BUGET SI TREZORERIE PUBLICA

OBLIGATIUNI MUNICIPALE

REFERAT

C U P R I N S: PARTEA I - OBLIGATIUNILE MUNICIPALE INTRODUCERE TEORETICA 1. Definitie, caracteristicile si scopul emisiunilor de obligatiuni municipale 2. Elementele tehnice ele emisiunilor de obligatiuni municipale 3. Oferta publica de vanzare 4. Piata obligatiunilor municipale in Romania 5. Reglementarea emisiunilor de obligatiuni municipale STUDIU DE CAZ Obligatiunile municipale Timisoara emisiunea din iunie 2005. Analiza a prospectului de emisiune PARTEA II CONTABILITATEA TREZORERIEI EXEMPLE DE INREGISTRARI CONTABILE

PARTEA I

OBLIGATIUNILE MUNICIPALE

INTRODUCERE TEORETICA 1. Definitie, municipale caracteristicile si scopul emisiunii de obligatiuni

Obligatiunile municipale reprezinta inscrisuri purtatoare de dobanzi fiind emise de autoritatile locale (judete, orase, comune) pentru atragerea de resurse necesare finantarii anumitor obiective. Principalele caracteristici ale obligatiunilor sunt: - obligatiunea este un instrument al investitiei de capital pe termen mediu si lung; - aceasta exprima creanta detinatorului asupra ansamblului activelor emitentului; - exprima angajamentul debitorului fata de creditorul care pune la dispozitia primului fondurile sale. Obligatiunile municipale se emit de catre unitatile administrativ-teritoriale cu urmatoarele scopuri: a) Finantarea unui proiect de investitii nou cum ar fi o scoala noua, o casa de cultura noua etc. Acesta este unul din principalele obiective. b) Finantarea repararii si intretinerii unor active detinute de emitent. c) Refinantarea unei emisiuni de obligatiuni aflate deja in circulatie cu scopul reducerii costurilor cu dobanda. d) Achitarea cheltuielilor curente, se realizeaza foarte rar deoarece se considera ca cheltuielile curente sunt neproductive si deci prezinta un risc ridicat.

2. Elementele tehnice ele emisiunilor de obligatiuni municipale

Documentul esential in cadrul emisiunii de obligatiuni municipale se numeste prospect de emisiune. Acesta cuprinde urmatoarele elemente tehnice: - emitentul adica denumirea unitatii administrativ-teritoriala, sediu, cod fiscal, cod bancar, reprezentant legal. - valoarea totala a emisiunii adica imprumutul total ce urmeaza a fi atras. - numarul de obligatiuni emise in vederea subsrierii adica totalul obligatiunilor ce vor fi puse in vanzare. - numarul minim de obligatiuni subscrise adica numarul minim de obligatiuni achizitionat de un singur subscriptor. - valoarea nominala a unei obligatiuni adica raportul dintre valoarea totala a imprumutului si numarul de obligatiuni ce se vor emite. - pretul de vanzare poate fi egal sau mai mic decat valoarea nominala. - modalitatea de subscriere (ce si cum se completeaza formularele etc.). - publicitatea (modalitati si perioada publicitatii). - perioada de derulare a ofertei adica intervalul de timp cand se vor putea achizitiona obligatiuni. - tranzactionarea pe piata secundara adica se va preciza daca obligatiunile vor putea fi tranzactionate pe o piata secundara (ex. bursa de valori). - rata dobanzii (felul ei, nivelul ei, modul de calcul etc.). - modalitatea de rambursare si de plata a dobanzilor (rate egale, anuitati egale, rambursare integrala la scadenta). - modalitatea de plata a dobanzii si imprumutului catre investitori (numerar sau virament). - destinatia fondurilor adica scopul pentru care s-a realizat imprumutul. - garantiile (cu ce se garanteaza rambursarea imprumutului). - situatia financiara curenta a emitentului si estimari privind situatia financiara viitoare pe perioada derularii imprumutului (pentru a analiza capacitatea de rambursare a emitentului). - intermediarul emisiunii.

