Sunteți pe pagina 1din 63

UNIVERSITATEA „VALAHIA” din TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE


Specializarea: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE
STUDII UNIVERSITARE

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator:
Conf.univ.dr. Marinela MANEA

Absolvent:
Remus Ionuţ POPESCU

Târgovişte
2014
UNIVERSITATEA „VALAHIA” din TÂRGOVIŞTE
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
Specializarea: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE

LUCRARE DE LICENŢĂ

cu titlul:

CREDITAREA
CLIENTELEI
NEFINANCIARE

Coordonator:
Conf.univ.dr. Marinela MANEA

Absolvent:
Remus Ionuţ POPESCU

Târgovişte
2014

2
CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………… 4

CAPITOLUL I
CREDITAREA BANCARĂ ………………………………………………… 6
1.1. Rolul băncilor comerciale în cadrul sistemului bancar ……………………... 6
1.2. Băncile comerciale: funcţii şi operaţiuni efectuate …………………………. 7
1.3. Controlul creditelor bancare ………………………………………………… 10
1.4. Principii generale şi reglementări privind activitatea de creditare …………. 12

CAPITOLUL II
CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE ACORDATE 15
CLIENTELEI NEFINANCIARE
2.1. Contabilitatea creditelor bancare ……………………………………………. 15
2.2. Contabilitatea creditelor acordate clientelei nefinanciare …………………... 16
2.3. Etapele procesului de creditare ……………………………………………… 20
2.3.1. Analiza creditului …………………………………………………….. 20
2.3.2. Acordarea creditelor ………………………………………………….. 21
2.3.3. Analiza bonităţii agenţilor economici ………………………………... 23
2.3.4. Garanţiile creditului …………………………………………………... 25
2.3.5. Dobânzi şi comisioane la creditele bancare ………………………….. 26
2.3.6. Rambursarea creditelor pe termen scurt ……………………………… 27
2.3.7. Documentaţia de credite ……………………………………………… 28

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
CREDITAREA S.C. CYLEX S.R.L. TÂRGOVIŞTE DE CĂTRE B.C.R. – 30
SUCURSALA JUDEŢEANĂ DÂMBOVIŢA
3.1. Aspecte nefinanciare referitoare la activitatea clientului ………………........ 30
3.2. Bonitatea clientului. Analiza economico-financiară ………………………... 32
3.3. Determinarea valorii de creditare. Analiza cash-flow …………………......... 38

CONCLUZII ……………………………………………………………………… 41

ANEXE ……………………………………………………………………………… 44

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………… 62

3
INTRODUCERE

Băncile au rol important în a asigura o bună funcţionare a economiei naţionale,


precum şi a unităţilor, ceea ce presupune, pe lânga alte cerinţe, şi crearea unui sistem
bancar modern, capabil să ofere o gamă variată de servicii tuturor categoriilor de agenţi
economici.
Banca Naţională a României deţine atributele oricărei ţări cu tradiţie în economia
de piaţă, iar reglementările actelor normative în vigoare au redat sistemului bancar rolul de
coloană vertebrală financiară a economiei de piaţă.
Realizarea programelor de dezvoltare, pe plan naţional, depinde atât de factori
interni cât şi de factori externi, în condiţiile amplificării procesului de internaţionalizare,
astfel că pentru ţara noastră plaţile internaţionale corespunzatoare schimburilor cu diverse
state se realizează doar prin intermediul băncilor, ca şi relaţiile cu organismele financiare
internaţionale din partea cărora România beneficiază de credite, respectiv Fondul Monetar
Internaţional şi Banca Mondială. Cele menţionate au ca determinare necesitatea existenţei
şi dezvoltării unui sistem bancar cu o structură instituţională adecvată mecanismelor pieţei
şi continuarea acţiunii privind schimbarea conţinutului de ansamblu al relaţiilor din acest
domeniu.
Activitatea bancară are ca scop final obţinerea de profit, cu riscul existent
concretizat în toate neajunsurile ce rezultă din operaţiile pe care banca le desfăşoară.
Scopul propus al lucrării este de a analiza o serie de aspecte privind contabilitatea
creditelor bancare acordate clientelei nefinanciare din România, tema fiind de actualitate.
Subiectul este incitant prin actualitatea, extinderea şi importanţa lui, fapt ce a necesitat o
laborioasă muncă de documentare, de coroborare şi asamblare a informaţiilor şi
cunoştinţelor necesare dezvoltării ei. Utilizarea şi valorificarea unei bibliografii selecte,

4
opera unor specialişti ai domeniului, recunoscuţi în România şi pe plan internaţional a
constituit, de asemenea, o preocupare principală în elaborarea acestei lucrări.
Primul capitol tratează aspecte privind creditarea bancară, rolul băncilor comerciale
în cadrul sistemului bancar, controlul creditelor bancare, cel de-al doilea capitol cuprinde o
prezentare detaliată a procesului de creditare şi a contabilităţii creditelor acordate clientelei
nefinanciare, studiul de caz prezentat încercând să releve partea practică a celor
menţionate, cu referire la o societate comercială.

5
CAPITOLUL I

CREDITAREA BANCARĂ

1.1. Rolul băncilor comerciale în cadrul sistemului bancar

Instituţii financiare specializate atât în atragerea şi plasarea de resurse prin


acordarea de credite, băncile comerciale efectuează şi plăţi între titularii de cont, agenţi
economici.
În zilele noastre produsele şi serviciile băncilor comerciale s-au diversificat foarte
mult, iniţial acestea mijlocind creditul comercial direct între agenţii economici, prin
preluarea de la aceştia a titlurilor de credit comercial (cambii).
Sub forma distribuirii de credite, legătura directă cu agenţii economici referitoare la
constituirea şi utilizarea depozitelor, agenţi economici concretizaţi în persoane fizice sau
juridice, conferă băncilor şi calitatea de centru de efectuare a plăţilor între titularii de cont.
Activităţile desfăşurate de băncilor comerciale au în vedere acordarea de credite,
atragerea disponibilităţilor monetare prin operativitate şi condiţii de depozitare avantajoase
din punct de vedere al remunerării, lichidităţii, disponibilităţii şi siguranţei, păstrarea în
siguranţă a valorilor, asigurarea unei circulaţii eficiente a mijloacelor şi instrumentelor de
plată în scopul derulării rapide a decontărilor între clienţii băncilor, sporirea şi
diversificarea ofertei de servicii financiare pentru clienţi, persoane fizice şi juridice.
Dintre acestea, unele activităţi gerenează operaţiuni bilanţiere (pasive şi active),
altele operaţiuni extrabilanţiere.1

1.2. Băncile comerciale: funcţii şi operaţiuni efectuate


1
Basno C., Dardac N., Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2006
6
Funcţiile băncii comerciale, ca instituţie financiară, au în vedere acceptarea şi
păstrarea depozitelor de bani de la clienţi, acordarea de credite din excedentul de bani în
depozite clienţilor acceptaţi care au nevoia de a împrumuta, respectiv scoaterea şi
transferul banilor dintr-un cont în altul.
O bancă comercială reprezintă o instituţie de interes public, în sensul că efectuează
un serviciu public şi afectează interesul public (depunătorii) 2, este intermediar financiar
(atrage fonduri şi le plasează celor care au nevoie, operează în principal pe piaţa monetară)
şi este administrator de risc, în sensul că, în procesul intermedierii îşi asumă riscuri
precum cel de dobândă, de timp (scadenţă), de curs, de client (solvabilitate), risc de
tranziţie (transfer), riscul de ţară (politic, economic).
Serviciile acordate de bănci constau în acordarea de împrumuturi şi avansuri
(credite pe termen mediu şi lung, overdraft, împrumut personal, cont de împrumut,
avansuri), de creare de depozite şi economisiri (cont curent, cont economisiri, cont
depozit), de transfer al banilor (plăţi) prin ordin de plată, direct debiting, cont giro,
electronic banking. De asemenea, oferă servicii financiare cu străinătatea (plăţi
internaţionale - incasso, tranzacţii valutare, finanţarea importurilor/exporturilor) şi servicii
de consultanţă financiară (facturing, forfaiting, leasing).
Băncile comerciale (propriu-zise) pot fi bănci cu amănuntul (Retail Banks). Acestea
au clienţi individuali (publicul) şi instituţionali, operează cu un număr mare de tranzacţii în
valoare foarte mică, oferă servicii populaţiei şi întreprinderilor mici şi deţin reţea mare de
sucursale. A doua categorie este cea a bănci cu ridicata (Whosale/Corporate Banks),
acestea având numai clienţi instituţionali (societăţi), ce oferă servicii marilor clienţi
(societăţi multinaţionale, guvern sau întreprinderi de stat), operează atât pe pieţele locale
cât şi pe europieţe şi efectuează tranzacţii puţine dar de volume foarte mari.
Baza de operaţii a băncilor cu ridicata are şn vedere pieţele interbancare (în monedă
locală şi străină), emisiunele de CD (în monedă locală şi străină) şi împrumuturi la termen
(rollover creditis) cu dobânzi diferite3.
Băncile comerciale efectuează operaţiuni pasive şi active.
A. Operaţiunile pasive se evidenţiază în pasivul bilanţului sub forma
împrumuturilor de la banca centrală şi de la alte instituţii financiare, depozitele la vedere şi

2
V. Lăzărescu, Băncile comerciale în economia de piaţă, Editura Agora, Bacău, 2008
3
www. finint.ase.ro
7
la termen şi a capitalului propriu şi reprezintă pentru băncile comerciale operaţiuni de
constituire a resurselor.
a) Depozitele bancare - constituie principala resursă financiară a băncilor
comerciale şi se formează din depozite la termen, rezultate din disponibilităţile depuse în
toate conturile deschise la bănci, din care se pot face plăţi la cerere şi pentru care banca nu-
şi rezervă dreptul de a solicita înştiinţarea scrisă asupra unei viitoare retrageri de numerar,
şi din cea mai importantă sursă între pasivele bancare, şi din depozitele la vedere, ce sunt
atrase prin emitere de către bănci a certificatelor de depozit negociabile, purtătoare de
dobânzi mari şi cu scadenţe diversificate, de la 7 zile la 7 ani şi au scadenţa prestabilită,
eventualele retrageri înainte de a ajunge la maturitate fiind supuse penalizării prin dobânzi.
Certificatele de economii sunt cele aflate în structura depozitelor la termen, în baza
cărora se emit instrumente nenegociabile în care se specifică dobânda şi scadenţele.
b) Împrumuturile, grupate în împrumuturi contractate la alte instituţii financiare şi
împrumuturi de refinanţare de la Banca Centrală.
Pentru a-şi asigura lichidităţile şi pentru a optimiza structura portofoliului de titluri
pe care le deţin, băncile comerciale apelează la refinanţare, aceasta îmbracând forma
rescontării cambiilor, cedării în pensiune (cu contract de răscumpărare) a unei părţi din
portofoliul de titluri, contractării de împrumut prin angajarea de titluri (operaţiune de
lombardare)4.
Modalitatea de procurare a unor noi resurse de creditare prin cedarea portofoliului
de efecte comerciale unei alte bănci comerciale, băncilor de scont, dar de regulă, băncilor
de emisiune, reprezintă rescontul, operaţiune specifică recreditării sau refinanţării.
Recreditarea este condiţionată de garanţiile pe care le oferă creanţele şi
caracteristicile lor. Astfel, unele creanţe sunt negociabile, în timp ce altele nu pot deveni
obiect al vânzării-cumpărării.5
Împrumuturile interbancare pe termen scurt sunt împrumuturile contractate la alte
instituţii financiare, la o rată a dobânzii minimă, şi deţin o pondere mare în bilanţul
băncilor mari.Atragerea de resurse financiare prin emisiunea titlurilor proprii de credit
(obligaţiuni) deţin o pondere mică în ansamblul operaţiunilor pasive ale băncilor
comerciale.
c) Capitalul propriu deţine o pondere scăzută în totalul pasivelor bancare. Riscul
de faliment este destul de mare, motiv pentru care se prevăd prin legislaţia bancară

4
Basno C., Dardac N., Operaţiuni bancare. Instrumente şi …,op.cit., pag. 50-57
5
Vasile Turliuc, Vasile Cocriş, Monedă şi credit, Editura Ankarom, Iaşi, 2007
8
plafoane minime pentru gradul de capitalizare, exprimate ca pondere a capitalului propriu
în totalul activelor riscante.
În structura capitalului propriu includem capitalul social şi fondul de rezervă.
Capitalul social reprezintă capitalul investit de acţionari. Fondul de rezervă se
constituie din profitul băncii în scopul asigurării lichidităţii şi solvabilităţii acesteia.6
Capitalul social se formează prin emisiunea şi subscrierea de acţiuni.
Pentru acoperirea unor pierderi care se înregistrează în activitatea lor, pierderi
generate în principal de insolvabilitatea unor debitori, băncile comerciale îşi constituie un
fond de rezervă. Prin capitalizare, resursele proprii constituite sub forma fondului de
rezervă ating o mărime egală cu cea a capitalului social.
Pentru menţinerea unui anumit plafon de lichidităţi, băncile comerciale recurg la
constituirea unor provizioane, reglementate, constituite, potrivit unor acte normative pentru
amplificarea capitalurilor bancare proprii, sau provizioane de risc pentru acoperirea
pierderilor a căror natură poate fi prevăzută, fără a se şti exact mărimea şi momentul
producerii lor.
B. Operaţiunile active – constituie operaţiuni de utilizare a resurselor în scopul
obţinerii de profit, evidenţiindu-se în activul bilanţier sub forma activelor corporale şi altor
active, numerarului şi rezervelor în depozite la banca centrală, titlurilor, creditelor.
Primul şi ultimul post nu generează venituri, însă nu este obligatorie constituirea lor
pentru asigurarea lichidităţii şi a bunei desfăşurări a activităţii bancare.
Întrucât veniturile provin din achiziţionarea de titluri şi acordarea de credite,
determină ca acestea să deţină ponderea cea mai mare în totalul operaţiunilor active.
Titlurile de proprietate sau de creanţă, pe termen lung sau pe termen scurt,
guvernamentale şi private, se inlcud în structura portofoliului de titluri, purtătoare de venit
sub formă de dobânzi, dividende, rentă sau scont. Pentru maximizarea profitului şi
asigurarea lichidităţii, constituirea lui este importantă.
Mărimea portofoliului de titluri este determinată de volumul titlurilor necesare ca
garanţii, volumul resurselor disponibile, după satisfacerea nevoilor de lichiditate ale băncii
şi a solicitării de credite şi rentabilitatea relativă a plasamentului în titluri.
Modalităţile de constituire a portofoliului de titluri au în vedere luarea titlurilor în
pensiune, scontarea cambiilor, lombardarea titlurilor de credit pe termen lung emise de stat

6
Basno C., Dardac N., Operaţiuni bancare. Instrumente şi …, op.cit., pag. 57-62
9
sau întreprinderi şi achiziţia directă a titlurilor prin subscrieri, licitaţie sau prin bursa de
valori.7
Operaţiunile de creditare şi de plasament pe baza depozitelor bancare constituite
sunt operaţiuni active ale băncilor comerciale. Creditând agenţii economici, băncile
comerciale operează cu mai multe categorii de credite, precum creditele pentru activitatea
de exploatare, creditele pentru constituirea unor active fixe.
De regulă, creditele pentru constituirea unor active fixe se acordă pe termen scurt,
cele mai multe întreprinderi apelând la credite pentru activitatea de exploatare, în vederea
susţinerii activităţii curente, sub forma a două produse bancare, respectiv creditarea
creanţelor şi creditele de trezorerie.8
Cea mai mare pondere a creditelor acordate agenţilor economici este deţinută în
totalul operaţiunilor active.
Importanţa acestei activităţi de creditare bancară decurge din rolul creditelor ca
liant al relaţiilor băncii cu clienţii serioşi şi solvabili, principală sursă de venit pentru bănci
şi sursă de acoperire a dificultăţilor financiare ale agenţilor economici.9

1.3. Controlul creditelor bancare

Băncile comerciale au dreptul să controleze nu numai utilizarea împrumuturilor ci


şi principalele laturi ale activităţii acestora, inclusiv gradul de îndeplinire a principalilor
indicatori economico-financiari, datorită ponderii mari a creditelor în totalul fondurilor
utilizate de agenţii economici.
Exercitarea controlului bancar al creditelor se realizează scriptic, pe baza
documentelor, dar şi faptic, prin verificarea concretă a situaţiilor agenţilor economici
împrumutaţi.
Controlul se realizează diferenţiat, pentru credite pe termen scurt şi separat pentru
cele pe termen lung şi mediu, pe cele două tipuri mari de credite.

