Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor

Rolul comitetului de audit în contextul

guvernanței corporative

Coordonator științific:

Lector dr. Boța-Avram Cristina

Student: Cristina Jovmir, MCAC

Cuprins
Introducere în tematica abordată ...................................................................................................... 3
Metodologia cercetării științifice ..................................................................................................... 3
Auditul intern și Guvernanța Corporativă ........................................................................................ 5
Delimitări conceptuale .................................................................................................................. 5
Comitetul de audit și responsabilitățile acestuia........................................................................... 6
Studiul de caz ................................................................................................................................... 8
Prezentarea datelor utilizate în studiu ........................................................................................... 8
Analiza reglementărilor prevăzute în codurile burselor de valori în ceea ce privește comitetul
de audit ......................................................................................................................................... 9
Rezultate studiu întreprins: ......................................................................................................... 11
Sectorul de activitate al companiilor....................................................................................... 11
Structura de conducere ............................................................................................................ 11
Existența comitetului de audit ................................................................................................. 12
Independența președintelui comitetului de audit .................................................................... 13
Experiența profesională a președintelui comitetului de audit ................................................. 14
Structura comitetului de audit ................................................................................................. 16
Independența comitetului de audit .......................................................................................... 18
Experiența profesională a membrilor comitetului de audit ..................................................... 19
Numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe parcursul unui an ........................................ 20
Responsabilitățile comitetului de audit ................................................................................... 21
Concluzii ........................................................................................................................................ 22
Bibliografie..................................................................................................................................... 23
Anexe ............................................................................................................................................. 25
Introducere în tematica abordată
Odată cu evenimentele care au generat valuri la nivel global: eșecuri, falimente, crize financiare,
abordarea auditului intern în context cu guvernanța corporativă devine o preocupare ce capătă
amploare. În aceste condiții Consiliul Administrativ este responsabil pentru promovarea unei
bune guvernanțe corporative și monitorizarea efecienței controlului intern al organizațiilor.
Astfel, rolul comitetului de audit intern, a devenit unul cheie în asisitarea Consiliului de
Administrație, în asigurarea unui cadru adecvat al controlului intern și al guvernanței corporative.

Studiile în domeniul guvernanței corporative au căpătat o atenție specială în ultimii ani datorită
faptul că aceast sistem ajută la minimizarea impacturilor create de uriașele colapsuri corporative.
Marlene Davis, în studiul său „Effective working relationships between audit committees and
internal audit” denotă importanța conlucrării comitetelor organizației și auditului intern pentru
sporirea eficienței. Stuart Turley și Mahbub Zaman, în studiul lor „The corporate governance
effects of audit committees” analizează impactul funcției de audit intern în ceea ce privește
calitatea raportărilor financiare și performanța corporativă. Cristina Boța-Avram & Dumitru
Matiș, în studiul lor „Contribuția auditului intern în viziunea codurilor de guvernanță
corporativă la nivelul Uniuni Europene - studiu comparativ” subliniază criteriile principale care
definesc modul în care auditul intern trebuie să furnizeze valoare-adăugată în viziunea codurilor
de guvernanță corporativă de la nivelul UE.

În contextul în care, țările membre ale Uniunii Europene și-au stabilit fiecare un cod de
guvernanță corporativă al entităților cotatea pe piețele de capital ne-am propus o analiză
comparativă a acestora. Pe lângă aceasta, pentru a sublinia modul în care codurile de guvernanță
corporativă prevăd elementele principale prin care auditul intern își aduce contribuția la
asigurarea unui cadru potrivit al guvernanței corporative, am recurs la compararea conformității
practicilor de audit intern al companiilor listate pe piețele de capital.

Metodologia cercetării științifice

Prin intermediul studiului de față ne-am propus să analizăm rolul auditului intern în contextul
guvernanței corporative. Studiul se încadrează în seria unor studii dedicate dezvoltării unei
analize de conținut a codurilor de guvernanță corporativă cât și a analizei de detaliu a practicilor
de audit intern în sfera guvernanței corporative.
Principalul obiectiv științific al acestui studit este acela de a determina conformitatea practicilor
de audit intern a companiilor listate la 3 burse de valori diferite, în concordanță cu codurile de
guvernanță corporativă impuse de respectiviele burse societăților listate.

În acest scop, în primul rând ne-am propus să începem cu o introducere în sfera noțiunilor
teoretice în ceea ce privește auditul intern, guvernanța corporativă cât și responsabilitățile
comitetului de audit intern.

În ceea ce a urmat am realizat o analiză a codurilor de guvernanță corporativă adoptate de bursele

selectate, și anume bursa din București, bursa din Londra și Bursa din Frankfurt. În realizarea
acestui studiu comparativ am urmărit pentru fiecare cod de guvernanță corporativă criteriile ce
urmează:

 Structura de conducere (unitară sau dualistă)

 Existența comitetului de audit
 Independența președintelui de audit ( ne-executiv, independent)
 Experiența profesională a președintelui comitetului de audit
 Structura comitetului de audit (număr membri)
 Independența comitetului de audit (a membrilor comitetului de audit)
 Experiența profesională a membrilor comitetului de audit
 Responsabilitățile comitetului de audit

În continuare în vederea fundamentării acestui studiu comparativ am parcurs următoarele etape:

