204 Drept penal.
Partea generali
rnlrturia rnincinoasd, prevf,zutl de ar1. 213 C. pen., ir-rfracfiunea de exercitare 1]rI drept n
unei profesii sau activitd{i, prevdzuta de aft. 348 C. pcn.) qi infrac{iuni de pericol concret,
cdnd nonna de incrirninarc prevede cerin(a ca infracJiunea sd produci ef-ectiv o stare dg
pericol pcntru valoarea socialS protejatd2 [spre exemplu, infrac{iunea de nerespectarea
atribuliilor privind verificarea tehnica ori cfectuarea reparatiilor, prevdzutd de art. 340
alin. (1) C. pen., undc se prevede expres a unnare punerea in pericol a siguranfei circula{iei
pc drun-rurile publice].
$9. Infracliuni inten[ionate, praeterinten(iona.te Ei infrac[iuni siv6rEite
din culpd
139. Dupd fonna de vinovalie cu care se slvdrqegte infracliunea, acestea se clasifica in
infracliuni intcn{ionate (spre exemplu, infrac{iunea de ornor, prevlzutS de ar1. 188 C. pen.),
infracliuni praeterinten(ionate sau sdvArqite cu intcnfie depagita (spre cxcn-rplu, infrac{iunea
de loviri sau vdtitniri cauzatoare dc moafie, prevdzutd de art. 195 C. pen.) qi infracjiuni
sdvArgite din culpd (spre exernplu, infrac{iunea de ucidere din culpd, prevdzutd de ar1. 192
C. pen.).
hnportan{a delirnitarii rezidd, in cazul anumitor faptc sdvArgite, in existen{a sau
inexistenJa infrac{iunii, atunci cdnd legea cerc numai o anumiti fonnd de vinovd{ie pentru
existen{a infracJiunii (spre exemplu, infracfiunea de amenin[are prevdzutd de art.206 C. pen.
se sdvArgeqte nurnai cu intcn{ie, astfel cd o asemenea fapta sdvArgita din culpd nu prezinta
relevanJi pcnala). in situalia in care fapta este incriminata indiferent de foma de vinovi{ie,
clasificarca prezintd importan{d sub aspectul incadrdrii juridice gi a lirnitelor de pedeapsa
(astfel, acceagi acJiune violentd care provoacd moaftea unei persoane poate fi calificat5, in
func{ie de fonna de vinovaJie, ca olnor gi pedepsitd cu inchisoare de la l0 la 20 de ani, ca
loviri sau vdtdmdri cauzatoare de moafte gi sancJionatd cu inchisoare de la 6 la 12 ani sau ca
ucidere din culpd, cu pedeapsa prevdzutd intre unu gi 5 ani inchisoare).
cu sivArgirea acJiunii sau inac{iunii incriminate se produce cfcctiv unnarca imcdiatl juridicd ceruti de non.na de
incriminarc, cu consecinJa imposibilitalii suslinerii ci lhptuitorul nu a urmlrit sau acceptat produccrca acestci
unndri. ln aceastf, interprctare, ne apropiem pdni la identitate de conceplia din dreptul anglo-saxon referitoarc la
stt'ict lictbility (infracliuni unde nu cstc necesard dovedirca forn-rci dc vinovS{ie, simpla corniterc a acliunii
dcteIrinAnd rispunderea penali a liptuitorului). AvAnd in vcdcrc principiul prezumliei de nevinovh{ic prevdzut in
ar1. 23 alin. (ll) din Constitulic gi art.4 C. pr. pcn., aceaste concep{ie rni se pare problcn.raticd.
I M. Udroiu, Drept penal, partea generaLT, ed. a 3-a, Ed. Universul Juridic, Bucuregti,
201 6, p. 8 I .
2 in
acelaqi sens, M. Hotca, op. cit.,p. 179, F. Stretcanu, D. Nifu, op. cit.,p.295.
Xt{,iti \
Capitolul III
FORMELE $I VARI,ANTELE INFRACTIUNII
Sec[iuneo I
Fazele de desfdsurare a infrac(iunii
gl. Perioade in desfdEurarea activitatii infrac(ionale
140. Infrac{iunea este o activitate urnan5, o faptd a ornului. Asemdndtor oriclrei
activitAti congtiente,
activitatca infrac(ionalS presupunc o dcsllgurarc in tirnp qi spa(iu, o
l"ruoltur" progresivd pAnd la producerea unndrilor periculoaser. Aceastd evolu{ie a activitatii
infraclionale este denumita in doctrina iter criminis2.
Activitatea infraclionalS poate consta din una sau mai rnulte ac[iuni, fiecare acJiune
nutdnd consta, Ia rdndul s6u, din unul sau mai multe acte, astfel cd sdvdrgirea infracJiunii
poate parcurge deci rnai multe mornente sau fazc in drunul ei spre producerea rezultatului
socialtncnte Periculos'.
Activitatea infrac(ionald popte consta gi in inac(iuni, iar generic vorbind, orice infracfi-
une are o desfhgurare in timp, chiar dacd aceasta este uneori estretn de redusd (spre exemplu,
incazul infiac{iunilor de execu{ie prornptd)4. Ceea ce este susceptibil de duratd in timp poate
fi activitatea infrac{ional5 a liptuitorului, sau unnarca sociahnente periculoasd, ori ambele.
tn general, aproape to{i autorii analizeazd iler criminis din perspectiva sivirgirii
infrac{iunilor inten{ionate, apreciind cd activitatea infrac{ionalS presupune in desligurarea
acesteia doud perioade gi anutne o perioadi interni sau psihicS, de concep{ie gi decizie, qi o
perioadi externi sau de execufie in sdvdrgirea infrac{iuniis.
Aspectele psihice caracterizeazd hotdrdrea llptuitorului de a acJiona sau de a rdm6ne in
pasivitate, analizd care poate dura in timp sau care se poate realiza instantaneu; de asetnenea,
activitatea fEpfuitorului poate fi liciti sau ilicitd, poate consta in ac{iune sau inacfiune.
Procesele psihice care vizeazd o ac{iune sau inac{iune licitd, dar care conduc la o utmare
socialmente periculoasd (specifice infrac(iunilor sdvdrgite din culpd) nu necesitd o analizd
detaliatd in aceastd secliune; nu fac obiectul analizei, de asernenea, procesele psihice care
conduc la o activitate infrac{ionald ce constd intr-o inacfiune, aceasta fiind rareori sllscep-
tibilS de desllqurarc in tirnp.
In cele ce unneazd voi analiza in special activitatea infrac{ionald inten{ionati a fEptui-
torului (infrac{iuni inten{ionate sdvdrgite prin acJiune), care constituie regula in materie, 1ir6
I I. Pascu, in L Pascu, A.S. Uzl5u, Gh. Muscalu, Drept penal, purtea generolii, cd. a 4-a, Ed. Hamangiu,
Bucureqti, 2016, p. 254.
2 C. Mitrache, Cr. Nlitrache, Drept penal ronan, partea generald, cd. a 2-a, Ed. Univcrsul Juridic,
Bucure;;ti, 2016, p.282,V. Pagca, Drept penal, purtea generald, Ed. Universul Juridic, Bucure;iti, 2011, p.246,
F. Streteanu, D. Ni{u, Drept penal, partea generuld, vol. I, Ed. Univcrsul Juridic, Br.rcureqti,20l4, p. 464.
3 C.
Bulai, B.N. Bulai, Monuol de drept penal, parteo generalii, Ed. Univcrsul Juriclic, Bucure;;ti, 2007,
p. 4l 5.
a
V. Pa;ca, op. cit.,p.246.
s V. Dongoroz, Drept penal, Ed. Soccc, Bucuregti, 1939, p. 256, C. Bulai, B.N. Bulai, op. cit., p. 415,
F. Streteanu, D. Nifu, op. cit.,p.464,C. Mitrache, Cr, Mitrache, op. cit., p.282, N{. Hotca, Mcrnual de drept
penctl pqrteo generold, Ed. Univcrsul Juridic, Bucurc;ti, 20 I 7, pp. 218-219.
206 Drept penal. Partea generalA
a neglija totugi celclalte activitdqi infracqionale descrise r.nai sus, care constituie excepfia, prin
frccven(d ;i rnodalit5li dc rcalizare.
$2. Perioada internd
l4l. Perioada intemi sau psihicl se situeazd intre doud lnolnente distincte: acela al
apariliei ideii de areahza o ac{iune sau inac{iune (licita sau ilicit5, dupd caz);iacela al luarii
hotarArii de a ac{iona sau de a rdmdne in pasivitate, unnare a deliberdrii asupra avantajelor gl
dezavantajelor unei astfel de ac{iuni sau inac{iuni.
Raportat la infrac{iunile inten{ionate, procesul infraclional respecta aceleaqi ctape, ince-
pAnd odatd cu incollirea gdndului de a sdvdrqi o infractriune, subsecventa fiind etapa delibe-
rdrii, ce constd in momentul curnpdnirii motivelor pro gi contra sivdrgirii infrac(iunii, ce ss
soldeazd cu ultima etapa a perioadei inteme a infrac{iunii, rezolulia infrac{ionalar.
Aceste rnomente sau faze, care existd in cazul futuror infracliunilor, petrecdndu-se in
psihicul fEpruitorului, r-lu pot fi cunoscute decdt in mdsura in care rezolu{ia luatd s-a rnani-
festat in actul de conduita care Jine de perioada extemd a sdvdrqirii infrac{iuniiz. Perioada
intemd presupune procese care au loc in forul lduntric al llptuitorului gi sunt cel mai adesea
dificil de sesizat chiar de cdtre acesta dacd nu dispune de o capacitate de introspec{ie dcose-
bita sau dacd nu se desfhqoard intr-un tirnp suficient de indelungat spre a putea fi identificate
qi unndrite3.
in literatura de specialitate se afinn5 ca perioada interni poate avea uneori gi o latura
extern6, atunci cAnd hotarArca de a sdvArqi infrac{iunea a fost luatd in cornun de mai rnulte
persoane, putAnd fi cunoscutS sau cercetatd, ori in cazulin care cel care a luat hotdrArea de a
sdvArgi infrac{iunea comunicd hotardrea sa altor persoane, nurnai pentru a-gi exterioriza
gandul'.
in general, decizia privind sdv6rgirea unei ac{iuni sau r5lnAnerea in pasivitate nu are
relevan{d penalS, atAta tirnp cAt nu este pusd in executare, adici atdta timp cdt nu se trecc la
perioada sau faza extemf, a infi'ac{iunii (savdrqirca ac{iunii sau inacfiunii incrirninate).
Ra{iunea nesanc{iondrii celor care doar mediteazS la comiterea de infracliuni, dar nu trec la
materializarea gAndului, se gdsegte in ideea cd ei nu vatdmi sau pericliteazd valorile sociale,
c6t tirnp infracliunea r[mAne doar o idee la nivelul forului lor interior; nepedepsirca uuei
persoane care concepe sdvdrqirea unei infrac{iuni, dar nu o concretizeazd., reprezintd totodata
gi o incurajare de a nu trcce la rnaterializarea accsteia, la adrcsa celor care sunt tcnta{i si
cornita infracliuni5.
De asernenea, nici exteriorizarea verbalS a deciziei nu produce efecte juridice din
perspectivd penalS. in literatura de specialitate se afirrnd cd existd totuqi anurnite situalii cdnd
exteriorizarea verbalS a rezolufici infrac{ionale luate va atrage inciden{a raportului juridic
penal de conflict. O astfel de incrirninare averl in cazul infracJiunii dc constituire a unui grup
infrac{ional organizat (afi.367 C. pen.), in situaJia in care hotirArea infrac(ionala este luata in
cornun de rnai multe persoane, iar in rnomcntul in care acestea ajung la un acord cu privire la
constituirea grupului in vederea sSvArgirii de infracliuni se consumd infracJiunea prevdzuti la
I M. Hotca. tp. tir.. p. 27R.
2 2 Pentru
C. Bulai, B.N. Bulai, op. cit.,p.415.
I G. Antoniu, Tentativa, Ed. Tempus, Bucuregti, 1995,p.27
a
V. Dongoroz,op. cit.,p.256.
5 a
M. Hotca, op. cit..pp.278-219.
5i variantele inf racliunii 207
,orrele
161 C. pen.; tot astfcl, in cazul cornuniclrii rezolulici infrac[ionale victirnei, producAndLr-i
^*
stare de tulburare sau temere, se sdvArgeqte infrac{iunea de ar.ncninfarc (ar1.206
l..r*iu.o
5. pen.)'
Alti autori aprcctazdin mod corect cd faza oratoricd nu suportd excep(ii, cxteriorizarea
sdndului de a savdrqi
o infracliune nefiind sancfionatd in nicio itnprejurare atdta tirnp cit nu
in concret acte de executare in faza extemd. in cazul infracliunii de amenin[are
iJ'rrrarq"r.
.ru de g*p infraclional organizat (in rnodalitatea ini{icrii sau constituirii grupului) este vorba
de incritninarea
simplei rnanifestdri exterioare a perioadei inteme, astfel cd prin aqa nuntita
orutorica se sdvArqesc deja acte de executare specifice perioadei externe a ir-rfrac{iuttiir,
iLa
nemaiafl dndu-ne
in perioada intemd-
93. Perioada externa
142. Conduita unei persoane, indiferent daci constd intr-o actiune sau inacliune. are
relevan{d penala numai in situa{ia in care se exteriorizeazd pin vdtdtnarea sau punerea in
oericol a valorilor sociale ocrotite de cdtre legea penaldr.
Aspectul exterior al infracjiunii poar1i numele de perioadd extemS, care poate fi divizata
intreifaze, respectiv fazapregdtirii infracjiunii, faza executdrii infrac{iunii qi faza unndrilor.
Faza pregltirii infracfiunii poate sd existe sau poate sd lipseasca, in funcjie de
specificul infracJiunii gi a rnodului de sf,vdrgirc in concret de cdtre {Eptuitor. Astfel, in cazul
infrac{iunilor din culpd, aceastd fazd lipsegte, nefiind de conceput pregdtirea unei infrac}iuni
al carei rezultat nu este acceptat de cdtre fbptuitor. De asetnenea, in cazul anumitor
infrac(iuni inten{ionate se trece direct la executarea faptci, liri vreo pregatire prealabilS a
acesteia, dupd perioada internd urmAnd direct executarea faptei. Existd insd infracjiuni
inten{ionate la care se efectueazS acte de pregdtire a activitatii infrac{ionale, ce constau fie in
culegerea de infonnaJii, fie in procurarea rnijloacelor de sdvdrgire a infracfiunii, deci in actc
de pregdtire materiale sau rnorale, lird sd se treacd la executarea propriu-zisd a faptei, care
apa(ine fazei unnltoarea.
Faza actelor de executare se caracterizeazd prin sav6rqirea acjiunii sau inac(iunii
incriminate in textul de lege qi care este susceptibilS sa producd unnarea socialmente peri-
culoasS. infaza actelor de executare se trece de la pregdtirea sdvdrgirii faptei la cxecutarea
acesteia, executare care poate fi intreruptd sau care poate fi dusd p6nd la caplt, produ-
cAndu-se unlarea socialmente periculoasd sau nu, activitatea infraclionald constAlrd itrtr-o
punere in pericol sau vdtdmare a valorii sociale protejate. in aceastd situa{ie puteln avea o
tentativd pedepsibila (dacd nu se produce urrnarea specifica infracliunii, in schirnb punerea in
pericol a valorii sociale protejate este incriminatd), sau o tentativd neincriminatf, sau
nepedepsibild (nu se produce urrnarea specifici a infracliunii, iar punerca in pericol a valorii
sociale protejate nu este incriminatS, salr nu este pedepsitS, in cazul desistarii sau irnpicdicSrii
producerii rezultatului, chiar daci este incriminatd). Aceastd fazd dureazd de la inccperea
actelor de executare qi line pdnd la producerea urmdrii socialmente periculoase prevdzute in
norma de incriminare.
I G.
Antoniu, op. cit.,p. 30, C. Mitrache, Cr. Nlitrache, op. cit.,p. 283, L Pascu, op. cit.,p.255.
detalii, a sc vcdca F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., p. 466, V. PaEca, op. cit.. p. 241 , M. Udroiu.
^
Drepr.penul, partea gcnerald, ed. a 3-a, Ed. C.H Beck, Bucuregti,2016, p. t44.
'M. Hotca, op. cit.,p.279.
C. Butai, B.N. Bulai, op. cit., p. 117 .

