n msura n care acest lucru o face mai bine cunoscut pe pia, i sporete renumele su
i al produselor sale, dar i ca urmare a standardelor pe care a trebuit s le ndeplineasc pentru a
putea fi cotat la burs. Intrarea la burs modific n parte relaiile companiei cu clientela, cu
furnizorii, cu partenerii financiari, dar i cu salariaii. Mediile, presa financiar vorbesc despre

17
Un sondaj realizat de un institut francez a artat c prestigiul reprezint principala motivaie a firmelor care au intrat
pe piaa secundar.
32

compania respectiv. Mediile industriale i marele public ncep s o cunoasc. Credibilitatea sa
financiar crete, ceea ce-i faciliteaz accesul la noi capitaluri.
Dac avantajele prezentate determin o companie s participe la activitatea bursier, un prim
pas l constituie alegerea pieei.

5. Avantajele listrii la mai mult de o burs
Sute de companii pltesc pentru privilegiul de a avea listate aciunile la burse de valori din alte ri,
precum i la bursa local. Cele mai populare burse n acest sens sunt cele de la Londra i din SUA.
Exist de asemenea un numr important de aciuni ale companiilor strine listate la bursele din
Europa de Nord, ca i la bursele din Canada, Australia, Japonia i Singapore. Listarea dubl sau
tripl este costisitoare, iar reglementrile pot fi severe, ceea ce ne face s credem c exist factori
motivaionali puternici, care ndeamn managerii s-i globalizeze investitorii. Iat cteva raiuni n
acest sens:
Lrgirea bazei acionariatului. Oferind unei baze mai largi de investitori posibilitatea de a
cumpra aciunile firmei, se poate realiza vnzarea lor la un pre mai mare i astfel s se obin
capitalul mai ieftin.
Bursa local este de dimensiuni prea mici sau creterea firmei este altfel constrns. Unele
companii sunt de dimensiuni att de mari comparativ cu piaa naional, nct pentru a se putea
finana trebuie s recurg la capitaluri strine
18
.
Recompensarea angajailor. Muli angajai ai firmelor care sunt deinute de strini sunt
recompensai cu aciuni ale firmei-mam. Dac aceste aciuni sunt listate local, aceste planuri de
recompens sunt mai uor de gestionat i mai atrgtoare pentru angajai.
Investitorii strini pot s neleag mai bine firma. De exemplu, potenialul unei firme de
software poate fi mai bine apreciat de investitorii americani dect de cei locali i prin urmare,
listarea aciunilor pe piaa american poate oferi o finanare mai ieftin pentru companie.
Disciplin. Standardele ridicate pe care trebuie s le ndeplineasc o firm pentru a putea fi
listat la o anumit burs sporete disciplina i rigoarea intern.
Sporirea vizibilitii companiei. Listarea pe mai multe piee, mrete aria de vizibilitate a
companiei pe mai multe meridiane.
Mai buna nelegere a schimbrilor economice, sociale i politice ce apar pe diferitele piee ale
produselor.

Burse Piee OTC
1. Localizarea tranzaciilor, adic existena
unui spaiu delimitat, a unei cldiri cu sal de
negocieri, unde se desfoar (n
exclusivitate) tranzaciile cu titluri financiare
1. Lipsa unei localizri, a unei cldiri;
tranzaciile snt executate n oficiile
societilor financiare, care acioneaz ca
dealeri ("la ghieul" acestora, deci" over-the-
counter")
2. Accesul direct la pia este, n principiu,
limitat la membrii bursei i la titlurile
acceptate n burs
2. Accesul este mai larg, att
pentru clieni, ct i pentru titluri; exist
numeroi creatori de pia ("market makers")
3. Negocierea i executarea contractelor se
realizeaz de un personal specializat - prin
diferite sisteme de tranzacie bazate pe
licitaie public
3. Tranzaciile se realizeaz prin negocieri
directe ntre vnztor i cumprtor, rolul de
contraparte n tranzacie fiind jucat de dealer
4. Realizarea tranzaciilor este supus unor 4. Reglementarea tranzaciilor este mai puin

18
O companie de aur din Ghana a fost privatizat n anul 1994 i a fost evaluat la 1,7 miliarde dolari, adic de peste 10
ori capitalizarea bursier a pieei locale. Listarea acestei companii la LSE a fost un mare succes i n prezent aceast
firm i-a extins activitile n alte ri africane i este listat la bursele din New York, Toronto, Zimbabwe, Ghana,
Londra. (Glen A., Corporate Financial Management, Pearson Education, 2002)
33

reguli ferme instituite prin lege i
regulamentul bursei; agenii de burs snt
inui s respecte anumite obligaii
ferm i cuprinztoare; de regul ea este
fcut de asociaiile dealerilor
5. Datorit concentrrii ordinelor i a
mecanismului tranzacional se formeaz un
curs unic pentru titlurile negociate
5. Deoarece preurile snt stabilite prin
negocieri izolate, acestea pot s varieze de la
o firm (dealer) la alta

6. Bursa de valori Bucuresti
Activitatea bursiera in tara noastra dateaza din anul 1839, prin intemeierea burselor de
comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti (BVB),
iar peste o saptamana a aparut si cota bursei, publicata in Monitorul Oficial. De-a lungul existentei
sale, activitatea bursei a fost afectata de evenimentele social-politice ale vremii (rascoala din 1907,
razboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind inchisa apoi pe perioada primului razboi mondial. Dupa
redeschiderea sa, a urmat o perioada de 7 ani de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot de
7 ani de scadere accelerata. Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb se intrerupe in anul
1941, moment in care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societati si 77 de titluri cu venit
fix (tip obligatiuni).
Dupa o intrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucuresti a fost reinfiintata in anul 1995,
prima zi de tranzactionare fiind 20 noiembrie 1995, zi in care s-au tranzactionat 905 actiuni a 6
societati cotate. Din momentul redeschiderii, bursa a cunoscut o dezvoltare continua. La acest
moment numarul societatilor listate este in jur de 70; printre acestea se numara societati importante
in economia nationala, precum SNP Petrom, BRD, cele 5 Societati de Investitii Financiare, Banca
Transilvania, etc..

Evolutia capitalizarii bursiere a BVB in perioada 2000-2012

Sursa: http://www.bvb.ro/Bursa%20ca%20alternativa%20de%20finantare%20pentru%20c
ompanii_Lucian%20Anghel_septembrie%202012.pdf, p. 14

Dupa cum se poate observa in graficul anterior, BVB a inregistrat o majorare treptata a
capitalizarii bursiere incepand cu anul 2000 pana in 2007, an in care a atins maximul de 21.8 mld.
Euro, de aproximativ 17 ori mai mult decat in anul 2000. Anul 2008 a adus restrangerea valorii
tranzactiilor pe piata de capital autohtona, la mai putin de jumatate fata de anul anterior 2007. Din
2008 bursa a cunoscut o extindere valorica treptata, astfel incat la inceputul anului 2012
capitalizarea bursiera a depasit 14 mld euro. In prezent, capitalizarea BVB se ridica la valoarea de
19.8 mld. Euro.

34

Sursa: BVB, 2.11.2012

Cotarea ("admiterea") unei valori mobiliare la Bursa de Valori reprezinta o recunoastere a
activitatii eficiente a societatii emitente, datorita unor criterii ce trebuie indeplinite in vederea
cotarii, criterii ce se refera la emisiunea de valori mobiliare, gestiunea societatii emitente, activitatea
desfasurata, informarea investitorilor, etc. Cotarea se poate face la categoria I sau la categoria a II-a.
Numita si categorie de baza, categoria I necesitand indeplinirea unor criterii suplimentare de
catre emitenti, printre care se mentioneaza desfasurarea unei activitati profitabile in ultimii doi ani.
In acest mod, societatile cotate la bursa de valori sunt impartite in doua categorii , oferind
investitorilor un prim criteriu de apreciere a eficientei acestora. Pe langa aceasta recunoastere a
activitatii lor eficiente, pentru societatile emitente, cotarea aduce si alte avantaje. Ne referim in
primul rand la un avantaj legat de imaginea si publicitatea societatilor cotate - acestea beneficiind
de o mediatizare intensa si devenind cunoscute in opiniei publice si comunitatii de afaceri, in randul
carora se afla potentialii clienti si actionari ai societatilor. Un alt avantaj se refera la registrul
actionarilor, care este tinut in mod exact si la zi de catre sistemul informatizat al bursei de valori,
nemaifiind necesara tinerea acestuia de catre societatea emitenta. Prin sistemul electronic de
tranzactionare al BVB se tranzactioneaza si actiunile de pe piata valorilor mobiliare necotate.
Aceasta este o sectiune speciala a bursei pe care se tranzactioneaza actiuni ce au fost retrase de la
cota bursei (datorita evolutiilor slabe, la cerere, etc) dar care se tranzactioneaza in continuare prin
intermediul Bursei de Valori. Aceste societati nu mai sunt considerate cotate la bursa, iar
tranzactionarea actiunilor lor implica riscuri mai mari.
Pe RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotations), sunt
tranzactionate valorile mobiliare neincluse la Cota Bursei de Valori. Prima zi de tranzactionare pe
piata Rasdaq a fost 1 noiembrie 1996, cand s-au tranzactionat actiunile a 3 societati. Actiunile
listate pe aceasta piata sunt rezultate in urma procesului de privatizare in masa, ce a dus la o
crestere exploziva a numarului de societati tranzactionate (in prezent in jur de cateva mii). Desigur,
datorita conditiilor specifice pietei romanesti, numai un numar redus al acestora (de ordinul sutelor)
se tranzactioneaza regulat si au o piata ordonata a valorilor mobiliare. In ultimii ani au existat si
inceputuri timide de listare pe Rasdaq a unor societati private infiintate dupa 1989. Societatile
listate pe piata Rasdaq sunt impartite in trei categorii dupa sistemul utilizat de bursa de valori:
Categoria I, Categoria a II-a si Categoria de baza.