7
Basno C., Dardac N., Floricel C., Moneda,credit,banci, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1993
8
Păusescu, Dedu V., Tehnica şi evidenţa operaţiunilor bancare, curs lito, A.S.E., Bucureşti, 2006
9
Basno C., Dardac N., Operaţiuni bancare. Instrumente şi ...,op.cit., pag 60-62

10
Controlul bancar al creditelor pe termen scurt
Pe baza datelor din balanţa de verificare şi a datelor patrimoniale, verificarea
scriptică se face lunar, şi trimestrial pentru agenţii economici care nu au credite, dobânzi şi
plăţi restante. Inspectorul sau economistul băncii, pe baza datelor menţionate mai sus,
întocmeşte situaţia garanţiei creditelor pe termen scurt. În situaţia în care rezultă minus de
garanţie, din verificare, creditele egale cu minusul de garanţie se vor rambursa în aceeaşi
zi. Minusul de garanţie se transformă în credite restante cu dobândă penalizatoare, în
situaţia în care agentul economic nu are disponibilităţi băneşti.
Controlul creditelor pune mare accent pe urmărirea creditelor negarantate, deci a
minusului de garanţie. Conducerii băncii i se prezintă situaţii ce cuprind propuneri de
sistare a creditării, analiza faptică a agentului economic împrumutat, situaţii de recuperare
a creditelor restante, plusurile de garanţie fiind luate în consideraţie pentru acordarea unor
eventuale credite suplimentare viitoare.
Inspectorii sau grupul de control al băncii efectuează controlul faptic, trimestrial
sau la termen scurt, după un grafic elaborat de comitetele de direcţie ale băncilor
comerciale sau de către direcţiile generale de control propriu. Controlul faptic poate fi
efectuat o dată pe trimestru, în situaţia în care agentul economic prezintă o bonitate foarte
ridicată.
Elementele controlul faptic:
1. Analiza şi urmărirea gradului de realizare a indicatorilor principali ai agentului
economic împrumutat, cu accent pe utilizarea capacităţilor de producţie, realizarea
fluxului de numerar, comparativ cu cel prezentat băncii, o dată cu documentele de
creditare, realizarea programelor de producţie, depozitarea şi conservarea
produselor, stadiul de fabricaţie a produselor, existenţa resurselor şi factorilor de
producţie, respectarea contractelor cu beneficiarii, existenţa pieţelor de desfacere,
conservarea garanţiilor, respectarea destinaţiei creditelor, existenţa faptică a datelor
din contabilitatea agentului economic;
2. Cântărirea, numărarea, măsurarea şi evaluarea garanţiilor;
3. Constatările (într-o notă de control);
4. Măsurile luate;
5. Întocmirea actelor de control şi înregistrarea lor la bancă.

11
1.4. Principii generale şi reglementări privind activitatea de creditare

Între credit şi situaţia financiară a agenţilor economici există o interdependenţă.


Prin situaţia creditelor, în primul rând, se respectă starea financiară a oricărui întreprinzător
angajat în relaţia de creditare, iar o bună susţinere financiară, în al doilea rând, va genera
condiţii favorabile pentru obţinerea de noi credite.
Cunoaşterea principiilor şi uzanţelor băncilor comerciale în materie de creditare
prezintă interes pentru întreprinzătorii cu capital de stat, cât şi pentru cei cu capital privat,
problematica diferind de la o bancă comercială la alta, mai mult sau mai puţin.
Considerăm că practica Băncii Comerciale Române este reprezentativă în acest
sens, deşi nu se poate susţine că s-a stabilizat totalmente pe un management bancar
modern. Totodată, BCR, ca volum de activitate în spectrul băncilor comerciale din
România, deţine de departe o poziţie prioritară.
Eliminând diferenţierile care operau în creditarea agenţilor economici cu capital
privat faţă de cei cu capital public, reglementările recente ale BCR referitoare la creditare
sunt elaborate într-o concepţie modernă.10
Operaţiunile de creditare efectuate de băncile comerciale au la bază prudenţa
bancară, criteriu fundamental de politică bancară ce caracterizează întreaga activitate,
precum şi următoarele principii generale:
1. Suportul formal fără de care creditul nu poate exista este credibilitatea.
Realizarea dobândirii încrederii presupune cunoaşterea clienţilor printr-o permanentă
activitate de informare şi documentare asupra situaţiei patrimoniale şi financiare, calităţilor
morale şi profesionale ale managerilor societăţii şi relaţiile cu partenerii, a relaţiilor cu
partenerii reputaţiei, privită prin prisma calităţilor produselor şi serviciilor.11
2. Forma contractuală, conform prevederilor articolului 21 din Legea 33/1991
privind activitatea bancară din România: „toate operaţiunile de credit şi garanţii ale
societăţilor bancare vor trebui consimţite în documente contractuale din care să rezulte
clar toţi termenii şi toate condiţiile respectivelor tranzacţii”12.
3. Principiu general al activităţii bancare, destinaţia creditului dă dreptul băncii de
a urmări respectarea modului de utilizare şi obligă pe împrumutator să utilizeze creditul în
concordanţă cu scopul pentru care a fost acordat13.

10
Vasile Turliuc, Vasile Cocriş, Monedă şi Credit, Editura Ankarom, Iaşi, 2007
11
Pavel V. Ungureanu, Managermentul performantei bancare, Editura Expert, Bucuresti, 2011
12
Legea nr.33/1991 privind activitatea bancară din România, articolul 21
12
Activitatea de creditare trebuie să prezinte interes atât pentru agenţii economici ce
urmăresc consolidarea afacerilor cât şi pentru pentru bancă.14
4. Orice credit trebuie garantat cu bunurile mobile şi imobile sau titluri de valori
existente în patrimoniul societăţii.15 Garantarea creditului asigură băncile de rambursarea
la scadenţă a ratelor de credit şi achitarea dobânzilor aferente. După natura lor, garanţiile
pot fi garanţii reale şi garanţii personale.
Este nevoie să se ţină seama de posibilităţile reale de rambursare a creditelor pe
seama lichidităţilor generate de activitatea economică, garanţiile constituind o sursă de
protecţie a creditorului în cazul unor împrejurări neprevăzute.
Se va porni de la valoarea contabilă a bunurilor corporale şi necorporale care fac
obiectul garanţiei pentru stabilirea cuantumului garanţiei creditelor, valoare actualizată în
funcţie de valoarea de piaţă a acestora. Garanţiile constituite sunt benefice atât pentru
debitor cât şi pentru bancă, banca având dreptul să verifice modul în care agenţii
economici utilizează creditele acordate, constituite şi păstrează garanţiile creditelor
acordate.16
5. Rambursarea creditelor la scadenţă conferă echilibru în întregul proces de
creditare şi asigură condiţii pentru reluarea continuă a acestui proces şi presupune
restituirea sumelor împrumutate la termenele stabilite. Nerambursarea la termen a ratelor
prevăzute în contract atrage după sine declanşarea procedurii de executare silită şi plata de
dobânzi penalizatoare.
6. Dobânda percepută pentru creditele acordate se negociază de băncile
comerciale având în vedere dobânda pieţei, raportul dintre cererea şi oferta de capital, şi
constituie interesul ce stă la baza oricărei operaţiuni de credit şi constituie preţul creditului
utilizat. Dacă agenţii economici împrumutaţi continuă să înregistreze plăţi restante din
credite şi dobânzi şi s-au epuizat toate posibilităţile de recuperare a creanţelor băncii,
atunci se va proceda la punerea în întârzieri şi declanşarea procedurii de execuatre silită.
Aplicarea unitară a principiilor creditării pentru toţi beneficiarii de credite creează
posibilitatea urmăririi operative a resurselor de creditare şi antrenarea acestora potrivit
necesităţilor reale ale economiei17.

13
C. Basno, N. Dardac, Constantin Floricel, Monedă. Credit. Bănci. Aplicaţii şi studii de caz, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2007
14
V.Turliuc, V. Cocriş, Monedă şi….,op.cit. pag. 62
15
Nicolae Dănilă, Money and Credit, Centrul Editorial Poligrafic ASE, Bucureşti, 2008
16
Cosmin Brendea,V.E.Daeanu, Marius Zamfirescu, Marilena Ghita, Riscul si performanta creditului bancar în
Romania, Bucuresti, 2011
17
V. Turliuc, V. Cocriş, Monedă şi …, op.cit. pag. 62
13
14
CAPITOLUL II

CONTABILITATEA CREDITELOR
BANCARE ACORDATE CLIENTELEI
NEFINANCIARE

2.1. Contabilitatea creditelor bancare

Creditele acordate de bănci reprezintă creanţe, asupra beneficiarilor, constituite


pentru satisfacerea nevoilor temporare de finanţare a acestora.
Creditarea reprezintă unul dintre serviciile prestate de bănci în favoarea
clientelei sale precum şi a altor bănci.
Beneficiari ai creditelor pot sã fie orice client al bãncii, persoanã fizicã sau
juridicã, precum şi alte societãţi bancare.
Contabilitatea creditelor acordate clientelei se ţine cu ajutorul conturilor din
clasa a doua a planului de conturi “Operaţiuni cu clientela”, şi anume:
- contul 2511 "Conturi curente" prin soldul său debitor reflectă creditele
acordate sub forma de avans în cont sau linie de credit în cont.
- conturile din grupa 20 "Credite acordate clientelei", în cadrul căreia sunt
cuprinse conturi de creanţe pe destinaţii ale creditelor acordate covârşitoarei ponderi
ale clientelei, adică celei nefinanciare;
- contabilitatea creditelor interbancare se realizează cu ajutorul conturilor din
clasa 1, grupa 14 “Credite şi împrumuturi interbancare”
- in afara de acestea se mai utilizează si alte grupuri de conturi privind
depozitele valorile în pensiune sau cele acordate clientelei financiare.

15
2.2. Contabilitatea creditelor acordate clientelei nefinanciare

Prin planificarea creditelor şi a resurselor de acoperire a acestora, băncilor le


revine responsabilitatea de a urmări şi controla modul în care se dimensionează
necesarul de credite în corelaţie cu activitatea de producţie şi circulaţie a mărfurilor,
de a asigura o concordanţă între mişcarea banilor şi mişcarea valorilor materiale în
vederea asigurării unei circulaţii băneşti normale.18
Creditele acordate clientelei nefinanciare, ocupă ponderea covârşitoare a
creditelor acordate şi a clienţilor beneficiari. Această clientelă este formată din
persoane fizice şi persoane juridice care desfăşoară activităţi comerciale şi
necomerciale, cu excepţia celor care desfăşoară activităţi de mobilizare a resurselor
băneşti pe piaţa de capital.
Cu ajutorul conturilor din grupa 20 “Credite acordate clientelei” se ţine
evidenţa şi a altor credite acordate, în conturi distincte, în funcţie de scopul,
destinaţia creditelor sau în funcţie de calitatea beneficiarilor şi de termenul de
acordare, după cum urmează:
Contul 202 “Credite de trezorerie” ţine evidenţa creditelor acordate
clientelei, pe termen scurt, pentru acoperirea necesarului de lichidităţi privind
activitatea de exploatare curentă: vânzări cu plata în rate, credite acordate
persoanelor fizice, credite pe descoperit de cont, credite pe bază se linii globale de
credite, credite pentru finanţarea stocurilor, credite pentru import, avansuri temporare
garantate cu certificate de depozit şi alte credite acordate persoane fizice.
Acest cont sintetic de gradul I, se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul
II:
- 2021 “Credite de trezorerie”;
- 2027 “Creanţe ataşate”.
Contul 2021 “Credite de trezorerie” se dezvoltă, la rândul său, în alte două
conturi sintetice de gradul III, pentru a uşura reflectarea creanţelor pe destinaţii ale
creditelor de trezorerie.
Contul 2027 “Creanţe ataşate” ţine evidenţa creanţelor din dobânzi calculate la
creditele de acest fel, neajunse la scadenţă.

18
Ionescu Lucian,”Bancile si operatiunile bancare”,Editura Economica,Bucuresti,2006
16
• Exemplu : Se înregistrează în contabilitate operaţiile privind creditul
acordat unei persoane fizice in suma de 10000 lei.
1. Înregistrarea în afara bilanţului a angajamentului de finanţare către clientelă, conform
contractului încheiat:

90319 “Cont curent” / client = 999 “Contrapartida” 10000

- cu valoarea totală a angajamentului de finanţare


2. Acordarea creditului pentru persoane fizice, în baza unui contract de credit:

20212 “Credite acordate persoanelor fizice” /client= 25110 “Cont curent” /client 10000

- cu suma angajată concomitent

999 “ Contrapartida” /client = 90319 “Alte deschideri de credit confirmate”/ client 10000

- cu suma angajată de client


3. Înregistrarea şi încasarea comisioanelor prevăzute în decizie:

2511 “Cont curent” /client = 7029 “Venituri din comision” 500

4. Calculul dobânzilor aferente sumei angajate

2027“Creanţe ataşate creditelor/client = 70213“Venituri din dobânzi la credite


500

reprezentând vânzări rate


- cu dobânda cuvenită instituţiei de credit
5. Încasarea dobânzilor calculate şi a ratelor conform graficelor prevăzute în acte
adiţionale:

2511 “Cont curent” /client = 2027 “Creanţa ataşată creditelor” /client


40

- cu valoarea dobânzii calculate

2511 “Cont curent” /client = 20212 “Credite persoanelor fizice” /client


210

- cu valoarea ratelor
Contul 203 “Credite pentru export” este destinat ţinerii evidenţei creditelor
de acesta natură garantate cu creanţe asupra străinătăţii, credite furnizor, credite
cumpărător sau alte credite pentru export.
Creditul furnizor se acordă pe termen lung şi mediu furnizorilor rezidenţi şi
sunt garantate cu creanţe asupra clienţilor externi.

17
Creditul cumpărător se acordă cumpărătorului străin, nerezident, pe termen
lung şi mediu, pentru plata furnizorilor interni.
Contabilitatea creditelor de export se ţine cu ajutorul contului sintetic de
gradul I, dezvoltat în două conturi sintetice de gradul II:
- 2031 “Credite pentru export”, dezvoltat la rândul său în conturi sintetice de
gradul III pe feluri de credite acordate;
- 2037 “Creanţe ataşate”, destinat reflectării dobânzilor neajunse la scadenţă.