- metoda de intermediere. - comisionul de intermediere. - grupul de distributie a emisiunii. - consultantul financiar al emisiunii.

3. Oferta publica de vanzare

Procedeul prin care se realizeaza vanzarea sau distribuirea titlurilor catre primii detinatori se numeste oferta publica de vanzare. Aceasta se poate realiza direct de emitent sau printr-un intermediar reprezentat de o societate de servicii de investitii financiare autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Etapele realizarii ofertei publice de vanzare sunt: a) Pregatirea si planificarea ofertei (calcule de eficienta, studii de piata, analiza financiara etc.). b) Intocmirea prospectului de emisiune si incheierea contractului de plasament cu societatea de investitii financiare intermediara. c) Inaintarea prospectului de emisiune la CNVM si obtinerea avizului. d) Subscrierea. e) Raportarea rezultatelor ofertei la CNVM.

4. Piata obligatiunilor municipale in Romania

In Romania, utilizarea obligatiunilor municipale ca instrumente de creditare pentru municipalitati se realizeaza de putin timp. Abia in anul 2001 au fost emise primele obligatiuni municipale de catre municipalitatiile Predeal si Mangalia, prima cu scopul de a atrage resurse necesare amenajarii unei noi partii de schi, cealalta pentru construirea unei sali de sport si amenajarea platformei pietonale. Ambele emisiuni s-au bucurat de un real succes, fapt ce a dus la dezvoltarea acestui sistem de creditare prin emisiune de obligatiuni in toata tara.

Ca urmare, in anul urmator, 2002, noi municipalitati cum au fost Zalau, ClujNapoca, Bacau, Targu Mures si Sebes au utilizat imprumutul obligatar pentru a-si finanta proiectele de investitii. Au urmat in 2003, Oradea, Slobozia , Bistrita, Arad, Timisoara, Deva, Alba Iulia etc., ajungand ca pana in prezent numarul acestora sa creasca simtitor. Fiind considerat un segment nou pe piata de capital romaneasca, putand afirma chiar ca imprumuturile obligatare se afla in faza experimentala la noi in tara, acestea nu se deruleaza inca pe durate foarte mari de timp cum se deruleaza de exemplu in Franta unde perioada de rambursare poate ajunge pana la 50 de ani (amintim aici LAgence France Trsor care a emis in 2005-2006 obligatiuni in valoare de 20 miliarde de euro cu o maturitate de 50 de ani). De asemenea, nici sumele contractate prin astfel de imprumuturi nu sunt foarte mari la noi in tara. Cea mai mare finanatare, pe care o municipalitate urmeaza sa o atraga de pe piata locala de capital (procesul fiind in derulare) este cea a Primariei Municipiului Timisoara, in valoare de 150 milioane RON, cu o maturitate de 20 de ani. Aceasta este a treia emisiune de obligatiuni din 2003 incoace, pe care aceasta municipalitate o realizeaza, oferta publica de vanzare desfasurandu-se in perioada 21-29 decembrie 2006 pentru prima serie de obligatiuni in valoare de 30 milioane RON. Celelalte patru serii vor urma sa fie puse in vanzare in perioada urmatoare. De asemenea, din anul 2007 acestea urmeaza sa fie listate si la bursa.

5. Reglementarea emisiunilor de obligatiuni municipale

Aparitia acestui instrument modern de finanatare locala si anume emisiunea de obligatiuni municipale, a facut necesara crearea unui cadru legislativ care sa reglementeze astfel de emisiuni. Exista in prezent trei legi care reglementeaza aceste emisiuni: Legea 215/2001 a administratiei publice locale se refera la autonomia locala a acestor administratii spunand ca autonomia locala este administrativa si financiara deci da dreptul acesteia de a atrage resurse financiare proprii.