208 Drept penal. Partea generali
Faza urmirilor se caracterizeaza prin producerea unndrii necesare realizarii tipicit5tii
obiective a ir-rfracliunii. Mornentul inilial este r.nomentul sdvdrgirii ir-r intrcgime a faptei, ia1
uotnentul final constd in producerea cfcctivd a umdrii irnediater. Momentul producerii
urrndrii socialtnente periculoase plevdzute in non.na de incrirninare poarld numelc (g
tnotnentul consumlrii infracliunii. In unele cazuri faza utrlrilor poate dura mai mult, 6s
datoritd prelungirii in tirnp a inseqi acliunii care ducc la aparilia umririi, fie din cauza antpli-
ficdrii ulterioare a rezultatului produs2. ir-r acest caz se vorbegte de un mornent al epuizirii
infrac(iunii, cdnd s-a produs rezultatul final sau ultirnul rezultat socialmente periculos.
Fazelc de deslbqurare a infrac(iunii pot fi definite deci ca acele etape pe care le poate
parcurge activitatea infracfionali din momentul primei manifestlri exterioare gi pdnl
in momentul producerii urmlrii socialmente periculoase, sau, in unele cazuri, pini in
momentul epuizirii activitlfii materiales.
In cazul perioadei exteme a infracliunii pot exista forme ale infracfiunii in raport cu
toate fazcle de desllgurare a activitdfii infrac{ionale, astfel inc6t pot exista at6tca fonne ale
infracliunii cdte faze ale acesteia existd, fiind cunoscute forma actelor pregititoare (prepa-
ratorii) corespunzdtoarc fazei de desliEurare cu aceea$i denumire, forma tentativei, cores-
punzdtoare fazei actelor de executare, forma faptului consumat, corespunzdtoare fazei
unnlrilor in situalia in care s-a produs unlarea socialmente periculoasd prevdzutd in textul
de incrirninarc, forma faptului epuizat, corespunzltoare fazei unn[rilor, dar in ipoteza in
care, dupd producerea unnarii socialmente periculoase specifice, aceasta se amplificd datoritl
prelungirii in tirnp a faptei insegi sau agravarii ulterioare a rezultatuluia.
Nu toate infracliunile pennit toate fazcle de des{Igurare a activitd(ii exteme infrac}ionale
(spre excrnplu, faza actelor de pregdtire sau faza tentativei lipsegte la infrac{iunile sdvdryite
prin inacqiune sau la infracliunile sdvArqite din culpd, faza unndrilor lipsegte in cazul tenta-
tivei etc.;'. IntrucAt ;i aceste fazein care se poate afla activitatea infracJionald pot prezenta o
anumitd gravitate se pune problema incrirnin[rii gi sanc]ionlrii acestora, precum qi necesitalii
stabilirii fonnelor pe care le poate avea infrac{iunea in raport de gradul de realizare a
tipicitAlii obiective gi a gravitalii pe care aceasta o eviden1iaz56, aspecte pe care le voi analiza
in continuare.
Sec[iunea o II-o
Actele de pregdtire
$1. No[iune
143. Prima fazd a perioadei exteme constd in pregdtirea sSvdrgirii infracliunii, care se poate
realiza prin acte licite sau iliciteT. Actele de pregitire sau preparatorii constau in activitlfile
desfiqurate de persoana care intenfioneazd sI sivflr;easci o infracfiune pentru crearea
condifiilor prielnice slv6rqirii acesteia (de exemplu, procurarea unor substan{e letale, a unor
anne de foc, cercetarea locului unde unneazd a fi comisd infrac{iunea)8.
I C. N'litrachc, Cr. I,litrache, op. cit.,p.284.
2
C. Bulai, B.N. Bulai, op. cit., p. 417 . regimul actelor de pregltire3.
I I. Pascu, op. cit.,p.256.
I C. Bulai. B.N. Bulai. op. cir.. p. 419.
) ln rcclaSi scn:. M. Holca. op. c.ir." p. 2x0.
6
C. Nlitrache, Cr. Mitrache, op. cit.,p.281.
7
M. Udroiu, op. cit.,p. 144.
8 I M. Hotca, op. cit., p.281
M. Hotca, op. cit.,p.280.
.1
Fiind ef-ectuate in rcalizarea hotdr6rii de a savArgi infrac(iunea pe care o pregdtesc, actele
presupun existen{a unei rezoluJii infrac{ionale gi deci nu sur-rt posibile decAt la
Dreparatorii r'
l'niir.ti,,ni t" irttcrtliottatc
Actele de pregatire pot fi efectuate de oricare din participanlii la sdv6rq;irea faptei prevd-
,fie de legea penala. Daci sunt efectuate de autor, daci acesta trece la executarea faptci,
pregatire nu rrai prezintd relcvanff, pcnald, dccAt cventual, in vederea individua-
actele de
aplicabile acestuia. Actele de pregdtire efectuate de participan{i (indifcrent
liz6rii sanc(iunii
este vorba de acte dc instigarc sau complicitate, de ajutor moral sau rnaterial) capdta
daci
numai in condiliile itr care autorul trece la sdvir;;irea faptci prcvizute
relevaljd infraclionald
delegea PenalS'
Actele de pregdtire au ca lnornent ini{ial prirna manifestare extemd dc punere in aplicare
arczolutiei infrac(ionale gi ca moment final inceperea executdrii acliunii incriminate. Acestea
nx corespund deci ac[iunii descrise de verbum regens gi se deosebesc de actclc de executare.
Pot constitui acte de pregdtire2:
a) Procurarea licitd sau ilicit6 de instrumente ce urmeazd a fi folosite la cornitcrea faptei
(spre exemplu, liptuitorul curnpdrd un cu(it pentru a savArqi o infrac{iune de otnor, ori igi
procurd un binoclu gi o barca pentru a sdvdrgi o infracliune de trecere frauduloasd a fron-
tierei, furd o ann[ in vederea savArqirii unei infracJiuni de tdlharie etc.);
b) Confeclionarea, modificarea ori adaptarca instrurnentelor, mecanismelor sau
dispozitivelor ce vor fi folosite la comiterea faptei (spre exemplu, flptuitorul confectioneazd
o cheie potrivitd pentru a sdvArq;i o infrac{iune de fufi, pregdteq;te o bomb6 afiizanald pentru
sdvdrqirea unei infrac{iuni de tcrorism, rnodifici aripile sau poftbagajul unei ma;;ini prin
mascarea unor colxpaftimente ascunse in vederea sdvArqirii unei infrac{iuni de trafic de
droguri etc.);
c) Culegerca de infoma{ii gi date privind locul qi timpul sdvArgirii infrac{iunii ori despre
victimd (spre exernplu, studierea itinerariului de deplasare spre locul sdvdrgirii faptei in cazul
pregdtirii unei infracjiuni de fuft, a programului locatarilor gi al vecinilor, a sistemelor de
securitate care deservesc locuinja gi irnprejurimile etc.);
d) Luarea de mdsuri pentru ingreunarea descoperirii faptei ce se va cornite ori in
vederea asigurdrii folosului rezultat din infractriune (spre exemplu, llptuitorul iqi procurd
instrumente in vederea deghizarii, mascdrii sau travestirii pentru a nu fi recunoscut in cazul
sav6rgirii unei infrac{iuni de furt, se asiguri c6 exista persoane dispuse sd-l ajute gi care pot
valorifica legal sau ilegal bunul sustras, preg[tegte in avans un loc ferit pentru ascunderea
cadavrului in cazul sdvArqirii unei infrac{iuni de omor etc.).
$2. Condi[ii
144. Actele de pregitire nu sunt reglementate in legislafia penalS (cu excepJia sporadicd
a celor incriminate ca infrac{iuni de sine statitoare ori care sunt asimilate ca regirn
sanc{ionator tentativei). Totuqi, din analiza condiliilor tentativei se pot stabili condiliile gi
I C.
Bulai, B.N. Bulai, op. cit., p. 419.
r l. Pascu, ctp. cit., p.257;T. Dima, Drept penal, pctrtea generald, ed. a 3-a, Ed. tJamangiu, Bucurcqti,
2014, p. 258.
.