• Exemplu: Se înregistrează în contabilitate a operaţiile privind creditul


pentru export acordat unui exportator rezident pentru exportul de bunuri şi servicii
in suma de 300000 EUR
1. Înregistrarea în afara bilanţului a angajamentului de finanţare în favoarea
clientelei, conform contractelor încheiate , şi actelor adiţionale:

90319/ “Alte deschideri de credite confirmate” /client = 999 “ Contrapartida” 300000

- cu valoarea totală a angajamentelor de finanţare

2. Acordarea creditelor pentru exportatori:

20312 “Credite pentru exportatori” / client = 2511 “Cont curent” /client 300000

- cu suma angajată
concomitent

999 “Contrapartida” = 90319 “Alte deschideri de credit confirmate” /client


300000

- cu suma angajată de client

3. Înregistrarea şi încasarea comisioanelor prevăzute în decizie:

999 “Cont curent” / client = 70291 “Venituri din comisioane”


1500

4. Calculul dobânzilor aferente sumei angajate:

2027 “Creanţa ataşată” / client = 70214 “Venituri din dobânzi la credite


exportatori”75000

- cu dobânda cuvenită instituţiei de credit

18
5. Încasarea dobânzilor calculate şi a ratelor conform graficelor prevăzute în contract sau
adiţionale
2511 “Cont curent” /client = 2027 “Creanţa credite export” /client
625

- cu valoarea dobânzilor calculate

2511 “Cont curent” /client = 20312 “Credite pentru exportatori” /client


2500
- cu valoarea ratelor

Contul 204 “Credite pentru echipamente” ţine evidenţa creditelor pe


termen lung şi mijlociu pentru finanţarea investiţiilor productive efectuate de clienţi,
pentru imobilizări necorporale, pentru achiziţionări de utilaje, construcţii şi
amenajări.
Pentru a facilita reflectarea atât a creditelor cu această destinaţie cât şi
creanţelor din dobânzile neajunse la scadenţă, aferente acestor credite, conturi
sintetice de gradul I se dezvoltă în două conturi sintetice operaţionale de gradul II:
- 2041 “Credite pentru echipament”;
- 2047” Creanţe ataşate”.
În această categorie intră în general creditele pe termen mijlociu şi lung
acordate clientelei pentru finanţarea investiţiilor productive.
Contul 205 “Credite pentru bunuri imobiliare” este destinat evidenţei
creditelor acordate utilizatorului final pentru achiziţionarea, construirea sau
amenajarea bunurilor imobiliare, în două variante.
Dacă bunurile imobiliare sunt destinate locuirii sau închiderii, ajutorul bancar
poartă denumirea de credite investitori, iar dacă bunurile imobiliare sunt destinate
vânzării, ajutorul bancar poartă denumirea de credite promotori.
În concordanţă cu aceste particularităţi, contul sintetic de gradul I, se
dezvoltă în trei conturi operaţionale de gradul II, astfel:
- 2051 “Credite investitori”;
- 2052 “Credite promotori”;
- 2057” Creanţe ataşate”.
Credite pentru investitori
În această categorie intră în general creditele pe termen mijlociu şi lung
acordate clientele pentru achiziţii, amenajări sau reparaţii de bunuri imobiliare, cu
destinaţii de locuinţă.

19
Credite promotori
În această categorie intră în general creditele acordate promotorilor imobiliari
de construcţii de locuinţe, credite pentru cumpărarea terenurilor, credite pentru
demararea construcţiilor, credite pentru efectuarea lucrărilor de construcţii şi credite
pentru finanţarea locuinţelor construite aflate în aşteptarea vânzării.
Contul 206 “Alte credite acordate clientelei” ţine evidenţa creditelor
acordate pe termen lung şi mijlociu, care nu pot fi încadrate în categoriile
anterioare de credite.
Toate conturile enunţate sunt conturi de activ, care se debitează cu creanţele
privind creditele acordate, respectiv, din dobânzi.
În concluzie, debitarea creditelor acordate are loc, fie în corespondenţă cu
contul 101 “Casa” - în cazul creditelor acordate persoanelor fizice fie în
corespondenţă cu conturile 2511 “Conturi curente” sau conturile bancare (101, 121,
122) - în cazul creditelor acordate persoanelor fizice sau juridice titulare de conturi.
În situaţia în care, pe bază de convenţii între instituţia de credit şi
beneficiar, dobânda se reţine anticipat din creditul acordat, aceasta reflectându-se în
contul 376 “Venituri înregistrate în avans”, după care sunt afectate lunar veniturile
pe toată durata creditului.
În situaţia în care dobânda nu se reţine din creditul acordat se înregistrează
la venituri ca şi creanţe ataşate.
In planul de conturi sunt cuprinse conturi de venituri din dobânzi pentru
fiecare categorie de credite, respectiv:
- 70213 “Dobânzi la credite de trezorerie”;
- 70214 “Dobânzi la credite pentru export”;
- 70215 “Dobânzi la credite pentru echipament”.

2.3. Etapele procesului de creditare


2.3.1. Analiza creditului
Analiza creditului reprezintă procesul de evaluare a riscului de creditare, ce
trebuie aplicat în funcţie de ceea ce banca se aşteaptă să realizeze de pe urma
creditării. Procesul de creditare este potenţial purtător de câştiguri directe şi
indirecte.

20
Câştigurile directe sunt imediate, şi cel mai adesea, cuantificabile. Cele mai
importante sunt dobânzile şi comisioanele de încasat de bancă. Se poate adăuga şi
soldul creditor minim al contului clientului, sold ce reprezintă garanţia creditului.
Câştigurile indirecte sunt incerte şi greu de cuantificat. Acordarea unui credit
poate însă să atragă după sine iniţierea sau menţinerea unei relaţii, o creştere a
depozitelor, precum şi o creştere a cererii pentru alte servicii bancare.
Analiza creditului este un proces ce trebuie să se deruleze periodic, înainte
de acordarea creditului, în vederea fundamentării deciziei de creditare, şi apoi, în
funcţie de scadenţa creditului, la intervale de timp determinate, de regulă atunci
când rapoartele financiare ale clientului sunt puse la dispoziţie. Procesul de analiză
a creditului are 2 dimensiuni: cantitativă şi calitativă.
Dimensiunea cantitativă are la bază o serie de activităţi specifice de
colectare, prelucrare şi interpretare a informaţiilor referitoare la client, la care banca
are acces. Acestea sunt: analiza datelor financiare, prognoza viitoare a activităţii
clientului, evoluarea capacităţii de rambursare, evaluarea capacităţii debitorului de a
rezista la şocuri. Rezultatele acestor activităţi sunt relativ uşor cuantificabile şi pot
contribui la fundamentarea unei decizii obiective privind expunerea băncii la risc,
care rezultă din angajarea creditului analizat.
Dimensiunea calitativă presupune adunarea şi actualizarea tuturor informaţiilor
referitoare la responsabilitatea financiară a debitorului, determinarea scopului real al
contractării împrumutului, identificarea riscurilor cu care se poate confrunta debitorul
şi estimarea seriozităţii şi implicării debitorului în respectarea angajamentelor
asumate faţă de bancă.19

2.3.2. Acordarea creditelor


Acordarea creditelor oferă acum o supleţe mult mai mare decât
tradiţionalele deschideri de credit. Aceasta şi datorită faptului că, creditul este
acoperit de garanţii care finanţează global nevoile agenţilor economici.
Creditele pe termen scurt sunt, în general, credite de exploatare. La noi se
recurge în foarte mare măsură la aceste credite şi datorită următorilor factori:
- rentabilitatea multor agenţi economici nu se ameliorează;
- puterea pieţei financiare este încă mică;
- preţul bunurilor nu este ridicat;
19
Alexandru Burtea, “Creditul în mecanismul economiei de piaţă”, Editura Sigma Plus, 2008
21
- volumul afacerilor nu creşte rapid;
- concurenţa bancară, care face să se diminueze preţul creditului prin
reducerea marjelor de dobândă;
- agenţii economici nu menţin îndatorarea lor la niveluri rezonabile;
- preţul real al capitalului este foarte mare;
Nivelul de echilibru în acordarea creditelor apare atunci când băncile sunt
bine tratate de clienţi, iar agentul economic împrumutat nu are dreptul la erori.
Din relaţiile de parteneriat (în speţă de creditare), părţile trebuie să-şi
coreleze interesele, profiturile într-un mod echilibrat.
Băncile acordă credite pe termen scurt în următoarele condiţii (pentru
solicitanţi):
- desfăşoară activitate potrivit legii;
- au deschise conturi la banca de la care solicită
credite;
- prezintă documentaţia de credite;
- au calitatea de a-şi asuma obligaţii în nume propriu
sau în numele societăţii;
- creditul să fie utilizat pentru realizarea de acţiuni
specifice propicului agentului economic;
- agentul economic să desfăşoare o activitate rentabilă,
caracterizată printr-un nivel optim al indicatorilor înscrişi în analiza financiară;
- să facă dovada existenţei capacităţii de rambursare a
creditului;
- să prezinte situaţia garanţiilor materiale solicitate de
bancă;
- să organizeze corect contabilitatea şi să o ţină „la
zi”.

Băncile comerciale nu acordă credite pentru activităţi interzise de lege,


pentru achitarea altor credite obţinute pe baza unor date false celor care au datorii
faţă de bancă, celor care în mod sistematic nu îşi achită datoriile.În acordarea
creditelor este importantă definirea clară a agentului economic împrumutat.
Acordarea creditelor pe termen scurt se face pentru agenţii economici în
completarea fondurilor proprii, adică pentru acoperirea cheltuielilor de producţie şi
22
desfacere, achiziţionarea de produse şi mărfuri în vederea cheltuielilor aferente
producţiei din perioada următoare, pentru unele nevoi temporare.
Acordarea creditelor pe termen scurt se face pe obiecte, adică pentru:
aprovizionare, reparaţii, depozitarea, prelucrarea şi desfacerea produselor, stocuri,
negociere.
Majoritatea băncilor comerciale din România practică următoarele limite
maxime de creditare:
- până la 70% pentru creditele necesare acoperirii
cheltuielilor de producţie ale agenţilor economici din agricultură, industrie şi prestări
servicii;
- până la 70 % din vânzările agenţilor economici cu
activitatea de comerţ;
- până la 90% din valoarea stocurilor de produse
constituite temporar şi care au asigurată desfacerea pe bază de contracte ferme.
Acordarea efectivă a creditului (plata lui) se face după semnarea contractului
de credite şi depunerea la bancă de către agentul economic a întregii documentaţii
de credite.
Acordarea creditelor se face prin conturi simple de împrumut, astfel: credite
pentru activitatea curentă;credite pentru stocuri sezoniere;credite pentru investiţii, etc.
Plăţile din credite pot fi făcute în numerar (împrumutatului) sau virament
către furnizorii beneficiarului de credite.
Plăţile prin virament se operează în contur numai cu consimţământul
beneficiarilor de credite. Plata se face prin ordin de plată, cecuri din carnete cu
valoarea limitată, acreditive deschise, dispozitive de încasare.
Banca poate elibera scrisori de garanţii din credite în favoarea furnizorilor
pentru efectuarea unor plăţi viitoare.

2.3.3. Analiza bonităţii agenţilor economici


Printre multiplele criterii în raport de care o bancă acordă credite, cele mai
importante sunt cele legate de bonitatea agenţilor economici, exprimată pe baza uni
set de indicatori.

23
Bonitatea unui agent economic reprezintă capacitatea de plată a obligaţiilor
pe care acesta le are, precum şi cele pe care urmează să şi le asume. Sub aspect
economico-financiar, bonitatea se exprimă prin mai mulţi indicatori stabiliţi pe baza
diferitelor elemente ale bilanţului contabil anual sau situaţiilor trimestriale ale
patrimoniului:
a) lichiditate
b) solvabilitate
c) rentabilitate
a) Lichiditatea reprezintă capacitatea agentului economic de a acoperi
obligaţiile de plată pe termen scurt cu elementele patrimoniale active ce pot fi, într-
o perioadă scurtă, transformate în disponibilităţi monetare.

, în care:

Lp –lichiditate patrimonială
A1 – disponibilităţi băneşti + sume de încasat + titluri de credit + elemente
de activ – imobilizări de elemente patrimoniale
Δts – credite şi datorii pe termen scurt
Cu cât coeficientul este mai ridicat, cu atât Lp este mai mare. Când Lp >
100%, agentul economic are o activitate bună pentru că ultimele lichide depăşesc
datoriile, iar când Lp < 1 agentul economic se află într-o situaţie nesatisfăcătoare
deoarece a imobilizat o parte din fondurile din fondurile provenite din creanţe pe
termen scurt şi alte datorii. Lipsa de lichiditate se reflectă prin plăţi restante faţă
de furnizori, buget, credite restante faţă de bancă.
b) Solvabilitatea patrimonială exprimă gradul în care fiecare agent
economic asigură
cu capitalul social acoperirea creditelor pe termen scurt, mediu şi lung.Poate
fi redată sub formă de coeficient, calculat astfel:
Sp = Capital social / Total Pasiv (capital social+credite pe termen scurt,
mediu şi lung)
Solvabilitatea poate fi apreciată poyitiv dacă coeficientul este peste 50%
(limita considerată minimă este de 30%).

24
c) Rentabilitatea este un indicator de sinteză şi exprimă eficienţa
activităţii în perioada analizată. Se exprimă în principal, prin rata petrimoniului net,
potrivit relaţiei:
Rpn = Profit net / Capital social * 100

2.3.4. Garanţiile creditului


Garantarea creditului se poate realiza prin garanţii personale şi garanţii reale.
Garanţia personală este angajamentul luat de o terţă persoană de a plăti în
cazul în care debitorul este în incapacitate de plată.
Garanţia reală are la bază gajarea de valori materiale, prin vânzareacărora
se recuperează sumele necesare achitării creditului.20
Garanţiile creditului se referă la:
a)Gajul, constituit în favoarea băncii sub două forme:
- gaj cu deposedare asupra: depozitelor de valută aflate în conturile
personale ale membrilor asociaţi sau giranţilor societăţii, obiecte din metale
preţioase, titluri de valoare;
- gaj fără deposedare asupra: bunurilor aflate în proprietatea societăţii
de natura materiilor prime, produse finite, etc., dacă pe toată durata creditării se
vor putea regăsi în aceeaşi formă. bunuri de natura mijloacelor fixe aflate în
proprietatea societăţii, bunuri ce urmează a se procura din credite.
b)Ipoteca convenţională de rang I asupra:
- bunurilor imobile prin natura lor aflate în proprietatea societăţii sau
membrilor asociaţi sau giranţi;
- bunurilor imobile aflate în stare de funcţionare în proprietatea
societăţii;
- bunurilor imobile ce urmează a fi cumpărate din credite, dacă asupra
lor se va constitui ipoteca, odată cu încheierea actelor de vânzare-cumpărare, sau în
cel mult 30 zile de la data realizării construcţiei.
c)Cesiunea de creanţă admisă drept garanţie dacă priveşte drepturile de
încasat, rezultate din contracte ferme pentru mărfurile livrate, serviciile prestate,
lucrările executate, către perteneri cunoscuţi ca solvabili de către băncile comerciale.
d)Scrisoarea de garanţie bancară, emisă de bancă sau altă instituţie prin
care se angajează irevocabil, ca, în cazul în care o anumită persoană juridică
20
V. Turliuc, V. Cocriş, “Monedă, Credit, Bănci”, Editura Ankarom, Iaşi, 2011
25
“debitor principal” nu va plăti la un termen o sumă determinată şi indicată în
scrisoare expres, să plătească ea însăşi suma neachitată în favoarea altei persoane
fizice sau juridice “beneficiar”(banca comercială).
e)Stocurile de materii prime, materiale, mărfuri destinate consumului sau
vânzării imediate, vor fi aduse în garanţie la cel mult 60% din valoarea de
achiziţie, dacă:
- agentul economic a mai beneficiat în ultimele 12 luni de credite pe
termen scurt, rambursate la scadenţele stabilite;
- produsele finite rezultate din prelucrarea materiilor prime achiziţionate
din credite au desfacere asigurată prin contracte ferme, iar mărfurile achiziţionate
din credite în vederea vânzării pot fi valorificate uşor către populaţie datorită naturii
şi preţului lor de desfacere
f) Dreptul de gaj general constituit asupra tuturor bunurilor imobile şi
mobile, prezente şi viitoare, în universalitatea lor, inclusiv a celor ce se procură sau
realizează din credite, şi care pun astfel toţi creditorii în poziţie de egalitate.

