UNIVERSITATEA ”PETRU MAIOR’’ din TÎRGU-MUREŞ

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE

COMPARAȚIE ÎNTRE OBLIGAȚIUNI MUNICIPALE ȘI

OBLIGAȚIUNI CORPORATISTE

Student: Popa Mădălina-Monica

Programul de studii: Contabilitate și audit

 COMPARAȚIE ÎNTRE OBLIGAȚIUNI MUNICIPALE ȘI OBLIGAȚIUNI
CORPORATISTE

1.1. CE ESTE BURSA?

Termenul “bursă” este folosit în limbajul curent în mai multe sensuri. De cele mai multe
ori, el se referă la locul unde se vând și se cumpără titluri de valoare, cum sunt acțiunile și
obligațiunile. În acest caz, bursa nu este neapărat un spațiu fizic, ci reprezintă, de cele mai multe
ori, o rețea electronică care permite executarea rapidă a tranzacțiilor, așa cum este și cazul Bursei
de Valori București (BVB).

Cuvântul “bursă” poate avea însă și alte conotații. De exemplu, atunci când ziarele sau
jurnalele TV vorbesc că bursa este în creștere sau scădere, ele se referă la evoluția indicilor
bursieri. În cazul BVB, cei mai relevanți indici sunt: BET, BET-C și BET-FI.

BET este indicele de referință al bursei autohtone, el măsurând evoluția de ansamblu a

celor mai importante 10 acțiuni listate. BET-C reflectă evoluția prețurilor tuturor acțiunilor
listate la BVB la categoria I si II, în timp ce BET-FI este indicele sectorului financiar.

Într-un sens mai larg, bursa este denumită uneori și piața de capital, ea fiind de fapt
componenta de bază a acesteia. Piața de capital este o parte importantă a sectorului financiar –
alături de bănci, asigurări și pensii private – circuit prin care se finanțează investițiile dintr-o
economie.

În România piața de capital s-a dezvoltat în ultimii ani, însă bursa autohtonă a cunoscut o
dezvoltare bazată pe acțiuni, valoarea obligațiunilor tranzacționate rămânând relativ scăzută.
Motivele dezvoltării mai lente a pieței titlurilor cu venit fix pot fi legate de lipsa tranzacționării
obligațiunilor de stat la bursă (pana in 2008), de numărul redus de emisiuni și nu în ultimul rând,
de evoluția crescătoare a indicilor bursieri (în anii de creștere a piețelor de capital internaționale).
În anul 2008, obligațiunile emise de statul român au început să fie tranzacționate pe bursă, iar
contextul de piață s-a schimbat simțitor, indicii principali ai BVB consemnând scăderi
însemnate. În aceste condiții, lichiditatea pieței instrumentelor cu venit fix (a obligațiunilor) a
crescut simțitor, interesul investitorilor fiind din ce în ce mai ridicat pentru acestea.

1.2. CE SUNT FONDURILE DE OBLIGAȚIUNI?

Așa cum reflectă și denumirea, fondurile de obligațiuni investesc cu precădere în
obligațiuni.
Obligațiunea este un titlu de valoare care se aseamănă cu un împrumut. Atunci când se
cumpără obligațiuni, banii sunt împrumutați unei companii sau municipalități, denumită emitent.
Acesta se obligă să ramburseze la scadență întreaga valoare împrumutată și să plătească anual
dobânda pe toata durata de viață a obligațiunii. Ca și acțiunile, aceste titluri pot fi listate la bursă.
Spre deosebire de unitățile emise de fondurile de acțiuni, cele emise de fondurile de obligațiuni
au o valoare mult mai stabilă de la o zi la alta și oferă investitorilor câștiguri regulate.

Fondurile de obligațiuni nu sunt însă lipsite de riscuri. Unul dintre ele este riscul de
dobândă. Dacă obligațiunea este emisă în condițiile unei dobânzi fixe (așa cum se întamplă de
cele mai multe ori), atunci valoarea sa va scădea când ratele dobânzilor pe piața monetară cresc.
Invers, când dobânzile pieței scad, aceste obligațiuni își majorează valoarea.