210 Drept penal. Partea generali
Pentru ca o activitate sI fie consideratd act de pregltire la sdvAr$irea infracqiunii trcbuie
s5 indeplineascd curnulativ unndtoarele condilii:
a)Sa aiba o existen{a obiectivS, sd se materi alizeze intr-o manifestarc cxterioard capa-
bilS sa creeze condiliile de favorizare a activitAtii infrac{ionaler. Nu constituie acte dc prega-
tire cele care nu au o manifcstare exterioard, apar-findnd perioadei intcme. Pentru a constitui
act de pregdtire, acesta trebuie sd constea intr-o manifestare cxterioarS, ir-rdiferent claca
aceasta este materiala (procurarca sau adaptarca mijloacelor sau instrurnentelor) ori rlorald
(culegerea informaliilor, ori ajutorul moral dat fhptuitorului de cdtre complicc). De ase-
rlenea, pentru a constitui act de pregdtire, activitatea trebuie indreptata spre realizareq
scopului propus, respectiv sa fie de naturd sd favorizcze sdvArgirea infracliunii, neavdnd
relevan(d dacd actul a fost sau nu folosit sau ponderea lui in pregdtirea sdvdrqirii infrac{iuniir.
b) SA fie sdvdrgitd cu intenlies. Nu se poate concepe o activitate de pregatire a unei
infracliuni lird a prevedea, unniri sau acccpta rezultatul acesteia. Nu are relevanli mocla-
litatea inten{iei (direct[ sau indirectd); atdta tirrip cdt tentativa se poate sdvdrqi cu intenfie
indirectS, cel pulin conceptual qi actul de pregdtire poate fi comis in aceleagi condi{ii. Este
adevirat cd in marea rnajoritate a cazurilor actului de pregltire se sdvArqegte cu intenqie
directa. Nu are relevan{d penald actul de pregdtire savdrgit din culpd (decAt fa{5 de persoana
care detemina cu intenfie o alta persoand sa pregdteasc[ din culpd sivdrgirea unei infracfiuni,
dar atunci are relevan{5 penal6 numai activitatea persoanei care acJioneazd cu inten{ie qi
numai dacd autorul trece gi la sdvArqirea faptei incrirninate, efectuAnd acte de executare);
c) Actul de pregatire sd nu constea intr-o activitate carc intrd in cuprinsul elemcntului
uaterial al infrac{iunii4. Actul de prcgdtire se situeazd ca limitc intre inceputul perioadei
extenre a savArgirii infracliunii ;i prirnul act de executarc al elementului uraterial (verbunt
regens) al infrac(iunii. Dc la sdvArgirea primului act al elementului material al infracliunii
suntem pe tar6rnul actelor de exccutare gi nu rnai discutim de acte de pregdtire, ci evcntual
de o tentativi (incrirninatd sau nu, pedepsitd sau nu).
$3. Incriminare Ei sanc[ionare
145. Existd doud opinii cu privire la incrirninarea gi sanc{ionarea actelor de pregdtire.
O prima tezd, privind incriminarea actelor de pregitire, se bazeaza pe mai rnulte
argumente: cd actele de pregdtire creeazd condilii favorabile producerii rezultatului periculos,
cd multe din acestea au caracter univoc, c5 prin incriminarea acestora activitatea infrac(ionala
ar fi cunnatd din faqd, cd prin neincriminarea actelor de pregdtire ar fi incurajaJi infractorii
I I. Pascu, op. cit.,p.258.
: M. Hotca,
op. cit.,p.28l.
I Existd autori care considerd cd actul dc pregltire trcbuie sd fie univoc, adici si dca in vileag scopul
acestuia, rreputdndu-sc concepc actc de pregitirc cchivoce (spre exemplu, procurarea unui culit poate fi dcstinati
unci activit5li in bucltiric sau uciderii unci persoanc, avAnd caractcr cchivoc, in schimb, luarea mulajului chcii de
la apartancntul victirnci presupune ccl pu{in intenlia patrunderii ilicite in accl aparlament). Consider ci accastl
condilic limiteazd sfcra actelor dc pregitire. dar in acela;;i timp poate fi supliniti prin condilia ca actul de prcgatire
sI fic sdvdrgit cu inten{ie. Accastd condilic rczultS, in cazul in care actul cstc sdvArgit dc autor, din insdgi trecerca la
sdvArgirea faptei pentru care s-a rcalizat actul de prcgitire, iar dac5 actul este siv6rgit de o alta persoani, din oricc
mijloc dc proba din care rezultd cunoa$terea gi acceptarea acliunii autorului, in caz contrar acliunca complicclui
sau instigatorului neavdnd relcvanJd penali.
a Voi dezvolta
criteriile de diferenficre a actclor de pregitire de actele de executare in sec{iunea umtatoare,
dedicata tcntativei.
\,
nu sunt sanc{ionate, igi pot pregdti cu rdbdare gi perse-
care.. gtiind ca aceste acte
inriili, r.
ll"*.t, cornitcrca infracliunii
'-' O a doua tezd care sus{ine neincriminarea actelor dc pregdtire, are in vedere faptLrl cd de
prezintd un pericol pentru valoarea
^^tc -rrtai rnulte ori acestea au caracter cchivoc, cd nu
Lct-
.".iala ocrotitA, fiind indepaftate in tirnp de nrourentul cclniterii faptei, cd nu se inscriu in
cauzrla a faptei consurrate2, cd in multe cazuri in care fEptuitorul a cfcctuat acte
uii...a.rt,
'6s
preg1,tire acesta renun[6 la sdvArgirea infrac(iunii, dar gi cd incriminarea actelor de
ar fi o stimulare la couritcrea infrac(iuuii, atAta tirnp cAt activitatea de pregitire este
,r.gr,ir"
oricum sallc(lonata
Legiuitorul rolnan a optat pentru neincriminarea actelor de pregdtire. In rnajoritatea
acestea nu au relevan{d penald. Totuqi, ca excep(ic, actele de prega-
cov6rqitoare a cazurilor,
tire prezintir relevanJd
infrac{ionala in patru ipoteze (fiind incriminate qi sanc(ionate):
a) Incrirninarea actelor de parlicipajic anterioard (instigare sau colnplicitate materiald
sau morald), sdvArgite de alti
persoand decAt autorul faptei, cu intenJie; aceste acte prezintd
penald numai in sirualia in care automl trece la executarca faptei; in alte conditii, nu
relevanta
au relevanld penald, indiferent dc cine sunt sdvArqite;
b) Incritninarea actelor de pregitire prin asimilare ca regim sanclionator cu tentativa.
Exist6 anurnite infrac{iuni care piezintd o gravitate sporitd, astfel ca anumite acte de pregitire
prezintd la rdndul lor un pericol carc necesitd sanc{ionarea penald a accstora (spre excrnplu,
potrivit art. 412 C. pen., se considerd tentativd qi producerea sau procurarea mijloacelor sau
instrumentelor, preculn qi luarea de mdsuri in vederea comiterii infracliunilor de trddare,
tr6dare prin transmitere de infonnaJii secrete de stat, trddare prin ajutarea inatricului, ac{iuni
impotriva ordinii constitu(ionale, atentatul care pune in pericol securitatea na{ional5, atentatul
contra unei colectivitAli, actele de diversiune, infrac{iuni contra persoanelor care sc bucurd de
proteclie intema{ional5 qi ac{iuni ostile contra statului rapoftat la infracliunea de trddare prin
ajutarea inarnicului; potrivit art. 12 din Legea nr. 14312000, se considerd tentativl gi produ-
cerea sau procurarea rnijloacelor ori instrumentelor, precum gi luarca de rndsuri in vederea
comiterii infrac{iunilor de trafic de droguri de risc sau de mare risc, introducere sau scoatere
din {ara, iniporl sau export de droguri de risc sau de mare risc, de}inere de droguri de mare
risc pentru consum propriu, eliberarea cu inten{ie de droguri de mare risc, pe baza unei re}ete
medicale prescrise frrd ca aceasta sd fie necesara din punct de vedere rnedical, ori oblinerea
de droguri de mare risc pe baza unei astfel de reJete, administrarea de droguri de mare risc
unei persoane ori finan{area savdrqirii unor infracliuni grave privind drogurile);
c) Incrirninarea actelor de pregdtire ca infracjiuni distincte, atunci cAnd periculozitatea
lor este evidentd, iar caracterul acestora este univoc (spre exemplu, infracJiunea de de{inere
de instrumente in vedcrea falsificarii de valori, prevdzut6 la ar1. 314 C. pen., constituie un act
de preg6tire al infrac{iunilor de falsificare de monede, falsificare de titluri de credit sau
instrumente de platd ori falsificare de tirnbre sau efecte po;tale; infrac(iunea de opera(iuni
ilegale cu dispozitive sau prograrne infonnatice, prevdzutd de art. 365 C. pen., constituie un
act de pregdtire a sdvArqirii infracliunilor de acces ilegal la un sistem infomratic, interceptare
rM. Hotca, op. cit.,p.282.
2
G, Antoniu, op. cit.,p.96; C. Mitrache, Cr. Mitrache,op. cit.,p.286.
r M. Hotca, op. cit.,p.283.
 212 Drept penal. Partea generali