Legea 313/2004 a datoriei publice care prevede ca autoritatile administratiei publice locale pot contracta sau garanta imprumuturi interne si/sau externe pe termen scurt, mediu si lung pentru investitii publice de interes local precum si pentru refinantarea datoriei publice locale. Aceste imprumuturi, desi fac parte din datoria publica a Romaniei, ele reprezinta obligatii ale administratiei publice locale si nu ale Guvernului. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.45/2003 modificata prin Legea 108/2004 privind finantele publice locale precizeaza ca instrumentele datoriei publice locale sunt: - titluri de valoare; - imprumuturi de la societatile comerciale bancare sau de la alte institutii de credit.

STUDIU DE CAZ Obligatiunile municipale Timisoara emisiunea din iunie 2005. Analiza a prospectului de emisiune.
Municipiul Timisoara este una din municipalitatile care au apelat la resursele pietei de capital prin emisiune de obligatiuni pentru a-si finanta proiectele de investitii. A doua emisiune de obligatiuni (prima s-a realizat in 2003) a acestei municipalitati s-a realizat in iunie 2005. Valoarea totala a emisiunii de 200 000 de obligatiuni. Obligatiunile emise sunt nominative si dematerializate (nu sunt emise pe suport de hartie ci prin inscriere in cont). Numarul minim de obligatiuni subscrise de un investitor este in cazul nostru de 25 obligatiuni. este de 20 000 000 RON reprezentata

Pretul de vanzare sau pretul de oferta este de 100 RON pentru fiecare obligatiune si asa cum reiese din prospectul de emisiune, citam: trebuie platit prin transfer bancar, net de orice comision bancar de transfer. Subscrierea s-a realizat prin completarea formularului de subscriere in doua exemplare si semnarea acestuia, fapt ce confirma ca investitorii au luat la cunostinta conditiile prevazute in prospect. Aceste formulare au fost insotite si de alte documente cum ar fi: cartea de identitate/pasaport/certificat de inregistrare la Registrul Comertului, ordin de plata si daca este cazul certificat de nastere minori, procura (in cazul persoanelor fizice), imputernicire pentru semnatura (in cazul persoanelor juridice) etc. Perioada de derulare a ofertei s-a realizat intre 15-24 iunie 2005 numai in zilele lucratoare. Obligatiunile emise sunt tranzactionate la bursa sub codul TIM05. In ceea ce priveste rata dobanzii, autoritatile locale timisorene au hotarat practicarea unei dobanzi fixe de 8,25% pe an. Dobanda reprezentata de cupon, a fost calculata prin inmultirea soldului nerambursat al obligatiunilor cu rata dobanzii 8,25% si cu numarul de zile aferente perioadei scurse de la ultima data de plata a cuponului inclusiv pana la urmatoarea data de plata a cuponului programata, exclusiv, impartita la 360 de zile. Astfel, dupa cum este prezentat si in prospect:
CUPON=8,25% x Principal nerambursat la data de referinta x
Nr zile intre data prezenta si cea anterioara a cuponului

360

Cuponul se plateste semestrial la Data Cuponului dupa cum urmeaza:

Data de Cuponul Referinta obligatiune (RON) Plata) Cupon 1 Cupon 2 Cupon 3 Cupon 4 Cupon 5 Cupon 6 24 feb 2006 29 aug 2006 26 feb 2007 29 aug 2007 27 feb 2008 27 aug 2008 1 mar 2006 1 sept 2006 1 mar 2007 3 sept 2007 3 mar 2008 1 sept 2008 Data decontarii28 feb 06 1 mar 06 31 aug 06 1 sept 06 28 feb 07 1 mar 07 2 sept 07 3 sept 07 2 mar 08 3 mar 08 31 aug 08 RON) Se va Se va determina determina 0,77 3,84 0,68 3,40 0,62 3,11 0,53 2,67 0,46 2,29 Data Cuponului (prima zi de Intervalul pentru Valoare care se calculeaza Cuponul Cupon/ Cupon (milioane