 Alcătuirea unui chestionar pe baza criteriilor utilizate la analiza codurilor de guvernanță

corporativă, care se poate vedea în tabelulul nr.1
 Selectarea entităților de pe cele 3 burse de valori, companii din cadrul categoria I la BVB,
FTSE100 bursa din Londra și DAX bursa din Frankfurt.
 Analiza rapoartelor anuale pentru anul 2011, a rapoartelor de guvernanță corporativă,a
comitetului de audit intern
 Evaluarea practicilor de audit intern și încadrarea acestora în chestionar
 Analiza practicilor la nivel de bursă sau la nivel global.
Auditul intern și Guvernanța Corporativă

Delimitări conceptuale
Conceptul de guvernare corporativă definește totalitate principiilor regulilor și normelor prin
care se asigură adiministrarea și gestionarea de către manageri ai întreprinderilor, în interesul
investitorilor actuali și potențiali. El are la bază ipoteza conform căreia managerii unei
întreprinderi sunt capabili de a pune în practică diferite mecanisme ale căror control este în
funcție de obținere de avantaje în favoarea acționarilor și a altor parteneri ai întreprinderii.

Guvernarea întreprinderii exprimă susținerea de către acționari și toți ceilalți interesați, a ceea ce
asigură succesul oricărei întreprinderi. Piețele emergente și economiile în tranziție au datoria să
asigure guvernarea întreprinderii, să folosească practici corecte de gestiune și control pentru a
putea accede la finanțarea necesară creșterii lor economice.

Auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectivă a ansamblului de activități ale

entitații economice în scopul furnizării unei evaluări independente a managementului riscului,
controlului și proceselor de conducere a acestuia(OUG nr. 75/1999).

Auditul intern mai este definit drept o activitate independentă de asigurare obiectivă și consiliere,
destinată să adauge valoare și să antreneze îmbunătățirea activităților organizației, pe care o
susține în îndeplinirea obiectivelor sale. Ajută organizația în îndeplinirea obiectivelor sale printr-
o abordare sistematică și disciplinată în cadrul evaluării și îmbunătățirii eficacității proceselor de
management al riscurilor, control și guvernare.

Auditul intern are un rol vital în desfășurarea normală a vieții economice, financiare și
administrative a unei entități, ajutând conducerea în luarea unor decizii cât mai aproape de
politica de management dusă de conducători. Acesta ajută conducerea în atingerea obiectivelor
sale legate de managementul riscului, cu ajutorul evaluării sistematice și metodice, făcând
propuneri pentru creșterea eficienței și eficacității acestora.

Rolul auditului intern este de acela de a asista managerul pentru abordările practice succesice
deja elaborate și prin analiza ansamblului să contribuie la îmbunătățirea sistemului de control
intern și a muncii cu mai multă securitate și eficacitate ( Ghiță M., 2009).
Comitetul de audit și responsabilitățile acestuia
Comitetele de Audit au fost create pentru prima dată încă în sec. XIX-lea în SUA și aveau atunci
ca funcție principală înlesnirea relațiilor cu auditorii externi (Teoria si practica auditului exter,
Jacques Renard, 2003).

Deoarece auditorii externi nu puteau participa la ședințele consiliilor de administrație, trebuia

într-adevăr să se dispună de un organism care să poată asigura legătura dintre consiliu și auditorii
externi. Rolul a crescut tot mai mult până când aceștia au ajuns să vegheze la asigurarea calității
informațiilor financiare publicate și la respectarea regulilor etice. Această evoluție s-a accelerat
începând cu anii 1980 când, ca urmare a unui simplu faliment la Casa de Economii din Ohio, o
comisie Treadway Commission, a preconizat obligativitatea instituirii comitetelor de audit.

Mișcarea a continuat în Marea Britanie, la inițiativa bursei din Londra, Comitetul Cadbury creat
în 1991, a publicat un cod al bunelor conduite de afaceri, cod ce referă la o serie de probleme
privind existența comitetelor, mai ales a comitetului de audit, participarea în cadrul consiliului de
administrație a unei persoane independente și la necesitatea transparenței informației. Exemple
ale acestor recomandări sunt:

 Consiliul de Administrație trebuie să aleagă un comitet de audit care să cuprindă cel puțin
3 administratori non-executivi ale căror competențe și responsabilități trebuie să fie clar
precizate.
 Consiliul de Administrație trebuie să stabilească extinderea responsabilităților comitetului
de audit în elaborarea situațiilor financiare și a raportului de prezentare a acestora, înainte
de raportul auditorilor, în care este de asemenea precizată responsabilitatea proprie.
 Administratorii trebuie să confirme în raportul anual continuitatea exploatării, precizând
ipotezele reținute și incertitudinea.
 Prezența în Consiliul de Administrație a comitetelor specializate, în special a Comitetului
de Audit, conduce la îmbunătățirea relațiilor între organele de conducere.
 Comitetele specializate își desfășoară activitatea în mod strict colegial. Apartenența la
unul dintre comitete nu restrânge dreptul de informare recunoscut fiecărui membru al
Consiliului de Administrație (Ghiță M, 2009).
Comitetul de Audit reprezintă un factor de îmbunătățire a calității informației financiare atât în
interiorul oragnizației cât și în relațiile acesteia cu terții. Principiile care stau la baza activității
acestui comitet vizează promovarea climatului de control, în sensul sensibilizării personalului cu
privire la necesitatea controlului, identificarea riscurilor specifice și monitorizarea acestora, cât și
identificarea formelor de control posibile și necesare, actualizarea conținutului și calității lor,
stimularea proceselor care asigură informarea și comunicarea în interiorul și cu exteriorul
companiei. Din această cauză, așteptările sunt mari în ceea ce privește funcția de audit intern a
întreprinderii, ținând cont de faptul că auditorii interni sunt așteptați să îmbunătățească eficiența
și eficacitatea operațională, nu numai în controlul intern, managementul riscului și guvernanță
corporativă, dar și în toată entitatea ca un întreg (Alley S, 2008).