2.3.5. Dobânzi şi comisioane la creditele bancare

În practică, dobânda îşi exercită funcţiile de corelare cu finalitatea


sectorului finanţat: investiţii, producţie, consum. În toate cazurile, rata redusă a
dobânzii va stimula procesul economic, după cum creşterea ei va avea efecte
contrare.
Pe plan intern, dobânda îşi va exercita funcţiile pozitive în măsura în care
efectele ratei dobânzii vor fi adaptate după criteriul în concordanţele eficienţei
economice la nivel micro şi macroeconomic.
Pe plan extern, dobânda contribuie la circulaţia echilibrată a capitalurilor şi
la menţinerea cursurilor de schimb valutar.21
Dobânda este forma de remunerare a creditului de către debitor pentru
folosirea capitalului de împrumut. Rata dobânzii se determină raportând suma anuală
a dobânzii achitate la capitalul împrumutat.22
Din punct de vedere al băncii, deosebim dobânda bonificată şi dobânda
percepută.
21
Dedu V., “Management …”, op.cit.pag65
22
Roşca T., Opriţescu M., “Creditul şi dobânda în mecanismul economico-financiar”, Bucureşti, 1987
26
Dobânda bonificată reprezintă remunerarea disponibilităţilor băneşti ale
titularilor de conturi constituite ca depozite la bancă. Nivelul dobânzii bonificate
este dependent de rata inflaţiei, rata dobânzii de refinanţare şi de ratele dobânzilor
practicate de celelalte bănci comerciale.
Dobânda percepută este dobânda pe care o încasează băncile de la clienţii
lor în calitate de debitori, corespunzător creditelor acordate. Este dependentă de mai
mulţi factori: erodarea monetară, nivelul cheltuielilor cu operaţiunile bancare, gradul
de risc, profitul bancar, rezerva minimă obligatorie.O formă particulară a dobânzii
care operează în legătură cu înscrisuri cambiale este scontul.
Scontul este operaţiunea de creditare, de transformare a creditului comercial
în credit bancar.

S VxTxP
12 ( 360 ) x100 S = scontul U = valoarea nominală a titlului de credit
T = timpul de la scontare până la scadenţă
P = procentul dobânzii sau taza scontului
Reducerea taxei oficiale a scontului,şi, în general, a dobânzilor bancare, stimulează
activitatea productivă şi iniţiativa de a investi. Majorarea taxei oficiale a scontului, a
dobânzilor,frânează producţia şi noile investiţii.23
Aceasta exprimă mărimea maximă a angajării bancare faţă de cel creditat şi
reprezintă dimensiunea riscului pe care banca şi l-a asumat.Acest comision exprimă
remunerarea cuvenită băncii pentru angajarea în acest risc de: conducere a contului, de
ţinere a contului, comisioane de mărime fixă statuate pentru fiecare titular, în funcţie de
frecvenţa operaţiunilor ce se derulează în cont.24

2.3.6. Rambursarea creditelor pe termen scurt

Rambursarea creditelor pe termen scurt se face eşalonat, pe o perioadă de


până la 12 luni, iar uneori până la 2 ani. Rambursarea se face în cadrul termenelor
maxime aprobate pentru rambursăre. Banca ţine seama de posibilităţile reale ale
beneficiarilor de a rambursa credite.

23
V. Turliuc, V. Cocriş,op.cit.pag.76
24
N. Dardac, C. Basno, “ Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată.”, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti 2006

27
Sumele de rambursare şi termenele se stabilesc prin negociere între bancă şi
agentul economic. Acestea se trec în graficul de rambursare a creditelor.
Rambursarea se face din sumele încasate de egntul economic pentru produsele,
serviciile şi lucrările sale, din despăgubiri sau alte încasări.
Încasarea ratelor scadente se poate face prin: înregistrarea directă în conturile
de credite a încasărilor de împrumutat,depunerea în numerar la caseriile băncii a
sumelor datorate,virarea din conturile de disponibilităţi pe bază de dispoziţie de
plată întocmită de împrumutat a sumelor pe care acesta le ramburseză
anticipat,încasarea ratelor neachitate din orice disponibilităţi existente în conturile
agenţilor economici împrumutaţi sau din alte încasări ale lor. Recuperarea creditelor
prin această modalitate se face cu nota contabilă, pe baza dispoziţiei scrise de la
serviciul creditare.
Ratele rămase nerambursabile se trec la restanţă, în ziua următoare datei
scadenţei.La creditele restante, banca percepe o dobândă majorată până la
recuperarea creditelor restante.
Recuperarea creditelor şi a dobânzilor se poate face şi prin poprire. Aceasta
este o modaliatate de executare silită şi se aplică atunci când agentul economic
realizează venituri sau are disponibilităţi băneşti.

2.3.7. Documentaţia de credite

Aprobarea şi acordarea creditelor pe termen scurt se efctuează numai după


prezentarea la bancă şi analiza unei documentaţii riguroase de credite.
Pentru aprobarea creditului, agentul economic trebuie să se adreseze băncii
comerciale printr-o cerere de credite, însoţită de următoarele documente:
1. Ultimul bilanţ contabil
2. Balanţa de verificare pe luna precedentă solicitării creditului
3. Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul curent
4. Fluxul de încasări şi plăţi pe perioada de creditare
5. Un centralizator al devizelor pe baza cărora au fost fundamantate
veniturile şi cheltuielile din buget
6. Situaţia împrumuturilor şi disponibilităţilor la alte bănci
7. Situaţia cantitativă şi valorică a stocurilor
8. Graficul de utilizare a stocurilor sau de vânzare a lor
28
9. Hotărârea AGA sau aprobarea CA de a contracta creditul
10. Copie de pe statutul agentului economic şi de pe certificatul de
înmatriculare în Registrul Comerţului
Cererea de credite cuprinde următoarele capitole:
I. Date informative (sediul, reprezentare, adresă, coduri, telefoane, fax)
II. Capacitaţile de producţie în funcţiune (construcţii, terenuri, utilaje,
instalaţii, mijloace de transport)
III. Producţia şi destinaţia ei (pe sectoare, canale de comercializare)
IV. Surse de venituri, cheltuieli şi profitul
V. Destinaţia creditelor solicitate
VI. Garanţii propuse
VII. Declaraţia solicitantului privind veredicitatea datelor
Contractul de credite este actul cel mai important încheiat între bancă şi
agentul economic împrumutat. El este un înscris autentic şi constituie titlu
executoriu.Contractul se încheie la bancă, după aprobarea acordării lui.Contractul
este de drept încheiat numai după ce a fost înregistrat în registrul de evidenţă a
cererilor şi contractului de credite. Principalele prevederi ale contractului de credite
se referă la adresele părţilor, obiectul contractului, destinaţia şi plata creditului, durata
creditului, dobânda, comisioanele pentru sumele neutilizate, garanţii, asigurări, obligaţii
şi drepturi, litigii ori alte clauze25.

25
Prof. univ. dr. Dumitru Tudorache, Constantin Puianu, dr. Dan Moraru, Constantin Răzvan Caracota,
“Monedă.Bănci.Credit”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2011
29
CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ

CREDITAREA S.C. CYLEX S.R.L.


TÂRGOVIŞTE DE CĂTRE
B.C.R. – SUCURSALA JUDEŢEANĂ
DÂMBOVIŢA

3.1. Aspecte nefinanciare referitoare la activitatea clientului

Analiza nefinanciară are în vedere credibilitatea clientului, ca element psihologic


esenţial cu privire la formarea de către bancă a convingerilor referitoare la calităţile morale
şi profesionale ale conducătorilor agenţilor economici solicitanţi de credite, a principalilor
asociaţi şi colaboratori, precum şi a reputaţiei privită prin calitatea produselor, a serviciilor
şi a modului de îndeplinire a obigaţiilor asumate în relaţiile cu partenerii de afaceri.
Banca va analiza riscurile financiare, cât şi cele nefinanciare la care se expune, în
scopul arătat realizându-se evaluarea cât mai reală a riscului în activitatea de creditare,
factorii nefinanciari care influenţează activitatea clientului putând fi interni şi externi.
Ofiţerul de credite, în fundamentarea deciziei de acordare a unui credit, va ţine
seama de factorii nefinanciari interni, respectiv de conducerea activităţii (managementul),
activitatea clientului şi strategia acestuia.
Totodată va avea în vedere factorii nefinanciari externi, referitori la domeniul de
activitate, impactul legislaţiei asupra activităţii clientului, dependenţa şi poziţia geografică
faţă de sursele de aprovizionare, pieţele de desfacere şi căile de transport, încadrarea
activităţii clientului în politica econonică generală şi în tendinţele strategiei viitoare privind
respectivul domeniu de activitate, impactul unor factori macroeconomici asupra activităţii
clientului, caracteristicile sociale ale pieţelor de desfacere: obiceiuri alimentare, înclinaţie
spre un anumit tip de consum, religie, etc.

30
De fiecare dată când din informaţiile obţinute de bancă rezultă faptul că ar putea
exista posibile modificări majore în activitatea clienţilor beneficiari de credite sau ori de
câte ori un client solicită un credit, ofiţerii de credite efectuează analiza aspectelor
nefinanciare privind clienţii băncii, în conformitate cu normele metodologice de creditare,
dar nu mai mult de o dată pe an.
Acordarea creditelor globale de exploatare se realizează în limita nivelului global
de credit ce acoperă ansamblul nevoilor de exploatare al clienţilor, cum ar fi executări de
lucrări şi prestării de servicii, care au consum şi desfacere asigurată prin contracte şi
comenzi ferme de livrare la intern sau export, aprovizionări cu mărfuri, materii prime şi
materiale, piese de schimb, subansamble, combustibil şi alte cheltuieli curente necesare
realizării şi finalizării producţiei de mărfuri, şi funcţionează după sistemul revolving.
Pentru finanţarea activităţii curente S.C. CYLEX S.R.L. solicită la B.C.R. –
Sucursala judeţeană Dâmboviţa un credit global de exploatare, întocmind în acest sens
„Cererea de credite pentru persoane juridice” (anexa nr. 1).
Societatea comercială CYLEX S.R.L., având sediul în localitatea Târgovişte, strada
Grigore Alexandrescu, bl. E6, parter, judeţul Dâmboviţa, are ca obiect de activitate
comerţul cu programe informatice, calculatoare, imprimante şi efectuează service-ul
acestor produse. Societate cu răspundere limitată, este constituită din anul 2008, fiind
înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. J/15/899/2008. Capitalul social este în
valoare de 210 lei şi este deţinut de Popescu Ion, conducerea fiind asigurată de aceeaşi
persoană, Popescu Ion, administrator. Numărul total de angajaţi este de 18 persoane,
personalul deţinând experienţă şi o bună pregătire profesională.
Clienţii sunt reprezentaţi de persoane fizice şi juridice, cei mai importanţi fiind
Deck Computers S.R.L. Bucureşti, Gemini S.R.L., Minolta S.A., iar calitatea produselor
oferite având un standard ridicat, fără existenţa vreunor reclamaţii.

31
3.2. Bonitatea clientului. Analiza economico-financiară

Stabilirea unui diagnostic al situaţiei economico-financiare a agentului economic


„împrumutat” este oferită de analiza aspectelor economico-financiare, element
indispensabil în vederea luării deciziei de creditare, ce se realizează pe baza analizei
fluxului de fonduri ale perioadelor expirate, a documentelor de sinteză contabile, respectiv
bilanţul contabil şi raportul de gestiune, contul de profit şi pierdere, raportări contabile
periodice, etc., precum şi pe analiza fluxului de lichidităţi (cash-flow-ului) pentru perioada
următoare.
Ofiţerii de credite vor proceda la analiza şi prelucrarea datelor în vederea obţinerii
elementelor şi informaţiilor care servesc mai bine scopurilor şi principiilor de analiză ale
băncii, pornind de la balanţele de verificare lunare, situaţiile financiar periodice, bilanţul
contabil şi contul de profit şi pierdere prezentate de client, rezultând astfel un bilanţ
contabil şi un cont de profit şi pierdere restructurat.
În cele ce urmează, bilanţul contabil prelucrat al societăţii comerciale CYLEX
S.R.L. este prezentat pe trei perioade anterioare, respectiv ultimii 2 ani consecutivi
încheiaţi (două bilanţuri la date de 31 decembrie 2012 şi 2013) şi ultima situaţie contabilă
periodică (balanţa de verificare la data de 30 iunie 2014).
Indicatorii de performanţă, de structură, şi indicatorii privind bonitatea clientului se
calculează şi analizează pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere restructurat,
prezentaţi în anexa „Dinamica indicatorilor privind bonitatea clientului”, respectiv nr. 11.
A) Indicatorii de nivel şi de structură sunt:
a) capitaluri proprii (mii lei);
b) cifra de afaceri (mii lei);
c) fondul de rulment;
d) necesarul de fond de rulment;
e) rezultatul exerciţiului (profit/pierdere) – mii lei;
f) trezoreria netă;
g) lichiditatea - %
- imediată
- curentă;
h) solvabilitatea %
i) gradul de îndatorare - %

32
- generală
- financiară;
j) viteza de rotaţie a activelor circulante (nr. rotaţii).

B) Indicatorul de performanţă este rentabilitatea - %:


- de exploatare
- economică
- financiară;

C) Indicatorii de riscul financiar:


a) gradul de acoperire al dobânzii
b) rata valorii adăugate - %
c) politica de dividende - %

A) Indicatori de nivel şi de structură


a) Capitaluri proprii în sens larg deţinute de firmă au în prima perioadă o evoluţie
ascendentă, apoi o evoluţie descendentă.

b) Cifra de afaceri, ce are iniţial o evoluţie ascendentă şi apoi descendentă,


constituie totalitatea veniturilor obţinute din activitatea de vânzare a mărfurilor, fiind un
semn rău pentru bancă în vederea acordării creditului.

c) Fondul de rulment
Fondul de rulment = Pasive pe termen lung – Active imobilizate
Valoarea fondului de rulment în primii doi ani a fost pozitivă, aspect ce relevă
faptul că firma a dispus de resurse permanente (pasive pe termen lung) pentru a-şi acoperi
activele imobilizate. Fondul de rulment în anul 2013 a fost negativ ( de –118.000 mii lei) şi
reflectă faptul că societatea comercială se găseşte în stare de dezechilibru financiar pe
temen lung, sursele permanente (pasive pe termen lung) sunt insuficiente pentru finanţarea
nevoilor permanente (active imobilizate) şi se apelează la surse ciclice (datorii pe termen
scurt) pentru finanţarea activelor imobilizate.
Este o situaţie nefavorabilă societăţii solicitatoare de credit.

33
d) Necesarul de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment = Active realizabile – Datorii curente<1 an;
Întrucât necesarul de fond de rulment a fost pozitiv în primii doi ani, înseamnă că,
în raport cu datoriile curente mai mici de un an (resurse temporare posibil de mobilizat),
firma dispune de un surplus de active realizabile.
Aceasta este o situaţie de dezechilibru financiar curent.
Valoarea negativă a necesarului de fond de rulment din ultimul an evidenţiază un
surplus de resurse temporare în raport cu nevoile temporare, ceea ce reprezintă o situaţie de
dezechilibru financiar curent, favorabilă însă, societatea nejustificând solicitarea creditului
pe termen scurt de la bancă.

e) Rezultatul exerciţiului în cifre absolute indică eficienţa activităţii desfăşurate, ce


influeţează direct capitalurile proprii în sensul diminuării cu pierderea şi al majorării lor cu
profitul.

f) Trezoreria netă indică disponibilităţile băneşti care rămân la nivelul firmei după
ce toate nevoile de finanţare au fost acoperite. Trezoreria netă în toţi aceşti ani este
pozitivă, ceea ce înseamnă că firma se află în stare de echilibru financiar şi sunt create
premisele ca ea să desfăşoare o activitate profitabilă
Trezoreria netă = Fondul de rulment – Necesarul de fond de rulment
Trezorerie netă = Trezoreria pozitivă – Trezoreria negativă

g) Lichiditatea.
Calcului lichidităţii se face cu ajutorul următorilor indicatori:

Active circulante  Stocuri nevalorificabile  Clienti incerti


Lichiditatea imediată  100
Datorii cu scadenta  1an

Active circulante  Stocuri nefavorabile  Clienti incerti


Lichiditat ea curentă  100
Datorii cu scadenta  1an

Capacitatea societăţii comerciale de a-şi acoperi obligaţiile pe termen scurt din


disponibilităţi (lichiditatea imediată) cuprinde valori situate între 80,30% şi 112,39%.
Capacitatea întreprinderii de a-şi acoperi obligaţiile pe termen scurt (lichiditatea
curentă) ia valori situate între 94,48% în 2014 şi 117,38% în 2012.

