Managementul pietelor de capital

ASIST.UNIV.DR. ELENA ŢILICĂ

ELENA.TILICA@FIN.ASE.RO

ASE, BUCURESTI
Piata financiara – notiuni introductive
2

 Piaţa financiară cuprinde instituţiile şi procedurile

prin care se facilitează transferurile de resurse
financiare între agenţii care prezintă excedente de
resurse şi cei care se confruntă cu deficite de astfel de
resurse

→ pieţele financiare se constituie drept cadrul

necesar pentru tranzacţionarea instrumentelor
financiare
Piata financiara – notiuni introductive
3

 Piaţa financiară poate fi împărțită în trei componente:

 piaţa monetară (prin care se realizează atragerea şi
plasarea capitalurilor pe termen scurt prin intermediul
unor pieţe precum cele inter-bancară, a scontului, a
certificatelor de depozit, a euro-valutelor etc)
 piaţa de capital (piaţa valorilor mobiliare, ce asigură
investirea pe termen mediu şi lung, unde se
tranzacţionează acţiuni şi obligaţiuni, dar şi contractele la
termen ferme şi condiţionale)
 piaţa asigurărilor (produsele tip asigurare pot fi
privite atât în calitatea lor de mijloc de economisire, cât şi
de mijloc de compensare a pierderilor survenite în urma
apariţiei unui eveniment nefast)
 Participanţii la tranzacţiile desfăşurate pe pieţele de
capital
4

 intreprinderile
 persoanele fizice
 societăţile de servicii de investiţii financiare (SSIF)
 băncile, societăţile de asigurări, fondurile mutuale,
societăţile de investiţii financiare etc.
 organele de supraveghere
 guvernele şi alte instituţii implicate în procesul
guvernării
 pieţele organizate
 profesioniştii
 Caracteristicile de bază ale sistemelor
financiare clasice
5

 Sistemul financiar reprezintă ansamblul instituţiilor care realizează

intermedierea financiară
 Sistemul financiar de tip american (anglo-saxon) are ca fundament piaţa
de capital. Agentul economic reprezentativ din acest sistem îşi investeşte resursele
financiare disponibile prin intermediul pieţei de capital, cumpărând acţiuni,
obligaţiuni sau alte titluri emise de întreprinderi (S.U.A, Marea Britanie, Canada)
 Sistemul financiar de tip german are drept fundament băncile. Prin
intermediul acestora, investitorii transmit resursele lor financiare disponibile către
investitorii în investiţii reale. În acest context, băncile au o putere foarte mare pe
piaţa financiară, angajaţii lor influenţând semnificativ modul de alocare a resurselor
financiare (Germania, Franţa, Italia)
 Sistemul financiar de tip japonez este bazat pe anumite structuri
organizaţionale, denumite keiretsu în Japonia şi chobol în Coreea de Sud, formate
din întreprinderi direct productive, furnizori de materii prime, întreprinderi de
distribuţie, societăţi de asigurări, bănci etc., caracterizate prin legături strânse între
ele (Japonia şi Coreea de Sud)
Piata de capital – elemente
introductive
6
 Piata de capital
7

 Piata de capital - o piata specializata unde se intalnesc si

se regleaza in mod liber cererea si oferta de instrumente
financiare pe termen mediu si lung.
 se tranzactioneaza in mod liber valori mobiliare (actiuni,
obligatiuni)
 are drept rol principal
→mobilizarea capitalurilor persoanelor (fizice/juridice) care
economisesc si care urmaresc plasarea profitabila a acestor
capitaluri;
→plasarea acestor fonduri catre emitentii de actiuni/
obligatiuni, in general companii ce sunt in cautare de capital
in vederea finantarii unor proiecte de investitii.
Management financiar pe piata de capital
8

Scopul principal al managementului financiar

este maximizarea/cresterea valorii de piata a
companiei (maximizarea/ cresterea cursului
actiunilor)
 Piata de capital
9

 se imparte in doua segmente:

→ piata primara –noile actiuni si obligatiuni sunt
vandute prima data; vanzarea se face de fapt prin
intermediul institutiilor financiare (banci, societati de
intermediere) in schimbul unui comision;
→ piata secundara - actiunile si obligatiunile sunt
tranzactionate. Functionarea efectiva a pietei
secundare se realizeaza prin intermediul pietelor
organizate:
- Bursa de Valori Bucuresti (BVB)
- Piata AeRO
 Piata de capital
10