Comitetul de audit trebuie investit cu autoritate din partea consiliului de administrație pentru a
putea obține consiliere profesională externă independentă, pentru a avea acces liber la resursele și
informațiile din cadrul companiei, pentru a avea acces la discuțiii cu orice angajat din
întreprindere, pentru a conduce propriile investigații și a consulta auditorii externi în orice
problemă relevantă. (Ghiță M.,2009). Comitetul de audit este și garantul prevenirii angajării
întreprinderii în proiecte, în asumarea de obligații și atribuții care nu sunt în concordanță cu
obiectivele statutare, sau în tranzacții cu nivel ridicat de risc, de natură să aducă prejudicii
majore. Comitetul monitorizează activitatea de emitere și prezentare a raportărilor financiare,
examinează informațiile financiare interimare și anuale, precum și a altor informații publicate de
către întreprindere, pentru a se asigura de echilibrul și transparența acestora.

Totodată, comitetul de audit monitorizează și resursele funcției de control intern și relația

întreprinderii cu auditorul financiar. Monitorizare activității de control intern impune comitetului
de audit supravegherea calității mediului de control și a nivelului de înțelegere de către personal a
necesității acestuia, evaluarea riscurilor și modul în care acestea sunt monitorizate, înțelegerea și
examinarea procedurilor de control intern și audit intern, culegerea, examinarea și prezentarea
către Consiliul de asministrație a propunerilor de îmbunătațire a activității și urmărirea
soluționării acestora.

În ceea ce privește relația companiei cu auditorul extern, Comitetul de audit acordă aviz
independent cu privire la alegerea și numirea auditorilor externi, participă la negocierea
onorariilor și își exprimă părerea cu privire la personale nominalizate. În atribuțiile sale intră și
examinarea programelor de intervenție ale auditorului financiar și evaluarea nivelului la care au
fost finalizate concluziile și propunerile cuprinse în rapoartele de audit ale acestuia.

Studiul de caz

Prezentarea datelor utilizate în studiu

După cum am relatat anterior ne-am propus analiza rolului comitetului de audit în contextul
guvernanței corporative pentru 20 de firme selectate de pe 3 burse de valori. De pe bursa din
București companiile au fost alese dintr-un top al celor mai valoroase companii din România, în
timp ce în cadrul bursei din Lodra am ales companiile din indicele FTSE100, iar în cadrul bursei
din Frankfurt, firme componente a indicelui DAX.

Firmele selectate pot fi regăsite în următorul tabel:

Tabel nr.1 Firme listate la bursa

Burse Firme
OMV Petrol
Bucuresti ROM Petrol
BVB
BRD
SIF
BCR
E.On AG
Astrazeneca
AGGREKO
Londra (FTSE100) Carnival
CRODA INTL
IMP. TOBACCO GRP
Intertek Group
RIO Tinto
Volkswagen AG
Siemens AG
Frankfurt (DAX)
SAP AG
Henkel AG & Co
Daimler AG
Continental AG
Bayer AG
Sursă: proiecție proprie
Am ales un număr inițial de 20 de companii, însă pentru o companie nu am putut identifica nici
un fel de raportări financiare, astfel că studiul s-a redus la analiza practicilor a 19 firme. Pentru
aceste firme am aplicat un chestionar (disponibil la secțiunea anexe) care vizează în principal
următoarele criterii:

 Sectorul de activitate al firmei (industrie, servicii sau comerț)

 Structura de conducere (unitară sau dualistă)
 Existența comitetului de audit
 Independența președintelui de audit ( ne-executiv, independent)
 Experiența profesională a președintelui comitetului de audit
 Structura comitetului de audit (număr membri)
 Independența comitetului de audit (a membrilor comitetului de audit)
 Experiența profesională a membrilor comitetului de audit
 Responsabilitățile comitetului de audit.

Analiza reglementărilor prevăzute în codurile burselor de valori în ceea ce

privește comitetul de audit

Odată ce ne-am propus analiza raportărilor companiilor din perspectiva criteriilor de mai sus, am
considerant că ar fi important în această privință analiza codurilor de guvernanța corporativă pe
fiecare bursă în parte. Astfel am examinat codurile de guvernanțaă corporativă, în ceea ce
privește criteriile selectate pentru chestionarul la care au fost supuse firmele.