Conditii listare la Bursa de Valori Bucuresti

Actiuni Romania
Cat 1 Cat 2 Cat 3
dispersia actiunilor distribuite public >25% >25% >25%
actiuni trebuie sa fie distribuite
public la cel putin
2000 persoane - -
capitaluri proprii din ultimul
exercitiu financiar
>30 mil EUR >2 mil EUR >1 mil EUR
profit net ultimii 2 ani - -
sa prezinte un plan de afaceri
pentru cel putin urmatorii 3 ani
calendaristici
- -
35

sa depuna un memoriu de prezentare DA DA DA
Actiuni Internationale
capitaluri proprii din ultimul exercitiu financiar > 1 mil EUR
pentru emitentii din statele nemembre UE sa fie admise la tranzactionare in statul unde emitentul
are sediul social

Evolutia tranzactiilor cu actiuni la BVB 1995-2012

Sursa: BVB 2.11.2012

Obligatiuni corporative Romania
Cat 1 Cat 2 Cat 3
trebuie sa fie distribuite public la cel
putin
1000 persoane 100 persoane -
valoarea mprumutului obligatar >200.000 EUR
>200.000
EUR
>200.000
EUR
36

Obligatiuni municipale
valoarea mprumutului obligatar > 200.000 EUR
Titluri de stat sunt de drept admise
Obligatiuni Internationale
valoarea mprumutului obligatar > 200.000 EUR

La data de 1.11.2012 la BVB sunt tranzactionate 36 obligatiuni municipale si 29 titluri de stat.
Evolutia tranzactiilor cu obligatiuni la BVB 2001-2012

Sursa: BVB 2.12.2012

Tarif Descriere
1.Tariful de procesare

este un tarif perceput de B.V.B. pentru analiza documentatiei de admitere
la tranzactionare sau a celei de promovare.
2.Tariful de admitere la
tranzactionare
reprezinta un tarif unic, datorat anticipat de Emitent, corespunzator unei
perioade de 12 luni, perioada care curge de la data inceperii tranzactionarii
instrumentelor financiare in sectorul pietei reglementate la vedere
administrata de B.V.B.
3.Tariful de mentinere la
tranzactionare
este un tarif anual, datorat anticipat deEmitent, pentru mentinerea
instrumentelor financiare pe sectorul pietei reglementate la vedere
administrate de B.V.B., corespunzator unei perioade de 12 luni.
4.Tariful de promovare
este un tarif de promovare din Categoria 2 in Categoria 1 si din Categoria
3 in Categoria 2

Conditii listare la Bursa Electronica Rasdaq

Pe RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotations), sunt
tranzactionate valorile mobiliare neincluse la Cota Bursei de Valori. Prima zi de tranzactionare pe
piata Rasdaq a fost 1 noiembrie 1996, cand s-au tranzactionat actiunile a 3 societati. Actiunile
listate pe aceasta piata sunt rezultate in urma procesului de privatizare in masa, ce a dus la o
crestere exploziva a numarului de societati tranzactionate (in prezent in jur de cateva mii). Desigur,
datorita conditiilor specifice pietei romanesti, numai un numar redus al acestora (de ordinul sutelor)
se tranzactioneaza regulat si au o piata ordonata a valorilor mobiliare. In ultimii ani au existat si
37

inceputuri timide de listare pe Rasdaq a unor societati private infiintate dupa 1989. Societatile
listate pe piata Rasdaq sunt impartite in trei categorii dupa sistemul utilizat de bursa de valori:
Categoria I, Categoria a II-a si Categoria de baza.
Pe piaa RASDAQ se tranzacioneaz aciuni care ndeplinesc cumulativ urmtoarele
condiii:
1. sunt emise de societi deinute public i sunt sub form dematerializat;
2. sunt nregistrate la Oficiul de Eviden a Valorilor Mobiliare;
3. emitentul aciunilor are contract de furnizare de servicii cu o societate de registru
independent autorizat de CNVM.
Aciunile unui emitent se listeaz n Categoria I dac sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele
condiii:
emitentul a nregistrat profit pentru cel puin un exerciiu financiar din ultimele dou;
emitentul a nregistrat o cifr de afaceri de cel puin 9 milioane EURO;
emitentul a nregistrat o valoare total a activelor de cel puin 4,5 milioane EURO;
suma aciunilor celor care dein un procent mai mic de 5% din numrul total de aciuni ale
emitentului este mai mare de 15% din numrul total de aciuni sau valoarea medie de pia a acestor
aciuni este de cel puin 150.000 EURO;
capitalul social sau capitalizarea medie a pieei n ultimele dou trimestre calendaristice, este
de cel putin 1 milion EURO;
pentru societile deja listate, numrul de zile, din cadrul ultimelor patru trimestre
calendaristice, n care s-au nregistrat tranzacii este cel puin jumtate din numrul total de zile de
tranzacionare din perioada respectiv.
Aciunile unui emitent se listeaz n Categoria a II-a dac sunt ndeplinite cumulativ
urmtoarele condiii:
emitentul a nregistrat o cifr de afaceri de cel puin 2,5 milioane EURO;
suma aciunilor celor care dein un procent mai mic de 5% din numrul total de aciuni ale
emitentului este mai mare de 10% din numrul total de aciuni sau valoarea medie de pia a acestor
aciuni este de cel puin 50.000 EURO;
capitalul social sau capitalizarea medie a pieei, n ultimele dou trimestre calendaristice, este
de cel putin 0,5 milioane EURO;
pentru societile deja listate, numrul de zile, din cadrul ultimelor patru trimestre
calendaristice, n care s-au nregistrat tranzacii s fie cel puin o ptrime din numrul total de zile
de tranzacionare din perioada respectiv.
n Categoria de baz sunt listate aciunile emitenilor care ndeplinesc condiiile de mai sus,
dar nu i-au exprimat n scris acordul pentru a fi promovate ntr-o categorie superioar.
La data de 1.11.2012, la BVB sunt listate 54 de companii romanesti, 32 de companii straine,
iar pe Rasdaq 43 de companii romanesti.

38

Conditii de listare a unei companii pe piata spot Sibex

Sursa: http://www.sibex.ro/uploads/docs/ro/produse/spot/conditii_listare.pdf

Tranzactionarea actiunilor cotate nu se realizeaza direct de catre detinatorii acestora, ci
numai prin intermediul unor societati specializate numite Societati de Servicii de Investitii
Financiare (SSIF). Va trebui sa selectati o asemenea societate prin care sa derulati tranzactiile.
Lista completa a SSIF se gaseste pe site-urile oficiale ale BVB si Rasdaq. Pentru a tranzactiona
actiuni pe una sau ambele piete organizate, trebuie parcurse urmatoarele etape:
- se selecteaza un numar de societati de servicii de investitii financiare, in functie de
reputatia acestora in piata, proiectele derulate, recomandari, etc;
- se ia legatura cu aceste societati prin telefon si se clarifica anumite aspecte referitoare la:
nivelul comisioanelor percepute, suma minima necesara pentru deschiderea unui cont, posibilitatea
transmiterii de ordine prin telefon, etc;
- odata aleasa o societate si stabilita o intalnire, se va lua legatura la sediul acesteia cu o
persoana autorizata (numita broker) si se va depune o suma de bani initiala pentru realizarea
tranzactiilor (proces numit "deschidere de cont"). Suma poate fi depusa in numerar sau transferata
prin virament bancar;
- in continuare, in suma banilor disponibili in cont la SSIF, se vor lansa ordine de cumparare
si vanzare de actiuni, telefonic sau la sediul societatii. Societatea de intermediere va prezenta
periodic un raport ("extras de cont") asupra tranzactiilor efectuate si asupra situatiei numerarului din
cont precum si informatii cu privire la societatile cotate (sumarele tranzactiilor, analize, etc).

39

CAPITOLUL VI.
INDICII BURSIERI

Analiza unei piete bursiere pe ansamblul sau se realizeaza, ca pentru orice alt sector al
economiei nationale, cu ajutorul unor indicatori. Fiecare bursa de valori are sistemul sau propriu de
indicatori, numiti indici bursieri. Indicele bursier este indicatorul statistic care reflecta evolutia in
timp a pietelor de valori mobiliare si a cursului valorilor mobiliare de pe pietele respective. Acesta
se calculeaza zilnic (sau chiar in timp real) pe baza cursurilor unor actiuni reprezentative pentru
evolutia pietei respective. Indicii se pot calcula fie pentru ansamblul unei piete bursiere, fie dupa
alte criterii, ca de exemplu indici calculati pe diferite domenii ale economiei: constructii de masini,
industria alimentara, etc.

1. Ce este un indice bursier ?

In economie sau finante, un indice (un indice al preturilor sau un indice bursier) este un
indicator global al unei activitati, al performantei sau al unei evolutii in general. De exemplu,
indicele preturilor de consum este un cos valoric format din preturile bunurilor de larg consum
utilizate de populatie, calculat periodic, care se substituie cu succes nivelului general al inflatiei
dintr-o anumita tara.
Aceeasi metodologie se foloseste si in cazul indicilor bursieri. Astfel, un asemenea indice nu
este decat o colectie de actiuni listate la bursa, si reflecta statistic valoarea componentelor sale.
Este folosit ca si indicator pentru a reliefa caracteristicile actiunilor componente, care au in comun
diferite similaritati: faptul ca se tranzactioneaza pe aceeasi bursa, ca fac parte dintr-un anumit sector
economic de activitate sau ca au aceeasi clasa de capitalizare bursiera. Multi indici dezvoltati de
firmele de servicii financiare folosesc ca si baza de pornire performanta unor portofolii apartinand
fondurilor mutuale.
In concluzie, un indice bursier este un indicator menit sa reflecte schimbarile valorice ale
unui grup specific de actiuni. Acuratetea cu care un indice bursier urmeaza piata actiunilor depinde
de structura actiunilor, de compozitie (procentul detinut de o actiune in totalul indicelui) si de
metoda de calcul.
Dac prin cursul bursier avem o imagine a modului n care bursa evalueaz n mod curent
titlurile financiare individuale, tendina de ansamblu a bursei, respectiv micarea general a cursurilor
aciunilor pe acea pia, este evideniat de indicii bursieri. Indicii sunt, n esen, o msur a
dinamicii valorice a unui grup reprezentativ de aciuni sau a tuturor aciunilor ce coteaz la burs.