 Titluri financiare (valori mobiliare) – securities –

contracte de finantare a intreprinderilor si institutiilor
publice si financiare, cu drepturi si obligatii care decurg
intre partile contractante: emitenti si investitori.
 Emitenti:
 Drept de a incasa si investi capitalul atras
 Obligatia de a remunera investitorii in functie de riscul asociat
 Investitorii:
 Drept de a fi remunerati prin dividende,dobanzi, castig de capital
 Obligatia de a pune capitaluri la dispozitia emitentilor
 Actiuni vs obligatiuni
11

Actiuni Obligatiuni
Dreptul de proprietate Drept de creanta asupra sumei
imprumutate (principal)
Dividend=f(PN, AGA) Dobanda=f(Rd, la datoriile financiare)
Val(Capitalului social) Val(Datoriilor financiare)
predeterminata
Rentabilitate Rentabilitate – randament in cazul
detinerii pana la scadenta
Risc Risc - de rata a dobanzii si
riscul de faliment al emitentului
Pret, dividende variabile - mai riscante
 Actiunile
12

 Proprietarul actiunilor este proprietarul unei parti

din societatea emitenta, parte corespunzatoare cu
numarul de actiuni detinute.
 Pe langa dreptul de proprietate asupra unei parti a
societatii emitente, actiunile confera si alte drepturi,
dintre care cele mai importante sunt:
 dreptul de a primi in fiecare an o cota parte din profitul
societatii (sub forma de dividende) corespunzatoare cu
numarul de actiuni detinute si cu suma alocata de conducerea
societatii pentru plata dividendelor. Datorita faptului ca acest
dividend poate varia (sau poate fi chiar zero), actiunile se mai
numesc si valori mobiliare cu venit variabil;
 Actiunile
13

 dreptul la informare cu privire la evolutia economico-financiara

a firmei emitente;
 dreptul de a participa la hotararile importante cu privire la
activitatea societatii, precum si la conducerea societatii, prin
participarea la Adunarile Generale ale Actionarilor (AGA),
respectiv prin posibilitatea de a alege si de a fi ales in consiliul
de administratie al societatii;
 drept de proprietate asupra unei parti a activelor societatii, in
cazul lichidarii (incetarii functionarii) acesteia, etc.
 Obligatiunile
14

 Obligatiunile reprezinta un titlu de creanta asupra

societatii emitente.
 Obligatiunile nu confera aceleasi drepturi ca si
actiunile: posesorul lor beneficiaza de:
 o dobanda periodica sigura (din acest motiv,
obligatiunile numindu-se valori mobiliare cu venit
fix)
 rambursarea sumei platite pentru cumpararea
obligatiunilor, fie la finalul perioadei de rambursare,
fie pe parcursul ei.
 Obligatiunile
15

 Obligatiunile pot fi impartite in doua mari categorii in

functie de emitentul acestora:
 obligatiuni corporative, emise de societati comerciale;
 Obligatiuni de stat, emise de administratia publica: locală (orase si
municipalitati) sau națională
 Obligatiunile de stat si corporative se tranzactioneaza numai
la Bursa de Valori la acest moment.
 In tara noastra, obligatiunile au fost mai rar utilizate in
primii ani de functionare a pietei de capital. Insa in ultimii
ani piata acestora a cunoscut o crestere accelerata.
 Comparatie actiuni - obligatiuni
16
Actiuni
Avantaje conservă mai bine puterea de
cumpărare a capitalului investit,
prin integrarea mai operativă a
inflaţiei în preţuri;
Dezavantaje mai riscante (volatile), datorită
caracterului variabil al
dividendelor şi al preţului de
răscumpărare
Obligatiuni
mai puţin riscante, datorită
termenelor ferme de determinare şi
de plată
• a dobânzilor şi
• a valorii de rambursat
mai puţin conservative pentru
puterea de cumpărare a capitalului
investit prin volatilitatea ca preţ la
variaţiile ratei dobânzii de piaţă
Valoarea în timp a banilor
17
 Concept
18

 Banii au o valoare care se modifică ȋn timp.

 Un RON astăzi este mai valoros decât un RON ce se
va ȋncasa ȋn viitor.