Datele colectate le putem prezenta în tabelul următor:

Tabel nr. 2 Analiza codurilor de guvernanță corporativă

Criterii/ Burse Bucuresti Londra Frankfurt

Structura de conducere: unitar sau dualist unitara dualist
Existenţa comitetului de audit obligatoriu obligatoriu obligatoriu
Independenţa preşedintelui independent și ne- independent și
-
comitetului de audit executiv ne-executiv
Experienţa profesională a obligativitatea
- -
preşedintelului comitetului de audit experinței

cel putin 2 pentru

companiile mici,
Structura comitetului de audit - -
cel putin 3 pentru
companiile mari

în exclusivitate de administratori componenta

ne-executivi, va contine un integrala directori
Independenţa comitetului de audit -
numar suficient de ne-executivi și
administratori independenti independenți
cel putin un
Experienţa profesională a membrilor membru are
nu se specifica nu se specifica
comitetului de audit experiență în
domeniu relevantă
monitorizare se ocupă de
asistarea CA în domeniul
integrității monitorizarea
raportarilor financiare al
situațiilor situațților
controlului intern și acela al
financiare, financiare,
administrarii riscului;
revizuirea managementul
examinarea eficientei
raportarilor financiare, controlului intern, riscului,
monitorizare independența,
controlului intern și sisitemului
funcției de audit și numirea,
de administrare; verificarea
control intern, a remunerarea
conformității rapoartelor de
face recomandari auditorului
Responsabilităţile comitetului de audit cu planul de audit; va
asista CA în monitorizarea CA în ceea ce
audit
credibilității și integrității privește auditorul
extern(numire,
informației financiare; va fi
remunerare..), a
informat despre programul de
monitoriza
activitate a auditorul extern, va
independența
face recomandări privind
selectarea, numirea remunerarea auditorului extern,
auditorului extern, va monitoriza
independența și obiectivitatea
auditorului extern
Numărul de întâlniri ale comitetului ori de cate ori este necesar, dar
nu se specifica nu se specifica
de audit pe parcursul unui an cel putin 2 ori pe an
Rezultate studiu întreprins:

Sectorul de activitate al companiilor

Ținând cont de numărul firmelor analizate și complexitatea studiului am decis gruparea
sectoarelor de activitate a firmelor în 3, și anume industrie, comerț și servicii. Din același
considerent nu am întreprins analiza sectoarelor în funcție de burse, ci doar o analiză globală.

Grafic nr. 1 Gruparea firmelor pe sectoare de activitate

Sectoare activitate companii

31%
Industrie
Comert
53%
Servicii

16%

Sursă: proiecție proprie ca urmare a datelor colectate

Din graficul de mai sus observăm ca majoritatea companiilor selectate de pe cele 3 burse
activează în domeniul industriei, un procent de 53% (companii cu predominanță din domeniul
energiei și construcțiilor de mașini), urmat de 31% companii ce activează în sectorul de servicii(
bănci, servicii medicale, turism). Un număr de 16% de companii au fost selectate din domeniul
comerțului.

Structura de conducere
În ceea ce privește structura de conducere, în urma analizei codurilor de guvernanță comparativă
a rezultat ca în România, codul BVB aprobă atât existența unui sistem de conducere unitar, cât și
a unui sitem de conducere dualist. Modelul britanic de guvernanță corporativă recomandă o
structură unitară de conducere, pe când cel german impune o structură dualistă de conducere.
Grafic nr. 2 Structura de conducere la nivel de burse de valori

8
7 7
7
6
5
4 Unitara
3
3 Dualista
2
2
1
0 0
0
Bucuresti Londra Frankfurt

Sursă: proiecție proprie ca urmare a datelor colectate

După cum observăm în graficul de mai sus, prevederile codurilor sunt urmate: companiile de pe
bursa din Londra au o structură de conducere (șapte din șapte companii), în timp ce companiile
de pe bursa din Frankfurt au o structura dualistă a sistemului de conducere (șapte din șapte
companii), iar companiile de pe bursa din București alternează între sistemul dualist și cel unitar
(2 având o structură unitară de conducere și 3 o structură dualistă).

Existența comitetului de audit

Grafic nr. 3 Existența comitetului de audit

Existența comitetului de audit

0% Comitetul de audit nu există.
5%

Comitetul de audit nu există,

dar responsabilităţile sale sunt
îndeplinite de Consiliul de
Administraţie
Comitetul de audit există.
95%

Sursă: proiecție proprie ca urmare a datelor colectate

În ceea ce privește existența comitetului de audit, am constatat că o singură firmă, listată la bursa
de valori din București nu are un comitet de de audit, iar această activitate este externalizată.
Celelalte 18 companii au un comitet de audit instituit în cadrul organizației.

Independența președintelui comitetului de audit

În ceea ce privește acest criteriu, codurile de guvernanță corporative ale bursei din Londra și a
celei din Frankfurt, specifică faptul că președintele comitetului de audit trebuie să fie independent
și non-executiv, în timp ce codul de guvernanță coporativă al BVB nu specifică detalii cu privință
la poziția președintelui comitetului de audit.

Grafic nr 4. Independența președintelui comitetului de audit la nivel de burse de valori

8
Preşedintele comitetului de audit
7 este independent şi nu face parte
din managementul executiv al
6 2 companiei
Preşedintele comitetului de audit
5 nu face parte din managementul
executiv al companiei.
4 2 2
7 Preşedintele comitetului de audit
3 0 face parte din managementul
executiv
2
3 Nu se furnizează informaţii
1 privind independenţa
1 preşedintelui comitetului de
0 0 audit
Bucuresti Londra Frankfurt

Sursă: proiecție proprie ca urmare a datelor colectate

Dacă ținem cont de situația pe burse atunci realizăm că în cadrul companiilor listate la BVB: 1
companie nu prezintă informații în ceea ce privește independența președintelui comitetului de
audit; 2 companii raportează că președintele comitetului de audit face parte din managementul
executiv al companiei, în timp ce numai în una dintre companii președintele comitetului de audit
este independent și ne-executiv.
În cadrul companiilor listate pe bursa din Londra: companiile selectate au în proporție de 100%
un președinte independent și ne-executiv.