34
Indicatorii de lichiditate (80,30% şi 94,48%), rezultatele analizei acestora, reflectă
tipul de activitate desfăşurată de societate (comerţ), neapărând diferenţe semnificative între
lichiditatea curentă şi lichiditatea imediată. Lichiditatea societăţilor comerciale a fost
apreciată de bancă ca satisfăcătoare.
Utilizând indicatorii de lichiditate în a măsura viteza cu care societatea îşi poate
transforma activele ei circulante în „cash” pentru a-şi achita la timp datoriile pe termen
scurt, este necesar ca o bancă prudentă să elimine acele active care nu se pot transforma
rapid în monetar la o valoare prestabilită.

h) Capacitatea generală a societăţii de a transforma toate activele sale în „cash”


pentru plata tuturor datoriilor este reflectată de solvabilitate.
Banca urmăreşte, în cadrul acestei analize, evidenţierea ponderii contribuţiei
personale a acţionarilor la finanţarea datoriilor, comparată cu participarea terţilor (inclusiv
banca).

Total active  Stocuri nefavorabile  Clienti incerti  Alte active incerte


Solvabilitatea  100
Datorii totale  Diferete de conversie pasiv

Se va urmări în aprecierea acestui indicator ca pe total el să fie supraunitar. S.C.


CYLEX S.R.L. are o solvabilitate de 121,19%, aşadar supraunitar, dar pe structură,
imobilizările corporale sunt acoperite cu surse proprii şi în total activ ponderea datoriilor
totale este de 121,2%, normele proprii prevăzând ca această pondere să nu fie mai mare de
50%).

i) Gradul de îndatorare exprimă raportul dintre datorii şi capitaluri proprii şi se


calculează, după cum urmează:

Datorii totale
Gradul de îndatorare generală  100
Capitaluri proprii nete în sens larg

În anul 2013, gradul de îndatorare generală este de 47,92%.

Datorii financiare totale


Gradul de îndatorare financiară  *100
Capitaluri proprii nete în sens strict

12,43% reprezintă gradul de îndatorare financiară din anul 2014.

35
Se va avea în vedere că banca, în aprecierea gradului de îndatorare, participă ca
partener la finanţarea unei firme alături de proprietar, dar nu poate risca mai mult decât
aceştia, întru-cât singurul beneficiu pentru bancă este dobânda.

j) Viteza de rotaţie a activelor circulante (nr. rotaţii)

Cifra de afaceri
Viteza de rotatie 
Active circulante

Viteza de rotaţie în anul 2014 este de 2,61%.


Cu cât numărul de rotaţii efectuate în cursul unei perioade este mai mare, cu atât
activele circulante au fost folosite mai eficient.

B) Indicatori de performanţă
Capacitatea agentului economic de a obţine profit din activitatea proprie constituie
rentabilitatea. Indicatorii de rentabilitate pot fi grupaţi astfel:

Rezultatul din exploatare


Rentabilit atea de exploatare  *100
Cifra de afaceri

Excedent brut curent


Rentabilitatea economică  *100
Total bilanţ

Rezultatul net al exercitiului


Rentabilitatea financiară  * 100
Capitaluri proprii nete în sens strict

În anul 2014 rentabilitatea de exploatare este de 6,44%, rentabilitatea financiară


este de 51,34%, iar rentabilitatea economică este de 8,98%. Din analiza acestor indicatori
rezultă că agentul economic are o rentabilitate bună.

C) Indicatori ai riscului financiar


În momentul în care societatea apelează la credite pentru a completa sursele de
finanţare intervine riscul financiar. Aceşti indicatori au o importanţă deosebită din punct de
vedere bancar, deoarece ei prezintă indicii asupra posibilităţii agentului economic de a
rambursa împrumuturile şi de a plăti dobânda.
Riscul financiar se exprimă prin indicatorul de acoperire a dobânzii care arată
capacitatea societăţii de a plăti dobânda la creditele angajate:

36
Re zultatul ina int ea platii impozitului pe profit
Acoperirea dobanzii  * 100
Cheltuieli cu dobanzile

a) Gradul de acoperire al dobânzii


Valoarea de 19,24% (mai mare decât 3), indicator din anul 2014, arată faptul că
societarea comercială CYLEX S.R.L. are o capacitate bună de a-şi achita dobânda.

b) Rata valorii adăugate


Este indicatorul ce reprezintă ponderea valorii nou create de agentul economic în
totalul activităţii sale şi se calculează după formula:

Rata valorii adaugate


Rata valorii adaugate  *100
Cifra de afaceri

c) Politica de dividende, denumită şi politica conducerii societăţii de repartizare şi


utilizare a profitului, poare fi reflectată de următorul indicator:

Dividende
Politica de dividende  *100  0
Rezultatul net al exercitiul ui

Se poate observa că este evidentă o tendinţă de creştere a indicatorilor de


performanţă de la o perioadă la alta, societatea realizând o activitate profitabilă.
Indicatorii de structură prezintă valori mai slabe datorită faptului că profitul a fost
repartizat integral în dividende, sume care sunt lăsate de fapt la dispoziţia societăţii.
Deoarece din analiza acestui indicator rezultă că acţionarii nu au beneficiat de
dividende, banca nu apreciază această politică. Urmărind rezultatele şi interpretarea
indicatorilor prezentaţi într-un sistem unitar, s-a apreciat că S.C. CYLEX S.R.L. are o
bonitate bună.

37
3.3. Determinarea valorii de creditare. Analiza cash-flow

În fundamentarea deciziei de creditare, la sediul agentului economic, se procedează


la verificarea realităţii datelor din documentele anexate la cererea de credite, rezultatele
obţinute la analiza indicatorilor de bonitate şi a aspectelor nefinanciare stabilesc tipul
creditelor care corespund necesităţilor clientului cât mai bine şi care determină nivelul
creditului.
În exemplificarea celor menţionate, S.C. CYLEX S.R.L. i s-a aprobat un credit pe
termen de 6 luni pentru activitatea de comerţ interior în valoare de 30.000 mii lei, dobânda
curentă fiind 9,8% pe an, acordat prin contul de împrumut „CREDIT GLOBAL DE
EXPLOATARE”.
Situaţia tuturor ieşirilor de lichidităţi (plăţi) şi a intrărilor de lichidităţi (încasări)
într-o perioadă viitoare reflectă fluxul de lichidităţi (cash-flow).
Rezultatul final poate fi negativ (necesar de lichidităţi) sau pozitiv (disponibilităţi).
Sursele de informare pentru realizarea fluxului de lichidităţi (cash-flow) sunt
raportul de gestiune însoţit de raportul comisiei de cenzori, bilanţul contabil, situaţiile
contabile trimestriale, lunare, prognozele financiare elaborate de clienţi pe baza
contractelor de aprovizionare şi desfacere, studii de fezabilitate, precum şi alte surse
(informaţii din mass-media, analize privind ramura în care funcţionează clientul, etc.).
Anexele nr. 8 şi 9 prezintă situaţiile pe baza cărora se realizează fluxul de
lichidităţi, în speţă ”Situaţia prognozată a plăţilor şi încasărilor aferente perioadei
creditului” şi „Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013”.
Atunci când încasările sunt mai mici decăt plăţile, intervine necesarul de lichidităţi
pe întreaga perioadă prognozată, ce reprezintă nivelul maxim al creditului global de
exploatare sau al altor categorii de credite care pot fi acordate clientului respectiv pe
periada pentru care s-a întocmit fluxul de lichidităţi (Anexa nr. 10).
Creditul global de exploatare poate fi garantat cu:
- cesiunea cash-flow-lui derulat prin bancă;
- ipoteca rang I asupra imobil „casa şi teren aferent” aflat în patrimoniul sociatăţii, situat
în Târgovişte;
- suplimentar, cu asigurare mixtă de viaţă la 10% din valoarea creditului şi a dobânzii
aferente asociatului unic, cesionată în favoarea băncii.
Concluziile ce rezultă din analiza indicatorilor de bonitate ce caracterizează
activitatea clientului, a situaţiei economico-financiare, a evaluării riscului creditului, a
38
aspectelor nefinanciare precum şi cele privitoare la garanţii, sunt sintetizate în anexa nr. 3
din referatul de credite ce cuprinde informaţii referitoare la credit şi garanţii şi se
întocmeşte după un model standard. Referatul ce cuprinde toate datele despre creditare şi
despre client va fi analizat de ofiţerii de credite, ulterior putând fi avizat şi aprobat la toate
nivelurile de competenţă, situaţie în care eficienţa şi operativitatea procesului de analiză şi
aprobare a creditelor este la un nivel crescător.
B.C.R. sucursala Dâmboviţa, care acordă efectiv creditul, după aprobarea acestuia
potrivit competenţelor stabilite la capitolul „Competenţele de aprobare a creditelor”,
procedează la încheierea „contractului de credit”împreună cu solicitanţii, potrivit
modelului prezentat în anexa nr. 4.
Cele trei exemplare ale contractului de credit au următoarea destinaţie:
- constituind portofoliul de contracte de credit al unităţii bancare respective,
exemplarul 1 va fi păstrat într-un loc distinct, stabilit de conducerea unităţii băncii;
- împrumutatului i se predă exemplarul 2, semnând de primire pe exemplatul 1;
- până la rambursarea integrală, pe întreaga perioadă de creditare, exemplarul 3 se
păstrează în dosarul de credite al agentului economic respectiv.
Acordarea de noi credite şi încheierea contractului de împrumut între bancă şi
clientul său, se face numai cu asigurarea resurselor corespunzătoare, pe structură şi în
limita plafonului comunicat. Orice modificări, fie suplimentări ori diminuări ale plafonului
de credite în lei stabilit pe client, prin intermediul comunicării de plafon de credite care se
întocmeşte în două exemplare (anexei nr. 2) se transmit ofiţerului de credite în scris, cu
viza şefului compartimentului de credite, către compartimentul conturi şi viramente.
În cadrul analizei bonităţii clienţilor şi a analizei economico-financiare a activităţii
acestora, se urmăreşte încadrarea volumului total al creditelor şi dobânzilor aferente în
posibilităţile de rambursare şi existenţa capacităţii de rambursare a împrumutaţilor pe
întreaga perioadă de creditare.
Se va utiliza fomula de calcul ce extrapolează în perioada viitoare media încasărilor
zilnice realizate în ultimul trimestru, în procesul de analiză a capacităţii de rambursare a
agentului economic împrumutat, pe lângă portofoliul de contracte şi comenzi de care
dispune clientul şi cash-flow-ul previzionat, formulă de calcul cu ajutorul căreia se
determină volumul de credite pentru care împrumutatul va avea capacitatea financiară
necesară în vederea rambursării.
În continuare este prezentat nivelul capacităţii de rambursare a împrumutatului S.C.
“CYLEX” S.R.L.:
39
90

I 70
Cr  i 1
 p  Ra  Fe
90 100

Unde:
Cr = capacitatea de rambursare a împrumutatului;
I = încasările zilnice realizate de împrumutat în ultimul trimestru;
P = perioada de valabilitate a creditului;
Ra = rata de actualizare – în anul 2013, se consideră de 1,3;
Fe = factorul de extrapolare, care extrapolează în etapa viitoare media încasărilor realizată
în perioada expirată.
Pentru anul 2013 se consideră că:
Cr = 6,370 mii lei

Anexa nr. 12 prezintă modul de determinare a nivelului capacităţii de rambursare a


împrumutatului.
Ratingul de credite are un rol important în fundamentarea deciziei de creditare,
avându-se în vedere că 3 este ratingul acceptabil pentru bancă, fiind implicate riscuri
majore pentru bancă şi chiar pierderi în situaţia acordării unui credit cu un rating slab
(peste 3).
Stabilirea nivelului ratingului de credit la S.C.CYLEX S.R.L. se prezintă astfel:

CR 
 NCR1  1   NCR2  2   NCR3  3   NCR4  4   NCR5  5
14

unde : NCR – numărul criteriilor de rating îndeplinite i= 1,2,3,4,5


CR – ratingul mediu de credit;
14 – total criterii.

CR 
 3  1   5  2   4  3  1 4  1 5 
3  10  12  4  5 34
  2.429
14 14 14

Anexa nr. 5 prezintă “Proiectul graficului de rambursare a creditului şi de plată a


dobânzilor”.
Împrumutatul se obligă să garanteze creditul în sumă de 30.000 mii lei şi dobânzile
aferente cu următoarele garanţii constituite în favoarea băncii, respectiv ipoteca rang I
asupra imobile”casă şi teren” şi cesionarea obligatorie în favoarea băncii a cash-flow-lui
împrumutatului care se va derula prin conturi deschise la bancă.
Se încheie astfel “Contractul de garanţie imobiliară nr.1768 G.I.1/01.07.2014”
prezentat în Anexa nr. 6 şi “Contractul de cesiune a cash-flow-lui”, prezentat în Anexa
nr. 7.

40
CONCLUZII

Concluziile sintetizate în cele ce urmează sunt rezultate ale studiului efectuat în