 Valoare fructificata
 Valoare actualizata

 Aplicaţii
 Rata de actualizare (k)
19

 Rata de actualizare:
 Cost de oportunitate

 Rentabilitatea oferita de companii similare

 Rentabilitate asteptata dintr-o investitie

 Diverse metode de fundamentare – cuantifica riscul

Actiuni
20
 Caracteristici:
21

 Titlu de proprietate care certifica detinatorului calitatea

de proprietar al unei parti din capitalul firmei emitente si
care da dreptul la incasarea unui dividend
 Cumpararea unei actiuni la momentul emisiunii =
un schimb intre investitor si firma: investitorul cumpara
dreptul de vot si de dividend, firma obtine o suma certa prin
care isi finanteaza activitatea
 Actiuni comune/ordinare – dau drept de vot in AGA,
dividende variabile in functie de performantele viitoare ale
firmei emitente
 Actiuni preferentiale – nu dau drept de vot dar
garanteaza obtinerea unui dividend fix, indiferent de
evolutia firmei
Companii ce coteaza la BVB - premium
22
TRANSGAZ SA - www.bvb.ro
23
TRANSGAZ SA - www.bvb.ro
24
TRANSGAZ SA - www.bvb.ro
25
TRANSGAZ SA - www.bvb.ro
26
TRANSGAZ SA - www.bvb.ro
27
TRANSGAZ SA - www.bvb.ro
28
TRANSGAZ SA - www.bvb.ro
29
TRANSGAZ SA - www.bvb.ro
30
 Rentabilitatea şi riscul unui activ financiar
31

 Decizia de investire a unui investitor este direct

influenţată de rentabilitatea instrumentelor
financiare. Această rentabilitate poate fi judecată prin
prisma performanţei trecute (istorice) ale titlurilor
şi/sau a unor perfomanţe previzionate (anticipate
pentru viitor).
 Rentabilitatea activelor financiare
32

 Să presupunem o acţiune ce a fost cumpărată la

cursul P0, este vândută la un moment viitor la cursul
P1. Dacă acţiunea acordă un dividend, D, pe
parcursul deţinerii atunci randamentul pe
perioada de deţinere (RPD) se determină astfel :
TRANSGAZ SA - www.bvb.ro
33

Raport curent - stadiul

conformarii cu noul Cod de
Guvernanta Corporativa al
BVB

Raport curent -
propunere modificare
proiect de hotarare -
repartizare profit,
dividend brut
 Riscul activelor financiare
34

 Aşa cum s-a indicat mai sus, riscul unui instrument

financiar se referă la volatilitatea randamentelor
acestuia şi la incertitudinea asupra rezultatelor
viitoare creată de această volatilitate.
 Tranzactionarea actiunilor la BVB
35

 Prin intermediul brokerilor autorizati.

 Tranzactiile la bursa se deruleaza intr-o maniera transparenta, in
sensul ca atat cumparatorii cat si vanzatorii au acces permanent
la informatiile referitoare la pret. Cotatiile de tranzactionare se
stabilesc ca si cursurile valutare de la casele de schimb. Astfel,
exista un pret de vanzare (denumit Ask) si altul de cumparare
(Bid). Iar, o tranzactie se incheie in momentul in care doua ordine
– unul de cumparare si altul de vanzare - au acelasi pret.

 La BVB, cumparatorul va intra in posesia actiunilor cumparate

dupa 3 zile lucratoare de la data tranzactiei. In aceasta perioada,
se deruleaza procedurile necesare pentru schimbarea dreptului de
proprietate si transferul banilor de la cumparator la vanzator.
Intermediari
36
 Evaluarea actiunilor
37

 La momentul primei emisiuni: valoarea nominala

Capital social = nr.actiuni * valoare nominala

 Dupa momentul emisiunii: pret de tranzactionare

(cursul bursier) – influentat de indicatorii de
performanta si de perceptia investitorilor
Capitalizare bursiera = nr.actiuni * Cursul
bursier
 Modele de evaluare a acțiunilor
38

 Valoarea acțiunii este dată de câștigurile viitoare pe

care le vor primi acționarii

 Problema estimarii dividendelor și a prețului

→ modele simplificatoare
 Modele de evaluare a acțiunilor
39

 Modelul deținerii acțiunii pe o perioadă limitată

 Modelul dividendelor constante

 Modelul Gordon-Shapiro
 Modele de evaluare a acțiunilor
40

 Un investitor poate cumpara azi o actiune la pretul de 10 lei. Ce

decizie va lua pentru fiecare situatie, daca ia in considerare o rata
de rentabilitate de 10%?
a) Doreste sa o detina pe o perioada de 3 ani, dupa care o va vinde
la pretul de 12 lei. Estimeaza ca va primi un dividend de 0,5 in
primul an si cate 1 leu in anii urmatori.
b) b) Doreste sa o detina pe o perioada nelimitata. In ultimii 10
ani, compania a dat dividende in fiecare an, egale cu 0,9 lei pe
actiune.
c) c) Doreste sa o detina pe o perioada nelimitata. In ultimii 5
ani, compania a dat dividende in fiecare an astfel: 0,41 lei
acum 5 ani, apoi 0,43 lei, 0,45 lei, 0,48 lei si 0,5 lei azi.
 Modele de evaluare a acțiunilor
41