Cupon 7 Cupon 8 Cupon 9 Cupon 10 Cupon 11

25 feb 2009 27 aug 2009 24 feb 2010 27 aug 2010 24 feb 2011

2 mar 2009 1 sept 2009 1 mar 2010 1 sept 2010 1 mar 2010

1 sept 08 1 mar 09 9 mar 09 31 aug 09 1 sept 09 28 feb 10 1 mar 10 31 aug 10 1 sept 10 28 feb 11

0,38 0,31 0,23 0,16 0,08

1,92 1,55 1,16 0,80 0,41

(Date preluate din prospectul de emisiune)

Rata dobanzii fixe poate reprezenta in acest caz, un dezavantaj pentru investitori datorita riscului de modificare a ratei dobanzii pe piata. In cazul in care rata dobanzii pe piata creste, investitorii nu pot beneficia de o recalculare a acesteia asa cum se procedeaza in cazul dobanzii variabile. De asemenea, si evolutia inflatiei reprezinta un factor de risc important pentru obligatiunile cu dobanda fixa. Rambursarea imprumutului obligatar se va face in 11 rate la Data Ratei asa cum reiese din graficul urmator:
Data de Data Ratei Suma Suma Principal Referinta (prima zi rambursata rambursata/ nerambursat de plata) (milioane RON) obligatiune (milioane RON) (RON) Rata 1 24 feb 06 1 mar 06 1,8 9,0 18,2 Rata 2 29 aug 06 1 sept 06 1,8 9,0 16,4 Rata 3 26 feb 07 1 mar 07 1,8 9,0 14,6 Rata 4 29 aug 07 3 sept 07 1,8 9,0 12,8 Rata 5 27 feb 08 3 mar 08 1,8 9,0 11,0 Rata 6 27 aug 08 1 sept 08 1,8 9,0 9,2 Rata 7 25 feb 09 2 mar 09 1,8 9,0 7,4 Rata 8 27 aug 09 1 sept 09 1,8 9,0 5,6 Rata 9 24 feb 10 1 mar 10 1,8 9,0 3,8 Rata 10 27 aug 10 1 sept 10 1,8 9,0 2,0 Rata 11 24 feb 11 1 mar 11 2,0 10,0 Rata (Date preluate din prospectul de emisiune)

Se observa ca rambursarea imprumutului se realizeaza in rate semestriale egale la fel ca si in cazul cuponului, plata ratei efectuandu-se odata cu plata cuponului. Plata dobanzii (cuponului) si a imprumutului (ratei) catre investitori se efectueaza de catre agentul de plata Raiffeisen Bank SA prin transfer in conturile acestora. Fondurile astfel atrase vor fi folosite pentru finantarea proiectelor de investitii constand in reabilitarea mai multor strazi. 10

Aceasta vizeaza realizarea unor imbunatatiri la retelele de canalizare, termoficare, de alimentare cu apa, de furnizare a energiei electrice, a gazelor naturale si reparatii la partea carosabile. Prin contractele incheiate cu diverse firme pentru realizarea proiectelor mai sus mentionate, vor fi efectuate lucrari de modernizare, retehnologizare si inlocuire, precum si refacerea suprafetelor rutiere. Garantiile aduse de emitent pentru prezenta emisiune de obligatiuni fac ca riscul investirii in aceste instrumente de credit sa fie unul relativ mic. Astfel, Municipalitatea Timisoara, garanteaza plata dobanzilor si rambursarea imprumutului cu creantele pe care le are de incasat, creante reprezentate de venituri proprii (impozite, taxe, contributii, varsaminte etc.) ale bugetului local aferente anilor 2005-2011. Indeplinirea de catre emitent a obligatiilor de plata catre investitori este garantata in conformitate cu dispozitiile Legii finantelor publice locale prin Acordul de garantare avand ca obiect cesionarea veniturilor aferente bugetelor pe anii 2005-2011 in favoarea detinatorilor de obligatiuni, aceste venituri fiind afectate platii cu prioritate a principalului si a dobanzilor fata de orice revendicari ale unor terte parti. Tabelul de mai jos prezinta situatia sintetica a conturilor de executie bugetara ale municipalitatii pe ultimii 3 ani, inclusiv sinteza bugetului local aprobat pentru anul 2005:

(milioane RON) Venituri Venituri fiscale ................................................. Venituri nefiscale ............................................. Venituri din valorif. unor bunuri ale statului .... Venituri cu destinatie speciala ......................... Prelevari si subventii din bugetul de stat .......... Alte venituri .....................................................