În cadrul bursei de la Frankfurt, 3 dintre companii nu prezintă informații în ceea ce privește

independența președintelui, 2 companii relatează că președintele comitetului de audit nu face
parte din managementul executiv, iar celelalte 2 companii

Dacă privim situația la nivel global de companii analizate atunci constatăm că în 63% dintre
companii președintele comitetului de audit este independent și ne-executiv.

Grafic nr. 5 Independența președintelui comitetului de audit

Independența președintelui comitetului de audit

Nu se furnizează informaţii
privind independenţa
preşedintelui comitetului de audit

21% Preşedintele comitetului de audit

face parte din managementul
executiv

11% Preşedintele comitetului de audit

nu face parte din managementul
63% executiv al companiei.
5%
Preşedintele comitetului de audit
este independent şi nu face parte
din managementul executiv al
companiei

Sursă: proiecție proprie ca urmare a datelor colectate

Experiența profesională a președintelui comitetului de audit

În privința experinței profesionale a președintelui comitetului de audit, numai codul de
guvernanță corporativă german indică necesitatea experienței profesionale, în timp ce celelalte
coduri nu specifică detalii în această privință.
Grafic nr. 6 Experiența profesională a președintelui comitetului de audit la nivel de burse

100%
90%
1 Preşedintele comitetului de audit
80% are experienţă financiar-
contabilă, sau de audit.
70%
60%
5
Preşedintele comitetului de audit
50% 7 nu are experienţă financiar-
40% contabilă, sau de audit.
3
30%
20% Nu sunt oferite informaţii privind
10%
2 experienţa profesională a
preşedintelui comitetului de audit
0% 0
Bucuresti Londra Frankfurt

Sursă: proiecție proprie ca urmare a datelor colectate

În cadrul bursei din București 3 dintre companii nu oferă informații cu privire la experineța
profesională a președintelui comitetului de audit, iar o companie indică că acesta are experiență
relevantă în domeniu.

În cadrul bursei din Londra toate companiile au raportat că președintele comitetului de audit are
experință profesională.

În cadrul bursei din Frankfurt, 2 dintre companii nu publică informații despre experința
președintelui comitetului de audit, iar celelalte 5 companii raportează faptul că această are
experință financiar contabilă sau de audit.

Privit la nivel global al companiilor analizate, 71% dintre companii au raportat că președintele
comitetului de audit are experință profesională, în timp ce 29% dintre companii nu publică acest
fel de informații.
Grafic nr. 7 Experiența profesională a președintelui comitetului de audit

Experiența profesională a președintelui

comitetului de audit
Nu sunt oferite informaţii privind
experienţa profesională a
preşedintelui comitetului de
audit
Preşedintele comitetului de
29% audit nu are experienţă
financiar-contabilă, sau de audit.

71% 0% Preşedintele comitetului de

audit are experienţă financiar-
contabilă, sau de audit.

Sursă: proiecție proprie ca urmare a datelor colectate

Structura comitetului de audit

Cu privire la structura comitetului de audit doar codul de guvernanță corporativă din Marea
Britanie indică necesitatea existenței a cel puțin 2 membri pentru firmele mici și cel puțin 3
membri pentru firmele mari.

Grafic nr.8 Structura comitetului de audit pe burse

7 Comitetul de audit include mai

1 mult de 5 membri şi preşedintele
6 2 comitetului de audit.
5 Comitetul de audit include între 3
şi 5 membri şi preşedintele
4 0 4 comitetului de audit.
1
3 Comitetul de audit include 2
1 5 membri şi preşedintele
2 0 comitetului de audit.
Structura comitetului de audit
1 2 2 nu este publicată.
0 0
Bucuresti Londra Frankfurt

Sursă: proiecție proprie ca urmare a datelor colectate

Datele colectate prezintă faptul că dintre companiile listate la bursa din București 2 nu prezintă
informații în privința structurii comitetului de audit, una dintre companii are un comitet de audit
format din 2 membri și un președinte, iar altă companie raportează existența a între 3-5 membri și
președintelui comitetului de audit.

În cadrul bursei din Londra, 5 dintre companiile analizate au nu număr de membri cuprins între
3-5 și președintele comitetului de audit, iar 2 dintre companii au comitete de audit formate din 5
sau mai mulți membri și președintele comitetului.

Companiile selectate din cadrul bursei de la Frankfurt, 2 dintre aceste nu prezintă informații în
ceea ce privește structura comitetului, 4 companii au un număr de 3-5 membri și președintele
comitetului de audit, iar o companie are un număr mai mare de 5 membri și președintele
comitetului de audit.

Grafic nr. 9 Structura comitetului de audit

Structura comitetului de audit

Structura comitetului de audit

nu este publicată.
17%
28% Comitetul de audit include 2
membri şi preşedintele
comitetului de audit.
Comitetul de audit include între 3
5% şi 5 membri şi preşedintele
comitetului de audit.

50% Comitetul de audit include mai

mult de 5 membri şi preşedintele
comitetului de audit.