ilegala a unei transrrisii de date infonnatice, alterare a integritAtir datelor infonnatice, peftur_
92. Condi[ii

l
barea funcJiondrii sistemclor infonnaticc, transferul neautorizat de date infonnatice);
147. Pentru existenJa
tentativei trebuie indcplinite trei condi{ii:
d) Incrirninarca actelor de pregdtire prin asimilare cu fonna consurnatd a infrac[iunit,
a) S6vdr$irea de acte de executarc propriu-zise.
pentru ra(iuni aserndndtoarc incriminirii acestora ca infrac{iuni distincte, in aceste situa{ii
legiuitorul punAnd pe picior de egalitate atAt prcgatirea, cAt gi executarea faptei (sprg potrivit art. 32 C. pen., tentativa constd in punerca in executare a intcnfici de a sdv6rqi
executare tult.1 fost intreruptt S] u ptog:: efectul. Prin sintagma
exeurplu, promisiunca de bani sau alte foloase cste un act de prcgatire al dSrii acestora la infracliunes, :-.11Y. a infrac{iunii, adicd a
infracliunea dc dare de mitd, sau cumpdrarc de influenJ5, prevdzute de art. 290 Si 292 C. pen., ,r,,.;]l.::::T:::;-::-'11"1:?,::l:l'-'::,:.1'i::':iyi,:,::.':i::::
*,. tipicc prevazute in,noima,de jncrirnil ?,r" (*,:!:,:,.,-w,-,,t)^'
acceptarca prornisiunii de bani estc un act de preg[tire al prirnirii acestora in cazul infracliu- ;#i;;
'---Diferellierea tcntativei dc actele de pregdtire rezidd tocmai in sdvdrgirea de acte de
nilor de luare dc tritd sau trafic de influen{d, prevdzute de afi. 289 gi 291 C. pen., cultivarea, care este insi dificil de realizat, in special in rapoft cu
^wpcrtare ale infracliunii, difcrcnJiere
producerea, fabricarea, experirnentarca, extragerea, prepararea, transfonnarea, ofcrirea sunl L -- -
care se regdsesc in imcdiata vecindtate a producerii urmdrii socialmente
acte de pregbtire ale vAnzdrii, distribuirii, livrdrii cu oricc titlu, trirniterii, transporlului, ori a u.r.t. a. pregatire
care au caracter univoc Ai care produc o stare de pericol pentru valoarea sociald
altor opcrafiuni privind circulafla drogurilor, in cazul infrac{iunilor prevdzute in art. 2 din i.n.rtorr..
ocrotlta'
Legea nr. 14312000). Din acest utotiv, in literatura de specialitate s-a inccrcat sd se stabilcasc[ anumite criterii
de diferenliere a actelor de
pregdtire de actele de executare, cristalizdndu-se trei puncte de
vedere mai impofiante (cu o variaJie infinitd de opinii intre acestea, rnai apropiate sau rnai
Sec[iuneo a III-o
indepdrlate): criterii subiective, criterii obiective 9i criterii fonnale.
Tentatiaa potrivit criteriilor subiective, actul de pregdtire este intotdeauna echivoc, iar actul de
executare univoc. Astfel, atunci cdn$ liptuitorul, singur sau ajutat de alte irnprejurari sau
$1. No[iune persoane, di in vileag inten(ia infracfionali cu care a fost executat un act, accsta va fi
tonsiderat act de executare; dirnpotrivd, actul care nu are aceastd aptitudine va fi considerat
146. Tentativa este fonna infrac{iunii care se situcazd, infaza dc executare a infrac{iunii,
act de pregdtire2. Spre exemplu, faptul de a cumpf,ra substan[e nocive de la fannacie ar putea
intre inceputul exccutdrii ac{iunii ce constituie eler.ncntul material al infrac{iunii qi fi explicat prin voin{a cumpdrdtorului de a le folosi la stdrpirca unor animale ddunltoare, sau
producerea unndrii socialntente pcriculoaser. pentru a comite un omor, este un act echivoc, constituind un act de pregdtire confonl acestor
Potrivit afi. 32 C. pen. tentativu constd itt punerea tn executare a intenliei de a sdyAr$i criterii; dimpotrivS, indreptarea unei arme incdrcate spre victitn5, ochirea in paftea superioari
infrac(iuneo, execature core afost irtsd tntreruptd sau nu Si-u produs efectul. a corpului gi apdsarea pe trdgaci relevd inten{ia de omor a liptuitorului, fiind un act univoc,
Tentativa, caracterizAndu-se printr-o executare netenninatd sau prin absen{a rezultatului, deci un act de executares.
este o fonnd atipicd (imperfectS) a infracliunii, situatd intre actele de pregStirc ;i infracliunea Potrivit criteriilor obiective, elernentul de deosebire intre actele de pregdtire qi actele de
fapt consumat2. executare il constituie pozifia actului in procesul dinamic de sivArqire a infracfiunii.
Tentativa este singura dintre fonnele infracJiunii, in func{ie de criteriul fazelor de Astfel, dacd o activitate este orientatd nemijlocit spre producerea unui rezultat ilicit qi daca
derulare, care cste reglernentatd in paftea generalS a Codului penal; fiind o faptd realizalit este in mdsurd sd, realizeze singurd rezultatul produs, fdrd a fi necesard o noud activitate
pa(ial, tentativa are un tratamcnt penal diferit fa{a de ccl al infi'ac{iunii consurnate, justifi- distinctd ulterior, ea va constitui act de executarea; dacl nu i s-a dat incd nicio orientare sau
pentru sdv6rgirea infiac{iunii este nevoie de o altd activitate ulterioarS, activitatea constituie
carea existenJei acestei institulii reziddnd in aceca cd multe fapte, deqi nu sunt consur.nate,
act de pregdtire5. in baza acestor criterii, indreptarea annei spre victirnd gi apisarea pe tragaci
produc stdri de pericol pentru valorile sociales.
constituie acte de executare, in schimb, culnplrarea de otravd sau luarea rnulajului unei chei
Tentativa constituie insd o fonnd a infracJiunii, pentru c5, deqi nedes6vdrgita din punct
potrivite constituie acte de pregdtire, nefiind susceptibile, prin ele insele, sd producd rezul-
de vedere obiectiv, este o faptl incrirninatd gi pedepsita de lege, aga curn rezultd din preve-
tatul socialmente periculos, chiar dacd unelc dintre acestea au caracter univoc.
derile arl. 174 C. pen., in care se aratd cd prin,,sdvArgirea unei infracJiuni" sau comiterea unei
Potrivit criteriilor formalen, diferenlicrca intre actele de pregdtire gi actele de executare
infracliuni se inJelege ,,sSvdrqirea oricdrcia din faptele pe care legea le pedepsegte ca infrac- se face potrivit existenfei sau lipsei identitAtii fomale dintre actele sivArqite qi acJiunea tipica
(iune consutnatd sau ca tentativ5..."; in consecinfd, toate reglementdrile referitoare la rdspun-
derea penald sau la sancJiunile penale sunt aplicabile dacd legea prevede expres cd tentativa
se pedepse;;tea. I V. Dobrinoiu, in I. Pascu, V. Dobrinoiu, T. Dima, M. Hotca, C' Piun, I. Chi;, M. Gorunescu,
M. Dobrinoiu, Noul Cod penal conrcntat, partea generalit, ed. a 3-a, Ed. Universul Juridic, Buculcqti, 2016, p. 245.
21, Pascu, in V, Dobrinoiu gi colab., op. c'it.,p. 190.
I C. Mitrache, Cr. N{itrache, op. I G. Antoniu, op. cit.,p.59.
c'it . , pp . 287 -288
.

2
L Pascu, op. c'it.,p.260. 1V. Dobrinoiu, in l. Pascu qi colab., op. cit.,p.245.
r M. Hotca, op. cit.,p.284. s
a I.
I. Pascu, in V. Dobrinoiu qi colab., op. cit., p. 190.
Pascu, in V. Dobrinoiu, Gh. Nistoreanu, I. Pascu, A. Boroi, I. N{olnar, Y. Lazdr, Drept penal, purt€o 6
La unii autori, accstca fac parle dintrc criteriilc obiective, care au legdturd cu comiterea acliunii sau inac{i-
generald, Ed. Europa Nova, Bucure;;ti, 1997, p. 189. unii incliminatc, spre deosebirc de criteriile subiective, care relevl intcn{ia autorului. Pentru dctalii, a se vcdca