Anul incheiat la 31 decembrie 2002 2003 2004 2005

30,73 53,72 11,61 16,19 0,64 0,79 2,01 10,70 115,96 160,29 10,00 160,95

68,88 68,92 21,14 32,38 14,73 36,46 215,99 218,88 0,08 0,35 251,70 320,81

Total venituri .............................................. 356,98

(milioane RON)

Anul incheiat la 31 decembrie

11

2002 Cheltuieli Cheltuieli bugetare ........................................... Fonduri de garantare si redistribuire ................ Cheltuieli cu destinatie speciala ....................... Transferuri ...................................................... Plati de dob. si ramburs. de imprumuturi ........ Fond de rezerva ............................................... Total cheltuieli Excedent/(Deficit) 0,00 158,03 1,88 0,23 0,67 -

2003 231,56 10,12 0,20 2,30 -

2004

2005

296,52 341,73 1,00 1,95 0,23 0,26 13,10 13,02 0,01 310,85 356,98 7,51 9,96

160,81 244,19 0,15

Asa cum se observa, situatia financiara a municipalitatii a avut o evolutie favorabila in anii 2002, 2003 si 2004 reusind sa realizeze un excedent bugetar care a crescut progresiv. Acest fapt demonstreaza capacitatea emitentului de a-si sustine cheltuielile, facand atractive aceste obligatiuni. Desi trebuie precizat ca transferurile de la bugetul de stat si subventiile nu pot fi utilizate ca garantii pentru obligatiunile emise de autoritatea publica locala (Legea 313/2004), totusi, experienta anterioara avuta in cazul primei emisiuni de obligatiuni derulata in 2003, demonstreaza ca nu exista riscuri majore atata timp cat Primaria are capacitatea de a onora plata serviciului datoriei publice din surse de venit locale. Intermediarul acestei emisiuni este Raiffeisen Capital & Investment S.A. ales dupa metoda celei mai bune executii, insotita de un angajament de garantare prin care acesta se obliga sa subscrie obligatiunile ramase nesubscrise la inchiderea ofertei publice. Comisionul pe care acesta in practica este de 0,5% din valoarea totala a ofertei si trebuie achitat din fonduri proprii. Elementele care recomanda investirea in aceste obligatiuni municipale sunt: - o buna situatie financiara cu o crestere progresiva in ultimii ani si o gestionare eficienta a resurselor. - plata semestriala a cupoanelor si a ratelor care face ca riscul de rata a dobanzii sau riscul inflatiei sa aiba un impact minor asupra investitorului in cazul in care se intampla, intrucat intr-o perioada asa scurta de timp este putin probabil sa existe fluctuatii foarte mari la rata dobanzii sau inflatie in defavoarea detinatorului.