În schimb, dacă obligațiunea plătește o dobândă variabilă, atunci valoarea sa va evolua în

același sens cu dobânzile pieței. De regulă, cu cât durata de rambursare este mai îndelungată, cu
atât valoarea de piață depinde într-o măsură mai mare de evoluția dobânzilor.

Un alt risc aferent obligațiunilor este cel de credit. Acesta reflectă posibilitatea ca la
scadență, emitentul să se afle în incapacitate de plată și să nu poate răscumpăra obligațiunea sau
să nu plătescă dobânda datorată. În aceste condiții, valoarea de piață a unității de fond scade, iar
investitorii pierd bani.

1.3. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE INVESTIȚIEI ÎN OBLIGAȚIUNI

Principale rațiuni pentru care investitorii cumpără obligațiuni sunt legate de risc,
investițiile în obligațiuni fiind mult mai puțin riscante decât cele în acțiuni. Investițiile în acțiuni
depind de rezultatele financiare ale emitentilor, de contextul de piață sau de contextul
macroeconomic, fiind considerate investiții cu venit variabil. În schimb, obligațiunile asigură un
venit fix pe perioada de viață.

În perioade de creștere economică în care emitenții listați au rezultate financiare în

creștere, trendul de piață este unul ascendent, iar ratele de dobândă sunt mici, investitorii aleg ca
modalitate preponderentă de investire a economiilor acțiunile, acestea putând aduce randamente
superioare. În perioade de instabilitate, dominate de incertitudine economică, investiția în acțiuni
devine una mult mai riscantă decât în trecut. Pentru conservarea capitalului, investitorii se
orientează către instrumentele care oferă un venit fix, chiar dacă acesta poate fi de multe ori mult
mai mic decat cel oferit de acțiuni.
Dezavantajele investiției în instrumente financiare cu venit fix pe piața de capital
autohtona sunt legate de fluctuația ratelor dobânzii și de lichiditate redusă în anumite perioade.
Avantajul major al investiției in obligatiuni este conservarea capitalului și fructificarea lui la rate
de dobândă fixe în perioade de declin economic, când investițiile în acțiuni devin mai riscante.
 1.4. COMPONENTELE OBLIGAȚIUNILOR

În cadrul unui împrumut obligatar se stabilesc de la început anumite elemente:

 Suma totală a împrumutului;

 Durata împrumutului;
 Rata nominală a dobânzii;
 Valoarea nominală a titlului;
 Prețul de emisiune;
 Condițiile rambursarii.

În funcție de obiectivul avut în vedere, pentru obligațiuni se calculează mai multe tipuri de
valori:

 valoarea nominală: este valoarea cu care se emite obligațiunea, tipărită pe titlu;

 valoarea de emisiune: este valoarea cu care se pune în circulație (se vinde) titlul respectiv
și care poate fi egală sau mai mică decât valoarea nominală;
 valoarea de piață: este valoarea de tranzacționare la un anumit moment, diferă de obicei
de valoarea nominală;
 valoarea de răscumpărare: valoarea la care se rambursează împrumutul la data scadenței,
poate diferi de valoarea nominală.

1.5. CARACTERISTICILE OBLIGAȚIUNILOR

Ca și acțiunile, obligațiunile au diferite caracteristici. Cele mai importante caracteristici

sunt:
- datele de plată ale dobânzii și de rambursare a împrumutului obligatar;
- cuponul.

Astfel, unele emisiuni obligatare plătesc periodic cuponul de dobândă, fie trimestrial,
fie semestrial. În mod similar și suma împrumutată poate fi rambursată în mai multe etape pe
parcursul duratei de viață a obligațiunilor. Aceasta vine atât în sprijinul companiei emitente care,
rambursând în mai multe tranșe, va plăti astfel o dobândă din ce în ce mai redusă ca suma totală,
cât și în ajutorul deținătorilor, care astfel își transformă gradual în lichidități plasamentul astfel
făcut, mai devreme de data scadenței finale, putându-se orienta către noi oportunități de
plasament oferite de piață.

Invers sunt obligațiunile care plătesc toată dobânda în final și rambursează integral suma
împrumutată la data scadenței. Acestea poartă denumirea de obligațiuni cu cupon zero pentru că
nu plătesc nimic pe parcurs ci returnează totul doar la scadența obligațiunilor.
 Există avantaje și dezavantaje. Pe de o parte, compania emitentă se poate folosi o
perioada mai îndelungată de bani, pentru că nu face nici un fel de plăți în avans, dar pe pe altă
parte dobânda plătită este mai mare și efortul financiar la data rambursării este dificil de susținut.