L.
214 Drept penal. Partea gener3l; 217
descrisd potrivit nonnei de incriminare a faptcir. Cu alte cuvinte, dacd actul slvArqit facs
Oricare ar fi modalitatca inten{iei, sc rcalizeazd condiliilc de
existen{d a tcntativei. Dacd
parte din ac(iunea sau inacfiunea descrisi in norma de incriminare, acesta este act ds din culpd, nu discr.rtdrn dcspre tcntativd, ci despre acte de executare lird
ronta este savdrgita
executare, in caz contrar va constitui act de pregatire. Spre exemplu, in cazul infrac[iunii 6s '-llovantb penala in Iipsa produccrii rezultatului socialrnente periculos.
fuft, caracterizatd prin luarea bunului din posesia sau deten(ia altuia, constituie act de '''-
executare potrivit acestui criteriu bdgarea rnAinii in buzunarul victimei ;i sustragerca bunului;
Ir.urul savArqirii infracliunilor cu intcnfic dep5git5, conceptual nu r.uai discutdrn de
tcntatiyd, indilerent daci se
produce sau nu unrarea socialmentc pcriculoasd unndritd sau
in schitrb, distragerca atenJiei victimei pentru a putca sLlstrage bunul ar constitui un act de '-l."ontatA
defhptuitor. deoarece in cazul acestora se produce oricurn un rezultat mai grav, pe
pregdtirc, nefbc6nd pafic din acfiunea de luare. [-a urrndrit sau nu 1-a.acceptat (sprc exemplu, tentativa de viol sau de
Nu pot sd nu obscry ca, folosind unele sau altele dintre criterii, un anumit act este l^r.'fZptrir"rul nu
ii,lnarir- care a avtlt ca unnarc
tnoaftea victirnei)'
considerat fie act de pregdtire, fic act de executare (spre exemplu, luarea rnulajului unei chei ci in litcratura
de specialitatc exista o controversa cu privire la exis-
Av6nd in vedere
de la apartamentul unei persoane este considerat act de executare potrivit criteriilor subrec- infrac{iunilor praeterinten{ionale gi a rnodalitatii de sanc{ionare a
renta tentativei in cazul
tive, dar act de pregdtire potrivit criteriilor obicctive). in doctrind s-a incercat combinarea legiuitorul a lasat accastd controversd lird aplicabilitate practicd, stabilind in ar1. 36
acestor critcrii, rezultAnd teorii mixte care combind teoriile fonnale qi pe cele obiective2, iar ^..rtorr.
utin. t:l C. pen. faptul c[ infrac{iunea cornplexf, sdvArqitd
cu intenlie depdgitd, dacd s-a
uncori chiar gi cu cele subiectiver. Aceasta deoarcce s-a considerat cd folosirea unui singur rezultatul mai grav al acfiunii se azd cu pedeapsa previ-
orodus lumai
secundare, sanc{ione
criteriu cste de natur5 si lase in afara incrimindrii gi sanc{iondrii acte considerate periculoase, ae lege pentru infrac{iunea complexd consumat5. Cu alte cuvinte, violul unnat de
care nu ar avea natura unor acte de pregdtire, ci a unor acte de cxecutare. in acest sens, s-a ^ta victirnei se pedepsegtc intre aceleagi limitc indiferent dacd se realizeazd actul sexual
moartea
propus extinderea/lSrgirea sferci actelor de executare asupra unor activitdli care nu se Sou flu, atAta timp cAt constr6ngerea victimei a dus la moaftea acesteia; similar, tdlhdria
integreaz/a fonnal in ac(iunca tipicd dcscrisd de nonra de incrirninare, curn ar fi asupra urmatd de moafiea victirnei se pedepsegte la fel, indiferent daca fEptuitorul a intrat sau nu in
actelor aflate in imcdiata vecindtate a acestora gi care sunt indreptate nernijlocit sprc consu- oosesia bunului pe care unndrea s5-1 sustragd. Or, incercarea de a stabili dacd este posibilS
lrlarea infractriunii, a$a cum a fost conceputd de autor4, asupra actelor intirn legate de acti- ientativa la infracliunile savdrqitE cu intenjie depagitd avea in vedere tocmai faptul c[ regirnul
vitdtile interzise de nonna de incrirninare, eviden{iind 1}ra echivoc rezoluJia infrac{ionalaj. sanc{ionator al tentativei este difcrit de cel al infrac{iunii consumate, disputd care la acest
Indiferent care sunt criteriile in completare.baza analizei diferenlierii actelor de pregdtire cie moment a rdmas lird obiect.
actele de executare o constituie insd criteriile fonnale. c) Unnarea socialmente periculoasd prevdzutd in nonna de incritninare nu se produce.
b) Existen(a inten(iei de a sdv6rgi infracJiunea. Aceasti condilie rezultd tot din definilia tentativei, care constd in punerea in executare a
In alin. (1) al ar1.32 C. pen. se definegte tentativa ca fiind,,punerea in executare a intenliei de a savArgi infrac{iunea, executare care a fost insd intreruptd sau nu gi-a produs
intenfiei de a sdvdrqi infracJiunea", spre deosebire de Codul penal de la 1 968 lart. 20 efectul. Indiferent dacd activitatea infraclionald este dusd pAnd la capdt sau este intrerupt6 pe
alin. ( 1)], in concep{ia caruia tentativa constd in ,,puncrca in executare a hotardrii de a sdvArqi parcursul inler criminzs, ceea ce deosebeqte tentativa ca fonnd imperfectd a infrac{iunii de
infracJiunea". Aceastd din urrnd solu{ie promovatd de legiuitor a ridicat ample disculii in faptul consumat este neproducerea rezultatului prevlzut de norma de incriminare.
doctrina qi practica judiciard, deoarece prin ,,hotir6rea de a sdvdrqi infrac{iunea", unii autori Aceasta nu inseamnd cd nu se produce niciun rezultat sau cd unnarea tentativei nu este
au in{eles cd tentativa se poate sdvdrqi numai cu inten{ie directd, pe cdnd allii au considerat cd periculoasd pentru societate, ci aceasta inseamnd cd unnarea produsi in cazul tentativei este
tentativa poate fi cornisd qi cu inten{ie indirectd. Pe aceleagi pozilii contradictorii s-au situat gi diferita de cea cerutd de textul de lege pentru consumarea infracliunii (spre exemplu, in cazul
instanJele de judecatd in hotdrdrile pe care le-au pronun{at. Fonnularea propusS dc noua infracliunii de omor, unnarea cerutd de norma de incriminare pentru consurlarea infracliunii
este moartea victimei; daci victirna nu moare, fapta rdmAne in stadiul tentativei, dar aceasta
reglementare inlSturd aceastd controversd gi conduce la consacrarea lIrd echivoc a solu{iei
nu semnificd cd nu se produce o umare socialmente periculoasi - in acest caz, unlarea care
confonn cdreia, in cazul tentativei, inten{ia poate fi directd sau indirecta6. Aceastd soluJie este
se produce este punerea in pericol a viejii victirnei).
evidentd, av6nd in vedere faptul cd vinovS(ia rdrnAne aceeagi, chiar qi afunci c6nd fapta
Unnarea socialmente periculoasd poate consta fie intr-o punere in pericol, fie intr-o
constituic tentativd, neputdndu-se schin-rba in func{ie de producerea sau neproducerea rezul-
atingere adusd valorii sociale ocrotite de lege (infrac{iune de pericol sau infracJiune de
tatului prev[zut qi dorit sau acceptatT.
rezultat). Din acest punct de vedere este mai ugor de delimitat tentatir.'a la infrac{iunile de
rezultat decdt la cele de pericol, deoarece acestea din urm[ constau intr-o punere in pericol a
G. Antoniu, op. cit., pp. 66-73. Avdnd in vedere cd majoritatea doctrinci romdne vorbcgte despre criteriilc formale valorii sociale ocrotite, astfel cd urrnarea tentativei este asetndndtoare urmdrii fonnei consu-
distinct de cclc obiectivc, o sd pisrez 9i cu aceast5 Iinie de clasificare. mate a infrac{iunii. Distinc{ia este mai uqor de fbcut la infrac{iunile de rezultat, unde fonna
I M.-I. Mirculcscu-\lichinici, M. Dunea, Drept penal, portea generold, vol.
I, Ed. Hamangiu, Buculcqti, consumatd a infracliunii presupune lezarea valorii sociale ocrotite, in timp ce tentativa presu-
2017, p. 647.
2
pune punerea in pericol a acesteia. Ceea ce ii lipsegte tentativei la infracliunile de rezultat
I. Pascu, in V. Dobrinoiu ;i colab., op. cit.,p. 191.
I Pcntru detalii, a se vedea V. Pagca, op. cit.,pp.252-253. nu este insd neapdrat un rezultat material, ci acel reztiltat vdtimdtor cerut de nonna de
a
l'. Streteanu, D. Nifu, op. cit., p. 414,Y. Dobrinoiu, in l. Pascu gi colab., op.cit., p.246. incriminarer (spre exemplu, tentativa de omor poate avea ca rezultat rdnirea gravd a victimei,
s M.-I. N{irculescu-Michinici,
M. Dunea, op. cit.,p.648.
6
Expuncrea de motive a Codului penal,wv,w..ittst.ro.
7 I I. Pascu,
V. Dobrinoiu, in L Pascu gi colab., op.cit., p. 247 .
in V. Dobrinoiu qi colab., op. cit.,p. 195.
 \
216 Drept penal. Partea gener ali infractiunii 217
,ivariantele
dar atAta tilnp cAt victitra nu a decedat, nu putel.r-l vorbi de o infracliune consur-nata, ci de *ele perfecti (sau tenninata) atunci cAnd ac(iunea incriminatd este dusl pAnd
o este
fapta tentati). Tentativa
produce (spre exemplu, liptuitorul
-^6r intcr ct.yytnts este parcurs, dar rezultatul nu se
Limita supcrioard a tentativei este datd de o executare intrerupta (in cazul tentativgi l' t_i'-l'^n", asupra victirnei, dar nu o nirrcrcgte, sau o itlpu;c5, dar victima nu decedcazd).
intrerupte) sau de o executare IIra efect (in cazul tentativei pcrfccte). AvAnd in vcdere ca
i1 ffaB* intereseaza cauza neproducerii rezultatului, aceasta se poate datora fbptuitorului,
general neproducerea urmdrii socialmente periculoase este destul dc uqor dc constatat,
1u . .,-]i ,uu unor factori exteriori, poatc fi preexistentd (infi'actorul nu posedd cunoqtinlele
existd dificultSli reale de deliniitare a tentativei dc fonna consurnatd a infracjiunii. Totugi, u't^i:;;"
existd anuuite infracliuni distincte la care unrarea socialmente periculoasd este idcntica, 6ni
nringirii annei gi in consecin{5 nu reugegte sd nirnereasc[ victirna), concomitentf,
fonna acestora este diferita din perspectiva fazclor de exccutare. Astfel, vdtimarea colporalA |.e;r;; se fereEte de lovitura rr,ortal) sau subsecventl desliqurarii acliunii Iiptuitorului
care are ca unnare punerea in pericol a vie{ii victirrei este o infrac{iune consumatd, iar l.noda- l:::l;;; este transportatd la spital qi viala acesteia este salvatd de rnedici)r.
tn'''rrr. irnpofiant de delirnitat tcntativa perfect[ de infrac{iunea consumatd. In
gcneral,
litatea de executare este asetnilrdtoare cu aceea a tentativci de ornor, care este o fonnd
irnperfectd a infracliunii care de aselnenea are ca unlare punerea in pcricol a vie{ii victinrei. este uqor de fIcut, atAta tirnp cdt urmarea socialmente periculoasd nu se produce'
alstinctia
In aceastd situalie, pe tdrAm obiectiv nu se poate face o delimitare intre foma consuutatA i,.; insa tentativa unei infracliuni are o unnare socialmentc periculoasd identicd cu foma
unei infrac(iuni (vdtarnarea corporala) qi fonna tentatl a alteia (tentativa de omor), condiliile
a
I^l*mata a altei infrac{iuni (spre exemplu, tentativa de omor raportatd la infrac{iunea de
se face pe tarArnul inten{iei de a produce unnarea.
de realizare fiind identice. Diferenla intre acestea se face pe tdrdrn subiectiv (daca llptuitorul uUri^u* corporala;, atunci diferen{ierea
a unndrit sau acceptat punerea in pericol a vie{ii victimei, se va re{ine tentativd de otnor, dac6 i,i nractica judiciara s-a decis cd lovirea persoanei vdtdmate in cavitatea pleurald gi cea
punerea in pericol a vie{ii victimei se datoreazl neglijenfei sau ugurinJei liptuitorului, se va uia'o,rinuta. producdnd efect compresiv asupra plarnAnului, precurn gi prin hemoragie 9i
"dZit"rrlirur"ucavitAlii peritoneale, salvarea acesteia datorAndu-se tratamentului chirurgical de
r.
re{ine vatdrnare corporald)
inutra .utif,.are efectuat in tirnp
util, constituie tentativd la infrac{iunea de omor, iar nu
$3. Clasificare lriru.tiur., vdtdmare corporala, deoarece intr-o atare situaiie numai datoritd int6rnpldrii
zona corporali
,rrultutul letal nu s-a produs. Fa15 de natura obiectului folosit in agrcsiune,
148. Atat in literalura de specialitate aferentd reglementdrii anterioare, cdt gi in literatura prevdzut posibilitatca
vizatit qi intensitatea loviturii, nu se poate sus{ine cd inculpatul nu a
de specialitate care analizeazd, prevederile actualei reglementiri s-au decelat doua criteriide decesului victirnei, rezultat pe care cel pu{in l-a acceptat qi care a fost evitat nutnai
producerii
clasificare a tcntativei: in funcfie de gradul de realizare a tentativei gi in func(ie de aptitudinea de specialitate2. De asernenea, fapta inculpatului, care in seara zilei de
datorita intervenfiei
actului de exccutare de a pune in pericol valoarea sociala protejatd de legc. jurul orei 20:30, in tirr-rp ce afla in fala locuin{ci sale, situatd in mun.
l7 aprilie 2013, in se
in func1ie de gradul de realizare a tentativei, distingem intre tentativa intrerupti gi fiul siu M.M.$., in vArst5 de
Moinegti, jud. Bacau, pe fondul unui conflict spontan cauzat de
tentativa perfecti. pentru a-l lovi cu
24 de ani, care se afla in stare de ebrietate gi se indrcpta cdtre tatdl sdu
Tentativa cste intrerupti (sau imperfectd) atunci cdnd, degi se incepe exccutarea pumnii, l-a injunghiat pe M.M.$. de doua ori cu un cu{it in zona qoldului drept 9i a
infracliunii, aceasta nu este dusd insd pdnd Ia capdt, astfel cd rezultatul nu se produce datorit6
abdomenului, cauzfnd victirnei leziuni traumatice care i-au pus via(a in primejdie, intruneqte
intreruperii acJiunii (spre exernplu, fEptuitorul baga mAna in buzunarul victirnei pcntru a
elementele constitutive ale infrac{iunii de tentativi de omor. Astfel, existd tentativd de omor,
sustrage porlofelul, motnent in care este surprins dc aceasta ;i este nevoit s5-qi intrcrupa
gi nu de vdt5mare corporal[, ori de cdte ori infractorul ac]ioneazd in aqa mod incdt provoacd
ac{iunea gi sa fugd).
leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victirnei ori folosegte instrumente sau
In cazul acestei modalitili a tentativei, intotdeauna ac{iunea tipicl este trunchiatd, este
procedee specifice uciderii. Nu are relevanJd timpul nccesar pentru ingrijiri medicale, deoa-
exercitatd numai in patIe, intregul proces infrac(ional fiind irnpiedicat in deslbgurarea sat. Nu
rece acesta este caracteristic infrac{iunilor de v5t[mare corporal5 gi nu exprimd dinamismul
intereseazd natura sau sursa fortei de opunere, dacd aceasta apa(ine altei persoane (spre
interior al actului infrac(ional. Anumite stdri ale infractorului ori defectuozitatea mijloacclor
exemplu, infractorul agresor este irnpicdicat de altd persoand sd descarce anna sau sd
folosite de el in executarea actului nu au relevan{d in sine, intrucAt intenjia de omor se deduce
loveascS victirna), unor obstacole care nu pot fi depaqite (spre exernplu, holul nu reuqeqtc sd
din modul in care a acJionat, iar nu din elemente exterioare3.
deschidd o casd de bani, ori aparilia unor c6ini de pazd la locul sdvdrqirii furtLrlui) sau flprui-
Distinclia intre cele doud fonne ale tentativei prezintd relevanJd sub aspectul cauzelor
torului insugir ( spre exemplu, dupd ce pdtrunde prin efraclie intr-un magazin, fhptuitorului i
de nepedepsire specifice, respectiv in cazul tentativei intrerupte (imperfecte) este suficientd
se face rdu gi p[risegte locul faptei fhrd s5 fure nirnic) pentru existen{a tentativei, ci doar
sirnpla intrerupere voluntard a acliunii (desistarea), pe c6nd in cazul tentativci perfecte
pentru sancJionarea acesteia (dacd intreruperea acliunii are loc ca unnare a ac{iunii voluntare
inldturarea rdspunderii penale impune o conduitd activd din pafiea fEptuitorului prin ac{iunea
a fEptuitorului, poate fi incidentd desistarea). Nu prezintd de asemenea relevan{d dacd cauza
de impiedicare a producerii rezultatuluia.
de intrerupere este realS sau imaginarS, exist6nd doar in inchipuirea fbptuitorului (spre
exemplu, i se pare cd a apdrut o persoand, ori confundd alama cu un alt semnal sonor)a. in reglementarea anterioard se ldcea distincfia intre tentativa proprie gi tentativa impro-
prie. Tentativa proprie exista atunci c6nd, in raporl de rnijloacele utilizate de llptuitor 9i a