Starea pietei internationale de capital 1.11.2012

40

Sursa : http://money.cnn.com/data/world_markets/europe/ 2.11.2012

Practic, pentru construirea unui indice, sunt parcurse urmtoarele etape:
- Selectarea eantionului, format dintr-un numr restrans de titluri, astfel ncat acesta s fie
reprezentativ pentru situaia general a bursei sau a unui sector al acesteia. De exemplu, la Paris,
indicele CAC (Cotation Assiste en Continu) reflect evoluia bursei n funcie de cursul a 40 de
aciuni.
- Determinarea ponderii diferitelor elemente ale eantionului. n acest sens, exist trei variante:
pondere egal (dac o aciune coteaz 200 FF i alta 400 FF, se vor lua 10 titluri din prima i 5 din a
doua); ponderarea cu capitalizarea bursier (cu cat capitalizarea bursier a unui titlu este mai mare, cu
atat ponderea sa n indice este mai ridicat); luarea n considerare numai a cursului titlurilor, fr nici
o pondere (simpla adiionare a preurilor diferitelor aciuni i msurarea evoluiei sumei obinute).

Harta indicilor bursieri calculati prin ponderare dupa capitalizarea bursiera (rosu) si prin
ponderare dupa pret (albastru) se prezinta astfel:

Sursa: http://www.tse.or.jp/english/market/topix/comparison.html

- Alegerea datei de referin i a indexrii (de exemplu, la indicele CAC40, data de referin
este 31.12.87; mrimea obinut la acea dat a fost echivalat cu 1000 de puncte, astfel ncat un indice
de 1900 de puncte exprim o cretere cu 90% fa de perioada de baz.

2. Tipuri de indici bursieri

Indicii bursieri pot fi clasificati in mai multe modalitati. Astfel, un indice compozit
reprezinta performantele generale ale unei piete bursiere in ansamblul ei, si prin extensie, reflecta
sentimentele investitorilor privind starea generala a economiei. Cei mai tranzactionati indici bursieri
sunt indicii compoziti, care includ cele mai puternice companii de pe cea mai mare piata bursiera
din tara respectiva. Astfel, in SUA exista Dow Jones Industrial Average (DJIA) si S&P 500, in
Marea Britanie FTSE 100, in Franta CAC 40, in Germania DAX, in Japonia NIKKEI 225.
Pe langa indicii compoziti exista si asa-numitii indici sectoriali, care cuantifica performanta
anumitor sectoare specifice ale pietei. De exemplu, Morgan Stanley Biotech Index este alcatuit din
36 de companii americane care activeaza in sectorul bio-tehnologiei. Alti indici sectoriali sunt
bazati pe companiile existente in domeniul financiar, naval, telecomunicatii, transporturi, IT, etc.
41

Conceptul de indice poate fi extins la mai mult de o bursa sau regiune geografica. Indicele
Wilshire 5000 reprezinta actiunile la aproape toate companiile tranzactionate la bursele americane,
incluzand toate actiunile de pe New York Stock Exchange si majoritatea celor de pe NASDAQ si
American Stock Exchange. Indicele EAFE (Europe, Australia and Far East) este un indice calculat
de Morgan Stanley Capital International si cuprinde toate companiile mari din tarile dezvoltate
aflate in aceste zone geografice.
Un indice mai poate fi clasificat si in functie de metoda folosita pentru a determina nivelul
sau. Astfel, exista indici cu ponderare in functie de pret, cum este de exemplu Dow Jones-ul. In
acest caz, singura variabila care determina cotatia indicelui este doar pretul actiunilor care
alcatuiesc indicele respectiv, fara a lua in considerare marimea companiei. Spre deosebire de
acestia, indicii cu capitalizare bursiera, cum este de pilda S&P 500, iau in considerare pe langa
pretul actiunilor, si valoarea de piata (marimea companiei). In final, exista si indici cu ponderare
in functie de cota de piata, in care pretul actiunilor este ponderat cu cota de piata relativa detinuta
de acea companie.

Criterii de clasificare:
I. Dup valorile mobiliare care i compun:
Indici bursieri pentru aciuni
Indici bursieri pentru obligaiuni
Indici bursieri pentru titlurile emise de fondurile mutuale i alte instrumente de economisire
II. Dup modul de calcul
Indici bursieri din generaia I (medie aritmetic simpl) NIKKEI, DJIA
Indici bursieri din generaia a II-a : numr mare de valori mobiliare, domenii diferite de
activitate, pondere cu capitalizare bursier TOPIX, NYSE-C
III. n funcie de gradul de cuprindere
Indici bursieri generali ai pieei cuprind titluri din toate domeniile de activitate (BET,
DJIA, Topix, NIKKEI, FT-SE 100, NASDAQ 100, AMEX)
Indici bursieri sectoriali (industria automobilelor, extractiv, farmaceutic) cuprind titluri
dintr-un singur sector economic (BET-FI, BET-NG, DJIA Care, NYSE-Utilities)
IV. n funcie de intervalul la care sunt calculai
Indici bursieri n timp real (BET, CAC-40, FT-SE 100, NASDAQ-100)
Indici bursieri la sfritul zilei (pe baza preurilor de nchidere)
V. Dup apartenena geografic a valorilor mobiliare
Indici bursieri cuprinznd valori mobiliare cotate pe o singur pia
Indici bursieri zonali (Europa, Asia-Pacific, America de Nord) EURONEXT 100
Indici bursieri mondiali (MSCI, Frank-Russell)
VI. Dup tipul pieei
Indici bursieri NYSE-C, BET-C
Indici ai pieei de negocieri NASDAQ C, RASDAQ-C
VII. n raport cu instituia care i calculeaz
Indici bursieri oficiali (BET-C, NYSE-C, CAC-40)
Indici bursieri calculai de instituiile pieei de capital n colaborare cu publicaii financiare
Indici bursieri calculai de publicaii economico-financiare (NIKKEI, FT-SE 100, S&P-500)
Indici bursieri calculai de intermediari

3. Indici bursieri internationali

Primul indice bursier a fost creat de Charles Dow in SUA, in anul 1896. Dow Industrial
Average (DJIA) cuprindea cele mai mari si mai importante 30 de companii din SUA si era
determinat doar pe baza nivelului preturilor acestor actiuni. De atunci incolo, DJIA a fost folosit ca
42

si punct general de referinta al climatului bursier din SUA, urcand si coborand in tandem cu piata
actiunilor. In timp, procesul de indexare a diferitelor componente economico-financiare si-a dovedit
utilitatea, astfel ca ulterior el a fost aplicat nu numai actiunilor listate, ci si devizelor, marfurilor sau
altor instrumente investitionale, conducand la reducerea preturilor de tranzactionare si la
simplificarea procesului de diversificare a portofoliului.
Odata cu dezvoltarea accelerata a pietei actiunilor din anii ?80 si ?90, performantele
managerilor fondurilor de investitii au inceput sa fie tot mai mult comparate cu performantele
inregistrate de acesti indici. Deoarece dorinta managerilor era sa depaseasca rezultatele agregate
anuale ale indicilor, au aparut noi nevoi tot mai complexe de hedging de portofoliu. Aceste nevoi au
condus la lansare in premiera de catre Kansas City Board of Trade a contractelor derivate pe
indicele Value Line Composite. Dupa doar cateva luni, Chicago Mercantile Exchange a replicat
prin lansarea contractelor futures pe indicele S&P 500.
La inceput contractele futures pe indici au fost considerate de marea majoritate a
participantilor doar niste instrumente financiare adecvate speculatiei, prin intermediul amplificarii
rezultatelor datorita efectului de levier. Mai apoi insa, avantajele ce rezida din comisioanele mult
mai reduse de tranzactionare si posibilitatea folosirii lor in strategii de protectie au inceput sa fie
intelese de participanti. In prezent indicii bursieri si derivatele pe indici reprezinta produse de mare
succes, utilizate de participantii de pe pietele financiare din toata lumea.
Cel mai cunoscut dintre indicii de burs este Dow Jones, denumit dup numele a doi celebri
specialiti financiari: Charles Dow (fondatorul publicaiei Wall Street Journal) i Edward Jones.
Indicele a fost creat n 1884, cnd Charles Dow a avut ideea de a calcula un curs mediu al mai multor
firme (11 n acea vreme) pentru a evidenia trendul pieei. Dup ce n 1916 numrul de aciuni
cuprinse n indice a fost extins la 20, n 1928 s-a ajuns la formula actual a indicelui industrial Dow
Jones, care include 30 de firme. Dow Jones Industrial Average (DJIA) DJIA este un indice cu
ponderare doar in functie de pret, care cuprinde 30 dintre cele mai mari companii de pe piata
americana (dintre care Boeing Co., Citigroup, Coca-Cola, Johnson&Johnson, McDonalds,
Microsoft Corp., General Motors, Walt Disney Co., Procter & Gamble Co. Etc). Indicele cuprinde
companii care au avut cresteri istorice sustinute si s-au bucurat de un interes constant din partea
investitorilor. Aceste companii sunt din diferite sectoare economice, cum ar fi companii de servicii
financiare, IT sau vanzari. Indicele DJIA nu contine companii care activeaza in sectorul
transportului sau utilitatilor, care fac obiectul unui alt set de indici calculati de Dow. Dei, n mod
tradiional, se vorbete de Indicele Dow Jones ca o medie a cursurilor aciunilor componente, din
punct de vedere tehnic el se calculeaz n prezent nu prin nsumarea cursurilor celor 30 de aciuni i
mprirea sumei la numrul aciunilor componente (aa cum se fcea la nceput), ci prin divizarea
sumei cursurilor la un coeficient stabilit de NYSE; n ultimii zece ani acest coeficient a variat ntre
0.75 i 0.9. Modificrile coeficientului respectiv au n vedere schimbrile care apar n valoarea de
pia unitar a titlurilor componente ale indicelui n urma fuzionrilor, "divizrilor de aciuni" (engl.
stock split) sau altor asemenea situaii. Prin urmare, indicele Dow Jones nu arat cursul mediu al
aciunilor componente; el are sens doar ca reflectare a nivelului pieei ntr-un anumit moment n raport
cu un moment de referin. Totodat, faptul c o firm este inclus n compoziia indicelui
reprezentativ al bursei reprezint o consacrare pentru acea companie, aciunile sale fiind considerate
valori sigure. De altfel, compoziia pe aciuni a indicilor Dow Jones s-a schimbat de mai multe ori,
reflectnd schimbri n ierarhia firmelor americane reprezentative. n 1991 s-a fcut cea mai mare
modificare din 1959 (cnd fuseser nlocuite 4 aciuni), nlocuindu-se trei aciuni (United States Steel
Corporation, Naviston i Primerica) cu, respectiv, Walt Disney Company, Caterpillar i J.P. Morgan
(prima banc intrat n indice). Aceast modificare are o semnificaie care depete aspectele pur
tehnice: pentru meninerea caracterului reprezentativ al indicelui Dow Jones a trebuit s se renune la
selectarea exclusiv a firmelor industriale, acceptnd i firme din sfera serviciilor (Walt Disney i J.P.
Morgan). Este aici reflectarea unui proces general n economia modern: trecerea dinspre sectorul
secundar, spre sectorul teriar.