1.6. CLASIFICARE OBLIGAȚIUNI

I. În funcţie de modul de acoperire a riscurilor:

a) garantate:

- prin ipotecă: asupra bunurilor imobiliare ale societăţii: dacă emitentul nu îşi îndeplineşte
obligaţiile asumate, creditorii pot lichida bunurile ipotecate.

- prin drept de gaj: asupra valorilor mobiliare sau a altor active deţinute de societate.

b) negarantate: numele emitentului reprezentând o garanţie suficientă

II. În funcţie de emitent:

a) corporative
b) emise de stat
c) emise de colectivităţile locale

Obligaţiuni corporative:

- cu ipotecă prioritară: garantate cu patrimoniul emitentului, creditorii obligatari fiind

primii care îşi recuperează datoria în caz de faliment.
- cu gaj asupra valorilor mobiliare deţinute sau asupra activelor: de obicei, garanţi ase
constituie într-un anumit procent din valoarea împrumutului obligatar. Ex: Walt Disney a
emis obligaţiuni pentru care plata cuponului era condiţionată de succesul unor filme.
- garantate cu active: legate de achiziţionarea de echipamente sau utilaje: emitentul de
obligaţiuni cumpără echipamentul de la un producător. Producătorul transferă dreptul de
proprietate asupra echipamentului unei terţe persoane care va vinde obligaţiunile
investitorilor; din sumele astfel obţinute va achita echipamentele; emitentul va plăti rate
de leasing, iar terţa persoană va folosi aceste sume pentru plata dobânzilor aferente
împrumutului obligatar.
- cu opţiune de răscumpărare din partea emitentului: (call bonds) acesta face provizioane
pe care le poate folosi pentru răscumpărarea obligaţiunilor înainte de scadenţa lor; de
obicei există o perioadă de graţie între momentul emisiunii şi momentul în care emitentul
poate răscumpăra titlurile; de obicei, folosite atunci când obligaţiunile sunt emise în
perioade cu rata dobânzii pe piaţă ridicată (iar pentru a se asigura competitivitatea
emisiunii aceasta se realizează la o rată a cuponului ridicată).
 - cu opţiune de răscumpărare din partea investitorului: (put bonds) dacă dobânda pe piaţă
este mai mare decât rata cuponului, investitorii vor tinde să le răscumpere.
- convertibile: pot fi schimbate în acţiuni în conformitate cu o rată de conversie. Ex: VN a
obligaţiuni = 1000, convertibilă în 40 de acţiuni. Dacă acţiunea are un curs de 20,
valoarea a 40 de acţiuni este de 800, nu se va face convertirea. Dacă acţiunea are un curs
de 30, valoarea a 40 de acţiuni este de 1200, se va face convertirea.
- cu rată a cuponului variabilă: rata cuponului se modifică în funcţie de evoluţia unor
variabile de pe piaţa obligaţiunii respective, mai ales în funcţie de rata de dobândă
aferentă titlurilor de stat.
- care inversează variaţia ratei dobânzii: rata cuponului creşte atunci când rata de dobândă
pe piaţă se diminuează.
- plătibile în obligaţiuni: emitenţii pot alege dacă vor plăti cuponul aferent acestora în
numerar sau în obligaţiuni similare.
- de catastrofă: plata cuponului este legată de producerea unui fenomen natural negativ. În
perioada în care se produc catastrofe, piaţa bursieră se prăbuşeşte; întrucât aceste titluri
produc venituri tocmai în acest moment, au rolul de a evita prăbuşirea pieţei bursiere. Ex:
Electrolux a emis obligaţiuni al căror cupon se plătea dacă în Japonia avea loc un
cutremur.
- indexate: cuponul este legat de indicele preţurilor de consum sau de altă variabilă
macroeconomică.

Titluri de stat:

Instrumentele emise de autorităţile publice pentru acoperirea decalajului temporar între

venituri şi cheltuieli (goluri de trezorerie) sau pentru realizarea de obiective de investiţii.