I Pcntru explica{ii suplimentarc,

a se vedca M.-I. N,lirculescu-Michinici, N,l. Dunea, op. cit.,pp.619-652. I C. Mitrache, Cr. Mitrache, op. cit.,p.293.
I T. Dima, op. cit.,p.269. 2
r C. Bulai, B.N. Bulai, op. cit.,p.428. Trib. Galali, s. pcn., sent. nr.33412015, legal-lantl.ro.
3
a
ICCJ, s. pen., dcc. nr. 953/2014, wtlw.sci.ro.
V. Paqca, op. cit.,p.255. a
V, Paqca, op. cit., p.255.
 218 Drept Partea generali infractiunii
variantele
pelmele 9i "'
prezentci obicctului tnaterial al rnfrac{iunii, activitatea de rcalizare a intenfiei dc a sdvdrr; idonec 5i irt cazul in care. in gcneral. Ilrllocul s3u instrulnenlil.l:'"t''
Existit tentaliva

l
infracJiunea era proprie sau apti sd duci la producerca urrndrii socialmente p.ri.rlouril
. -^^.6r1 de executare a acfiunii este propriu producerii unndrii socialmcnte periculoase, dar
tentativa irnpropric se caracteriza, in opozilie cu tentativa proprie, prin caracterul irnpr.opriu on'lll]l"r.rer acesra a fost insuficicnt ori defectuos (spre exemplu, folosirea unei instalalii
sau inapt al rnrjloacclor folosite, prccurx qi prin lipsa obiectului material al infracliuiii il'11"i1" pentru electrocutarea victimci care era aptd pentru producerca rezulta-
ae fa
locul unde liptuitorul credca c[ se afldr. t'::f";;. ^noanalc
fiind ascunsd sub un prca umed pe care victirna trebuia sd calce 9i datoritd intAr-
Exista tentativd propric, spre exerrplu, in cazul folosirii unei an-ne spre a ucidc victinrq tYil]]
i*.r,.erii acasi a victimei, pregul s-a uscat 9i instala{ia nu a funclionat; de asernenea
carc a func{ionat, dar viafa victirnei a fost salvat[ datoritl interuen{ici niedicilor. Tentativa
?:::,,:;",,r.i cantitati de otrava insuficientd pentru producerca rczultatului). Tot tentativa
irrproprie exista atunci cdnd anna nu func{iona (spre cxemplu, praful de pu;;cd era ud l?l'-"j" ;; co,sider.aia qi neproiluccrea turndrii datoritd lipsei accidentale a obiectului de la
sau
cartuqul era defect), astfel cd in morrentul incercarii de a ucide victima, nu se producea rezul-
:::lj;ljJ" ftpru1orul credea c6 se afld (sprc exemplu, fbptuitorul doregte si pdtrunderea
fure un tablou
in
cd dupd
tatul datoritd defectuozitdJii amei.
':::'". ;r, acesta a fost mutat de proprietar in altd loca{ie, astfel
p,ji};ria_
Tcntativa irnproprie era la rAndul sdu clasificatd in tentativd relativ irnproprie gi tentativ[ raptuitorul nu poate fura tabloul). Dcci tcntativa relativ improprie di, vechea
absolut irnproprie. Tentativa relativ improprie se caracteriza numai prin irnposibrlitatea este consideratd tentativd idonee gi sancJionata la fel ca tentativa
proprie, chiar
,.gi.r""r*.
relativd a producerii rezultatului, in sensul cd aceastd iniposibilitate se datora insuficienler, A^eh Aceastanu lnal este prevdzutd expres de texful de lege'
sau defectuozitalii mijloacelor folosite, ori lipsei accidentalc a obiectului de la locul unde """"i.n,urina neidonee (nepericuloasd) existd atunci cdnd imposibilitatea de consurlare a
liptuitorul credea cI se afld. Tentativa absolut irnproprie se caracteriza prin irnposibilitatea infracliunil se datoreazd
modului in care este conceputi executarea. Textul legal mert(io-
absolutd a producerii rezultatului unndrit, imposibilitate dcten-ninatd dc inaptitudinea abso- i'"Ji-rnnu existd tentativd in ipoteza analizatl, dar precizarea nu trebuie inleleasi in sensul
';;";; u, exista o incercare de a pune in executare rezolulia infrac(ional5, ci in sensul ci fapta
luta a mijloacelor folosite de a produce rezultatul, de inexisten{a absoluta a obiectului infrac-
fiunii ori de modul absurd in care era conceputd executarca2. rdtttAne in afara lcgii penale''
Legiuitorul a renuntat in noua reglcmentare la aceastd clasificare. S-a considerat cA
'""ni.r",]""
'".nectiva
neidonee lnepYericuloasd) mai este denumiti qi tentativS absurda sau absolut
absurdd a
aceste prevcderi nu se justificd atdta vrenc cdt nu au relevan{d rnotivele neproducerii rezul- i*p.ofri", irnposibilitatea de consurlare a infracliunii fiind absoluta' Conceperea produ-
in condi{ii care fac imposibilS
tatului in cazul tentativci, ele putAnd fi de orice naturS, dar independente de voin(a fEptui- faptei presupune o executare a rezoluliei delictuoase
.Jr.u (degi lapfuitorul crede cd executarea ar fi posibild) datorita nesocotirii
torului pentru a angaja rdspunderea penald a acestuia. Reglcmentarea tentativci relativ il1pro- '..ruttutului in acest caz existdnd o
prii a fost socotita oportund de cdtre redactorii Codului penal Carol II (de unde a fost prcluatd Lglfo. naturii, a raportului-de cauzalitatc elementar dintre fenomene,
rnodul absurd de a concepe exccutarea se
ba'riera naturalS care face imposibild executarea;
ultcrior in Codul penal anterior), pentru a pune caplt disculiilor rcferitoare la sanclionarca folosite (incercarea de
iou,. au,o.u insuficienlei ,u, d.f""tuozitalii
absolute a rTrijloacelor
sau nesanctionarea aga-numitei infrocliuni intposibile. in prezent aceste cliestiuni au fost cu un pistol de
i,rAuir" a victirnei prin oferirea unui pahar dc apf,, ori incercarea de ucidere
dcfinitiv trangate, astfel incdt nu se rnaijustifica men{inerea textului in discu{ie3. jucarie sau prin dobordrea unui avion cu o praqtie, incercarea de ucidere a victirnei prin vrdji
In regletnentarea actuald, in func{ie de aptitudinea actului de executare de a pune in
sau tragdnd cu anna in fotografia acesteia), ori chiar din folosirea unor
mijloace proprii in
pericol valoarea sociali ocrotit5, distingern intre tentativa idonee qi tentativa neidonee. mod absurd (flptuitorul trage cu anxa pe fereastrd in patul victirnei, gtiind cd aceasta nu se
Tentativa idonee (periculoasd) este actul de executare care are aptitudinea de a pune in afld in camerd, ori fdptuitorJ impugca victima care deja decedase, cunoscAnd acest lucru)2'
pericol valoarea socialS ocrotita. Caracterul idoneu al tentativei se apreciazd pe baza unui Tentativa neidonee nu trebuie confundatd cu fapta putativi, deoarece in cazul acesteia
exalnen ex onte,judecdtorul fiind linut sd, analizeze fapta corrisd din perspectiva liptuito- din unn[ executarea nu este absurd conceputd. in acest din unnh caz insd rezultatul nu se
rului, plasat la tnomentul corniterii actelor qi dispundnd de eventualele cunogtin{e supli- produce datoritd existen(ei unor situalii de fapt sau dc drept necunoscute liptuitorului, care
tnentare pe care le avea acestaa; un act in principiu neidoneu poate sd iqi schimbe valen{ele irede c6 s6v6rqeqte o fapia prevdzutd de legea penal6, dar in realitate fapta sdvArqita este licitd
tocmai din cauza circumstanjelor speciale in care se comite (spre exernplu, faptul de a urla la (spre exemplu, dacd fhptuitorul, dorind sd distrugd un bun al altuia, distruge din eroare
urechea unei persoane pentru a o speria nu aparc in accepJiunea cornund ca fiind un act apt propriul bun, ori in cazul in care o persoand cdsatoriti incheie o a doua cdsdtorie, crezdnd cd
a comis infracliunea de bigamie, ftia a gti cd prirna solie decedase cu cdteva zile inainte,
ori
de a ucide, acesta devenind insi un act idoneu in mdsura in care autorul gtie cd victima sufcrd
de o afec(iune cardiacd foarte gravd qi orice goc emoJional ii poate cauza dccesul, sau in cazul in cazul in caie liptuitorul, dupi ce a fost ,,arestat" de primar, deqi convins ci acesta are