43

Evolutia indicelul DJIA 2002-2012

Sursa: http://www.djindexes.com/ 1.11.2012

S&P 500 Pentru a reflecta si a reprezenta miscarile agregate ale pietei actiunilor din SUA, a
fost creat indicele S&P 500. Indicele S&P 500 este un indice cu capitalizare bursiera si constituie
una dintre cele mai facile modalitati prin care investitorii isi pot asigura diversificarea. Este un
indice cu capitalizare bursiera care captureaza miscarile a 500 de actiuni considerate reprezentative
pentru piata bursiera din SUA. Aceste actiuni apartin unor companii de varf, fiind alese dupa
marime, lichiditatea ridicata si dupa reprezentativitatea lor in toate sectoarele economice. S&P 500
este folosit de 97% dintre managerii de portofolii sau de fonduri de pensii.

Evolutia indicelul S&P 500 2008-2012

Sursa: http://latam.spindices.com/indices/equity/sp-500 1.11.2012

NYSE Composite Indicele NYSE Composite urmareste miscarile preturilor tuturor
actiunilor listate la New York Stock Exchange. Este un indice cu capitalizare bursiera, creat de
44

NYSE in 1966. Pe langa indicele general compozit, mai sunt calculati si patru indici sectoriali, in
domeniile: industrial, transporturi, utilitati si finante.
Wilshire 5000 Total Market Acest indice masoara performantele tuturor actiunilor listate
pe pietele bursiere din SUA, si dupa cum spune si numele, este compus din mai mult de 5000 de
actiuni. Este un indice cu capitalizare bursiera, incluzand si toate actiunile cuprinse in S&P 500. Se
foloseste pentru determina evolutia totala a pietei bursiere americane.
Russell 2000 Este un indice cu capitalizare bursiera care masoara performanta agregata a
celor mai mici 2000 de companii americane listate la bursa. Capitalizarea medie a unei companii
care face parte din Russell 2000 este de 580 milioane USD. Cea mai mare companie prezenta in
indice are o capitalizarea bursiera in valoare de aproximativ 1,5 miliarde USD. Pe langa Russell
2000 se mai calculeaza si alti indici, ca si Russell 1000 sau Russell 3000.
Nasdaq 100 Indicele Nasdaq-100 este un indice cu capitalizare bursiera care cuprinde 100
din cele mai mari (ca si capitalizare bursiera) si mai tranzactionate actiuni de pe bursa Nasdaq.
Companiile incluse in Nasdaq-100 pot sa fie atat americane, cat si straine. Pentru a fi inclusa in
indice, o companie trebuie sa aiba un volum zilnic mediu de tranzactionare de minim 100.000
actiuni. In gereral, actiunile din indice au fost tranzactionate pe bursa Nasdaq de cel putin doi ani,
sau au fost tranzactionate pe alte burse majore internationale de ce putin doi ani inainte de a fi
listate pe Nasdaq.
Un indice mai recent, dar foarte cunoscut n lumea financiar, este TOPIX (Tokyo Stock
Price Index), introdus la Bursa de Valori de la Tokio la 1 iulie 1969; el exprim evoluia cursurilor
titlurilor cotate n prima seciune a bursei din capitala nipon (1700 de aciuni comune). Baza de
calcul a indicelui (data de referin) este prima zi de tranzacii a anului 1968 (4.01.1968), iar valoarea
agregat a acestuia se calculeaz prin multiplicarea numrului de aciuni cotate pentru fiecare
companie listat cu preul unitar al titlului i nsumarea produselor respective. Determinarea nivelului
indicelui se face prin mprirea valorii agregate de pia n perioada curent la valoarea din data de
referin (valoarea de pia de baz). Pentru raiuni tehnice, valoarea de pia de baz este ajustat din
cand n cand pentru a reflecta numai micrile de preuri care rezult din influena factorilor de pia.
Principalele situaii n care are loc o astfel de ajustare sant urmtoarele: introducerea unei noi aciuni
la cot; trecerea unei companii de la a doua la prima seciune a bursei; scoaterea unui titlu de la
cotare; fuziuni; oferte publice; preschimbarea de obligaiuni convertibile sau de aciuni prefereniale
n aciuni comune.

Exemple de subindici ai Topix

45

Sursa: http://www.tse.or.jp/english/market/topix/comparison.html

Evolutia indicelul compozit Topix 2009-2012

Sursa: http://www.tse.or.jp/english/market/topix/data/index.html 1.11.2012

n Tabelul de mai jos sant prezentai principalii indici utilizai n marile centre bursiere,
precum i coninutul i semnificaia lor.

Piaa
bursier
Denumirea
indicelui
Coninutul Utilizarea

New York Dow Jones

"Media" cursurilor celor mai mari
30 de titluri industriale americane
Indic tendina bursei de pe Wall
Street
NYSE Com-
posite
Capitalizarea bursier a celui mai
important segment al pieei New
York-eze: NYSE
Bun indicator al tendinei de
ansamblu pentru titlurile importante
Standard &
Poor's
Capitalizarea bursier a 500 de
titluri cotate la NYSE, AMEX i
pe OTC
Indice considerat de ctre specialiti
drept cel mai reprezentativ pentru
evoluia de ansamblu a pieei
Tokio Nikkei (sau
Nikkei Dow
Jones)
Media cursurilor a 225 de titluri
cuprinse n prima seciune la
Tokyo Stock Exchange (TSE)
Reprezint aproape 50% din
capitalizarea bursier a primei
seciuni la TSE
Topix Capitalizarea bursier a prmei
seciuni la TSE
Reprezentativ pentru tendina de
ansamblu a pieei
TSE Capitalizarea bursier pentru
seciunile I i II de la TSE (peste
1500 titluri)
Indicator mai amplu dect Topix, cu
valabilitate mai mare pentru firmele
de mrime medie

Londra

FT-30

Media geometric a cursurilor
celor mai mari 30 de titluri listate

Indicator instantaneu, cel mai utilizat
la Londra
FTSE-100
(sau Footsie)
Capitalizarea bursier a celor mai
mari 100 de companii
Indicator de tendin valabil pentru
urmrirea marilor corporaii

Frankfurt FAZ Media cursurilor bursiere a 100 de Indicator reprezentativ pentru
46

mari titluri (curs ponderat cu
valoarea nominal)
economie deoarece include titluri
provenind din 15 sectoare diferite de
activitate

DAX-30 Media cursurilor bursiere a 30 de
mari tiluri (curs ponderat cu
valoarea nominal)
Indicator instantaneu de referin
pentru urmrirea tendinelor de pe
piaa german

Paris CAC40 Media cursurilor celor mai mari
40 de companii de pe piaa la
termen, ponderate cu capitalizarea
bursier (ex. Danone, LOreal,
Renault, Auchan, Citroen, Societe
Generale, Lafarge, etc)

Indicator instantaneu de referin
pentru piaa francez
SBF
(sau CAC
general)
Capitalizarea bursier a 239 de
titluri incluse pe piaa la termen
(RM) i la vedere
Indicator mai amplu dect CAC40 i
deci mai reprezentativ pentru
ansamblul pieei

4. Indici bursieri in Romania

Indicele BET este un indice ponderat cu capitalizarea bursier i este creat pentru a reflecta
tendina de ansamblu a preurilor celor mai lichide 10 aciuni tranzacionate la Bursa de Valori
Bucureti. Data de referin n calculul indicelui este 19 sept.1997, iar data de start este 22 sept
1997. Prin construcie (metodologie de calcul, reguli de selecie a aciunilor i actualizare) el are i
scopul de a furniza o baz adecvat pentru tranzaciile derivate pe indici (options i futures, i
combinaii ale acestora). Indicele BET permite managerilor de portofoliu calcularea coeficientului
beta, avnd astfel la dispozitie un mijloc de msurare precis a volatilitii aciunilor cotate.
Metodologia de calcul a indicelui BET
Indicele BET este calculat ca o medie ponderat cu capitalizarea a preurilor celor mai 10
lichide aciuni cotate la Bursa de Valori Bucureti. Mrimea indicelui din fiecare zi este raportata la
mrimea indicelui corespunzatoare din data de referin (momentul t0).
p q
p
p
p q
i i
it
i
i N
i i
i N
0 0
0
1
0 0
1
=
=
,
,

unde:
- N este numrul de aciuni din portofoliul indicelui: 10;
- p
i0
este (ncepnd cu 29 Nov. 1999) ultimul pre de nchidere al aciunii i la momentul ultimei
actualizri a cosului indicelui;
- p
it
este (ncepnd cu 29 Nov. 1999) ultimul pre de nchidere al aciunii i la momentul curent t;
- q
i0
este numrul total de aciuni i emise la momentul t0.
Pentru a compensa orice efect artificial asupra preului de tranzacionare datorat, spre
exemplu, unor evenimente ca:
a. divizari/consolidri de aciuni, fuziuni sau achiziii ale firrmelor sau
b. orice modificri n capitalul social al unei firme aflate n portofoliul indicelui
Valoarea indicelui este ajustat (indicele este racordat) cu un factor de corecie f

n ziua n care are
loc schimbarea care afecteaz preul. Astfel se realizeaz continuitatea i comparabilitatea valorilor
indicelui.

47

Criteriile pentru selecia valorilor mobiliare n portofoliul indicelui sunt urmatoarele:
1. aciunile trebuie s fie cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucureti;
2. aciunile trebuie s aib cea mai mare capitalizare bursier; de asemenea, se urmrete ca suma
capitalizrilor firmelor ale cror aciuni sunt n portofoliul indicelui s depeasc 60 % din
capitalizarea bursier total;
3. aciunile trebuiesc astfel alese nct s se asigure diversificarea portofoliului indicelui;
4. aciunile trebuie s fie cele mai lichide, acest caracteristic fiind aproximat prin totalul valorii
tranzaciilor pe aciunea respectiv; se urmrete ca suma valorii totale a tranzaciilor aciunilor din
portofoliul indicelui s fie cel putin 70 % din valoarea total tranzacionat.