 Un investitor poate cumpara azi o actiune la pretul de

10 lei. Ce decizie va lua pentru fiecare situatie, daca ia
in considerare o rata de rentabilitate de 10%?
a) Doreste sa o detina pe o perioada de 3 ani, dupa
care o va vinde la pretul de 12 lei. Estimeaza ca va
primi un dividend de 0,5 in primul an si cate 1 leu in
anii urmatori.
K=10%, P0 = 10 lei, P3 = 12 lei
 Modele de evaluare a acțiunilor
42

 Un investitor poate cumpara azi o actiune la pretul de

10 lei. Ce decizie va lua pentru fiecare situatie, daca ia
in considerare o rata de rentabilitate de 10%?
b) Doreste sa o detina pe o perioada nelimitata. In
ultimii 10 ani, compania a dat dividende in fiecare an,
egale cu 0,9 lei pe actiune.
 Modele de evaluare a acțiunilor
43

 Un investitor poate cumpara azi o actiune la pretul de 10 lei.

Ce decizie va lua pentru fiecare situatie, daca ia in
considerare o rata de rentabilitate de 10%?
c) Doreste sa o detina pe o perioada nelimitata. In ultimii 5
ani, compania a dat dividende in fiecare an astfel: 0,41 lei
acum 5 ani, apoi 0,43 lei, 0,45 lei, 0,48 lei si 0,5 lei azi.
-4 -3 -2 -1 0

DIV 0.41 0.43 0.45 0.48 0.5

rata crestere g 4.88% 4.65% 6.67% 4.17%

g mediu = 5,09%
 Operatiuni tehnice la care pot fi supuse actiunile
44

 stock split (divizarea valorii acţiunilor)

 stock dividend (distribuirea de dividende în acţiuni
nou emise)
 stock cash (nou aport de capital)

 Cresterea numărului de acţiuni emise are ca efect

imediat reducerea valorii de piaţă a respectivelor
acţiuni.
 Stock split
45

 Inseamna divizarea valorii (de piaţă şi contabile) a unei

actiuni in mai multe actiuni, concomitent cu multiplicarea
corespunzătoare a numărului total de acţiuni.
 Se practica atunci cand preţul de piaţă al acţiunii a crescut
foarte mult, ceea ce afecteaza lichiditatea in piata a
respectivei actiuni
 In urma realizarii acestei operatiuni au loc urmatoarele
efecte:
 cresterea numarului de actiuni
 reducerea proportionala a valorii unei actiuni
 mentinerea neschimbata a capitalizarii bursiere a societatii emitente
 Stock dividend
46

 Este o modalitate de autofintare

 Presupune plata dividendelor sub formă de acţiuni
nou emise, distribuite gratuit şi proporţional către
vechii actionari
 Se practica, de obicei, atunci cand societatea doreste
sa isi extinda activitatea, are nevoie de surse de
finantare, dar nu doreste sa apeleze la surse externe
de finantare
 Stock dividend
47

 In urma realizarii acestei operatiuni au loc

urmatoarele efecte:
 cresterea numarului de actiuni
 reducerea proportionala a valorii de piata a unei actiuni
 mentinerea neschimbata a capitalizarii bursiere a societatii
emitente
 Reducerea valorii de piaţă a acţiunilor vechi va fi
compensată prin ataşarea, la fiecare acţiune veche, a
unui drept de atribuire (DA, a carui valoare va fi
egala exact cu diferenta de pret intre cursul de piata
anterior si cursul actual)
 Stock dividend
48

 Încorporarea unei părţi din profiturile reinvestite în capitalul

social implică distribuirea în mod gratuit de noi acţiuni către
acţionarii vechi:

 Astfel, pentru a compensa scăderea de valoare a acţiunilor,

vechii acţionari vor primi un drept de atribuire:
 Stock dividend
49

 Pentru fiecare acţiune veche deţinută se primeşte un

drept de atribuire. Pentru a primi o nouă acţiune,
vechii acţionari trebuie să posede x drepturi de
atribuire:
 Nr.drepturi de atribuire = x = N/n
 Pentru a intra în posesia unei noi acţiuni:
 un acţionar vechi trebuie să posede x nr.drepturi de atribuire
 un acţionar nou trebuie să cumpere x drepturi de atribuire,
plătind
 Stock dividend – exemplu
50

O SC decide incorporarea rezervelor in valoare de 1.500.000 in capitalul social prin

emisiunea de noi actiuni. VN a unei actiuni este de 1 leu, iar numarul de actiuni emise
anterior de companie este de 6.000.000. Cursul bursier este de 1,8 lei. Dorim sa estimam
cursul bursier teoretic, valoarea unui drept de atribuire si numarul de drepturi de
atribuire pentru achizitionarea gratuita a unei actiuni.
Ce modificari apar in portofoliul unui actionar ce detine 1000 de actiuni?