De obicei sunt emise cu discount (la o valoare mai mică decât VN, nu există fluxuri viitoare
de dobândă):

Pr etul _ de _ emisiune  VN  Discount

n
Discount  VN  rdiscount 
360
n n
Pr etul _ de _ emisiune  VN  VN  rdiscount   VN  ( 1  rdiscount  )
360 360
n
Pr etul _ in _ procente  1  rdiscount 
360

Obligaţiuni emise de colectivităţile locale:

- obligaţiuni municipale generale: garantate cu toate veniturile autorităţii locale emitente;

emise mai ales pentru acoperirea decalajului între venituri şi cheltuieli
- obligaţiuni municipale cu venit: plătite dintr-un venit bine specificat; emise mai ales
pentru realizarea de obiective de investiţii.
 Pe termen scurt:

 note anticipative de impozite: emise pentru finanţarea unor cheltuieli locale, înainte de
colectarea impozitelor;
 note anticipative de venit: pentru rambursare se vor folosi anumite venituri locale;
 note anticipative de obligaţiuni: finanţarea se va face dintr-o emisiune ulterioară de
obligaţiuni.

III. In functie de maturitatea acestora:

a) pe termen scurt (short-term): 1 – 5 ani

b) pe termen mediu (intermediate-tem), obligatiuni denumite si “notes”: 5 – 12 ani;
c) pe termen lung (long-term): peste 12 ani.

Având în vedere faptul că scopul acestei lucrări este de a compara obligațiunile corporative
cu obligațiunile municipale, în continuare voi pune accent doar pe aceste tipuri de obligațiuni,
tratându-le în mod individual pe fiecare.

OBLIGAȚIUNI CORPORATIVE

Emitenții de obligațiuni pot fii instituții ale administrației publice centrale sau locale – titluri
de stat, obligațiunile municipale, obligațiuni emise de consiliile județene sau companii private,
caz în care ele poartă denumirea de obligațiuni corporative.

Obligațiunile corporative sunt titluri de valoare (de credit) emise de societate în schimbul
sumelor de bani împrumutate, care încorporeaza îndatorirea societatii de a rambursa aceste sume
si de a plati dobânzile aferente.

Tipuri de obligatiuni corporative:

a) După modul în care circula: nominative și la purtător;
b) După forma în care au fost emise: în forma materială, pe suport hârtie și în formă
dematerializată, prin înscriere în cont;
c) Dupa drepturile pe care le conferă titularului:
 ordinare, care dau dreptul la restituirea valorii nominale și la dobânda;
 cu prima de emisiune, care se cumpară de către subscriitor sub valoarea nominală,
diferența fiind prima, sau cu prima de rambursare, pentru care la scadență se plătește o
sumă mai mare decât valoarea nominală;
 cu loturi, care, o dată cu amortizarea lor, dau dreptul titularului, prin tragere la sorți, la o
sumă suplimentară, care reprezintă lotul;
 convertibile în acțiuni.
 Avantajele obligațiunilor corporative:

 Sunt o variantă mai ieftină de finanțare, presupunând un împrumut pe termen lung;

 Costurile pentru emisiunea primară sunt reduse;
 Unul dintre principalele avantaje ale emisiunilor de obligaţiuni este faptul că, pentru
emitent, costurile sunt cunoscute în mod transparent încă de la început;
 Plata cuponului (dobânzii) este stabilită anual sau semestrial;
 Nu există condiţii sau restricţii suplimentare. Obligaţia emitentului este doar de a plăti
dobânda şi a de a returna principalul când emisiunea a ajuns la maturitate;
 Emitentul poate obţine, pe termen lung, de până la 15 ani, o sumă mai mare, care poate
ajunge şi la câteva milioane de euro. În comparaţie, prin finanţare bancară, o asemenea
sumă este oferită în general de un sindicat al băncilor, iar termenul este mult mai scurt, de
până la 10 ani;
 Durată mare de iniţiere şi finalizare, de minim 6-8 săptămâni pentru pieţele europene şi
de 10-12 săptămâni pentru cele americane;
 Obligaţiunile sunt atractive dacă dobânda emisiunii este superioară celei practicate de
bănci la depozite, investitorii fiind interesaţi să-şi plaseze banii în obligaţiuni;
 Tranzacţionarea obligaţiunilor prin piaţa de capital permite deţinătorului acestora
vânzarea lor înainte de scadenţă;
 Acest tip de active atrage investitorii care sunt interesaţi de un flux de venituri
previzibile, precum şi de diversificarea unui portofoliu de valori mobiliare;
 Unele obligaţiuni sunt convertibile în acţiuni la momentul la care ele ajung la maturitate.
Deţinătorii de obligaţiuni vor deveni acţionari ai companiei, primind în schimbul
obligaţiunilor acţiuni comune, cu drept de vot şi de încasare de dividend.