Indicele BET C
Indicele compozit BET-C, lansat n mai 1998, s-a nscut ca un rspuns dat necesitii unei
reprezentri complete a evoluiei preurilor tranzacionate la Bursa de Valori Bucureti.
BET-C, un indice din generaia a doua, folosete formula mediei preurilor medii ale
aciunilor, ponderat cu capitalizarea bursier. Portofoliul indicelui conine toate titlurile listate, iar
noile cotate sunt automat incluse a doua zi dup formarea preului de pia. Continuitatea i
comparabilitatea valorilor indicelui sunt asigurate de un factor de corecie, care este nsi valoarea
indicelui n ziua anterioar modificrii compoziiei coului indicelui.
Dei pe baza sa nu se pot face operaiuni futures i cu opiuni, BET-C este util pentru c face
posibil calcularea coeficientului de corelaie, prin care legturile dintre dou piee (sau segmente)
pot fi puse n eviden i a crui mrime indic nivelul de legtur existent ntre pieele respective.
BET f
q p
q p
t
i it
i N
i i
i N
=
=
=
1000
0
1
0 0
1
,
,

n cazul n care exist aciuni care nu mai corespund criteriilor de selecie n portofoliul
indicelui se procedeaz la o actualizare a portofoliului indicelui. i n acest caz, factorul de corecie
f este recalculat, pentru a compensa aceast modificare. Astfel se respect cerina ca indicele s
reflecte zilnic schimbrile preurilor aciunilor fa de preurile acelorai aciuni, la un moment de
referin.
Toate modificrile n portofoliul indicelui se fac periodic i se decid de ctre Comitetul
Indicelui, care analizeaz i decide trimestrial actualizarea acestora.

Nume indice: BET (BUCHAREST EXCHANGE TRADING)
Data lansare: 19 Septembrie 1997
Numar de
societati:
10 (1.11.2012: Banca Transilvania, BRD, Biofarm, SSIF Broker,
OMV Petrom, SNTGN Transgaz, CNTEE Transelectrica, BVB,
Fondul Proprietatea, Electromagnetica Bucuresti)
Revizuire: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)
SCOP: BET, primul indice dezvoltat de BVB, reprezinta indicele de referinta al pietei de
capital.
BET este un indice de pret ponderat cu capitalizarea free floatului celor mai lichide 10
companii listate pe piata reglementata BVB. Metodologia sa permite acestuia sa constituie
drept activ suport pentru instrumente financiare derivate si produse structurate.
Nume indice:
BET-C (BUCHAREST EXCHANGE TRADIING - INDICE
COMPOZIT)
Data lansare: 16 aprilie 1998
Numar de
societati:
variabil
48

SCOP: BET-C este indicele compozit al pietei BVB. El reflecta evolutia preturilor tuturor
companiilor listate pe piata reglemetata BVB, Categoria I si II, cu exceptia SIF-urilor. BET-C
este un indice de pret ponderat cu capitalizarea de piata a companiilor din componenta sa.
Nume indice:
BET-FI (BUCHAREST EXCHANGE TRADING
INVESTMENT FUNDS)
Data lansare: 31 Octombrie 2000
Numar de societati: Variabil (1.11.2012 SIF-urile, Fondul Proprietatea)
SCOP: BET-FI este primul indice sectorial al BVB si reflecta tendinta de ansamblu a
preturilor fondurilor de investitii financiare (SIF-urilor) tranzactionate pe piata
reglementata BVB. Ponderarea companiilor in indice se face cu capitalizarea free floatului
acestora. Metodologia BET-FI permite folosirea acestuia ca activ suport pentru derivate si
produse structurate
Nume indice:
BET-XT (BUCHAREST EXCHANGE TRADING EXTENDED
INDEX)
Data lansare: 1 iulie 2008
Numar de societati:
25 (1.11.2012 Dafora, Banca Comerciala Carpatica, Compa, SIF 1,
SIF 2, SIF 3, SIF 4, SIF 5, Ropharma, Oil Terminal, Impact
Developer &Constructor, Zentiva, Antibiotice, Oltchim,
Condmag)
SCOP: BET-XT este un indice blue-chip si reflecta evolutia preturilor celor mai lichide 25 de
companii tranzactionate n segmentul de piata reglementata, inclusiv SIF-urile, ponderea
maxima a unui simbol in indice fiind de 15%. Metodologia sa permite acestuia sa
constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate si produse structurate.
Nume indice:
BET-NG (BUCHAREST EXCHANGE TRADING ENERGY &
RELATED UTILITIES INDEX)
Data lansare: 1 iulie 2008
Numar de societati:
Variabil (1.11.2012 10 companii: OMV Petrom, Transelectrica,
Transgaz, Dafora, Condmag, Rompetrol, Rompetrol Well Service,
Oil Terminal, PetrolExportImport, Energopetrol)
SCOP: BET-NG este un indice sectorial ce urmareste miscarea preturilor actiunilor
companiilor tranzactionate pe piata reglementata BVB, al caror domeniu de activitate
principal este asociat cu sectorul economic energie si utilitatile aferente acestuia. Ponderea
maxima a unui simbol in indice este de 30%. Metodologia sa permite acestuia sa
constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate si produse structurate.

2.11.2012

49

CAPITOLUL VII.
FINANAREA FIRMELOR PE PIEELE DE CAPITAL

Fiecare firm are un ciclu de via. Finanarea firmelor difer n funcie de stadiul de
dezvoltare n care se afl. Momentul critic pentru o companie din punct de vedere al finanrii este
atunci cnd devine public. Cum se finaneaz o companie nainte, n timpul i dup momentul n
care devine public?

1. Finantarea firmei pe parcursul ciclului de viata

Finanarea firmelor de-a lungul ciclului de via

i) Faza de start sau lansarea. n aceast etap de nceput finanarea firmelor noi se face n
principal din economiile personale ale ntreprinztorului. Dar, de obicei, un ntreprinztor aflat la
nceput de drum nu are fonduri suficiente pentru a demara i a ntreine o afacere. De aceea, pentru
a finana astfel de starturi se apeleaz i la capitalul unor persoane apropiate, din familie, sau
generic spus care ne iubesc (engl. love money). De asemenea, se poate apela la un credit
bancar. Dar acesta nu este uor de obinut, atunci cnd o afacere este doar la nceput i, prin urmare,
are un grad de risc ridicat.
ii) Faza de cretere. Faza de cretere se caracterizeaz prin oportuniti sporite de investiie,
fapt ce implic i necesar de capitaluri sporite. Faza de cretere este mprit n general n dou
etape din punctul de vedere al finanrii.
Etapa I, de nceput a creterii, n care pentru a finana proiectele firmei se poate apela, pe
lng capitalurile proprii, la capitalul de risc informal, respectiv la capitalul unor indivizi bogai
din comunitatea de afaceri (numii ngeri, engl. business angels). Acetia dein o experien
antreprenorial i de afaceri ampl i sunt dispui s investeasc n afaceri noi, n etapele de nceput
al expansiunii acestora. Accesul la aceti indivizi se realizeaz prin intermediari, cu precdere prin
asociaiile oamenilor de afaceri. Problemele de finanare apar cu precdere n aceast etap de
cretere, cnd firma nu mai este nici mic pentru a se baza doar pe profitul reinvestit, pe injeciile de
capital ale ntreprinztorului sau pe mprumutul bancar, dar nu este nici suficient de mare, de
matur pentru a apela la piaa de capital i a se finana prin emisiuni de instrumente de datorie sau
de capital propriu.
Acest gol n finanare, pentru firmele intermediare care necesit deja sume care depesc
capacitatea ntrepriztorului, s-a umplut n ultimii 20 de ani prin dezvoltarea rapid a industrie de
Figura Ciclul de via al firmelor

Mrime
(Total
active) Maturitate
Declin

Cretere
II
I

Start

timpul
50

capital de risc formal (engl. venture capital). Industria capitalului de risc formal este deosebit de
puternic n Statele Unite (de exemplu, vestita Silicon Valley a fost finanat cu precdere de aceste
fonduri de investiie), precum i n alte economii anglo-saxone. n Europa, cunoate o cretere
semnificativ n ultimii ani, astfel c, de exemplu, la nivelul anului 2000 astfel de fonduri de
investiii au investit n sectorul ntreprinderilor mici i mijlocii aproximativ 35 miliarde de euro.
Capitalul de risc este investiie de capital propriu n companii private tinere, de unde i
denumirea de private equity capital propriu privat ntruct acest capital este direcionat de
acest tip de fond de investiii ctre firmele care sunt deinute n proprietate particular, deci nu sunt
nc publice. Fondurile de capital de risc ajut companiile n cretere pn n momentul n care
acestea devin publice.
Ca ntreprinztor, pentru a obine finanare de la un astfel de fond, trebuie prezentat un plan
de afaceri realist, care s demonstreze viabilitatea firmei. Succesul oricrei afaceri depinde cu
precdere de efortul depus de manageri i, prin urmare, investitorul de capital de risc urmrete ca
acetia s fie stimulai n a depune toate eforturile pentru a atinge obiectivele propuse. Fondurile de
capital de risc investesc progresiv, n trane i numai n urma atingerii unor obiective de
performan intermediare. Riscul unor astfel de investiii este foarte mare. n medie, din 10
investiii, 2 sunt performane excepionale, 2 sunt falimente, iar 6 se nscriu undeva ntre
performan slab i bun. Prin urmare, fondurile cu capital de risc ncearc s controleze riscul.
Bineneles, asumndu-i un risc mare, acest tip de investitori se ateapt i la randamente foarte
mari. n general, se ateapt la un randament de 5 pn la 10 ori investiia iniial ntr-un interval de
5-7 ani.