Sursă: proiecție proprie ca urmare a datelor colectate

La nivelul tutoror companiilor analizate 50% din companii prezintă un comitet de audit format
din 3-5 membri și președintele comitetului de audit.
Independența comitetului de audit
Dacă analizăm criteriul independenței comitetului de audit din perspectiva codurilor de
guvernanță corporativă identificăm că codul bursei londoneze indică obligativitatea membrilor
ne-executivi și independenți, codul german de guvernanță corporativă nu specifică detalii privind
acest criteriu, în timp ce codul BVB specifică obligativitatea membrilor ne-executivi și un număr
suficient de membri independenți. Nu e de înțeles ce însemană exact acest „suficient”.

Grafic nr. 10 Independența comitetului de audit

Independența comitetului de audit

Criteriile de independenţă ale
membrilor comitetului de audit
nu sunt disponibile
Comitetul de audit include cel puţin
un membru independent, care nu
este membru executiv.
29% 28%
Majoritatea membrilor comitetului
de audit sunt neexecutivi.

Majoritatea membrilor comitetului

de audit sunt membrii
independenţi neexecutivi
9% Toţi membrii comitetului de audit
sunt neexecutivi.
29% 5%
Toti membrii comitetului de audit
0% sunt independenţi neexecutivi.

Sursă: proiecție proprie ca urmare a datelor colectate

De această dată am decis numai o analiză globală asupra companiilor , întrucât datele sunt foarte
diversificate. Acest criteriu prezintă cel mai mare procentaj al nedisponibilității informațiilor în
rapoartele anuale ale companiilor, 28% dintre companii nu publică informații privind
independența membrilor comitetului de audit. În 29% din companii membrii comitetului de audit
sunt independenți și ne-executivi și totodată, în 29% din companii se specifică că membrii
comitetului sunt ne-executivi, dar nu se precizează detalii cu privire la independeța acestora. 9%
dintre companii publică faptul că cel puțin unul dintre membrii comitetului de audit este
independent, ne-executiv.
Experiența profesională a membrilor comitetului de audit
Grafic nr. 11 Experiența profesională a membrilor comitetului de audit

Experiența profesională a membrilor comitetului

de audit Nici un membru al comitetului de audit
nu are experienţa în domeniul
5% financiar-contabil sau de audit.
Cel puţin un membru al comitetului
17% de audit are experienţă în domeniul
financiar-contabil sau de audit.
44% Cel puţin doi membri ai comitetului
6% de audit au experienţă în domeniul
financiar-contabil sau de audit.
0%
Majoritatea membrilor comitetului de
audit au experienţă în domeniul
financiar-contabil sau de audit.
28% Toţi membrii comitetului de audit au
experienţă în domeniul financiar -
contabil sau de audit.

Sursă: proiecție proprie ca urmare a datelor colectate

În ceea ce privește acest criteriu doar codul de guvernanță corporativ londonez indică că cel puțin
un membru al comitetuui de audit trebuie să aibă experiență profesională corespunzătoare, în
timp ce celelalte coduri nu precizează aceste detalii.

Rezultatele cercetării arată faptul că 44% dintre companii nu prezintă informații privind
experiența profesională a membrilor comitetului de audit, în 28% din cazuri e specificat că toți
membrii comitetului de audit au experiență profesională relelvantă, iar în 17% din companii cel
puțin un membru al comitetului de audit are experință relevantă.
Numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe parcursul unui an
Grafic nr. 12 Numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe parcursul unui an

Numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe

parcursul unui an
Numărul de întâlniri ale
comitetului de audit pe parcursul
unui an nu este publicat
21%
Numărul de întâlniri ale
42% 0% comitetului de audit pe parcursul
unul an este mai mic de 2.
Numărul de întâlniri ale
comitetului de audit pe parcursul
unui an este între 2 şi 4.
37% Comitetul de audit se întruneşte
mai mult de 4 ori pe parcursul unui
an.

Sursă: proiecție proprie ca urmare a datelor colectate

Numărul de întâlniri al comitetului de audit este între 2 și 4 întâlniri pe an în 27 % din companii,

iar în 42% din companii comitetul de audit se întrunește de mai mult de 4 ori pe an pe parcursul
unui an. Totodata, 21% din companii nu fac publice informațiile referitoare la numărul de
întâlniri pe an.
Responsabilitățile comitetului de audit
Tabel nr. 3 Rezultate colectate pentru criteriul Responabilitățile comitetului de audit