OBLIGAȚIUNI MUNICIPALE
Municipalitățile au contribut activ la dezvoltarea pieței de capital prin emisiunile de
obligațiuni derulate în scopul finanțării unor proiecte la nivel de administrație locală. Nivelul
redus al fondurilor de care dispun administrațiile publice locale și imposibilitatea de majorare a
taxelor locale, în scopul obținerii unor venituri mai mari încasate de bugetele locale impun
găsirea unor surse alternative de finanțare pentru susținerea proiectelor locale de investiții.

Piața românească de obligațiuni municipale a început în anul 2001, primele emisiuni de

acest fel aparținând municipalităților Mangalia și Predeal. Obligațiunile municipale reprezintă
instrumente avantajoase atât din perspectiva investitorilor dar și a emitenților. Astfel pentru
administrațiile publice locale, recurgerea la o astfel de finanțare a proiectelor proprii se traduce
în obținerea unor costuri inferioare creditelor bancare, o mai bună monitorizare a surselor
obținute (raportări periodice privind plata dobânzilor și a principalului, a utilizării fondurilor
obținute) ceea ce sporește încredea investitorilor în astfel de instrumente.
 Obligațiunile municipale reprezintă înscrisuri purtătoare de dobânzi fiind emise de
autoritățile locale (județe, orașe, comune) pentru atragerea de resurse necesare finanțării
anumitor obiective.

Principalele caracteristici ale obligațiunilor sunt:

- obligațiunea este un instrument al investiției de capital pe termen mediu și lung;
- aceasta exprimă creanța deținătorului asupra ansamblului activelor emitentului;
- exprimă angajamentul debitorului față de creditorul care pune la dispoziția primului
fondurile sale.

Până acum, în România, autoritățile publice locale au utilizat emisiunile de obligațiuni

municipale ca instrumente de finanțare pentru o diversitate de proiecte de investiții, astfel:

1. extinderea sau reabilitarea infrastructurii, activități care ocupă un loc predominant în

preocupările edililor (ex.: alimentări cu apă și gaze naturale, rețele de apă și canalizare, reabilitări
de drumuri, reabilitări centrale termice);

2. proiecte de dezvoltare (exemplu: execuție utilități blocuri construite prin ANL,

construcții și modernizări săli de sport, reamenajări instituții de învățământ);

3. proiecte turistice, sportive sau culturale, ca de exemplu: Predeal I - Extinderea

domeniului schiabil al orașului Predeal - amenajarea unei noi pârtii de schi - Pârtia Creasta
Cocoșului; Predeal II - Finanțarea obiectivului de investiții „instalații de înzăpezire artificială,
pârtii și iluminat”, pentru construirea de noi pârtii și modernizarea pârtiilor; Amenajarea aleii
pietonale aferente falezei în zona sudică a zonei urbane a orașului Mangalia, Bacău I -
Modernizare și amenajare Teatru Bacovia, Deva - Amplasare ascensor înclinat pe Dealul Cetăţii,
Mangalia și Târgu Ocna - Modernizări săli de sport, Bacău II - Modernizare bazin de înot;

4. utilizarea resurselor atrase prin împrumut obligatar în participări la proiecte de

investiții co-finanțate prin programe europene.
 STUDIU DE CAZ
În cadrul studiului de caz am ales ca reprezentată pentru obligațiunile coporative
societatea Unicredit Bank SA și Primăria Municipiului București ca emitentă de obligațiuni
municipale. Datele pe care le voi prezenta sunt luate de pe site-ul Bursei de Valori București,
unde sunt listate aceste titluri de valoare.