cauzdrii unei rdni superficiale unei persoane care suferd de hernofilie)5. dreptul de a-| aresta, pdrf,segte incdperea, slvfirqind, in opinia sa, infrac{iunea de evadare, sau
in cazul in care Ilptuitorul, crezdndin mod eronat cd blasfemia este incrirninatd, incearcd sd
I C. Bulai, B.N. il ajute pe autorul acestuia sd evite tragerea- la rdspundere penald, sdvdrqind astfel, in opinia
Bulai, op. cit., pp. 429-430.
2
Ibiclem. sa, infratliunea de favorizarea Ibptuitorului)3.
I Expunerea dc motive a Codului penal,
n,rm,jasr.ro. Tentativa relativ irnproprie nu este rcglentcntatd cxpros
nici in legislaliilc penale straine (Codul pcnal franccz, codul penal italian, codul penal suedez, Codul pcnal I l-. Streteanu, D. Ni(u, op. cit.,p.486, G. Antoniu, op cit ,p' 1 93.
germa_n^. Codul pcnal spaniol crc.). 2
G. Antoniu, op. cit., pP. 193-194.
" Irr acclagi sens, a se vedca F. Streteanu, D. Ni(u, op. cit.,p. lg5. I F. Streteanu, D. Ni(u, op. cit., pp 487-488' Autorii suslin cd existd fapti putativa atunci cAnd autorul
5
lbidem. acJioncazi in condiliitc unci erori invcrsc de drept (atAt in ipotcza in care autorul crede in mod eronat c[ fapta
pe

L
 220 Drept penal. Partea generali

$4. Infrac[iuni la care tentativa nu este posibild .rp executare va duce la producerea urrndrii socialmente pericllloase
(spre exemplu,, in cazul
149. Analizltnd condiliile de existenld a tcntativei, acestea nu pot fi intrunite cazul l"i*i.,"if"r savirgite piin ,i,
grai, cur-r-r ar fi arnenintarea sau dfiuria rnincinoasd)1.
tr,

anurrritor infracgiuni, astfel cd la aceste infrac(iuni tentativa nu este posibild. lnfracfiunile de obicei sau de simpli repetare nu sunt susceptibile de a fi sdvArqite in
Categoriile de infracliuni incorrpatibilc cu tentativa suntr: {:^nna tentativci. Sirnpla cxecutare a unuia (in cazul infracfiunii de simpld rcpetare) sau tnai
Infrac{iunilc sdvdr;ite din culpd li,iro,. acte materiale (in cazul infracfiunii de obicei) care nu denotl obignuinla nu are
astfel cd nu
Infracliunile cor.nise cu inten(ic depagita l"*".rt, penala. iar repetarea actului sau actclor duce la consulllarea infrac{iunii,
Tentativa este posibili
ll-"'""riUit conceptual sdvdrgirea unei tentative 1a aceste infrac{iuni.
ln lracliunile ornisivc propri i
;..; il cazul altor infi'ac(iuni susceptibile cle epuizarc, curn ar fi infracliunile continuate sau
Infracliunile de cxecutare prornptd
a fura, in mai multe itnprejurlri, a ullor obiecte, care
Infracliunile de obicci sau dc sirnpld repetare .r,Uirra (sprc excrnplu, incercarea de
rezultatul scontat, sau incercarea de a dc{ine droguri de risc in vederea vdnzlrii
- Infracliunile de consurnare anticipatd ,r, paair.
Tentativa nu este posibila in cazul infrac(iunilor slv6rqite din culpi, atdta tirnp c6t acestora)'
""-"io,'i,, sfera infracJiunilor la care tentativa nu este posibila se regdsesc Ai infracfiunile de
accasta constd in punerea itr executare a intenliei de a slvdrgi infrac{iunea, fon.n5 a vinovd{iei
consumare anticipatl. sfera acestor infrac(iuni se includ ca modalitS(i de cornitere a
in
incompatibild cu aceste infrac{iuni. De altfel, este qi iurposibil de conceput incercarea de a
ac(iuni care, potrivit naturii lor, constituie tentative sau chiar acte de
produce un rezultat care nu este nici unndrit, nici acceptat de lbptuitor (chiar gi in ipoteza ffi.i ,ipi.. consumate de dare qi luare de miti, consumarea nu se
culpei cu prevedere, cdnd Iiptuitorul prevede rezultatul faptei sale). oregatire (spre exetnplu, in cazul infrac{iunilor
Irr"ar." doar prin daica, respectiv primirea bunurilor sau foloaselor, ci ;i prin sirnpla prorni-
Pentru acelcaqi considerente, tentativa nu este posibila in cazul infracfiunilor slvArqite ti'.i*
cu intenfie depiqiti. Chiar dacd se urmdregte rezultatul inilial, fa{d de rezultaful mai grav
,r, oferire, respectiv pretinclere sau acceptare a acestora)2'

produs fonna de vinova{ie este culpa, astfel cd in rapofi cu acest rezultat mai grav tentativa g5. Incriminare Ei sanA$onare
nu este posibilS.
probletne:
Tentativa nu este posibilS nici in cazul infracfiunilor omisive proprii (sdvdrqitc prin 150. Cu privire la incriminarea gi sancJionarea tentativei, se ridicd tnai multe
in afinnativ, incriminarea ar trebui sd fie
inacliune). intr-adevir, rimAnerea in pasivitate fie nu are relevan[d pcnald o anumitd perioada ar trebui incriminati tentativa unei infrac(iuni, caz
(la toate infracliunile), sanc{iunea aplicabilS
de tirnp (nerestituirea unui bun gasit in tennen de l0 zile), fie duce la consurnarea infrac- ii*i,u,a (la anurnite infrac(iuni) sau nelimitata
trebuie sd fie asem[ndtoare sau diferitf, de cea a infracliunii consumate?
{iunii, neexistAnd o stare intcnnediard in care se pune in executare inac{iunea, dar rezultatul
nu se produce, astfel incAt concepfual tentativa este exclusd in cazul faptelor omisive. Este adevirat faptul cI intrcruperea activitd{ii infrac{ionale sau neproducerea unna|ii
socialmente periculoase conferd faptului tentat o periculozitate vddit rnai redusd
decAt
Tentativa este in schimb posibila in cazul infrac{iunilor comisive improprii (infrac{iuni nu mai
faptului consumats. Pe de altd pafie, necesitatea incriminarii in principiu a tentativei
cornisive sdvArgite prin inac{iune). Potrivit art. ll C. pen., infrac{iunea comisivd care presu- pe cAt posibil,
este astdzi contestatd, recunoscdndu-se cd o politicd penald ra(ionalS impune,
pune producerea unui rezultat se considerd sdvArgitd qi prin omisiune cdnd existd o obliga{ie
s6 se previn6 sdvirqirea de infracliuni, iar una din metodele de prevenire este
incriminarea 9i
1ega15 sau contractualS de a acliona sau cdnd autorul ornisiunii, printr-o acJiune sau inacJiune
sanclionarea actelor de executare chiar anterioare consumdrii spre a impiedica producerea
anterioard, a creat pentru valoarea social5 protejatd o stare de pericol care a inlesnit produ-
rezultatului socialmente periculos urmdrit de frptuitora.
cerea rezultatului. in aceasti situalie este posibild tentativa (spre exernplu, uciderea unei
Legislafia penall roruAnd a adoptat gi men{inut sistemul incrirnindrii lirnitate a tentativei
persoane care nu se poate hrani singurd de citre fhptuitor prin privarea ei de hrand poate fi
in ultimele coduri penale, prevdzAnd c5 tentativa se pedepseqte numai cAnd legea prevede
irnpiedicatd prin interven{ia unei rude care pune capat inac{iunii infractorului, f[cAnd ca
expres acest lucru 1afi.32 alin. (1) C. pen.]. Legiuitorul romdn a considerat cd este necesard
moafiea sd fie evitatd)2.
incriminarea tentativei, dar numai la anurnite infrac{iuni care prezintd o gravitate deosebitS,
Tentativa nu este posibili la infracfiunile de execufie prompti, in acest caz punerea in astfel cd gi in condiliile neproducerii unndrii specifice fapta prezinti pericolul social specific
executare a infracliunii este asimilatd fomrei consulxate a infractriunii, astfel cd orice inceput unei intiac{iuni.
Aceasta inseamnd cd dac[ in pafiea speciald a codului penal sau in legile penale cu
dispozilii penale se prevede expres cd tentativa se pedepsegte, tentativa infrac{iunilor la care
carc incearcd si o comitl cste incriminat5, cat $i in ipoteza in care eroarea poarli asupra unui elcment normativc
din structura incriminarii). in opinia autorilor, carc mi sc pare demnd de analizd, ipotczele dc inexistcn(d a obicc- se tace ..f".ir. .*p.", este incrirninatS. lncriminarea tentativei poate fi licut[ la fiecare
tului material nu se analizeazd pe teritoriul faptci putative sau al tcntativei ncidonee (spre excrnplu, incercarca de a infrac{iune in parte fspre exemplu, aft. 188 alin. (2) C. pen. prevede cd tentativa se pedep-
fura un tablou carc a fost disttxs, sau incercarca de a ucide o pcrsoani carc intre timp dccedasc, IEri ca autorul si seEte], la sfdrgitul unui capitol (spre exemplu, aft. 211 din capitolul VII, Titlul I al pa(ii
cunoasci acestc imprejurlri), ci pe teritoriul tentativei idonee (pcdcpsibile). Accasta deoarcce fapta sdvdrgita in
aceastd imprcjurare cste atdt periculoasa, cet ;i apti de a producc rezultatul, care nu sc produce datoritd unci
inrprcju-riri anterioarenecunoscuteliptuitorului.Asevedeainaccstsens;i G.Antoniu, op.cit.,pp.200-207. I M. Udroiu, op. cit.,p. 147.
I in acelaqi sens, C. Bulai, B.N. Bulai,
op. cir, pp. 432-133,N,1. Udroiu, op. cit.,p. la7, M. Hotca,ctp. cit.. 2
F. Streteanu, D, Ni(u, op. cit.,p.479.
p.290-291, F. Streteanu, D. Ni{u, op. cit., pp.4j6-180. 3
2
V. Pagca, op. cit.,p.261.