N = 6.000.000
n= 1.500.000 actiuni din incorporare( 1.500.000 cap social / 1 leu valoarea nominala)
P0 = 1,8 cursul bursier
E = 0. Pretul de emisiune este 0 pentru ca are loc doar o incorporare ce nu presupune o plata.

CBT = = 1,44 lei cursul teoretic

DA = 1,8 – 1,44 = 0, 36 valoarea unui drept de atribuire
d= 6.000.000 / 1.500.000 = 4
 Stock cash
51

 Operaţiunea de emisiune suplimentară de acţiuni pentru

majorarea cu cash a capitalului social.
 Se practica atunci cand societatea doreste sa isi extinda
activitatea, are nevoie de surse de finantare externe proprii in
completarea autofintarii
 In urma realizarii acestei operatiuni au loc urmatoarele efecte:
 cresterea numarului de actiuni
 reducerea valorii de piata a unei actiuni
 Stock cash
52

 Emisiune de noi actiuni – stock cash

 Pret emisiune (E) >valoarea nominala (VN)
(diferenta se inregistreaza in “prime de emisiune”)
 Pret emisiune (E)<cursul bursier inregistrat inainte
de emisiune (P0) - pentru a face atractiva
cumpararea de noi actiuni
 Astfel, dpdv teoretic, cursul bursier se modifica:
 Stock cash
53

 Astfel, pentru a compensa scăderea de valoare a

acţiunilor, vechii acţionari vor primi un drept de
subscriere:

 Pentru fiecare actiune veche detinuta se primeste un

drept de subscriere – pe baza acestuia, vechii
actionari au dreptul preferential de a cumpara noi
actiuni la pretul de emisiune. Pentru a cumpara o
noua actiune, vechii actionari trebuie sa posede x
drepturi de subscriere, x =N/n
 Stock cash
54

 Un actionar nou va cumpara noua actiune platind, pe

langa pretul de emisiune, pretul de piata a x drepturi
de subscriere
 Stock cash - exemplu
55
O SC care are un capital social format din 10.000.000 actiuni cu o VN = 1,
decide majorarea capitaluluimprin emisiunea a 2.500.000 actiuni noi la pretul
de 1,5 lei (pret de emisiune). Cursul bursier este de 1,8 lei. Determinati cursl
bursier teoretic inregistrat dupa emisiune, valoarea teoretica a dreptului de
subscriere si numarul de drepturi de subscriere necesare pentru a cumpara o
actiune nou emisa.

N = 10.0000.000 actiuni
n= 2.500.000 actiuni
P0 = 1,8 cursul bursier
E = 1,5 pretul de emisiune

Cursul teoretic dupa emisiune

DS = P1 – Pn = 1,8 – 1,74 = 0,06 valoarea dreptului de subscriere
 d= N/n = 1000000/2500000 = 4 drepturi de subscriere
 Indicatori actiuni
56

 Indicatori de apreciere a actiunilor:

 Pret; rentabilitate
 Capitalizare de piata (bursiera) = nr actiuni·curs
 MVA (market value added) = capitalizare bursiera – CPR bilant
 Rate per actiune
 EPS = earnings per share = PN/nr.actiuni
 DPS = dividends per share =dividende/nr.actiuni
 BVPS = book value per share =CPR/nr.actiuni
 MBR = market to book ratio = curs/BVPS
 PBR = price to book ratio = curs/valoare contabila = capitalizare
 bursiera/capital propriu in valoare contabila
 PER = price earnings ratio = curs/EPS
Obligatiuni
57
 EMITENTI
58

 Statul si colectivtatile locale pentru finantarea

lucrarilor publice, a constructiilor sau acoperirea
deficitului
 Intreprinderile cu o buna reputatie financiara,
admise de
 Oferta publica de vanzare de obligatiuni
59

 Oferta publica de vanzare de obligatiuni se deruleaza similar

cu cea de vanzare de actiuni; obligatiunile se emit prin
oferta publica numai prin intermediul unei societati
specializate de intermediere numita societate de servicii de
investitii financiare (SSIF)-brokeri.
 Aceasta se ocupa de coordonarea tuturor operatiunilor
legate de finantarea prin obligatiuni:
 elaborarea prospectului de emisiune pe baza parametrilor stabiliti de
comun acord cu firma emitenta si a datelor primite de la aceasta;
 relatia cu autoritatile pietei de capital; coordonarea operatiunilor de
vanzare a obligatiunilor;
 elaborarea raportului de inchidere a ofertei; listarea obligatiunilor
 Oferta publica de vanzare de obligatiuni
60