Responsabilităţile comitetului de audit Procent

Monitorizarea procesului de raportare financiară 78.95%
Monitorizarea conformităţii politicilor contabile 73.68%
Monitorizarea acurateţii procedurilor de control intern 73.68%
Monitorizarea auditului financiar extern (statutar) 57.89%
Face propuneri/recomandări pentru selecţia, numirea şi revocarea auditorului financiar extern 73.68%
Face propuneri/recomandări pentru selecţia, numirea şi revocarea auditorului intern 52.63%
Comitetul de audit asigură suport Consiliului de Administraţie/Consiliului de Supraveghere prin 68.42%
monitorizarea lucrărilor premărgătoare pentru auditarea situaţiilor financiare consolidate;
Revizuieşte şi aprobă planul anual de audit intern 68.42%
Monitorizează asigurarea criteriilor de independenţă pentru auditorul financiar extern 63.16%
Supraveghează eficienţa auditului intern 78.95%
Monitorizează eficienţa sistemului de control intern 73.68%
Monitorizează procesul de management al riscului 73.68%
Urmăreşte acţiunile de răspuns ale managementului la recomandările auditului financiar extern 57.89%
Monitorizează acţiunile de răspuns ale managementului la implementarea recomandărilor 78.95%
auditului intern
Revizuieşte declaraţia de guvernanţă corporativă emisă de management; 42.11%
Monitorizează cuantumul taxelor pentru serviciile de audit şi non-audit, în vederea eliminării 42.11%
circumstanţelor ce ar putea afecta independenţa auditorului financiar extern.
Urmăreşte eforturile managementului de a asigura conformitatea cu desfăşurarea cadrului legal 57.89%
aplicabil activităţilor companiei
Stabileşte o procedură prin care se asigură posibilitatea ca orice persoană angajată în cadrul 5.26%
companiei să poată raporta asupra unor evenimente sau fapte ilegale ce au loc in cadrul companiei
şi ce pot afecta capacitatea pe termen scurt şi lung a acesteia de a-şi atinge obiectivele, în deplină
siguranţă (politica de "whistle-blowing")
În cazul inexistenţei departamentului de audit intern, periodic comitetul de audit va analiza 5.26%
oportunitatea înfiinţării unui astfel de departament;
Propune modul de distribuire al profitului 0%
Informaţii insuficiente 10.53%
Sursă: proiecție proprie ca urmare a datelor colectate
Din datele colectate rezultă că majoritatea companiilor publică responsabilitățile companiilor de
audit. Printre aceste cele mai des întâlnite sunt (aproximativ 70% dintre companii):

 Monitorizarea procesului de raportare financiară

 Monitorizarea conformității politicilor contabile
 Monitorizare acurateții procedurilor de control intern
 Face recomandări pentru selecţia, numirea şi revocarea auditorului financiar extern
 Monitorizează asigurarea criteriilor de independenţă pentru auditorul financiar extern
 Supraveghează eficienţa auditului intern
 Monitorizează eficienţa sistemului de control intern
 Monitorizează procesul de management al riscului
 Monitorizează acţiunile de răspuns ale managementului la implementarea recomandărilor
auditului intern

Concluzii
Concluzia pe care am obținut-o realizând acest studiu este faptul că este acordată o mare atenție
funcției de audit intern ca promotor al guvernanței corporative, aceasta în domeniul literaturii de
specialitate cercetate. Nu același lucru putem spune și cu privire la codurile de guvernață
corporativă analizate, care nu specifică întotdeauna clar, poziția comitetului de audit, structura
acestuia sau rolurile acestuia în cadrul organizației. Deși companiile selectate fac componența
indicilor celor mai cotați, raportările acestora în ceea ce privește comitetul de audit nu au fost
întotdeauna prezentate în concordanță cu specifiicațiile codurilor de guvernanță corporativă. Cu
toate aceste multe dintre companii au furnizat și detalii importante, în ceea ce privește subiectul
comitetul de audit. E de remarcat faptul că piețele de capital lasă unele criterii la latitudinea
organizațiilor cu scopul de a acorda o anumită libertate în modul de organizare și implimentare a
auditului intern.

Scopul realizării acestui studiu a fost sublinierea rolului și importanței comitetului de audit intern
în contextul guvernanței corporative. În acest context considerăm că atenția acordată auditului
intern în contextul guvernanței corporative, ar trebuie să fie mult mai mare, atenția care este
necesară atât din punctul de vedere al reglementărilor de la nivelul țărilor, cât și din partea
întreprinderilor.
Bibliografie

Abdalamanam M., & Ziadat K., 2011, Internal Audit role in Corporate Governance, accesibil la
http://www.eurojournals.com/MEFE_11_15.pdf

Boța-Avram C & Matiș D., Analiza codurilor de guvernanță corporativă de la nivelul Uniunii
Europene din perspectiva contribuției auditului extrern, accesibil la
http://ideas.repec.org/a/blg/journl/v6y2011i1p5-18.html

Boța-Avram C. & Matiș D., Contribuția auditului intern in viziunea codurilor de guvernanță
corporativă de la nivelul Uniunii Europene-studiu comparativ, accesibil la
http://ideas.repec.org/a/alu/journl/v1y2008i10p18.html

Boța-Avram C. & Matiș D.,Comitetul de audit – interfața dintre auditul intern și auditul extern
în viziunea codurilor de guvernanță corporativă de la nivel european, accesibil la
http://ideas.repec.org/a/blg/journl/v6y2011i1p5-18.html

BVB, Codul de Guvernanță Corporativă al BVB, accesibil la

http://www.transgaz.ro/Downloads/guvernanta_corporativa/Codul%20de%20Guvernanta%
Davies M., 2008, Effective working relationships between audit committees and internal audit,
accesibil la http://ideas.repec.org/a/kap/jmgtgv/v13y2009i1p41-73.html

20Corporativa%20al%20Bursei%20de%20Valori%20Bucuresti.pdf

Dobroțeanu A. Răileanu A. & Dobroțeanu L., Trinomul audit extern – comitet de audit – audit
intern, în contextul reglementărilor privind guvernanța corporativă, accesibil la
http://www.revista.cafr.ro/revista.php?id=7&p=articol&aid=42

FRC, 2012, UK Corporate Governance Code, accesibil la

http://www.frc.org.uk/getattachment/a7f0aa3a-57dd-4341-b3e8-ffa99899e154/UK-Corporate-
Governance-Code-September-2012.aspx