V. Dobrinoiu, in l. Pascu qi colab., op. cit., p.248. a

G. Antoniu, op. cit.,p.226.

E-
222 Drept penal. Partea generald
speciale a codului penal, aft. 341 din Capitolul IIl, Titlul VII al p54ii speciale a codului
penal), ori la sllrgitul unui titlu (art. 393 din Titlul IX al pA4ii spcciale a codului penal),
rnen(iondndu-se la care infracJiuni se pedepsegtc tcntativa in titlul sau capitolul respectiv.
Odatd rezolvatd problema incrimindrii, se pune problema sanc{iondrii tentativei in rapol
cu fapta consutnatf,. Au existat (ca gi la pluralitatea de infractori) doua sisteme de sancfionars
a tentativei: sisten-rul parificarii qi sistcmul diversificarii. Sistemul parificlrii presupune
-I
sanc{ionarea tentativei cu aceeaqi pedcapsd ca gi infracliunea consurnata. Sistemul diversi-
ficirii presupune sancfionarea tentativei fie in alte lirnite rnai reduse, fie cu o pcdcapsa nrai
ugoard ca naturd in raport cu infracliunea consurnatd.
In legisla{ia penala romAnd au fost adoptate ambele sisterne de sanc{ionare a tentativei.
Astfel, dacd fapta este sdvArgitl de un minor, se va aplica sistemul parificirii (art. 128 C. pen.),
adicd tentativa, ca o cauzd de atenuare, produce efecte intre lirnitele prevdzute de lege pentru
fiecare mdsurS cducativS. La alegerea rndsurii educative qi la individualizarea limitelor
acestora se va {ine cont de faptul cd nu s-a produs urmarea socialmente periculoasd ceruta de
nonna de incrirninare. Daci infrac{iunea este sdvdrgitd de un infractor major sau de o per-
soand juridica, se aplic[ sistemul diversificlrii.
Avdnd in vedere cI in paftea spccial5 a codului penal sau in legile speciale cu dispozilii
penale se prevede doar faptul cd tcntativa se pedepseqte, pentrll stabilirea sistcrnului sanc{io-
nator se aplicd prevederile din pafiea general6. Sistemul sanc{ionator al tentativei este regle-
tnentat in ar1. 33 C. pen., care prevede cd tentativa sc sanc{ioneazd. cu pedeapsa prevlzuti
de lege pentru infrac(iunea consumatl, alc carei lirnite se reduc la jumitate. Prin
pedeapsd prevdzutd de lege se in{elege pedeapsa inscrisd in textul de lege care incrimineaza
fapta sdvArgitd in fonna consumatd (ar1. 187 C. pen.)r.
Acest sistem se referd atdt la pedeapsa inchisorii, cAt gi la pedeapsa amenzii Si vizeazit
numai pedeapsa principald stabilita de instan{d, iar nu gi pedeapsa cornplcmentard sau
pedeapsa accesorie. Prin reducerea limitelor de pedeapsd nu se poate cobori sub minirnul
special al pedepsei (15 zile la pedeapsa inchisorii, rcspectiv 30 zile-arnendd pentru persoaua
fizicd sau persoana juridica). Minimul special al pcdepsei se rapofteazd, in cazul pedcpsei
atnenzii, la num5rul de zile-amend[, iar nu la cuantumul unei zile-amcndd.
I Aparent in scns contrar, a se vcdca ICCJ, completul pcntru dezlegarca unor chestiuni de drcpt in matclie
perrald, dcc. nr.612014, undc se aratl cE tentativa cstc o Ibnni a infracliunii imperfecta, autonomd, pedepsita cand
lcgca prevede in mod cxpres, fiind o cauzd legal5 generali dc modificare a pedcpsci, iar efectele salc trcbuic avutc
in vedere la stabilirea dispoziliilor legii mai favorabile.
At1.. 174 C. pcn. stabilegte ci prin slvirgirea unei infiacliuni sau comiterca unci infracliuni se in{clcge sdvir-
;irea oricircia dintre faptele pc carc legea le pcdcpsc;tc ca infracliunc consumatd sau ca tcntativ5, precum gi parti-
ciparea la comiterea accstora in calitate de coautor, instigator sau cornplice.
Referirea la ,,inJi'acliunea sitvdrSitd" din formularca ,,maximul special previi:ut de legea noud pentru
inJi'ac{iunea savarSita", utilizatl in art. 6 alin. (l) C. pen., poatc fi interpretata numai prin raportare la dispoziliile
aft. 174 C. pen., potrivit cf,rora, aqa cum aritam mai sus, ,prin sdvdr;irea unei infi'ocyiuni sau c.orniterea urrci
inJi'aclittni se inplege sdvorSirea oricdreio dintrefaptele pe care legea le pedepseste ca infi'ac{iwe constollotd.\Ltu
ca tentativd (...)".
Prin utmare, in interprctarca gi aplicarea ar1. 6 alin. (l) C. pcn. sc va avca in vederc, in ipoteza unei tcntativc,
maximul pedepsei pcntru lorma tcntativci, adici maximul special prevdzut de lege pcntru infracliunca consurratl
rcdus sau inlocuit conforr dispoziliilor privind tratamcntul sancjionator al tentativci.
in consccinld, in aplicaica legii penale mai fhvorabilc iupd judecarea dcflnitivd a cauzei potrivit ar-t. 6
alin. ( I ) C. pen., in cazul tcntativei, lirnita maximd a pedcpsei ce trebuic avutd in vedere este maximul prevdzut cle
lege pentru foma tcntata (maximul spccial al pedcpsei prevdzutc de lege pcntru infi'acjiunea consumata, redus sau
inlocuit conform dispoziliilor privind tratamentul sanctionator al tcntativei).
i variantele infractiunii
C6nd lcgea prevede pentru infracqiunea consulrata pedepse altemative, instan{a, in
rirnctie de criteriilc de individualizare a sancJiunilor, va stabili rnai int6i natura sanc(iunii
alticaUite,
223
iar apoi lirnitelc acesteia in func{ie de fonna infrac{iunii (tentativd sau infrac{iune
consulnata )'
Cdld pentru infrac{iunea consurratA legea prevcde pedeapsa deten{iunii pe via{d, rar
orienta spre aceasta, telttativa se sancJioneazdcu pedeapsa inchisorii de la l0 la
I
instan(a s-ar
20 de ani'
LegislaJia penald nu diferen{iazd sanc{ionarea tentativei in func(ie dc fbnnele acesteia
(perfecta. inrperfccta, improprie), o aselrlenea diferentriere sc poate face insd cu ocazia indivi-
d'ualizariijudiciare a pedepsei, avAndu-se in vedere, pe ldngd criteriile generale, qi gradul de
realizare a laturii obiective a infrac{iunii, cauzele care au dus la irnpiedicarea consumdrii,
dar
gi p..r.r.t.n{a inculpatului indreptatS spre consumarea fapteir.
Sec[iuneo a IV-o
Cauzele de nepedepsire
gl. Consideratii generale
151. Legiuitorul romAn'a optat pentru incriminarca lirnitatd a tentativei, in vederca
realizdrii scopului sanc{iunilor pcnale, respectiv prevenirea s[vdrqirii de infrac{iuni. in acelagi
dmp. ceea ce se unndregte este irnpiedicarea producerii urmlrii socialmente periculoase,
astfel incdt politica penald recentA a identificat doud situa(ii in care acest lucru poatc fi
realizat, deEi s-a trecut la executarca ac{iunii incriminate: fie prin intreruperea actclor dc
executare, fie prin irnpiedicarea produccrii rezultatului, in cazul in care actele de executare au
fost realizate in intregirne.
intreruperea actelor de executare sau impiedicarea producerii rezultatului se pot produce
din rnai rnulte motive, unul dintrc acesta fiind acliunea voluntard a lEptuitorului. Nu este
relevant pentru existen{a tentativei rnotivul intreruperii exccutdrii sau al neproducerii
rezultafului. Daci ar fi relevant un astfel de motiv (spre exemplu, dacd tentativa ar fi definit5
ca punerea in executare a intenfiei de a sdvArqi infrac(iunea, executare care a fost intreruptd
sau nu gi-a produs efectul independent de voinla fEptuitorului), atunci nu ar fi necesar5 stabi-
lirea separatd a unor institulii ca desistarca sau irnpiedicarea producerii rezultatului de cdtre
autorul infracliunii. lntr-adevdr, intr-o astfel de situa{ie, din insiqi definilia tentativei ar
rezulta cI desistarea sau impiedicarea voluntari a producerii rczultatului nu constituie tenta-
tiva gi in esen(6 nu constituie infrac{iune.
Legiuitorul rom6n a optat insd pentru o definilie deschisd a tentativei, fbrd a face vreo
distinc{ie cu privire la rnotivele pentru care activitatea infrac{ionalA este intrerupt[ sau rezul-
tatul sociahrente periculos nu se produce, astfel cd existd tentativS, oricare ar fi cazul dc
intrerupere sau de ncproducere a rezultatului.
In realizarea politicii penale a statului, este la latitudinea fiecdrei reglementdri penale
modalitatea de valorificare a desistlrii sau irnpiedicdrii voluntare a producerii rezultatului: fie
ca element constitutiv al tentativei, fie ca o condi{ie exterioard care impiedicd sau atenueazd
sanc{ionarea tentativei comise in astfel de condilii. Legiuitorul rom6n a optat pentru
I F, Stretcanu, D. Ni(u, op. cit.,p. 195