 Compania emitenta a obligatiunilor stabileste, prin

consultare cu societatea de intermediere si pe baza
nevoilor proprii de finantare, parametrii emisiunii:
 -valoarea totala a imprumutului obligatar,
 -valoarea nominala si numarul obligatiunilor,

 -dobanda la care se ofera obligatiunile,

 -durata de viata si frecventa platilor,

 -perioada de vanzare a obligatiunilor,

 -tipul acestora (convertibile sau neconvertibile),

 -modalitatea de garantare,

 -listarea pe o piata organizata.

 Elemente caracteristice obligatiunilor:
61

 Valoare nominala VN
 Pret de emisiune VE
 Pret rascumparare VR VE≤VN≤VR
 Maturitate imprumut: nr ani
 Rata nominala a dobanzii Rd
 Modalitatea de rambursare: la final, anual
 Clasificare obligatiuni
62

 dupa modalitatea de plata a cuponului

 cu cupon fix annual
 cu cupon variabil, prin indexare fata de o dobanda de referinta
predeterminata
 cu cupon zero

 dupa modalitatea de rambursare a principalului

 cu rambursare la maturitate (in fine)
 cu rambursare esalonata (prin rate/anuitati constante)
 cu rambursare anticipata la cererea emitentului – clauza CALL
 cu rambursare anticipata la cererea investitorului – clauza PUT
 cu dobanda perpetua (nerambursabila)
Tipuri de obligatiuni in functie de riscul de faliment
63

 Rating: calitatea creditului;

 Agentii de rating independente – in functie de
sanatatea financiara a emitentului:
 Standard & Poor's, Moody's and Fitch
 AAA and AA: High credit-quality investment grade
 AA and BBB: Medium credit-quality investment grade

 BB, B, CCC, CC, C: Low credit-quality (non-investment grade),

or "junk bonds"
 D: Bonds in default for non-payment of principal and/or
interest
 Cursul obligaţiunilor
64

 se exprimă în procente din valoarea nominală a

acestora.
 astfel, dacă o obligaţiune cotează, de exemplu, la
105%, atunci valoarea în lei va fi de 1.050 lei, pentru o
valoare nominală de 1.000 lei.
Obligatiuni tranzactionate la BVB
65
Obligatiune emisa de MFP
66
 Randamentul obligatiunii
67

 Randament cupon: cupon/VN

 Randament curent: cupon/pret=cupon/(curs * VN)

 Randament anual (ajustat):

(cupon+(VN-P)/n)/((VN+P)/2)
 Randamentul obligatiunii - exemplu
68

 Determinarea randamentului obligatiunii cu

urmatoarele caracteristici: VN=1000, curs=98%,
Rd=8%, maturitate 6 ani, emisa cu 2 ani in urma.
 Cupon anual = 8% * 1000 = 80
 Randament cupon: cupon/VN=80/1000 = 8%
 Randament curent:
cupon/pret=cupon/(curs * VN)=80/980 =8,16%
 • Randament anual (ajustat):
(cupon+(VN-P)/ n)/((VN+P)/2)=
(80+20/(6-2))/((1000+980)/2)=8,58%
 Evaluarea obligatiunilor
69

 Pret actual = suma actualizata a cashflow-urilor

viitoare generate de detinerea acestuia:
 Modelul - Discounted cash-flow model

 Cele mai multe obligaţiuni emise sunt riscante şi, deci, pentru a le
evalua se porneşte de la un benchmark, respectiv o rată de dobândă a
unui activ fără risc, cum ar fi un titlu de stat, la care se adaugă o primă
de risc ce reflectă caracteristicile obligaţiunii, precum riscul asociat
contrapartidei emitente, lichiditate, regim de taxare, riscul de
răscumpărare.
Evaluarea unei obligatiuni – determinarea pretului
70

 Exemplul 1. Presupunem că o obligaţiune are

valoarea nominală VN =1000 RON, rata cuponului
(c) este 10%, scadenţa (n) este 5 ani, iar rata
dobânzii (y) este 8%. Care ar fi preţul obligaţiunii?
Am enunţat mai sus că acesta este o valoare
prezentă a cash-flow-urilor viitoare. Cash flow-urile
sunt formate din cupoane din anul 1 până în anul 4,
şi cupon plus valoarea nominală în anul 5 (vezi
figura de mai jos).
Evaluarea unei obligatiuni – determinarea pretului
71
Evaluarea unei obligatiuni – determinarea randamentului
72

 Exemplu 2. Dacă preţul de pe piaţă al unei

obligaţiuni este în prezent 1134,2 GBP şi are
următoarele caracteristici: valoarea nominală este
1000 GBP, rata cuponului este 10%, scadenţa 10 ani,
iar modalitatea de rambursare este la maturitate. Cât
este randamentul la maturitate?