Ghiță M., 2009, Auditul intern

GJM, German Corporate Governance Code, accesibil la http://www.corporate-governance-

code.de/eng/download/CorGov_Endfassung_E.pdf

Gramling A. & Hermanson D., 2006, What role is your internal audit function palying in
corporate governance, accesibil la
http://www.esv.info/download/katalog/inhvzch/9783503100569.pdf

KPMG, Internal Audit’s role in effective corporate governance, accesibil la

http://aci.kpmg.com.hk/docs/AC/Internal_audit_role.pdf
Tiron Tudor A., Auditul financiar-contabil, 2010

Turley S. & Zaman M., 2004, The corporate governance effects of audit commitees, accesibil la
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=632041
Anexe
Chestionar studiu

A. CONSIDERAŢII GENERALE
Sectorul de activitate:
Industrie
Comert
Servicii
Structura de conducere:
* unitară (one-tier)
*dualistă (two-tier)
B. PRACTICILE COMITETULUI DE AUDIT
Existenţa comitetului de audit
Comitetul de audit nu există.
Comitetul de audit nu există, dar responsabilităţile sale sunt îndeplinite de Consiliul de Administraţie
Comitetul de audit există.
Independenţa preşedintelui comitetului de audit
Nu se furnizează informaţii privind independenţa preşedintelui comitetului de audit
Preşedintele comitetului de audit face parte din managementul executiv
Preşedintele comitetului de audit nu face parte din managementul executiv al companiei.
Preşedintele comitetului de audit este independent şi nu face parte din managementul executiv al companiei
Experienţa profesională a preşedintelului comitetului de audit
Nu sunt oferite informaţii privind experienţa profesională a preşedintelui comitetului de audit
Preşedintele comitetului de audit nu are experienţă financiar-contabilă, sau de audit.
Preşedintele comitetului de audit are experienţă financiar-contabilă, sau de audit.
Structura comitetului de audit
Structura comitetului de audit nu este publicată.
Comitetul de audit include 2 membri şi preşedintele comitetului de audit.
Comitetul de audit include între 3 şi 5 membri şi preşedintele comitetului de audit.
Comitetul de audit include mai mult de 5 membri şi preşedintele comitetului de audit.
Independenţa comitetului de audit
Criteriile de independenţă ale membrilor comitetului de audit nu sunt disponibile
Comitetul de audit include cel puţin un membru independent, care nu este membru executiv.
Majoritatea membrilor comitetului de audit sunt neexecutivi.
Majoritatea membrilor comitetului de audit sunt membrii independenţi neexecutivi
Toţi membrii comitetului de audit sunt neexecutivi.
Toti membrii comitetului de audit sunt independenţi neexecutivi.
Experienţa profesională a membrilor comitetului de audit
Nici un membru al comitetului de audit nu are experienţa în domeniul financiar-contabil sau de audit.
Cel puţin un membru al comitetului de audit are experienţă în domeniul financiar-contabil sau de audit.
Cel puţin doi membri ai comitetului de audit au experienţă în domeniul financiar-contabil sau de audit.
Majoritatea membrilor comitetului de audit au experienţă în domeniul financiar-contabil sau de audit.
Toţi membrii comitetului de audit au experienţă în domeniul financiar - contabil sau de audit.
Informaţii insuficiente
Responsabilităţile comitetului de audit
Monitorizarea procesului de raportare financiară
Monitorizarea conformităţii politicilor contabile
Monitorizarea acurateţii procedurilor de control intern
Monitorizarea auditului financiar extern (statutar)
Face propuneri/recomandări pentru selecţia, numirea şi revocarea auditorului financiar extern
Face propuneri/recomandări pentru selecţia, numirea şi revocarea auditorului intern
Comitetul de audit asigură suport Consiliului de Administraţie/Consiliului de Supraveghere prin monitorizarea lucrărilor
premărgătoare pentru auditarea situaţiilor financiare consolidate;
Revizuieşte şi aprobă planul anual de audit intern
Monitorizează asigurarea criteriilor de independenţă pentru auditorul financiar extern
Supraveghează eficienţa auditului intern
Monitorizează eficienţa sistemului de control intern
Monitorizează procesul de management al riscului
Urmăreşte acţiunile de răspuns ale managementului la recomandările auditului financiar extern
Monitorizează acţiunile de răspuns ale managementului la implementarea recomandărilor auditului intern
Revizuieşte declaraţia de guvernanţă corporativă emisă de management;
Monitorizează cuantumul taxelor pentru serviciile de audit şi non-audit, în vederea eliminării circumstanţelor ce ar putea
afecta independenţa auditorului financiar extern.
Urmăreşte eforturile managementului de a asigura conformitatea cu desfăşurarea cadrului legal aplicabil activităţilor
companiei
Stabileşte o procedură prin care se asigură posibilitatea ca orice persoană angajată în cadrul companiei să poată raporta
asupra unor evenimente sau fapte ilegale ce au loc in cadrul companiei şi ce pot afecta capacitatea pe termen scurt şi lung
a acesteia de a-şi atinge obiectivele, în deplină siguranţă (politica de "whistle-blowing")
În cazul inexistenţei departamentului de audit intern, periodic comitetul de audit va analiza oportunitatea înfiinţării unui
astfel de departament;
Propune modul de distribuire al profitului
Informaţii insuficiente
Numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe parcursul unui an
Numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe parcursul unui an nu este publicat
Numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe parcursul unul an este mai mic de 2.
Numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe parcursul unui an este între 2 şi 4.
Comitetul de audit se întruneşte mai mult de 4 ori pe parcursul unui an.