12

- garantarea acestora prin puterea fiscala si de impozitare a municipalitatii. - listarea la bursa, care da posibilitatea detinatorului de a-si vinde obligatiunile inainte de scadenta primind dobanda aferenta pentru perioada in care le-a detinut. - dobanzile aferente obligatiunilor nu sunt impozabile in cazul persoanelor fizice rezidente. Riscurile ca municipalitatea sa nu-si poata onora obligatiile financiare catre investitori desi mici ele exista: - riscul perturbarii activitatii si disfunctionalitati in atragerea si colectarea resurselor necesare returnarii imprumutului datorita implementarii unor programe de reforma a administratiei publice fara a fi create in prealabil mecanisme eficiente pentru transpunerea lor in practica. - riscuri generate de factori naturali (inundatii, cutremure etc.).Acestea sunt foarte reduse si se considera ca nu sunt de natura a emitentului de a rambursa imprumutul. - riscul de credit al Municipiului Timisoara intrucat nu exista o evaluare profesionala si independenta a capacitatii emitentului de a rambursa imprumutul, efectuata de o agentie de rating nationala sau internationala. De asemenea , nici obligatiunile nu sunt evaluate de o astfel de agentie. - riscul de lichiditate al obligatiunilor care poate aparea chiar daca emitentul a depus o cerere de listare a obligatiunilor la cota Bursei de Valori Bucuresti. Aceasta nu garanteaza ca se va dezvolta si/sau mentine o piata lichida si atractiva pentru aceste obligatiuni necesara pastrarii unui pret bun ce poate fi obtinut prin vanzarea lor. influenta capacitatea

13

PARTEA II

14

CONTABILITATEA TREZORERIEI

EXEMPLE DE INREGISTRARI CONTABILE

Exemplul 1 SC Anda SRL din Alexandria achita impozit pe profit pe trim. I/2005 prin virament, in suma de 7.200 RON Alexandria Exemplul 2 Banca Transilvania Ploiesti achita impozit pe profit pe luna octombrie 2005, in suma de 34.261.000 RON Ploiesti Exemplul 3 SC Mondo SRL Braila achita impozit pe salarii in suma de 660 RON, cu ordin de plata. Braila Exemplul 4 Mincu Adriana din Tulcea achita in numerar impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor in suma de 16 RON Tulcea Exemplul 5 SC Duplex SRL vireaza din contul sau bancar deschis la Raiffeisen Bank Gaiesti, CAS retinut angajatilor, in suma de 2.800 RON Gaiesti 61.01=22 2.800 RON 10=20 16 RON 61.01=20 660 RON 61.02=20 34.261.000 RON 61.01=20 7.200 RON

15

Exemplul 6 Dragomirescu Sorin din Targu Neamt plateste impozit pe cladiri pentru un apartament situat in Iasi, in suma de 140 RON, prin InternetBanking Iasi Exemplul 7 SC Mobila SRL din Calarasi plateste in numerar impozit pe dividente in suma de 830 RON Calarasi Exemplul 8 SC Moda SRL din Slobozia plateste din contul sau bancar deschis la BRD Urziceni, contributii de somaj in suma de 700 RON Slobozia Exemplul 9 Un agent economic din Suceava achita din contul sau deschis la BancPost Timisoara impozitul pe spectacol, in suma de 590 RON, pentru un concert in aer liber organizat la Lugoj. Lugoj Exemplul 10 CN Posta Romana din Arad vireaza din cont bancar impozitul pe profit in suma de 45.300 RON. Arad Exemplul 11 SC Crinul SRL din Focsani plateste din contul sau bancar deschis la Finans Bank, TVA in suma de 324.000 RON 61.02=20 324.000 RON 61.01=21 45.300 RON 61.01=21 590 RON 61.01=28 500 RON 10=20 830 RON 61.01=21 140 RON

16

Exemplul 12 SC Doli SRL din Craiova cu cont bancar deschis la Banca Romaneasca, solicita rambursarea de TVA in cont bancar, in suma de 32.000 RON Craiova Exemplul 13 SC Minerva SRL din Constanta solicita compensarea CAS platit in plus cu impozitul pe profit Constanta Exemplul 14 Scoala Generala Nr.24 din Agigea plateste salariile in numerar in suma de 315.000 RON Agigea Exemplul 15 Prefectura judetului Ialomita plateste salariile pe card bancar in suma de 400.000 RON Urziceni Exemplul 16 Inspectoratul scolar Sibiu achita obiecte de inventar achizitionate de la o firma din Medias (jud. Sibiu) in suma de 13.000 RON Sibiu Medias Exemplul 17 Directia Generala a Finantelor Publice Azuga achita bibliorafturi achizitionate de la o firma din Brasov in suma de 350 RON Azuga Brasov 23=61.03 61.03=50.69 350 RON 350 RON 23=61.04 (trezoreria din Medias) 61.04=5069 13.000 RON 13.000 RON 23=61.02 400.000 RON 24=10 315.000 RON 26=20 20=61.01 32.000 RON