A. Obligațiuni corporative- Unicredit Bank SA

1. Date despre companie

Unicredit este o bancă europeană de top, cu o rețea internațională, activând pe 80 piețe,

cu mai mult de 8.500 de sucursale și peste 147.000 de angajați. Grupul operează în 17 țări
europene. UniCredit Bank este parte a Grupului UniCredit.
In Romania, UniCredit Bank este una dintre principalele institutii financiare, oferind
servicii si produse de inalta calitate pentru toate categoriile de clienti. La finalul lui decembrie
2015, banca avea o retea nationala de 184 de sucursale, deservind aproximativ 600.000 de
clienti. UniCredit Bank isi propune sa mentina permanent clientul in centrul activitatilor sale, sa
fie un partener cu care se lucreaza usor si sa fie o parte foarte activa a comunitatilor in care isi
desfasoara activitatea.
UniCredit Bank SA in cifre (la 31 decembrie 2015):
 Active totale: 30,6 miliarde LEI
 Venituri totale: 1,3 miliarde LEI
 Profit net: 222,1 milioane LEI
 Clienti: aproximativ 600.000

Actionar majoritar
 UniCredit S.p.A. - 98,328% din capitalul social.
Actionari minoritari
 Persoane fizice romane - 1,568% din capitalul social
 Persoane juridice romane - 0,061% din capitalul social
 Persoane fizice straine - 0,025% din capitalul social
 Persoane juridice straine - 0,018% din capitalul social
 2. Tranzacționare pe BVB
 Simbol: UCT18
 Tip: Obligațiuni
 Segment: Principal – ORDB (piața principală)
 Categorie: Corporative

Detalii instrument:
Au fost emise în data de 28.06.2013, 55.000 de obligațiuni, cu o valoare nominală de
10.000 RON. Valoarea totală a emisiuni a fost de 550.000.000 RON, având un număr de 11
cupoane. Data listării obligațiunilor a fost 02.07.2013, iar data maturității a fost stabilită la
15.06.2018. Tipul de dobândă stabilit a fost cea fixă, în valoare de 6.35%. Atât valuta de
tranzacționare, cât și valuta de decontare este RON. Destinația fondurilor atrase este finanțarea
activității emitentului.

Termeni specifici:

 Principal= valoarea nominală a unei obligaţiuni;

 Rata cuponului = rata dobânzii
 Data maturitate= data la care va fi rambursată valoarea obligaţiunii
  Cotaţie = procent din valoarea nominală
 Valoare netă = cotaţie x principal
 Valoare brută = cotaţie x principal + dobânda curentă
 Dobânda curentă = dobânda cuvenită de la ultimul cupon până în data curentă.

Rambursarea obligațiunii

În tabelul de mai jos se pot observa informațiile legate de rambursarea principalului.

Rambursarea sumei aferente împrumutului obligatar se face integral, la data maturității, adică în
25.05.2018.

Pe de altă parte, în tabelul de mai jos avem informații legate de plata cupoanelor.
Investitorii în obligațiuni primesc la fiecare 6 luni cuponul aferent obligațiunii.
 Voi lua ca exemplu plata cuponului nr. 7.

UniCredit Bank SA a anunțat plata cuponului de dobândă nr. 7 aferent obligațiunilor emise
UCT18 conform Prospectului de emisiune aprobat prin Decizia Autorității de Supraveghere
Financiară nr. A/110/13.06.2013. Plata se va realiza de către UniCredit Bank S.A. – agentul de
plată – la data de 15 decembrie 2016, către deținătorii de obligațiuni UniCredit Bank înscriși în
Registrul deținătorilor de obligațiuni ținut de către Depozitarul Central S.A. la data de referință
23 noiembrie 2016. Dobânda va fi calculată în conformitate cu prevederile paragrafului 7
Dobânda din Prospectul de Emisiune. Plata se va efectua în conturile bancare ale deținătorilor de
obligațiuni UCT18 indicate în Registrul deținătorilor de obligațiuni ținut de către Depozitarul
Central S.A..

Exemplu de calcul al cuponului:

Valoarea nominală pentru o obligațiune: 10.000 RON

Dobânda conform Prospect: 6,35%
Perioada de calcul dobândă: 15-Dec-2015 - 15-Jun-2016 (183 zile)
Cupon Dobândă la 15.06.2016: 10.000 RON x 6,35% x 183 zile / 366 zile = 317,50 RON
Prin urmare, pe o perioada de 6 luni, investitorii primesc un cupon în valoare de 317.5 RON.