FONDURILE DE INVESTITII
19

Fondurile de investitii sunt entitati care acumuleaza bani de la mai multe persoane
(investitorii in fonduri) bani pe care administratorul fondului ii investeste, conform politicii de
investitii declarate a fondului, in: instrumente ale pietei monetare, obligatiuni municipale si/sau
corporatiste, actiuni tranzactionate pe piata bursiera, precum si in alte valori mobiliare permise de
autoritatea de reglementare (CNVM). Profiturile realizate astfel se redistribuie prin rascumpararea
unitatilor de fond, acelorasi investitori. Fondurile de investitii se impart in doua mari categorii
astfel: fonduri deschise de investitii, denumite in limbajul international open end funds, sau
UCITS ( Undertakings for Collective Investment in Transferable Securities) conform directivei
Europene 85/611, si fonduri inchise de investitii, sau closed end funds (Non UCITS).
Industria fondurilor din Romania cuprinde in prezent ambele categorii de fonduri.
Conform clasificarii utilizate de autoritatea de reglementare, organismele de plasament colectiv
pot fi: Organisme de Plasament Colectiv in Valori Mobiliare OPCVM aici fiind incluse toate
fondurile deschise si Alte Organisme de Plasament Colectiv AOPC - aici regasindu-se si
fondurile inchise. Intre fondurile deschise de investitii si cele inchise diferenta principala consta in
modul in care este organizata emisiunea unitatilor de fond, astfel ca fondurile deschise au o
emisiune permanenta (pe toata durata existentei fondului) de unitati de fond spre deosebire de cele
inchise care nu au emisiune continua si se adreseaza unui numar limitat de investitori.
Dupa cum spune chiar denumirea de fonduri deschise la aceste fonduri pot sa adere (sa
subscrie) permanent investitorii, atat cei noi cat si cei cu vechime in fond , concomitent cu faptul
ca unii investitori se retrag complet sau isi rascumpara o parte din numarul de unitati de fond
detinute.
Fondurile deschise isi investesc activele in: instrumente ale pietei monetare, obligatiuni
municipale si/sau corporatiste, actiuni tranzactionate pe piata bursiera si alte valori mobiliare
premise de autoritatea de reglementare. Fiecare din aceste instrumente presupune un anumit grad
de risc, rezulta ca si investitiei intr-un fond deschis de investitii ii este asociat un anume risc.

19
www.aaf.ro
51

Functie de modul in care isi investesc activele (structura de portofoliu), fondurile deschise se
grupeaza in patru categorii, fiecarei categorie fiindui asociat si un anume grad de risc astfel:
FONDURI MONETARE : investesc in instrumente monetare si obligatiuni, cu obligatia ca
"modified duration" pe intreg portofoliu sa nu treaca de 1; fondurile monetare pot fi : a) de
trezorerie scurta - maturitatea medie a plasamentelor este sub 60 de zile; b) standard - cu modified
duration maxim 1;
FONDURI DE OBLIGATIUNI SI INSTRUMENTE CU VENIT FIX : investesc minim 90% din
active in instrumente cu venit fix, nu sunt permise actiuni in portofoliu.
FONDURI MIXTE (DIVERSIFICATE): investesc intr-un mixt de instrumente in orice
combinatie si durata de detinere, care nu se regaseste in celelalte categori principale;
FONDURI DE ACTIUNI :plasamente in actiuni de minim 85%;
Functionarea unui fond presupune existenta:
unei societati de administrare, care ia deciziile si efectueaza investitiile; pentru activitatea
lui, administratorul este platit din fond cu un comision de administrare;
unui depozitar, ale carui principale doua meniri sunt: sa pastreze in siguranta toate activele
fondului si sa calculeze in mod independent valoarea titlului de participare
unui distribuitor, care vinde titluri de participare; conform legislatiei romanesti,
distribuitori pot fi bancile comerciale sau societatile de valori mobiliare
Avantajele investitiei intr-un fond deschis de investitii sunt :
mutualitatea investitorii, indiferent de marimea investitiei, se bucura de drepturi si
obligatii egale. In plus, faptul ca fondul investeste sume mai mari decat micii investitori conduce
la obtinerea de conditii de investire mai bune (comisioanele platite de administatorii fondurilor la
banci sau pt. tranzactiile efectuate pe bursa, sunt sensibil mai mici decat cele platite de o persoana
fizica.
diversificarea investitiei si reducerea riscului ceea ce se poate demonstra cel mai bine
cu zicala "sa nu iti pui toate ouale in acelasi cos"
management profesionist alegerea investitiilor facute de fond se face de catre
profesionisti, care dispun de cunostintele necesare. In plus, modul in care acesti profesionisti sunt
platiti este corelat cu performanta, ceea ce ii stimuleaza sa obtina randamente cat mai mari, in
conditiile reducerii riscului investitiei.
transparenta fiecare investitor are la dispozitie prospectul fondului, care cuprinde toate
documentele dupa care functioneaza fondul. De asemenea, fondurile sunt obligate sa aduca la
cunostinta investitorilor trimestrial rapoarte privind activitatea lor, iar paginile web ale fondurilor
precum si unele publicatii, asigura zilnic informatii cu privire la evolutia fondurilor
Dezavantajele investitiei intr-un fond de investitii sunt
-Investitorii trebuie sa suporte din castigul lor sume necesare pentru platile din fond, principalele
categorii fiind: comisioane de administrare si depozitare, a cheltuielilor de emisiune si publicitate,
de audit.
-Fondurile mutuale va expun -"riscului de administrare" - pericolului ca profesionistii in investitii,
adica administratorul fondului, sa obtina rezultate slabe. Acest risc se poate elimina prin
compararea evolutiei mai multor fonduri si, eventual, penalizarea administratorului mai slab
prin retragerea din fondul respectiv. Sau se poate alege un "cos" de fonduri, caz in care daca unul
obtine performante mai slabe, performantele bune obtinute de celelalte fonduri vor compensa si veti
avea in ansamblu un rezultat bun.

Topul fondurilor monetare si de obligatiuni cu cele mai bune randamente in semestrul 1 2012
20

1) ING International Romanian Bond anualizat 7,24%
2) BCR Obligatiuni anualizat 6,88%

20
http://www.fondinvestitii.ro/topul-fondurilor-monetare-si-de-obligatiuni-cu-cele-mai-bune-randamente-in-semestrul-
1-2012/ (accesat noiembrie 2012)
52

3) Certinvest Obligatiuni anualizat 6,84%
4) Raiffeisen RON Plus anualizat 6,84
5) OTP Comodis anualizat 6,7%
Topul fondurilor de investitii cu peste 1000 de investitori
21

1) BCR Monetar 63741 investitori
2) BCR Obligatiuni 36900 investitori
3) Raiffeisen Monetar - 30783 investitori
4) Fortuna Classic 22781 investitori
5) Simfonia 1 (SG Asset Management) 14556 investitori

Etapa II. Spre sfritul fazei de cretere, firma iese n public, emite aciuni n pia pentru
prima dat (Ofert Public Iniial - OPI). O firm devine public (engl. go public) cnd vinde
pentru prima dat aciuni ntr-o ofert general ctre investitori. Deci, Oferta Public Iniial este
prima vnzare de aciuni. Acest proces se realizeaz cu ajutorul unui intermediar banca de
investiii (engl. investment banker).
OPI poate fi, i n general este, att o ofert primar ct i una secundar. Oferta este
considerat primar (engl. primary offering) atunci cnd sunt vndute noi aciuni pentru a atrage
fonduri suplimentare pentru companie. Oferta este considerat secundar (engl. secondary
offering) atunci cnd fondatorii firmei i fondurile de investiii cu capital de risc care au finanat
firma n faza de cretere vnd o parte sau integral aciunile existente pe care le dein pentru a obine
numerar, cash.

Oferte Publice prin care Statul Roman a anuntat intentia vanzarii de pachete detinute la societati listate sau
care urmeaza a fi listate la Bursa de Valori Bucuresti:

Denumire/
CUI
Tip
Oferta
Pachet
oferit
Structura
actionariat
la 31.12.2011
Intermediar Stadiu Perioada
derulare
C.N.T.E.E.
TRANSELECTRICA
13328043
SPO 15% Statul Roman
(MECMA):
73,69%
Fondul
Proprietatea:
13,5%
Alti actionari:
12,81%
Consortiu format din:
- BCR (manager
sindicat)
- Intercapital Invest
- Swiss Capital
Oferta Publica
incheiata.
Nivel de
subscriere:
158,83%
Pachet vandut:
integral
Valoare: 37,6
Mio EUR
14 27
martie
2012
C.N.T.A.R. TAROM
477647
IPO 20% Statul Roman
(MTI): 96,97%
Aeroportul
International
Henri Coanda:
1,59%
ROMATSA
R.A.:1,35%
SIF Muntenia:
0,09%
- Carpatica Invest
- Swiss Capital
Elaborare
Prospect
Preliminar
Nu a fost
anuntata

S.N.T.G.N. TRANSGAZ
13068733
SPO 15% Statul Roman
(MECMA):
73,51%
Fondul
Proprietatea:
14,99%
Alti actionari:
- Raiffeisen
Capital&Investment
- Wood&Company
Financial Services
- BT Securities
Elaborare
Prospect
Preliminar
Nu a fost
anuntata

21
http://www.fondinvestitii.ro/topul-fondurilor-de-investitii-cu-peste-1000-de-investitori/ (accesat noiembrie 2012)
53

11,5%
S.N.G.N. ROMGAZ
14056826
(MECMA):
85,1%
Fondul
Proprietatea:
14,9%
- Goldman Sachs
International
- Erste Group Bank
AG
- BCR
- Raiffeisen
Capital&Investment
Subcontractor:
Elaborare
Prospect
Preliminar
Nu a fost
anuntata

S.C.P.E.E.H.
HIDROELECTRICA
13267213
(MECMA):
80,06%
Fondul
Proprietatea:
19,94%
- BRD (manager
sindicat)
- Citigroup
- Societe Generale
Elaborare
Prospect
Preliminar
Nu a fost
anuntata

S.N.
NUCLEARELECTRICA
10874881
(MECMA):
90,28%
Fondul
Proprietatea:
9,72%
- Swiss Capital
(manager sindicat)
- BT Securities
n.a. Nu a fost
anuntata

Sursa: http://www.bvb.ro/GovRomaniaIPO.aspx (22.10.2012)

Unele dintre cele mai mari oferte secundare implica guvernele diferitelor state care vand
aciuni ale companiilor naionalizate. De exemplu, Guvernul Romaniei intentioneaza sa realizeze 4
oferte publice initiale de actiuni pentru Romgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica si Tarom, adica isi
propune sa vanda pentru prima data actiunile acestor companii. In schimb, pentru Transelectrica si
Transgaz isi propune sa iasa in piata pentru a doua oara cu scopul de a vinde prin oferta publica
secundara 15% din pachetul de actiuni, ofertele publice initiale avand loc in 2006 pentru
Transelectrica, respectiv 2007 pentru Transgaz.