= 8,11%.
 Durata
73

 O obligatiune care are un termen de maturitate mai

mare este expusa riscului de dobanda deoarece
inregistreaza variatii de pret mai mari decat o
obligatiune care are o maturitate mai mica.
 Pentru a determina maturitatea efectiva se calculeaza
o durata care este o medie ponderata a
termenelor de plata ale cash flow-urilor obligatiunii.
Ponderile sunt valorile actualizate ale cash flow-urilor
exprimate ca procent in valoarea actualizata totala a
obligatiunii, anume pretul obligatiunii.
 Durata
74

 momentul optim pentru investitor să vândă obligaţiunea

 momentul la care are loc recuperarea integrala a capitalului
investit pe seama cash-flow-urilor obtinute pana in acel
moment
 rezultă din ponderarea scadenţei (t) a cash-flowurilor cu
greutatea specifică a valorii actualizate a cashflow urilor în
valoarea actuală a obligaţiunii:
 Durata si sensibilitatea
75

 Durata = perioada in care riscul de modificare a

ratei dobanzii este complet acoperit de evolutia opusa
a efectelor asupra pret/cupon pentru orice variatie a
ratei dobanzii/randament
 Sensibilitatea=modificarea cu x% a pretului
obligatiunii la cresterea cu 1% a dobanzii/randament
=-D/(1+k)
Indici bursieri
76
 Scopul utilizarii indicelui
77

 Evolutia pretului actiunii

 valoarea de piata si performantele firmei emitente

 Indicele bursier
 performanta intregii piete bursiere, a ansamblului de titluri;

 permite calcularea rentabilitatii medii la nivelul acestei piete

 pretul mediu al tuturor titlurilor sau doar a celor mai

reprezentative
 trebuie sa fie reprezentativ
 Reprezentativitatea indicelui
78

 Indicile includere in compozitia sa:

 Toate titlurile care coteaza la bursa sau numai a celor mai active
si mai reprezentative, astfel incat sa caracterizeze ansamblul
bursei
 Titlurile sunt in proportii egale sau diferentiate in raport cu
marimea preturilor sau cu capitalizarea bursiera
 Faciliteaza cotatia in timp real a cursului titlurilor din
portofoliul pietei
 Caracteristici
79

 Chiar daca un indice ar trebui sa cuprinda intreaga

piata, se prefera utilizarea unui indice
reprezentativ – al celor mai tranzactionate titluri
!!!
 reflecta mai bine modificarile structurale ale
pietei, fluctuatiile din activitatea economica si
procesul de capitalizare
 elimina influentele nereprezentative ale
fluctuatiilor exagerate sau temporare ale titlurilor
“rebele”
Criteriile de selectare a valorilor mobiliare ce compun
indicele bursier
80

 Grad de capitalizare bursiera ridicat;

 Grad mare de dispersie, adica difuzia valorilor
mobiliare in randul detinatorilor sa fie foarte mare;
 Cotarea valorilor mobiliare sa se realizeze prin
sistemul bursei informatizate;
 Structura valorilor mobiliare ce compun indicele sa
urmeze repartitia pe sectoare de activitate a titlurilor
inscrise in cota oficiala a bursei
 INDICII BURSIERI
81

 1. medie aritmetica simpla

 2. medie aritmetica ponderata
 Medie aritmetica simpla
82

Pret 0 Pret 1 Nr. actiuni Capitalizare Capitalizare

bursiera 0 bursera 1

Titlul 1 1 leu 1,2 lei 5.000.000 5.000.000 6.000.000

Titlul 2 3 lei 4 lei 2.000.000 6.000.000 8.000.000
Total 11.000.000 14.000.000

Indice 0 = (1+3)/2 = 2 – cotatia indicelui

Indice 1 = (1,2+4)/2 = 2,6 – cotatia indicelui

 Medie aritmetica ponderata
83

Pret 0 Pret 1 Nr. actiuni Capitalizare Capitalizare

bursiera 0 bursera 1

Titlul 1 1 leu 1,2 lei 5.000.000 5.000.000 6.000.000

Titlul 2 3 lei 4 lei 2.000.000 6.000.000 8.000.000
Total 11.000.000 14.000.000

 In general valoarea de start a unui indice este 1000

 I0 = 1000 * (1*5000000 + 2*2000000)/
(1*5000000 + 2*2000000) = 1000
 I1 = 1000 * (1,2*5000000 + 4*2000000)/
(1*5000000 + 2*2000000) = 1272
 Indicii pietei de capital din Romania
84