17

Exemplul 18 Spitalul Municipal din Targu Neamt achita medicamente achizitionate de la Antibiotice Iasi in suma de 8.260 RON Targu Neamt Iasi Exemplul 19 Casierul Facultatii de Medicina Bucuresti depune la Trezorerie incasarile din taxe scolare in suma de 590.400 RON Sector 5 Exemplul 20 Agentia Judeteana de Somaj Alba Iulia incaseaza prin virament in noiembrie o donatie in suma de 2.400 RON. In decembrie cumpara prima transa de carti in valoare de 600 RON iar in ianuarie cumpara a doua transa de carti in valoare de 800 RON de la Deva. Suma neutilizata se returneaza in numerar. Alba Iulia (nov.) Alba Iulia (dec.) Alba Iulia (31 dec.) Alba Iulia (ian.) Deva (ian.) Alba Iulia Exemplul 21 Oficiul pentru Protectia Consumatorului din Buzau da o amenda de 1.700 RON. Conform Legii 25% se constituie in fond de stimulente iar 75% merge la bugetul de stat. Buzau Buzau Buzau 61.01=50.32 50.32=20 50.32=50.01 1.700 RON 1.275 RON (75%) 425 RON (25%) 61.01=28 29=50.69 29=50.07 50.07=61.03 61.03=50.69 50.07=10 2.400 RON 600 RON 1.800 RON 800 RON 800 RON 1.000 RON 10=50.46 590.400 RON 50.41=61.03 61.03=50.69 8.260 RON 8.260 RON

18

Exemplul 22 Gradinita Nr.124 cu program saptamanal din Baia Mare depune la Trezorerie sumele incasate cu titlu de intretinere la camine in suma de 600 RON Baia Mare Exemplul 23 Centrul Universitar din Iasi achita contravaloarea zaharului pentru cantina caminului cumparat de la un agent comercial din Suceava in suma de 720 RON Iasi Suceava Exemplul 24 Spitalul din Fagaras incaseaza 23=61.03 61.03=50.47 de la Ministerul Sanatatii 8.000 RON pentruserviciile prestate in cadrul unui subprogram de sanatate Bucuresti (minister) Fagaras Exemplul 25 Trezoreria Hunedoara retine din contul SC Pumac SRL comisionul pentru utilizarea sistemului electronic de plati in suma de 16 RON Hunedoara Exemplul 26 Pe 1 martie Trezoreria Mangalia acorda dobanzi Spitalului din localitate pe luna precedenta in suma de 160 RON Mangalia Exemplul 27 SC Moda SRL din Lugoj plateste accize incasate din vanzarea hainelor de blana, din contul deschis la Trezoreria Lugoj in suma de 143.600 RON Lugoj 50.69=20 143.600 RON 71=50.41 160 RON 50.69=70 16 RON 8.000 RON 8.000 RON 50.03=61.03 61.03=50.69 720 RON 720 RON 10=50.04 600 RON

19

Exemplul 28 Directia de Finante Publice Covasna vireaza la buget impozitul pe salarii retinut angajatilor de la Administratia Financiara Sfantu Gheorghe in suma de 2.300 RON Covasna Sfantu Gheorghe 23=61.04 61.04=20 2.300 RON 2.300 RON

B I B L I O G R A F I E:

Buget si Trezorerie Publica Prof. Tatiana Mosteanu si coordonatorii Buget si Trezorerie Publica Studii de Caz Comentate - Prof. Tatiana Mosteanu si Gyorgy Attila Piata de Capital Prof. Gabriela Anghelache www.dailybusiness.ro www.curs-valutar.ro/stiri www.rating.ro www.aft.gouv.fr

20