iii) Maturitatea. Alternativele de finanare disponibile pentru companiile mature sunt mai
variate i mai ieftine. Dup ce a devenit public (dup o Ofert Public Iniial) o companie are
nevoie periodic de fonduri pentru a finana preoiectele de investiii i, prin urmare, este nevoit s
emit periodic titluri n pia. Compania are deja titluri tranzacionate pe piaa secundar.
Orice nou emisiune necesit parcurgerea acelorai proceduri (aa cum vor fi descrise n
detaliu n subcapitolul urmtor). Parcurgerea acestor proceduri cere timp, ceea ce reduce capacitatea
companiei de a se adapta rapid la schimbrile din pia.
A. O alternativ la aceast situaie este aprobarea unui prospect n alb de ctre Comisia de
Valori Mobiliare. Ori de cte ori este nevoie de obinerea unor noi fonduri, prospectul este deja
aprobat. Trebuie doar completat numrul de titluri i preul.
Aceast alternativ, disponibil doar pentru companiile mature, este mai rapid, mai ieftin
i ofer mai mult flexibilitate. Mai mult, avnd deja prospectul aprobat, acesta poate fi scos la
licitaie pentru a selecta banca de investiii care garanteaz cel mai bun pre. Avantajele acestei
alternative de finanare (engl. shelf registration) constau n: costuri de tranzacionare reduse,
posibilitatea de a emite rapid, posibilitatea de a valorifica oportunitile aprute n pia, obinerea
unui pre mai mare garantat de banca de investiii ca urmare a posibilitii organizrii unei licitaii.
B. Oferirea de drepturi (engl. rights offering). i aceast metod este mai puin
costisitoare. Compania care are nevoie de fonduri suplimentare ofer aciuni noi acionarilor
existeni. De exemplu, ca acionar primeti dreptul de a cumpra pentru fiecare 5 aciuni vechi, o
aciune nou la un pre preferenial. n acest fel se evit cheltuielile procedurale i se poate
economisi timp. Acionarul care primete acest drept, dac nu dorete s i-l exercite, poate vinde
54

acest drept la un pre cel mult egal cu diferena dintre preul real al unei aciuni i preul preferenial
la care se poate cumpra o aciune n condiiile acestui drept.
C. Plasamentul privat. Companiile mature pot opta n cazul unor emisiuni de dimensiuni
mai mici, mai riscante, neobinuite pe varianta plasamentelor private. Aceast alternativ evit, de
asemenea, parcurgerea procedurii i obinerea aprobrilor. Firma emitent contacteaz civa
investitori profesioniti (3 7 investitori profesioniti: fonduri mutuale, fonduri de pensii, manageri
de portofoliu, etc) n ncercarea de a-i convinge s cumpere mpreun emisiunea. Relaia ntre
emitent i investitori poate s fie mai apropiat, se pot renegocia preurile. Dar nu ntotdeauna
strategia general a firmei este potrivit pentru o astfel de alternativ care se concretizeaz n final
n a avea civa investitori profesioniti. De exemplu, strategia de marketing a firmei Chrysler
influena strategia financiar. Aceast firm prefera investitorii mici pentru a avea o distribuie larg
a aciunilor. Chiar dac acest tip de finanare presupune cheltuieli mai mari de promovare a unei
emisiuni, compania considera c toi investitorii, dei sunt mici, fiind acionari la Crysler i vor
cumpra o main cu aceast marc.
n multe situaii, companiile dup ce au devenit publice i s-au dezvoltat i maturizat
beneficiind de alternativele de finanare existente pe piaa de capital, pot deveni din nou private.
Acest proces presupune o reconcentrare a proprietii (engl. management buy back).
Avantajul principal al companiei private comparativ cu cea public (deinut de publicul
larg) l reprezint lipsa transparenei. Compania nu mai este obligat s ofere pieei toate
informaiile (cu precdere cele care pot influena preul). Acest proces are loc atunci cnd preul
aciunilor n pia este la un nivel mic. Managementul companiei tie c aciunile sunt subevaluate
i cumpr aciunile din pia, redobndind controlul pe baza informaiei private.

Etapele listarii unei societati comerciale la Sibex

Sursa: www.sibex.ro

2. Procesul Ofertei Publice Iniiale
Oferta Public Iniial (OPI) este coordonat de trezorierul
22
companiei. Acesta solicit
serviciile unei instituii profesioniste: o banc de investiii.
I. Trezorierul are ntlniri preliminare cu banca de investiii selecionat. Banca de investiii
va sftui compania asupra titlurilor care trebuie emise, precum i a modului n care acestea trebuie
concepute.
II. Trezorierul mpreun cu banca de investiii trebuie s redacteze prospectul preliminar ce
urmeaz s fie naintat Comisiei de Valori Mobiliare (organism de reglementare a pieei de capital)
pentru a obine aprobarea de emisiune. Prospectul preliminar (engl. red hering) trebuie s conin

22
Atribuiile departamentului financiar al unei companii sunt divizate n dou categorii: activitile legate de alocarea
intern a fondurilor (bugetarea capitalului, elaborarea i analiza situaiilor financiare, controlul costurilor) ce intr n
responsabilitatea Controller-ului i activitile legate de obinerea fondurilor (achiziia fondurilor, relaia cu instituiile i
pieele financiare, managementul riscului) ce intr n responsabilitatea Trezorierului.
55

descrierea companiei, descrierea titlurilor financiare ce urmeaz a fi emise, utilizarea fondurilor ce
urmeaz a fi achiziionate. Prospectul este i un instrument de marketing, avnd rol de promovare a
vnzrii titlurilor i n acest scop el trebuie s aib stil, s ofere informaiile necesare investitorilor.
Prospectul trebuie s conin toate informaiile relevante, s ofere informaii corecte. n
acest scop, prospectul cuprinde de obicei:
- situaiile financiare auditate ale companiei pentru ultimii 3 ani,
- detalii privind gradul de ndatorare a companiei,
rapoarte ale diferitelor categorii de experi: evaluatori (evalueaz proprietile), ingineri (elaboreaz
rapoarte privind viabilitatea proceselor i echipamentelor), contabili (evalueaz corectitudinea
cifrelor referitoare la profit), etc.,
- informaii operaionale (analiza vnzrilor pe arii geografice i categorii de activiti,
informaii legate de cercetare-dezvoltare, investiii n alte companii).
Prospectul este semnat de muli experi i profesioniti.
Prospectul este trimis spre aprobare Comisiei de Valori Mobiliare. Obiectivul acestei
aprobri este transparena perfect (engl. full diclosure). Ipoteza organismului de reglementare a
pieei este aceea c investitorii pot lua decizii corecte dac au informaie corect i complet. O
companie care a devenit public trebuie s disemineze informaiile permanent n pia. Este vorba
n special de informaiile care pot avea un impact asupra preului aciunilor n pia. Investitorii
trebuie s fie siguri c nu sunt dezavantajai de distorsiunile pieei ce pot fi cauzate de ctre cei ce
dein informaii superioare. Compania trebuie s fac anunuri publice ori de cte ori dezvolt noi
produse, semneaz contracte semnificative, realizeaz o achiziie major, vinde active importante,
schimb directori, decide s plteasc dividende, etc.
III. n ateptarea analizei prospectului i obinerea aprobrii, compania emitent mpreun
cu banca de investiii demareaz activiti de pre-vnzare: prezentri la investitorii profesioniti,
telefoane la investitori privai. Aceste activiti se desfoar, pe de o parte, pentru a promova
titlurile, iar pe de alt parte, pentru a estima cererea n vederea stabilirii preului titlurilor.
Dac emisiunea este de dimensiuni mari, banca de investiii ncearc s-i reduc riscul
crend un sindicat (un grup de subscriere format din mai multe bnci de investiii) care i asum
mpreun riscul. De exemplu, Oferta Public Iniial a Microsoft s-a realizat de ctre un sindicat
format din 114 bnci de investiii! De asemenea, riscul mai poate fi gestionat i prin crearea unui
grup de vnzare format din instituii financiare care particip la distribuirea titlurilor n pia fr
ns a subscrie emisiunea, prin urmare riscul acestui grup este mai mic. Rolul grupului de vnzare
este mrirea expunerii titlurilor n pia n vederea unei emisiuni rapide.
IV. Dup cteva sptmni de la depunerea prospectului, n urma analizei, Comisia de
Valori Mobiliare poate s solicite completarea informaiilor nainte de a da aprobarea. Dup
definitivarea coreciilor prospectului, Comisia de Valori Mobiliare aprob emisiunea de titluri.
V. Urmeaz semnarea acordului final ntre emitent i banca de investiii i stabilirea preului
la care se emit titlurile. Preul depinde de caracteristicile firmei, ale proiectului i de condiiile
pieei. Banca de investiii va ncerca apoi s vnd cele N titluri la un pre P n pia.
VI. Pentru o perioad de 1-2 sptmni titlurile sunt oferite ctre public, urmnd apoi
nchiderea emisiunii, respectiv transferul fondurilor ctre emitent de la banca de investiii.
Eventualele pierderi vor fi suportate de ctre banca de investiii, motiv pentru care aceste instituii
trebuie s fie solide din punct de vedere financiar.
Unele Oferte Publice Iniiale au fost populare n rndul investitorilor. De exemplu, cea mai
bun performan a anului 1999 a fost nregistrat de VA Linux System: aciunile s-au emis la 30$,
iar la sfritul primei zile de tranzacionare preul a ajuns la 239$ (o apreciere de 700%).
Foarte important n procesul de emisiune a titlurilor financiare pe pia l constituie gradul
de risc pe care aceast emisiune l are i disponibilitatea bncii de investiii de a-i asuma riscul.
Mai concret, atta timp ct banca de investiii sau un grup de bnci (un sindicat) i asum riscul
emisiunii, acestea din urm subscriu emisiunea (engl. underwrite), respectiv garanteaz un pre
emitentului.
56

n majoritatea cazurilor bncile de investiii subscriu emisiunile, ceea ce le confer reputaie
n pia. O dat un pre garantat ctre emitent, banca de investiii care subscrie ncearc s vnd
titlurile n pia la un pre mai mare dect cel garantat emitentului, diferena reprezentnd suma de
bani ce rmne bancii de investiii (engl. spread).