Performanta pe anul 2016

 Pe parcursul anului 2016 au avut loc un total de 3 tranzacții. În 23.03.2016 si 26.05.2016
s-au achiziționat pachete a câte 5 obligațiuni la prețul de 108,50 lei/obligațiune, respectiv 109,70
lei/obligațiune, cel din urmă fiind prețul maxim.

Cea mai recentă tranzacționare a avut loc, după cum putem observa mai sus, în data de
14.11.2016. S-a achiziționat un pachet de 100 de obligațiuni, la prețul de 106,72 lei/obligațiune,
acesta fiind prețul minim.

În data de 16.12.2016, variabila era de -2,72%, respectiv -2,9800 lei.

În graficele de mai jos sunt prezentate informații legate de volumul obligațiunilor
tranzacționate și performanța acestora.
 B. Obligațiuni municipale – Primăria Municipiului București

1. Date despre Primăria Municipiului București

Municipiul București a emis la data de 04.05.2015 obligațiuni cu maturități de 3,5,7
respectiv 10 ani, în valoare totală de 2.220.100.000 RON. În lucrarea de față vom lua ca exemplu
obligațiuniile emise pe perioada de 7 ani, cu simbolul PMB22.

2. Tranzacționare pe BVB
 Simbol: PMB22
 Tip: Obligațiuni
 Segment: Principal – ORDB (piața principală)
 Categorie: Municipale

Detalii instrument:
Au fost emise în data de 04.05.2015, 55.500 de obligațiuni, cu o valoare nominală de
10.000 RON. Valoarea totală a emisiuni a fost de 555.000.000 RON, având un număr de 7
cupoane. Data listării obligațiunilor a fost 05.05.2015, iar data maturității a fost stabilită la
04.05.2022. Tipul de dobândă stabilit a fost cea fixă, în valoare de 4.43%. Atât valuta de
tranzacționare, cât și valuta de decontare este RON.
 Putem să observăm faptul că emitentul garantează prin întreaga sa putere fiscală și de
impozitare, conform legii și prospectului de emisiune. Destinația fondurilor atrase este
refinanțarea unei emisiuni anterioare.

Rambursarea obligațiunii

 Rambursare principal

În tabelul de mai jos se pot observa informațiile legate de rambursarea principalului.

Rambursarea sumei aferente împrumutului obligatar se face integral, la data maturității, adică în
04.05.2022.

 Rambursare cupon
Pe de altă parte, în tabelul de mai jos avem informații legate de plata cupoanelor. Investitorii
în obligațiuni primesc anual cuponul aferent obligațiunilor achiziționate.

Voi lua ca exemplu plata primului cupon

Municipiul București a anunțat deținătorii de obligațiuni că la data scadentă de 04.05.2016 s-
au efectuat următoarele plăți de dobânzi:
 - Prima plată în valoare de 443 RON/obligațiune, aferentă obligațiunilor simblo PMB22,
cod ISIN ROPMBUDBL038, care au fost emise conform Prospectului de bază pentru
Programul de Emisiune de Obligațiuni, aprobt prin Decizia ASF nr.752/20.04.2015.
Societatea Depozitarul Central S.A. a asigurat distribuirea sumelor reprezentând dobânzi
către deținătorii de obligațiuni, conform reglementărilor în vigoare aplicabile, iar plățile au fost
realizare prin intermdiul Raiffeisen Bank SA, în calitate de Agent de Plată, conform prevederilor
Prospectului de bază pentru Programul de Emisiune de Obligațiuni, aprobat prin Decizia ASF
nr.752/20.04.2015.

Dobânzile au fost plătite către deținătorii de obligațiuni înregistrați în Registrele Deținătorilor

de Obligațiuni furnizate de către Depozitarul Central către Municipiul București, la data de
înregistrare (data de referință) 12.04.2016.

Exemplu de calcul al cuponului:

Valoarea nominală pentru o obligațiune: 10.000 RON

Dobânda conform Prospect: 4,43%
Perioada de calcul dobândă: 04-Mai-2015 - 04-Mai-2016 (366 zile)
Cupon Dobândă la 04.05.2016: 10.000 RON x 4,43% x 366 zile/ 366 zile = 443 RON
Prin urmare, pe o perioada de 1 an, investitorii primesc un cupon în valoare de 443 RON/
obligațiune.