cadrul aceastei lucrări, astfel:
‫ ٭‬Începând cu anul de înfiinţare, 1990, într-un scurt interval de timp, Banca
Comercială Română s-a dezvoltat atât prin creşterea produselor şi serviciilor bancare
specifice pe care le-a oferit clientelei sale până la începutul anului 1990, creditarea pe
termen scurt a economiei, cât şi prin asimilarea rapidă a unor activităţi pe care în trecut nici
B.N.R. nici B.C.R. nu le-a realizat, şi anume acordarea de credite în valută pentru persoane
fizice şi juridice, trecerea la creditarea pe termen mediu şi lung pentru investiţi şi
efectuarea operaţiunilor de decontare în numele clienţilor, în activităţi de comerţ exterior.
În mediu concurenţial, raportat la capacitatea economică a judeţului şi numărul de
locuitori, datorită ansamblului ultracentral şi a diversităţii de produse şi servicii oferite în
cele mai bune condiţii clienţilor săi, B.C.R. îşi menţine locul de frunte. Sucursala
Dâmboviţa a B.C.R. repetă la scară redusă poziţia şi activitatea profitabilă a Centralei.
‫ ٭‬Cu privire la POLITICA DE CREDITE ŞI DOBÂNZI, este necesar să se
specifice faptul că B.C.R. practică dobânzi diferenţiate atât pentru disponibilităţi în funcţie
de orientările (politicile) proprii, care susţin cerinţele agenţilor economici pentru credite,
necesare afacerilor eficiente şi profitabile şi descurajează pe cei care nu confirmă
angajamentele luate prin contractele de credit convenite cât şi pentru plasamente şi
depozite.
După momentul intrării României în UE, au avut loc modificări importante în toată
gama de dobânzi, în sensul creşterii acestora (şi pentru resurse şi pentru plasamente), sens
în care B.C.R. a adoptat o politică specifică în vederea asigurării protecţiei necesare atât
pentru clienţii băncii cât şi băncii în sine.
‫ ٭‬Principala activitate a unei bănci comerciale şi principala metodă de utilizare a
resurselor rămâne CREDITAREA, studiul prezentat atingând probleme precum:
¤ Principiile de creditate – prezentate conform noilor norme privind
activitatea de creditare din B.C.R. – Norme Metodologice nr.1/2010 ce precizează:
- prin extinderea şi diversificarea portofoliului de credite se poate obţine profit suplimentar,
sens în care acordarea creditelor trebuie să fie avantajoasă atât pentru bancă, cât şi pentru
clienţi, ce trebuie să-şi dezvolte afacerile pe seama creditelor, să obţină profit şi să
ramburseze împrumuturile şi dobânzile aferente;
41
- operaţiunile de aprobare şi acordare a creditelor au la bază prudenţa bancară ca principiu
fundamental care caracterizează întreaga activitate a băncii;
- volumul minim al garanţiilor constituite trebuie să acopere datoria maximă a
împrumutului formată din credite şi dobânzi, iar creditele trebuie să fie în toate cazurile
garantate;
- banca constituie rezerva generală pentru riscul de credit şi provizioane specifice de risc
pentru credite şi dobânzi în vederea administrării riscului şi acoperirii eventualelor
pierderi din credite si dobânzi;
- acordarea de credite persoanelor fizice cât şi a persoanelor juridice e condiţionată de
îndeplinirea cumulativă a unor condiţii specificate şi care măresc protecţia băncii.
¤ Tipuri de riscuri bancare - riscul în procesul creditării
Este foarte important să se înţeleagă modul în care acest risc poate fi micşorat la
maximum, în luarea deciziei de asumarea a unui risc acceptabil precum şi a unei datorii
acceptabile, aspect ce necesită utilizarea unui sistem de investigare a tuturor
componentelor de risc, ale riscului global, ce pot fi împărţite în 3 categorii :
a) Capacitatea clientului de a-şi achita datoriile faţă de bancă - riscul clientului;
b) Aspectele funcţionale ale riscului - riscul tranzacţiei;
c) Posibilitatea băncii de a recupera creanţele sale din ultima sursă pe care o are la
dispoziţie - riscul garanţiei.
Banca are în vedere, pentru evaluarea riscului, un program complex de analiză a
documentaţiei de credit şi de stabilire a garanţiilor, cuprins în strategia băncii.
Acordarea creditelor este mai puţin riscantă, dacă perioada de rambursare este mai
scurtă. Riscul creditării, inclus în tipul riscului financiar care priveşte, în principal,
structura finanţării afacerii, poate fi privit ca fiind inerent şi se poate regăsi în documentele,
rapoartele, sintezele realizate la nivelul agentului economic împrumutat. Riscul este mai
mic pentru creditele pe termen scurt, de aceea specialiştii băncii trebuie să facă estimări
cantitative cu privire la perioada de rotaţie a capitalului circulant: durata stocurilor
producţiei neterminate, durata stocurilor de materii prime, durata încasărilor de la debitori,
etc.
¤ Garanţii în procesul creditării. Gestionarea riscurilor în procesul creditării
Principiile existente în gestionarea riscurilor de credit global sunt:
a) Diviziunea riscurilor, prin care se urmăreşte evitarea concentrării riscurilor prin
diversificarea plasamentelor şi a creditelor în special;

42
b) Limitarea riscurilor, aspect ce are un caracter normativ şi autonormativ, fiecare bancă
asigurându-şi limitarea riscurilor în două moduri: analitic şi global.
Ca si celelalte bănci din sistem, B.C.R. respectă reglementările în vigoare ale
B.N.R. şi îşi asumă responsabilitatea limitării expunerii consolidate la risc în cadrul
sistemului bancar.
Băncile repartizează din profitul brut sumele destinate constituirii rezervei generale
pentru riscul de credit, în limita a 2% din soldul creditelor acordate.
Conform Normelor B.N.R. referitoare la clasificarea creditelor şi constituirea noilor
provizioane de risc, banca poate constitui provizioane specifice de risc, pentru următoarele
categorii de credite, inclusiv dobânzile aferente, respectiv credite «îndoielnice» în limita a
50% din soldul acestora, credite «pierdere» în limita a 100% din soldul acestora, credite
«substandard» în limita a 20% din soldul acestora, credite «în observaţie» în limita a 5%
din soldul acestora.
Garanţiile pentru credite sunt oferite atât de agenţii economici care împrumută, cât
şi de alte persoane fizice şi judice care devin giranţi, garanţiile reprezentând garanţia
materială a datoriilor legate de creditele solicitate.
Garanţiile se divid în garanţii personale, garanţii reale şi alte garanţii.
‫ ٭‬Ultima parte a lucrării vizează analiza acordării unui credit global de exploatare
unei societăţi comerciale cu capital privat, sens în care este prezentată o analiză
economico-financiară a bonităţii clientului, o analiză a aspectelor nefinanciare privind
activitatea clientului, iar în final determinarea valorii creditului pe baza analizei cash-flow-
lui.
Bancă solidă, viabilă cu mari perspective de dezvoltare şi performanţă, pentru
asigurarea ascensiunii, B.C.R. trebuie să aibă în vedere adaptarea la sistemul european
financiar şi cerinţele pieţei monetare. Având în vedere complexitatea fenomenului U.M.E.
şi impacul acesteia atât în Europa cât în întreaga lume, B.C.R. trebuie să creeze un
mecanism adecvat de monitorizare, care prin metode şi tehnici specifice să asigure o
comunicare între direcţiile din bancă implicate în activitatea de decontări externe pentru a
transmite atât băncilor din U.M.E. cât şi clienţilor un mesaj clar, care să reflecte strategia
băncii din acest punct de vedere. Sarcina principală a direcţiilor de decontăti externe
trebuie să fie alinierea B.C.R. la mecanismul decontărilor în EURO pentru a satisface
cerinţele clienţilor din acest punct de vedere.

43
Anexa nr. 1
S.C. CYLEX S.R.L
Târgovişte

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A.


Sucursala Judeţeană Dâmboviţa

CERERE DE CREDITE
PENTRU PERSOANE JURIDICE

S.C. CYLEX S.R.L. cu sediul în Târgovişte, judetul Dâmboviţa, înmatriculată la


Registrul Comerţului sub nr. J/15/899/2008, cod fiscal R1694850 având un capital social
subscris de 210 lei şi vărsat de 210 lei, va rugăm să ne acordaţi un credit global de
exploatare pe termen de 180 de zile în sumă de 30.000 mii lei pentru efectuare plăţi
curente, conform obiectului de activitate al societăţii.
Garanţiile asigurătorii ce urmează a fi constituite în favoarea băncii sunt:

Tip garanţie Date de identificare Valoare (mii lei)


Ipoteca rang I Imobil situat în Târgovişte, 180.000
aflat în patrimoniul societăţii

În prezent, S.C. CYLEX S.R.L. înregistrează datorii din credite şi dobânzi, către
banci, după cum urmează:

Categoria de Sold la data de: din care Societatea


credit curent restant peste 30 bancară
zile creditoare

Dobânzi Sold la data de: din care Societatea


curent restant peste 30 bancară
zile creditoare

La prezenta anexăm:
 situaţia evolutivă a patrimoniului şi a principalilor indicatori de rezultate financiare;
 situaţia de stocuri sau cheltuieli;
 proiecţia surselor de finanţare a investiţiilor;
 documentaţia tehnico economică şi studiul de fezabilitate;
 bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul în curs;
 proiecţia fluxului de lichidităţi procnozat (cash-flow);
 bilantul contabil şi contul de profit şi pierdere încheiat la 31.12.2013 şi balanţa de
verificare pe luna iunie an 2014.
Persoanele care angajează societatea:

Numele şi prenumele Funcţia Semnătura

Anexa nr. 2
44
BANCA COMERCIALĂ ROMĂNA S.A.
Sucursala Judeţeană Dâmboviţa
Compartimentul de credite

COMUNICARE DE PLAFON DE CREDITE


NR. 1768 DIN 01.07.2014

1. Pentru S.C. CYLEX S.R.L.Târgovişte, potrivit contractului de împrumut nr.


1768 din 01.07.2014 s-a aprobat un credit “global de exploatare” pe o perioadă de --------
ani şi 180 zile în sumă (la nivelul plafonului) de 30.000 lei (treizeci mii), cu o dobândă de
9,8% pe an, cu următoarea destinaţie:
efectuarea plăţi curente, conform obiectului de activitate al societăţii.
2. Creditul se pune la dispoziţia împrumutatului prin contul separat de împrumut
simbol 20215.1 - 10505.2/RON, începând cu data de 01.07.2014 până la data de
31.12.2014 astfel:

Data 01.07.2014 – 31.12.2014


Plafon (mii lei) 30.000

Plata
Plafon (mii lei)

3. Creditul se rambursează potrivit următoarelor scadenţe:

Data 31.12.2014
Rată credit (mii lei) 30.000

Data
Rată credit (mii lei)

Data
Rată credit (mii lei)

ŞEF SERVICIU, OFIŢER DE CREDITE,

45
Anexa nr. 3
BANCA COMERCIALĂ ROMÂNA S.A.

REFERAT DE CREDITE

PARTEA I. ELEMENTE Sucursala Judeţeană Data Nr.CR.


DEFINITORII Dâmboviţa 01.07.2014 1768

NUME CLIENT: S.C. CYLEX S.R.L. Târgovişte

COD FISCAL: R1694850

ADRESA: localitatea Târgovişte, strada Grigore Alexandrescu. Bl, E6, parter, judeţul
Dâmboviţa

CLIENT DIN ANUL: 2008

COD RAMURA: 5

COD C.A.E.N.: 52

COD FORMĂ DE PROPRIETATE: 35

GIRANŢI: Nu este cazul

GRUP (DEBITOR UNIC): Nu este cazul

SCOPUL REFERATULUI: Acordare „credit global de exploatare


pentru efectuarea de plăţi curente pe o perioadă de180
de zile la nivelul unui plafon în valoare de 30.000 lei

DESCRIERE CLIENT : Societate comercială cu răspundere


limitată înmatriculată la
Registrul Comerţului sub nr. J15/899/2008

Obiectul de activitate : comerţ cu calculatoare,


imprimante, programe informatice şi service la
aceste produse

RISCURI ŞI METODE DE MICŞORARE: nu prezintă riscuri majore

PROPUNERI PRIVIND LIMITA TOTALĂ DE EXPUNERE: 30.000 lei


din care:

angajamente: credite, scrisori de garanţie, avaluri etc. Provenite din perioadele anterioare:

0 lei
angajamente noi propuse: 30.000 lei
46
LIMITA DE RISC APROBATĂ 0 LEI

din care:
Termen scurt, din care: Termen mediu şi lung, din care:
Lei Valută Lei Valută
echiv. lei echiv. USD echiv. lei Echiv. USD

RATINGUL CREDITELOR ACTUAL (1.....5) 2,429

Ratingul de credite Ratingul


actual 2,429 anterior 2,286
Strategie faţa de client
Creştere Scădere Constant Încetare
Da
SCOPUL Nou Da Modif. - Revizuire -
REFERATULUI: periodică
MODIFICAREA Creştere Da Scădere - Constant -
LIMITEI DE EXP.:

INFORMAŢII I II III IV RISC


DESPRE LIMITELE TOTAL
DE EXPUNERE
RELAŢIE 0 0 0 30.000 30.000
DIRECTĂ-LIMITĂ
NOUĂ
RISC TOTAL = I*0% + II*20 + III*50% + IV*100%

STATUTUL JURIDIC: Societate cu răspundere limitată


COTATĂ:NU COTARE: - AGENŢII DE NU
RATING
PROPRIETARI: Popescu Ion
CONDUCERE: Popescu Ion
AUDITORI: -

RELAŢII CU ALTE BĂNCI: NU


DATA ÎNFIINŢĂRII: 2008

PROFITABILITATE CLIENT GRUP


An prec. An crt. An prec. An crt.
38 36 0 0
DOBÂNDĂ ÎNCASATĂ
COMISIOANE 25 30 0 0
PROVIZIOANE CONSTITUITE 0 0 0 0
(sold)
EXCEPŢIE DE LA POLITICA BĂNCII: NU DETALII:
NIVEL FINAL DE COMPETENŢĂ:
OFIŢER DE CREDIT LOCAL:
47
OFIŢER DE CREDIT –NIVEL FINAL DE DATA APROBĂRII: 01.07.2014
COMPETENŢĂ
ULTIMA REVIZUIRE A CALITĂŢII LA DATA:
REZULTATUL REVIZUIRII DACĂ E CORECT:
Dacă rezultatul revizuirii este NU-detalii în partea a II a referatului
DOCUMENTAŢIA REVIZUITĂ LA DATA: 01.07.2014

LIMITE DE EXP. LIMITE DESCRIERE TERMEN S/M/L


EXISTENTE NOI PRODUS

TOTAL: 0 30.000 CATEGORIE:

PRODUS 30.000 30.000 Credit global de S


1 exploatare

Descriere tranzacţie: Acordare „credit global de exploatare”, pentru efectuarea


de plăţi curente pe o perioadă de 180 zile la nivelul unui
plafon în valoare de 300 mii lei.

Sursa de rambursare: Încasări din vânzările realizate

Garanţii: ipoteca rang I asupra imobil şi teren aferent situat în Târgovişte aflat în
patrimoniul societăţii cesiune a cash-flow-lui derulat prin bancă

Termen de rambursare: 31.12.2014

Preţ: Dobânda de 9,8% revizuibilă în funcţie de costul resurselor


Comision gestiune credit 0,5% la valoarea creditului aprobat 150 lei.
Comision neutilizare credit 2% pe an din plafonul neutilizat

SUCURSALA Nume, prenume


JUDEŢEANĂ Data:01.07.2014
DÂMBOVIŢA Semnătura

48
Anexa nr. 4

CONTRACT DE CREDIT
Nr. 1768/01.07.2014

Între BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. Sucursala judeţeană Dâmboviţa,


pe de o parte şi
S.C. CYLEX S.R.L. înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. J15/899/2008,
cu sediul în localitatea Târgovişte, judeţul Dâmboviţa denumită “împrumutat”,
reprezentată prin Popescu Ion în calitate de administrator
a intervenit următorul contract de împrumut:
1. Banca acordă împrumutatului un credit pentru “activitatea de comerţ” în sumă
de 30.000 (cifre) treizeci mii (litere) pe termen de 180 zile, cu o dobândă curentă de 9,8%
pe an.
2. Creditul va fi utilizat numai pentru plăti şi cheltuieli aferente activităţii de
comerţ.
3. Creditul se acordă prin contul separat de împrumut “credit global de
exploatare” nr. 20215.1- 10505.2/RON.
4. Modalitatea de efectuare a plăţilor prin credite este viramentul, ca regulă
generală pentru toate plăţile.
5. Creditul se trage:
- eşalonat, prin decontarea documentelor de plată începând cu data de 01.07.2014
până cel mai târziu la data de 31.12.2014.
6. Pentru administrarea creditului, banca va percepe împrumutatului, o dată cu
acordarea creditului, un comision de gestiune de 0,5% calculat la valoarea plafonului de
credit aprobat, iar pentru neutilizarea acestuia se va percepe un comision de neutilizare de
2% pe an din suma plafonului neutilizat.
7. Comisionul de gestiune (flat) de 0,5% se percepe o singură dată, la acordarea
creditului şi se calculează la valoarea plafonului de credite aprobat, indiferent de termenul
de acordare.
În cazul creditului global de exploatare şi a liniei de credite, care se revizuiesc
periodic, când se încheie acte aditionale la contractele de împrumut, comisionul de
gestiune se va percepe şi cu ocazia revizuirii acestor categorii de credite.
De asemenea, acest comision se va calcula şi percepe şi cu ocazia suplimentării
unor credite, pentru partea cu care se suplimentează creditul iniţial.
8. Comisionul de neutilizare de 2% pe an, se calculează la plafonul de credite
aprobat şi neutilizat. Comisionul de neutilizare se calculează şi încasează lunar, o dată cu
dobânzile, în funcţie de suma neutilizată din plafonul aprobat şi numărul de zile.
În cazul creditelor care se angajează (trag) eşalonat, în tranşe, suma neutilizată se
va determina în funcţie de nivelul tranşei (nu al plafonului total) şi angajamentele efective.
9. Pe parcursul utilizării şi rambursării creditului, banca poate modifica dobânda în
funcţie de evoluţia inflaţiei şi a costului resurselor de creditare pe piaţa financiar-
bancară, noul procent de dobândă aplicându-se de la data modificării acestuia, la soldul
creditului existent.
10. Împrumutatul acceptă nivelul actual al dobânzii curente de 9,8% pe an, precum
şi eventualele modificări până la nivelul de 50% pe an, iar în situaţia în care pe parcursul
creditării nivelul dobânzii curente va depăşi limitele acceptate iniţial, banca se obligă să
aducă la cunoştinţa împrumutatului noul nivel al dobânzii.