Calendarul estimativ al unei OPI

Sursa: BVB, Criteriile unei OPI de succes, 1.10.2012

Dac riscul emisiunii este prea mare, banca de investiii ncearc s diminueze sau s
controleze acest risc.
Sintetiznd, iat cteva tehnici prin care bncile de investiii controleaz riscul:
1. Tipul de contract ncheiat ntre emitent i banca de investiii. Exist mai multe tipuri de
contract ce pot fi ncheiate:
- Contract ferm, angajament fix din partea bncii de investiii atunci cnd subscrie emisiunea
i deci garanteaz un pre emitentului (engl. underwritting sau purchased deal). Banca de
investiii (care se numete n acest caz underwriter) i asum ntregul risc. Dac dup semnarea
acestui contract, preul titlurilor n pia scade sub ceea ce s-a garantat emitentului, pierderea trebuie
suportat de banca de investiii.
- Contract de tipul efortul cel mai bun (engl. best effort offer). Banca de investiii
consider emisiunea suficient de riscant pentru a nu subscrie, deci pentru a nu garanta un pre
emitentului. nelegerea are ns n vedere cel mai bun efort al bncii de investiii pentru a vinde ct
mai mult i a obine cel mai bun pre n pia. n acest caz, banca de investiii primete un comision
din suma obinut n pia din vnzarea titlurilor.
- Pot fi i contracte de tipul totul sau nimic (engl. all-or-none). n acest caz, dac nu se
reuete vnzarea ntregii emisiuni la un anumit pre, titlurile sunt revocate i nu se mai face
emisiunea.
2. Activitile prevnzare. n perioada n care Comisia de Valori Mobiliare analizeaz
prospectul n vederea aprobrii emisiunii, banca de investiii promoveaz emisiunea n pia. n
acest fel banca de investiii reuete s estimeze cererea pentru titlurile care vor fi emise, nainte de
a semna un contract cu emitentul.
3. mprirea riscului. Banca de investiii creeaz un sindicat atunci cnd riscul emisiunii este
prea mare. Acest sindicat compus din mai multe bnci de investiii i care are un manager de
sindicat i asum colectiv riscul eventualelor pierderi ce pot s apar n urma subscrierii.
57

4. Maximizarea expunerii titlurilor n pia. Banca de investiii poat s diminueze riscul
emisiunii prin crearea unui grup de vnzare care ajut la mrirea expunerii titlurilor n pia. Grupul
de vnzare nu i asum nici un risc. Pentru sprijinul acordat solicit un comision.
5. Acoperirea riscului de pia prin folosirea produselor derivate. Riscul poate fi acoperit
prin luarea unor poziii opuse pe pieele la termen care s anuleze efectele negative din piaa real.
6. Clauze de for major. n contractul dintre banca de investiii i emitent se introduc
clauze de for major ce permite bncii de investiii s nu mai respecte preul iniial garantat
emitentului n condiile n care piaa nregistreaz pierderi semnificative. Dei astfel de clauze
exist n majoritatea contractelor, arareori aceast clauz este invocat ntruct afecteaz reputaia
bncii de investiii.

3. Rolul bncii de investiii
Un rol important n procesul emisiunii titlurilor l au bncile care subscriu emisiunea. n
primul rnd, cine sunt acestea? n categoria instituiilor financiare care subscriu intr cel puin
sporadic bncile de investiii, dealerii de titluri financiare, societile de brokeraj. Dar piaa pentru
emisiunile de dimensiuni mari este dominat de bncile de investiii majore care se bucur de
prestigiu, experien, resurse financiare. Instituiile financiare care subscriu emisiunile de titluri
ndeplinesc n procesul de emisiune multiple roluri:
1. consultan procedural i financiar
2. cumprarea emisiunii
3. revnzarea emisiunii ctre public
Detaliind, putem spune c o prim funcie ndeplinit de aceste instituii financiare o
reprezint consultana asigurat pentru emitent cu privire la selecionarea i crearea unui titlu
financiar. De asemenea, banca de investiii ajut emitentul s navigheze prin formalitile impuse
de organul care reglementeaz piaa de capital, respectiv Comisia de Valori Mobiliare.
Bancile de investiii care subscriu emisiunea i asum riscul financiar, ntruct garanteaz
un pre emitentului.
Exist dou tipuri principale de risc pe care i le asum:
- riscul de pia, care se refer la evoluia general a indicelui bursei. De exemplu, compania
petrolier britanic British Petroleum a fost privatizat n octombrie 1987. Banca de investiii a
subscris, semnnd acordul cu emitentul cu 4 zile naintea marelui crah din Octombrie 1987.
Pierderea bncii de investiii a fost de 1 miliard de dolari!
- riscul de firm; acesta este controlat de banca de investiii. Experiena pe care o are i
permite s analizeze i s ajung la o valoare pe care o poate garanta.
Bncile de investiii ndeplinesc de asemenea o funcie de marketing. Ele promoveaz n
pia, n special investitorilor profesioniti cu care sunt permanent n contact, noile emisiuni.
Reeaua de contacte n zona acestor profesioniti reprezint unul din atuurile care determin firmele
emitente s apeleze la intermedierea unui specialist.
Bineneles c bncile de investiii ncearc meninerea stabilitii i lichiditii pieei prin
aciunile lor.

4. Costurile emisiunii de titluri
Pentru firma emitent, finanarea prin intermediul pieei de capital nu este fr costuri.
Costul total al emisiunii se compune din:
- retribuirea bncii de investiie. n situaia n care banca de investiii subscrie emisiunea,
banca de investiii ctig spread-ul (diferena dintre preul la care vinde titlurile n pia i preul
pe care l-a garantat emitentului). Acest spread este pentru compania emitent un cost. Spread-ul este
n general ntre 3 i 15% i depinde de tipul titlurilor emise, pe de o parte, i de emitent (cine este
compania emitent), pe de alt parte. n cazul n care emisiunea este subscris de un sindicat,
spread-ul obinut se mparte ntre bncile care au format sindicatul, managerul de sindicat
adjudecnd n medie 20%. Este de reinut c, n privina acestor costuri, se poate beneficia de
economii de scar. Cu ct emisiunea este de dimensiuni mai mari, cu att mai mic este spread-ul
58

(exprimat n procente). Prin urmare, companiile vor urmri s achiziioneze fonduri de pe pia mai
rar i cantiti mari, dect des i cantiti mici. De asemenea, trebuie avut n vedere c spread-ul
este mai mic pentru emisiuni de titluri de datorie comparativ cu spread-ul pentru emisiuni de titluri
de capital propriu (subscrierea aciunilor este mai riscant dect subscrierea obligaiunilor i, prin
urmare, necesit recompensare suplimentar).
- costuri administrative. Costurile de emisiune nu se rezum doar la spread-ul obinut de
banca de investiii. Costurile administrative se refer la costurile implicate de pregtirea
prospectului (plata consilierilor, juritilor, contabililor, auditorilor, evaluatorilor, experilor care
contribuie la elaborarea ntregii documentaii solicitate de organul de reglementare), taxa solicitat
de organul de reglementare (Comisia de Valori Mobiliare) pentru analiza i aprobarea prospectului
i costuri legate de nregistrarea, tiprirea i distribuirea efectiv a titlurilor, la care se adaug
cheltuieli de promovare a emisiunii.
- costul subevalurii (engl. underpricing). Subevaluarea titlurilor are dou raiunii: vnzarea
integral a emisiunii i dificultatea stabilirii preului (este mai mult o art dect o tiin.). Este
foarte dificil pentru banca de investiii s determine ct anume vor fi dispui investitorii s plteasc
pentru titlurile emise pe pia. Aceast dificultate este cu att mai mare cu ct emisiunea este o
Ofert Public Iniial (compania emite titluri pentru prima oar n pia) i deci nu exist termeni
de comparaie. Banca de investiii tinde s subevalueze emisiunea din cel puin dou motive: s
vnd mai repede i s reduc riscul emisiunii. Prin subevaluare se ncearc convingerea rapid a
investitorilor s cumpere titlurile, ceea ce se poate traduce printr-o reducere a cheltuielilor de
marketing a emisiunii. Subevaluarea reprezint un cost pentru proprietarii existeni: noii investitori
au posibilitatea s cumpere aciunile companiei la un pre preferenial (subevaluat). Costul
subevalurii poate fi mare. Subevaluarea este considerat deopotriv ca fiind i n interesul firmei
emitente: ntruct preul este subevaluat, dup emisiune preul titlurilor va crete ceea ce mrete
abilitatea firmei de a achiziiona ulterior fonduri pe pia.

Exemplu numeric: costul unei OPI
n anul 2008, compania americana de carduri de credit VISA Electron Inc. a devenit public,
adica a emis actiuni pentru prima oar n pia (OPI). Emisiunea a venit imediat dupa colapsul
financiar al bancilor americane si s-a constituit intr-un real succes. Instituiile financiare care au
subscris emisiunea au achiziionat practic un total de 406,8 milioane aciuni la preul de 37$ pe
aciune (preul garantat prin contract) i le-a vndut n pia la 44$. Prin urmare spread-ul instituiei
care a subscris a fost de 7$ pe aciune. VISA a mai pltit 1,2 milioane de dolari taxe legale i alte
cheltuieli administrative. La sfritul primei zile de tranzacionare, 19 martie 2008, preul aciunilor
VISA Inc. A ajuns la 56,86$ pe actiune.

Iat costurile directe de emisiune:
__________________________________________
Spread 406,8 milioane x 7$ = 2847,6 milioane $
Alte cheltuieli 1,2 milioane $
Total cheltuieli directe 2848,8 milioane $
__________________________________________

Suma total obinut din pia 406,8 milioane x 44$ = 17899,2 milioane $. Cheltuielile
directe reprezint 15,9% din aceast sum. La aceste cheltuieli directe se adaug subevaluarea. Piaa
a evaluat aciunile VISA la 56,86$, deci costul subevalurii este 406,8 milioane actiuni x (56,86 -
44$) = 5231,4 milioane dolari. Costurile totale se ridic deci la 8080,2 milioane dolari. n timp ce
valoarea total a emisiunii a fost de 23130,6 milioane dolari (406,8 milioane actiuni x 56,86$),
costurile totale (directe i de subevaluare) au absorbit aproape 34,5% din aceast valoare de pia.

59

Sursa: BVB, BVB sursa de capital pentru companii, 24.09.2012

Piete Financiare - Bunescu Liliana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Piete Financiare - Bunescu Liliana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CIG III ID Piete financiare

S-ar putea să vă placă și