Performanta pe anul 2016

Pe parcursul anului 2016 au avut loc un total de 13 tranzacții. Mai jos avem istoricul
tranzacțiilor pe ultimele 6 luni. Prețul maxim a fost de 105,21 RON/obligațiune în data de
16.12.2016, iar prețul minim a fost de 103,15 RON/ obligațiune în data de 23.08.2016.
 În data de 16.12.2016, variabila era de -0,55%, respectiv -0,5800 lei.

În graficele de mai jos sunt prezentate informații legate de volumul obligațiuniilor

tranzacționate și performanța acestora.
 CONCLUZII

Obligațiunile corporative sunt instrumente financiare emise de către companiile

industriale, financiare sau cele care prestează servicii, în scopul finanțării unei investiții. Astfel
acestea în loc să se împrumute de pe piața bancară, obțin resurse financiare de la investitori
instituționali sau persoane fizice. În schimbul sumelor atrase, compania plătește o dobândă.
Acest tip de instrument este folosit și de stat atunci când are nevoie de lichidități.

Obligațiunile corporative sunt însă diferite față de titlurile de stat. În primul rând sunt mai
variate în ceea ce priveste rata cuponului (dobânda) și data de maturitate (scadența).

Dobânzile oferite de obligațiunile corporative sunt, de obicei, mai mari decât cele oferite
de titlurile de stat. Însă, acestea din urmă sunt mai sigure deoarece sunt garantate necondiționat
de stat, în timp ce investiția în obligațiunile corporative implică și riscul falimentului companiei
emitente.

Acest risc este mai mare în perioadele de criză și de aceea, în astfel de perioade,
companiile oferă dobânzi mai ridicate.

Riscul în cazul obligațiunilor emise de administrațiile publice centrale și locale este foarte
redus pentru că este greu de imaginat că acestea vor intra în incapacitate de plată și nu vor putea
rambursa împrumutul obligatar, în timp ce obligațiunile corporative comportă un risc ceva mai
ridicat.

În ceea ce privește maturitatea, titlurile de stat au scadențe pe termen mediu și lung, în

timp ce obligațiunile corporative sunt emise și pe termen scurt. În general, maturitatea unei
obligațiuni corporatiste se încadrează în intervalul 1 – 30 ani. Se remarcă totuși și scadențe mai
îndepărtate, astfel Walt Disney Corporation a emis obligațiuni cu maturitatea de 100 ani.

În România, cele mai căutate sunt obligațiunile emise de municipalități, care oferă o
siguranță superioară, prin garanția unei autorități locale.

Companiile insuficient cunoscute investitorilor şi care nu pot emite obligaţiuni garantate

vor întâmpina dificultăţi în atragerea finanţărilor necesare. Principalul dezvantaj îl reprezintă
necesitatea deţinerii de către emitent a unui calificativ de „investment grade”, care să certifice
gradul scăzut de risc la intrarea în încetare de plăţi (default). Acestea sunt acordate de agenţiile
de rating, însă obţinerea lor majorează costurile de lansare a emisiunii cu până la câteva sute de
mii de euro, în funcţie de valoarea acesteia.
 BIBLIOGRAFIE

 www.bvb.ro
 www.unicredit.ro
 http://rnews.ro/obligatiunile-corporative-emise-de-unicredit-tiriac-bank-sunt-
tranzactionate-la-bvb_51873.html
 http://www.bvb.ro/infocont/infocont16/UCT18_140616_ro.pdf
 http://www.conso.ro/ghid/investitii-in-fonduri-mutuale/ce-sunt-fondurile-de-obligatiuni
 http://www.ase.ro/upcpr/profesori/977/Curs%208%20Obligatiuni%20.pdf
 http://www.primet.ro/upload-
documente/Servicii%20pentru%20companii/5.Ghid%20obligatiuni%20corporative.pdf
 http://www.scritub.com/economie/OBLIGATIUNI63212101.php
 http://www.kmarket.ro/index/index.php
 http://biblioteca.regielive.ro/referate/finante/obligatiuni-corporative-3598.html