49
În cazul în care în urma comunicării băncii împrumutatul nu va rambursa restul din
creditul angajat şi dobânzile aferente în termen de cel mult 10 zile de la data luării la
cunoştiinţă, banca are dreptul de a considera ca acceptat noul nivel al dobânzii şi
următoarele, până la rambursarea integrală a creditului, fără îndeplinirea altor formalităţi.
11. Nivelul dobânzii curente la credite se stabileşte de bancă în funcţie de serviciul
datoriei clienţilor, astfel:
- clienţilor care nu înregistrează credite şi/sau dobânzi restante în lei şi/sau valută
sau acestea sunt de până la 7 zile inclusiv, li se percepe dobânda curentă de 9% pe an;
- clienţilor care înregistrează credite şi/sau dobânzi restante în lei şi/sau valută
cuprinse între 8 şi 30 de zile, li se percepe dobânda curentă de 9,5% pe an;
- clienţilor care înregistrează credite şi/sau dobânzi restante în lei şi/sau valută de
peste 30 de zile, li se percepe dobânda curentă de 9,9% pe an.
Pe parcursul derulării creditului, nivelul dobânzii curente se poate schimba în
funcţie de evoluţia serviciului unic al datoriei clientului faţa de bancă.
12. Dobânda se va calcula de la data primei trageri a creditului până la data
rambursării integrale. Calculul se va face zilnic utilizând soldul nerambursat al creditului şi
se va încasa lunar, în prima zi lucrătoare a lunii curente pentru luna expirată, cu excepţia
cazurilor în care prin contractul de împrumut s-a prevăzut altfel.
În cazul creditelor care au scadenţa finală în cursul lunii, dobânda se va calcula şi
încasa la scadenţă.
13. Calculul dobânzii se va efectua la numărul exact de zile de folosirea a creditului
raportat la un an calendaristic de 360 de zile.
14. Dobânda şi comisionul de neutilizare la împrumutul acordat se calculează şi se
plăteşte lunar începând cu luna următoare de acordare a creditului, inclusiv în perioda
de graţie cand nu se rambursează ratele de credit.
Dobânda şi comisioanele se încasează de bancă direct din contul curent pe bază de
notă contabilă, eliberând împrumutatului un extras de cont şi un exemplar al notei
contabile privind plata acestora.
15. Termenele şi ratele de rambursare a creditului au fost stabilite de comun acord
între părţi, astfel:
- lei-
Nr.crt. Data scadenţei Rata de rambursat Observaţii
1 31.12.2014 30.000
16. Creditul se poate rambursa, integral sau partial, şi înainte de scadenţă, cu
acordul băncii, în care caz aceasta va recalcula în mod corespunzător dobânda datorată.
Banca poate recupera de la împrumutat eventualele daune reparatorii determinate de
retragerea de către bancă a creditului ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale de
către clienţi.
17. Nerambursarea la termenele stabilite a ratelor de credit datorate dă dreptul
băncii de a percepe o dobândă majorată cu până la 20% pe an peste dobânda curentă, iar
începând cu ziua scadenţei, acestea se vor trece la credite restante.
18. Eventualele dobânzi datorate băncii, care nu au putut fi încasate în prima zi
lucrătoare a lunii, vor fi înregistrate în contul “Dobânzi restante” şi se va urmări
recuperarea lor din încasările împrumutatului, potrivit legii şi normelor de creditare.
19. Ordinea încasării creanţelor bilanţiere cuvenite băncii este următoarea:
- comisioane şi taxe bancare;
- dobânzi restante;
- creanţe ataşate creditelor îndoielnice;
- creanţe ataşate creditelor restante;

50
- credite îndoielnice;
- credite restante;
- credite ataşate curente;
- credite curente (ajunse la scadenţă).
20. Împrumutatul se obligă să garanteze creditul în sumă de 30.000 lei şi dobânzile
aferente cu următoarele garanţii constituite în favoarea băncii, astfel:
- cesionarea obligatorie în favoarea băncii a cash flow-ului împrumutatului
care se va derula prin conturi deschise la bancă;
- ipoteca rang I asupra imobil “casa” şi teren aferent, aflat în patrimoniul
societăţii

Total garanţii: 180.000 lei.


21. Bunurile admise în garanţie sunt asigurate astfel: ASTRA ASIGURĂRI S.A.
Drepturile de despăgubire, ce vor rezulta din contractele de asigurare încheiate
pentru bunurile admise în garanţie, sunt cesionate după cum urmează:
a) despăgubirile cuvenite pentru daunele parţiale de valoare mică, respectiv până la
cel mult 50% din valoarea asigurată, vor fi cesionate în favoarea asiguratului, cu obligaţia
refacerii bunului asigurat;
b) despăgubirile cuvenite pentru daune medii, respectiv între 51% şi 75% din
valoarea asigurată, vor fi cesionate jumătate asiguratului în vederea remedierii bunului
avariat şi jumătate băncii;
c) despăgubirile cuvenite ca urmare a producerii riscurilor majore, respectiv daune
mari, totale sau cvasitotale, între 76% şi 100% din valoarea asigurată a bunurilor aduse în
garanţie, vor fi cesionate în favoarea băncii.
Modul de gestionare al despăgubirilor prevazute mai sus se aplică numai în relaţiile
cu clienţii care nu înregistrează datorii restante faţă de bancă mai vechi de 30 de zile din
credite şi/sau dobânzi şi pentru care nu a fost declanşată procedura judiciară de recuperare
a creanţelor. În acest sens, în caz de daună, la cererea societăţilor de asigurare-reasigurare,
unităţile bancare teritoriale vor confirma în scris dacă clienţii în cauză îndeplinesc/nu
îndeplinesc condiţiile pentru plata despăgubirilor cuvenite conform clauzelor contractuale.
Asiguratorul are obligaţia de a utiliza aceste sume numai pentru reconstituirea
(repararea) bunului avariat, astfel încât valoarea reală de piaţă a acestuia să revină la
valoarea iniţială la care a fost asigurat.
Contractele de asigurare vor fi reânnoite astfel încât creditul rămas de rambursat şi
dobânzile aferente să fie permanent acoperite cu garanţii asiguratorii. Originalul
contractelor de asigurare se păstrează la bancă.
22. Împrumutatul se obligă:
a) să utilizeze creditul aprobat numai în scopul pentru care a fost acordat;
b) să restituie băncii creditul utilizat şi să achite dobânda şi comisioanele la
termenele prevăzute în prezentul contract;
c) să respecte prevederile instrucţiunilor şi normelor de lucru ale băncii şi să
reflecte corect şi la zi în evidenţele sale contabile toate operaţiunile privind acordarea,
utilizarea şi rambursarea creditului;
d) să depună la bancă la termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, bilanţul
contabil şi celălalte situaţii contabile periodice, pe toată perioada creditării;
e) să pună la dispoziţia băncii toate documentele solicitate (bugetul de venituri şi
cheltuieli, contul de profit şi pierdere, fluxul de lichidităţi procnozat (cash-flow), precum şi
orice alte documente privind garanţiile, bunurile cumpărate sau realizate din credit şi cele
care privesc activitatea desfăşurată);

51
f) să menţioneze pe documentele de plată poziţia din documentaţii, unde se
regăseste cheltuiala, precum şi sursa din care se efectuează plata (surse proprii, credit) în
cazul creditelor pentru echipament (investiţii);
g) să deruleze prin BCR fluxurile de lichidităţi (cash flow) pe toată perioada de
creditare.
23. Banca are dreptul să verifice, inclusiv la sediul împrumutatului, respectarea
condiţiilor în care s-a acordat creditul, destinaţia creditului, existenţa permanentă şi
integritatea garanţiilor asiguratorii pe toată perioada creditării.
24. Înstrainarea, degradarea, păstrarea sau utilizarea bunurilor admise în garanţie în
condiţii necorespunzătoare, percum şi minusurile de garanţie constatate, dau dreptul băncii
de a retrage creditul negarantat înainte de scadenţele stabilite.
25. Banca va anula creditul aprobat, în cazul furnizării de către împrumutat a unor
date nereale, trecând la rambursarea acestuia după expirarea unui termen de preaviz de 5
zile, dat în scris.
26. Banca are dreptul:
- să rezilieze unilateral contractul de credit printr-o adresă scrisă, fără preaviz sau
altă formalitate;
- în cazul neexecutării de către împrumutat a oricărei obligaţii asumate prin
prezentul contract sau în cazul în care situaţia economico-financiară a acestuia nu mai
asigură condiţii de rambursare a creditului;
rezilierea acţionează pe deplin drept, fără a fi necesară punerea în întârziere a
împrumutatului şi fără orice altă formalitate prealabilă; la data rezilierii contractului,
obligaţiile de plată ale împrumutatului devin exigibile;
- să recupereze pe calea executării silite sumele datorate de către împrumutat în şi
pe baza prezentului contract ori de câte ori acesta este reziliat sau în situaţia în care
împrumutatul nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin semnarea prezentului contract;
- să încaseze din conturile împrumutatului, fără acceptul acestuia, obligaţiile
scadente rezultate din prezentul contract, cu prioritate faţă de alte datorii ale acestuia, cu
excepţiile prevăzute de lege.
27. Banca nu preia riscul politic sau cel ce decurge din calamităţile naturale şi nu
răspunde de autenticitatea documentelor prezentate de împrumutat.
28. Relaţiile reciproce dintre părţile contractate, nereglementate prin prezentul
contract sunt supuse regulilor generale de creditare precum şi celorlalte instrucţiuni şi
norme de lucru ale băncii în vigoare în prezent.
29. Împrumutatul se obligă să declare băncii dacă are contracte de credite şi cu alte
societăţi bancare şi care sunt garanţiile acestora:
La data acordării creditului societatea nu are încheiate contracte de credit cu
alte societăţi bancare.
30. Clauze specifice:
a) Creditul se acordă pe o perioadă de 180 de zile, cu posibilitatea de prelungire pe
noi perioade de cel mult 180 de zile fiecare, fără a depăşi 12 luni de la data acordării
primului credit, cu îndeplinirea condiţiilor din normele de creditare ale BCR.
Periodic, înainte de expirarea scadenţei, se va efectua revizuirea creditului
analizându-se modul de derulare a creditului, a destinaţiei şi a celorlalte condiţii avute în
vedere la acordarea acestuia.
Dacă din analiza efectuată cu ocazia revizuirii, rezultă că sunt îndeplinite condiţiile
avute în vedere la acordarea creditului global de exploatare, clientul şi-a menţinut
indicatorii de bonitate, iar ratingul de credite este acceptabil pentru bancă (cel mult 3),
banca va putea menţine sau chiar majora, la cererea agentului economic, nivelul plafonului
de creditare, dacă din analiza fluxului de lichidităţi întocmit pentru perioada următoare,

52
rezultă această necesitate, cu condiţia ca rulajul creditor (rambursări de credite) al contului
separat de împrumut „Credite globale de exploatare” înregistrat pe parcursul perioadei de
creditare să fi fost de cel putin ½ din plafonul aprobat în cazul creditelor acordate pe 180
de zile, sau 1/1 din plafonul aprobat în cazul celor acordate pe o perioadă de 365 zile;
b) Balanţa de verificare pentru luna expirată se va depune lunar, până la data de 25
a lunii următoare;
c) Asociatul unic are asigurare mixtă de viaţă cesionată în favoarea BCR, la 10%
din valoarea creditului şi a dobânzii aferente.
31. Alte clauze:
- litigii de orice fel din părţile contractate şi nerezolvate pe cale amiabilă vor fi
soluţionate de instanţele judecătoreşti competente.
32. Prezentul contract are valoare de înscris autentic şi constituie titlu executoriu.
33. Modificarea prevederilor prezentului contract poate fi făcută numai prin
acordul ambelor părţi pe baza unui act adiţional.
34. Prezentul contract de credit intră în vigoare la data semnării lui, dar nu mai
înainte de primirea la bancă a documentelor de garantare a creditului prevăzute la pct.20.
35. Acest contract a fost încheiat în număr de 3 exemplare, din care 2 exemplare
rămân la bancă şi 1 exemplar la împrumutat.

BANCA ÎMPRUMUTAT
(persoanale care angajează societatea)

Anexa nr. 5
S.C. CYLEX S.R.L.
Târgovişte
Cod fiscal: R1694850

PROIECTUL GRAFICULUI DE RAMBURSARE


A CREDITULUI ŞI DE PLATĂ A DOBÂNZILOR
- mii lei -

Luna Rată credit Rată dobândă

Iulie - 1.63
August - 1.63
Septembrie - 1,63
Octombrie - 1,63
Noiembrie - 1,63
Decembrie - 1,63

LISTA GARANŢIILOR
propuse băncii pentru garantarea creditului acordat

Societatea CYLEX S.R.L. propune următoarele garanţii imobiliare:


Imobil „casa” şi teren aferent compus din 5 camere şi dependinţe, situat în
localitatea Târgovişte. Imobilul este aflat în patrimoniul societăţii.

Administrator,

53
Anexa nr. 6

CONTRACT DE GARANŢIE IMOBILIARĂ


NR. 1768 G.I.1/01.07.2014

Între părţile contractante:


S.C. CYLEX S.R.L. cu sediul în localitatea Târgovişte, judeţul Dâmboviţa,
înmatriculată la Registrul Comerţului al judeţului Dâmboviţa sub nr. J15/899/2008
reprezentată prin dl.Popescu Ion în calitate de debitor şi
Banca Comercială Română S.A., Sucursala Judeţeană Dâmboviţa cu sediul în
Târgovişte, în calitate de creditor,
a intervenit prezentul contract de garanţie imobiliară în urmatoarele condiţii:
1. Obiectul contractului
Obiectul prezentului contract îl constituie garantarea obligaţiei de rambursare a
creditului în sumă de 30.000 (treizeci miilei) plus dobânzile aferente, acordat de Banca
Comercială Română S.A. în baza contractului de credit nr. 1768/01.07.2014 şi actele
adiţionale ce se vor încheia prin ipoteca rang I a imobilului „teren + cladire”, imobil
situat în Târgovişte, înscris la numărul cadastral 1350.
Imobilul şi terenul aferent se află în proprietatea debitorului S.C. CYLEX S.R.L.
în baza contractului de vânzare-cumpărare înscris în registrul de transcripţiuni de la
Judecătoria Târgovişte este înscris în registrul biroului de Carte Funciară de pe lângă
Judecătoria Târgovişte sub nr. 8950/N şi este liber de orice sarcini, aşa cum rezultă din
extrasul de carte funciară eliberat de Judecătoria Târgovişte.
Constitutorul garanţiei declară că, la data încheierii contractului de ipotecă,
imobilul nu este ipotecat în favoarea altui creditor, nu este scos din circuitul civil, nu face
obiectul vreunui litigiu pe rolul instanţelor judecătoreşti sau a unei cereri de restiutire în
baza Legii nr.10/2011. De asemenea, constitutorul se obligă să nu înstrăineze imobilul până
la stingerea oricărei obligaţii de plată faţă de bancă.
2. Obligaţii: debitorul se obligă prin prezentul contract:
a) să nu înstrăineze imobilul adus în garanţie prin acest act;
b) să nu aducă imobilului modificări care să-i scadă valoarea de circulaţie;
c) să se comporte cu diligenţa unui adevărat proprietar;
d) să asigure bunul împotriva tuturor riscurilor;
e) să cesioneze în favoarea băncii toate drepturile pe care le va avea de primit de la
societatea de asigurări pentru daunele produse imobilului descris anterior şi asupra căruia
s-a luat inscripţie ipotecară conform art.1782 Cod Civil;
f) constitutorul garanţiei se obligă să garanteze creditul şi dobânzile aferente şi în cazul
prelungirii contractului de credit prin acte adiţionale.
3. În caz de neachitare a creditului garantat şi a dobânzilor aferente garantate, banca
se va îndestula cu sumele obţinute prin executare silită a imobilului ipotecat prin prezentul
act de garanţie.
4. Banca acceptă această garanţie imobiliară constituită prin prezentul contract, cu
îndeplinirea formelor de inscripţie ipotecară prevăzute de art.1782 Cod Civil.
Redactat şi dactilografiat de consilierul juridic al băncii, în 5 exemplare, din care s-
au înmatriculat băncii câte 3 exemplare la data autentificării.