 BET – Bucharest Exchange Trading

 BET-C – BET Compozit -> BET PLUS
 BET-FI - Bucharest Exchange Trading Investment Funds
 ROTX – Romanian Traded Index
 BET-XT - Bucharest Exchange Trading Extended Index
 BET-XT-TR - Bucharest Exchange Trading Extended Total
Return
 BET-BK - Bucharest Exchange Trading Benchmark Index
 BET-NG - Bucharest Exchange Trading Energy & Related
Utilities Index
 BET-TR - Bucharest Exchange Trading Total Return Index
 Indicele BET
85

 Caracteristici:
 Data de referinta: 19 septembrie 1997,

 data de start:22 septembrie 1997

 valoarea de start a fost de 1000 puncte;

 Indicele BET este un indice ponderat cu capitalizarea

bursiera si este creat pentru a reflecta tendinta de
ansamblu a preturilor celor mai lichide 10 actiuni
tranzactionate la BVB
Indicele BET
86
Indicele BET
87
 Produse derivate
88

 Valorile mobiliare derivate reprezintă instrumente

financiare negociabile, care conferă titularului anumite
drepturi viitoare privind tranzacţionarea activului suport.
 Aceste produse au apărut şi s-au dezvoltat din dorinţa
operatorilor economic de a diminua riscurile comerciale sau
financiare din operaţiunile lor.
 Cele mai importante produse:
 Contracte forward (contracte anticipate);
 Contracte futures (contracte viitoare)
 Contracte pe opţiuni
 Produse derivate
89

 Contractul forward reprezintă un contract încheiat între doi

agenţi, prin care vânzătorul se obligă să livreze la o anumită dată
viitoare un anumit activ suport, iar cumpărătorul se obligă să
efectueze plata la momentul livrării activului suport, pe baza unui
preţ predeterminat la momentul încheierii respectivului contract.
Elementele contractului precum obiectul (activul suport),
cantitatea, preţul, scadenţa şi locul de livrare, sunt supuse
negocierii şi sunt determinate la momentul încheierii
contractului.
 Câştigul sau pierderea operatorilor vor fi determinate la scadenţă,
fiind reprezentate de diferenţa dintre preţul contractat şi preţul
curent de piaţa al respectivului activ suport.Contractul forward
este finalizat întotdeauna prin livrarea efectivă a activului suport
şi achitarea contravalorii acestuia la scadenţă.
 Produse derivate
90

 Contractul futures este rezultat din standardizarea

condiţiilor contractului forward. Condiţiile standardizate fac
referire la: natura şi calitatea activului suport, cantitatea
tranzacţionată, scadenţa contractelor şi locul de livrare.
Singura variabilă, ce este supusă negocierii, este preţul de
tranzacţionare, contractul futures fiind actualizat zilnic sau
marcat la piaţă. Ca regulă generală, câştigul unuia dintre
operatori se constituie în pierdere pentru partenerul sau şi
reciproc.
 Lichidarea contractului futures se poate realiza fie prin
livrarea efectivă a activului suport la data scadenţei şi
efectuarea plăţii aferente, fie printr-o operaţiune de sens
contrar, respectiv printr-o compensaţie pe piaţă.
 Produse derivate
91

 Contractele options reprezintă contracte

standardizate care, în schimbul plăţii unei prime,
creează pentru cumpărătorul opţiunii dreptul, dar nu
şi obligaţia, de a cumpăra sau de a vinde un anumit
activ suport la un preţ prestabilit, numit preţ de
exercitare, până la sau la data expirării.
 Contractele cu opţiuni sunt de două feluri:
 contracte de cumpărare (call option)
 contracte de vânzare (put option)
 Produse derivate
92

 Exemple: futures
 Produse derivate
93

 Exemple: option
 Web site-uri utile:
94

 • www.fin.ase.ro
 • www.bvb.ro
 • www.kmarket.ro
 • www.piata-de-capital.ro
 • www.money.ro
 • www.bnr.ro
 • www.imf.org (International Monetary Fond)
 Bibliografie:
95

- Stancu, I. “Finante”, ed 4, Ed.Economica,

Bucuresti, 2007
- Stancu, I. (coordonator) “Finante – Piete
financiare si gestiunea portofoliilor”,
Ed.Economica, Bucuresti, 2003
- Dragotă, V. si colectivul „Pieţe şi sisteme
financiare”, vol.1 si 2 din colecţia Pieţe
financiare, Editura ASE, 2008