DEBITORI CREDITOR,
S.C. CYLEX S.R.L.

54
Anexa nr. 7

CONTRACT DE CESIUNE A CASH- FLOW-ULUI


NR. 1768/01.07.2014

Între:
Societatea comercială CYLEX S.R.L., cu sediul în Târgovişte, judetul
Dâmboviţa, înmatriculată la Registrul Comerţului al judeţului Dâmboviţa sub nr.
J15/899/2008, Cod fiscal R1694850 cont nr. 2511.1- 10505.1/ROL, reprezentată legal prin
dl. Popescu Ion – administrator, în calitate de CEDENT şi
BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. Sucursala judeţeană Dâmboviţa cu
sediul în Târgovişte, Bulevardul Mircea cel Batran, nr. 1, judeţul Dâmboviţa, în calitate de
CESIONAR, denumită în continuare BANCĂ, a intervenit prezentul contract de cesiune.
1. Pentru garantarea rambursării creditului în suma de 30.000.lei (treizeci mii)
acordat de BANCĂ împrumutatului cedent S.C. CYLEX S.R.L. în baza contractului de
credit nr. 1768/01.07.2014, precum şi a dobânzilor aferente, împrumutatul cesionează
băncii cash-flow-ul rezultat din activitatea desfăşurată în mod curent prin contul de
disponibilităţi nr. 2511.1- 10505.1/RON, deschis la bancă, până la stingerea integrală a
obligaţiilor asumate prin contractul de credit mai sus arătat.
2. În condiţiile în care împrumutatul cedent înregistrează debite neachitate la
scadenţă provenite din Contractul de credit nr. 1768/01.07.2014, banca are dreptul să
debiteze contul de disponibilităţi nr. 2511.1- 10505.1/ROL cu suma datorată.
3. Banca va înştiinţa pe împrumutatul cedent despre cuantumul sumei debitate şi ce
reprezintă aceasta (credit, dobândă, comisioane).
4. Împrumutatul cedent renunţă la orice cale de atac asupra eventualei decizii luate
de bancă privind debitarea contului de disponibilităţi nr. 2511.1- 10505.1/ROL, până la
data integrală a obligaţiilor din Contractul de credit nr.1768/01.07.2014.
5. Împrumutatul cedent se angajează ferm să deruleze în totalitate prin contul de
disponibilităţi nr. 2511.1- 10505.1/ROL deschis la Banca Comercială Română S.A. –
Sucursala Judeţeană Dâmboviţa cash-flow-ul rezultat din activitatea desfăşurată în mod
curent şi să nu deschidă conturi de disponibilităţi la alte bănci, până la stingerea integrală a
obligaţiilor asumate prin Contractul de credit nr. 1768/01.07.2014.
6. Cesiunea cash-flow-lui se face de către împrumutatul cedent în mod irevocabil şi
necondiţionat, aceasta fiind înscrisă la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Imobiliare.
7. Potivit art.63 (4), Titlu VI din Legea 99/2009, ÎN CAZ DE NEEXECUTARE
CREDITORUL POATE FOLOSI MIJLOACELE PROPRII PENTRU LUAREA ÎN
POSESIE A BUNULUI AFECTAT GARANŢIEI.

CESIONAR – BANCA CEDENT – ÎMPRUMUTAT

Înregistrat la Arhiva Electronică de Garanţii Reale


cu avizul nr. 275
localitatea Târgovişte
Semnatura Ştampila

55
Anexa nr. 8

SITUAŢIA PROGNOZATĂ
A ÎNCASĂRILOR ŞI PLĂŢILOR AFERENTE PERIOADEI CREDITULUI

- mii lei -

Total, din iulie Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Ian.


LUNA care:

ÎNCASĂRI
Vânzări cu 206 45 1,00 25 35 30 35 35
încasare
imediată
Vânzări pe 485 65 70 90 50 70 70 70
credit
PLĂŢI
Plăţi pentru 178 1,13 1,56 1,13 73 1,01 1,08 1,08
activitatea de
expl.,
inclusiv TVA
Plăţi pentru 43 1,2 3,0 6,0 1,5 3,0 6,5 6,5
impozite şi
taxe
Plăţi de 35 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
dobânzi la
credite pe
termen scurt

Administrator,

56
Anexa nr. 9

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

PE ANUL: 2013

BUGETUL ACTIVITĂŢII GENERALE


Exerciţiul financiar
SPECIFICAŢIE Nr. Precedent Curent
rd. (realizat) TOTAL din care:
trim.I trim.II trim.III trim.IV
1.venituri totale, din care: 1 11474 13504 2751 3251 3001 4501
(rd.02+rd.03+rd.04)
1.Venituri din exploatare 2 11467 13500 2750 3250 3000 4500
2.Venituri financiare 3 7 4 1 1 1 1
II. cheltuieli totale, din care: 4 11004 13032 2709 3136 2911 4276
(rd6+rd13+rd14+rd15+rd16+rd17)
1. Cheltuieli de exploatare din care: 5 10793 12812 2679 3081 2866 4186
a) cheltuieli materiale 6 10627 12456 2590 2992 2777 4097
b) cheltuieli de personal, din care: 7 141 336 84 84 84 84
salarii: 8 110 240 60 60 60 60
asigurări şi protecţie socială 9 31 96 24 24 24 24
c) ch.de protocol, recl. şi publicit. 10 25 20 5 5 5 5
2. Cheltuieli financiare 11 40 60 15 15 15 15
3. Cheltuieli excepţionale 12 11 0 0 0 0 0
4. Impozitul pe profit 13 160 160 15 40 30 75
III. rezultatul net al ex. (rd.1-rd.5) 14 470 472 42 115 90 225

Administrator,

58
Anexa nr. 10

FLUXUL DE NUMERAR (CASH - FLOW)

Perioadă din care, luna


OPERAŢIUNEA /PERIOADA credit
Iulie Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Ian.

I. ACTIVITATEA DE INVESTIŢII 0 0 0 0 0 0 0 0
II. ACTIVITATEA COMERCIALĂ
A. Încăsari din activitatea de exploatare, 7900 1100 1700 1150 850 1000 1050 1050
inclusiv TVA (A1+A2)
A1. Vânzări cu încasare imediată 3050 450 1000 250 350 300 350 350
A2. Vânzări pe credit 4850 650 700 900 500 700 700 700
B. Încasări din activitatea financiară 0 0 0 0 0 0 0 0
C. Încasări din activitatea excepţională 0 0 0 0 0 0 0 0
D. Total încasări (A+B+C) 7900 1100 1700 1150 850 1000 1050 1050
E. Plaţi pentru activitatea de exploatări 7738 1133 1565 1135 730 1015 1080 1080
inclusiv TVA
F. Flux brut, exclusiv plăti pentru 162 -33 135 15 120 -15 -30 -30
impozite şi taxe (D-E)
G. Plaţi pentru impozite şi taxe 277 12 30 60 15 30 65 65
H1. Rambursări de credite pe termen 0 0 0 0 0 0 0 0
scurt
H2. Plăţi de dobânzi la credite pe termen 35 5 5 5 5 5 5 5
scurt
I. Plăţi excepţionale 0 0 0 0 0 0 0 0
J. Total plăţi, exclusiv cele aferente 312 17 35 65 20 35 70 70
activităţii de exploatare (G+H1+H2)
K. Flux net (F-J) -50 100 -50 100 -50 -100 -100
III. FLUX DE LICHIDITĂŢI (CASH-
FLOW)
L. Flux net de lichidităţi al perioadei -50 100 -50 100 -50 -100 -100
(L=K)
M. Disponibil / Necesar de lichidităţi al -250 -300 -200 -250 -150 -200 -400
lunii precedente
N. Disponibil / Necesar de lichidităţi -300 -200 -250 -150 -200 -300 -400
curent (L+M)
Finanţat de BCR prin:
- credite tip revolving 300 300 300 300 300 300 300
- alte credite 0 0 0 0 0 0 0

59
Anexa nr. 11

DINAMICA INDICATORILOR
PRIVIND BONITATEA CLIENTULUI S.C. CYLEX S.R.L.

Nr.
crt. Denumirea indicatorilor de Data determinării indicatorilor
bonitate 31.12.2012 31.12.2013 30.06.2014
1 Cifra de afaceri (mii lei) 7722 9700 5266
2 Capitaluri proprii în sens strict (mii lei) 571 819 453
Capitaluri proprii în sens larg (mii lei) 571 819 453
3 Rezultatul net al exerciţiului (mii lei) 351 598 232
4 Fondul de rulment (mii lei) 185 303 -118
5 Necesarul de fond de rulment (mii lei) 64 214 -232
6 Trezoreria netă (mii lei) 121 89 114
7 Lichiditatea
a) lichiditate imediată (%) 112,39 98,46 80,30
b) lichiditate curentă (%) 117,38 117,88 94,48
c) lichiditate la o dată viitoare (%) - - 104,97
8 Solvabilitate (%) 135,53 148,36 121,19
9 Gradul de îndatorare generală (%) 186,82 206,80 471,92
Gradul de îndatorare financiară (%) - 9,89 12,43
10 Viteza de rotaţie a activelor circulante (%) 6,17 4,86 2,61
11 Rentabilitatea
a) rentabilitatea de exploatare (%) 9,84 8,70 6,44
b) rentabilitatea economică (%) 21,41 23,82 8,98
c) rentabilitatea financiară (%) 61,40 73,08 51,34
12 Acoperirea dobânzii (-nr.-) 13,46 30,97 19,24
13 Rata valorii adăugate (%) 7,26 9,32 7,23
14 Politici de dividende (%) - - -

60
Anexa nr. 12

DETERMINAREA NIVELULUI CAPACITĂŢII DE RAMBURSARE A


ÎMPRUMUTATULUI

90

I
i 1 70
Cr   p  Ra  Fe
90 100

Pentru anul 2013 se consideră că :


Cr = 3500/90*180*70/100*1,3*1,0 = 6,370 mii lei.
90
Unde  I  3,500miilei
i 1
CONCLUZII : Societatea are capacitatea de a achita creditul în valoare de 30.000 lei

61
BIBLIOGRAFIE

 Adrian V.Badescu, Ion Dobre, Modelarea deciziilor economic-financiare,


Ed.Conphys, 2011
 Anghelache G., Dardac N, Stancu I., Pieţe de capital şi burse de valori,
Editura Soc. “Adevărul” S.A., Bucureşti, 2004
 Bardos, M. - “Detecting the risk of company failure at the Banque de France”
– Journal of Banking and Finance nr. 22, 2008
 Basno C., Dardac N., Floricel C., Monedă, credit, bănci Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, reeditare 2003
 Basno C., Dardac N., Floricel C., Monedă, credit, bănci. Aplicaţii şi studii de
caz”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007
 Basno C., Dardac N., Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată”,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, reeditare 2006
 Brendea Cosmin, Dăeanu Valentin Eugen, Zamfirescu Marius, Ghiţă
Marilena, Riscurile şi performanţele creditului bancar în România, Bucureşti,
2011
 Cocriş V., Işan V., Economia Afacerilor, vol. 1-4, Editura Graphix, Iaşi, 2005
 Cocriş V., Tehnici şi operaţiuni bancare, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”,
Iaşi, 2002
 Constantin Rotaru, Colecţia Băncile, Managementul performanţei bancare,
Editura Expert, Bucureşti, 2011
 Dardac N., Moşteanu T., Vintilă N., Metodologii de diagnosticare financiar-
bancară a întreprinderilor, buletin economico-legislativ, nr. 9/2006, Tribuna
Economică, Bucureşti, 2007
 Dedu V., Gestiune Bancară, Ed.Didactică şi pedagogică R.A.Bucureşti,
reeditare 2009
 Dedu V., Management bancar, Editura Sildan, Bucureşti, 2004
 Feleagă N., Contabilitate financiară, vol. 3, Editura Economică, Bucureşti,
2003

62
 Horga Vasile, State Violeta, Bărăgăoanu Marius, Consolidarea conturilor
societăţilor de grup, Editura Tribuna Economică, Bucureşti
 Imireanu G., Tehnica şi practica operaţiunilor bancare, Editura Tribuna
Economică, Bucureşti, 2005
 Isărescu Mugur, Sistemul bancar în România, Bucureşti, 2006
 Lăzărescu V., Băncile comerciale în economia de piaţă în România, Editura
Agora, Bacău, 2008
 Manea Marinela Daniela, Postolache Rada, Creditul bancar: de la teorie la
practică, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009
 Manea Marinela Daniela, Audit intern bancar, Editura C.H. Beck, Bucureşti,
2012
 Manolescu Ghe., Sârbea A., Diaconescu, Management bancar, Editura
Fundaţiei România de Mâine, 2011
 Manolescu Ghe., Universitatea Spiru Haret, Monedă şi credit, Editura
Fundaţiei România de Mâine
 Masson Jacques, Creditele bancare pentru întreprinderi, 2004
 Neagoe I., Finanţele întreprinderii
 Nicolae Dardac, Bogdan Moinescu, “Economie teoretică şi aplicată”
 Nitu I., Managementul riscului bancar, Expert, 2010
 Pausescu, Dedu V., Tehnica şi evidenţa operaţiunilor bancare, curs lito,
A.S.E., Bucureşti, 1986
 Păusescu, Dedu V., Tehnica şi evidenţa operaţiunilor bancare, curs lito,
A.S.E., Bucureşti, 2006
 Pintea Al., Ruşcanu Ghe., Băncile în economia românească, Editura
Economică, Bucureşti, 2005
 Roşca Teodor, Monedă şi credit, Casa de editură Sarmis, Cluj-Napoca, 2006.
 Rotaru Constantin, Colecţia Băncile, Managementul performanţei bancare,
Editura Expert, Bucureşti, 2011
 Roxin L., Gestiunea riscurilor bancare, Ed. Didactica si pedagogica,
Bucuresti, reeditare 2007
 Roxin L., Gestiunea riscurilor bancare, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2007

63
 Simon Claude, Băncile, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003
 Stoica Maricica, Gestiunea bancară, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2012
 Tribuna Economică.
 Tudorache D., Puianu Constantin, Moraru Dan, Monedă. Bănci. Credit,
Editura Sylvi, Bucureşti, 2011
 Turliuc V. (coord.), Mecanismele şi instituţiile economiei de piaţă, Editura
Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2007
 Turliuc V., Basno C., Roşca T., Circulaţia bănească şi credit
 Turliuc V., Cocriş V., Monedă şi credit, Editura Ankarom, Iaşi, 2007
 Ungureanu, Pavel V., Banking. Produse şi operaţiuni bancare, Colecţia
Universitaria, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2011
 Ungureanu, Pavel V., Banking.Produse şi operaţiuni bancare, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 2011
 Legea bancară nr. 58/2008, Monitorul Oficial nr. 121/2008.
 Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară.
 Norme metodologice nr. 1/2003. B.C.R., pct. 60.
 Norme metodologice nr. 1/2007 al B.C.R. privind activitatea de creditare,
anexa 1.
 Norme nr. 8/2009 privind limitarea riscului de credit al băncilor.
 Revista “Finanţe. Credit. Contabilitate”.

64