Cuprins

Introducere.......................................................................................................................................3
I. CARACTERIZAREA JURIDICO-PENALĂ..........................................................................4
II. CARACTERIZAREA CRIMINOLOGICĂ.............................................................................6
2.1. Caracterizarea infractorului......................................................................................................6
2.2. Caracterizarea victimei.............................................................................................................7
III. APLICAREA INDICILOR DE PERICOL SOCIAL ÎN ANALIZA STATISTICO-
CRIMINOLOGICĂ.........................................................................................................................8
3.1. Indicele individual de pericol social.........................................................................................8
3.2. Coeficientul pericolului social..................................................................................................8
IV. APLICAREA INDICILOR DE STRUCTURA ÎN ANALIZA STATISTICO-
CRIMINOLOGICĂ.......................................................................................................................10
4.1. Indicele statistic de pondere ce caracterizează infracțiuni......................................................10
4.2. Indicele statistic de pondere ce caracterizează criminalii.......................................................10
4.3. Indicele statistic de pondere ce caracterizează victimile........................................................11
V. APLICAREA INDICILOR DE INTENSITATE CRIMINALĂ ÎN ANALIZA
STATISTICO-CRIMINOLOGICĂ...............................................................................................12
5.1. Coeficienți de măsurare a activității criminale a populației...................................................12
VI. APLICAREA INDICILOR DE DINAMICĂ ÎN ANALIZA STATISTICO-
CRIMINOLOGICĂ.......................................................................................................................13
6.1. Ritmurile dinamice ale criminalității......................................................................................13
CONCLUZII..................................................................................................................................16
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................17
 Introducere

Privaţiunea ilegală de libertate reprezintă o infracțiune gravă care afectează în mod direct
fundamentul drepturilor individuale și al valorilor societății moderne. Această formă de atingere
a libertății individuale presupune restricționarea ilegală a unei persoane de către terțe părți, fără
respectarea cadrului legal și fără consimțământul sau justificarea legală a acestei acțiuni.
Lucrarea prezentă se propune să ofere o analiză detaliată a componenței infracțiunii de
Privaţiune ilegală de libertate, ilustrând în mod cuprinzător elementele care definesc și
caracterizează acest tip de încălcare a legii. În acest sens, vom explora definiția legală a
infracțiunii, precum și factorii care contribuie la configurarea ei în contextul juridic actual.
Pe lângă perspectiva juridică, lucrarea va aduce în discuție și o analiză criminologică a
infracțiunii de Privaţiune ilegală de libertate. Acest aspect implică investigarea factorilor sociali,
psihologici și economici care pot contribui la comiterea acestei infracțiuni, oferind astfel o
înțelegere mai profundă a rădăcinilor și dinamicii acestui fenomen.
În plus, lucrarea va include o abordare statistică a infracțiunii de Privaţiune ilegală de
libertate, prezentând date relevante și tendințe înregistrate în ceea ce privește frecvența săvârșirii
acestei infracțiuni. Analiza statistică va oferi o perspectivă cantitativă asupra extinderii
infracțiunii, evidențiind eventualele variații regionale sau sociale care pot influența manifestarea
ei.
Prin această abordare triplă - juridică, criminologică și statistică - lucrarea propusă își
propune să ofere o imagine comprehensivă a infracțiunii de Privaţiune ilegală de libertate,
contribuind astfel la înțelegerea complexă a acestui fenomen și furnizând informații esențiale
pentru elaborarea și implementarea unor strategii eficiente de prevenire și combatere a acestui tip
de infracțiune.
 I. CARACTERIZAREA JURIDICO-PENALĂ

Obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.166 CP RM îl constituie

relaţiile sociale cu privire la libertatea fizică a persoanei.
În cazul în care infracţiunea analizată presupune recurgerea la constrângere fizică
(concretizată în aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei), la
constrângere psihică, la înşelăciune ori la abuz de încredere, ea are un obiect juridic complex.
Obiectul juridic secundar îl formează relaţiile sociale cu privire la una din următoarele
valori sociale: integritatea corporală a persoanei; libertatea psihică a persoanei; libertatea
manifestării de voinţă şi minimul necesar de încredere.
În cazul în care a fost aplicată violenţă periculoasă pentru viaţa sau sănătatea persoanei,
sau a fost provocată din imprudenţă vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori
decesul victimei – sănătatea sau viața persoanei.
Infracţiunea specificată la alin.(1) art.166 CP RM are obiect material în acele cazuri când
presupune o influenţare nemijlocită infracţională asupra corpului victimei (atunci când în
subsidiar se aplică violenţa nepericuloasă pentru viaţa sau sănătatea victimei, precum şi în
ipoteza prevăzută la alin.(3) art.166 CP RM).
De regulă, victimă a infracţiunii specificate la alin.(1) art.166 CP RM poate fi oricare
persoană fizică. Totuşi, dacă victima are calităţi speciale, aceasta poate influenţa asupra
calificării faptei. Astfel, calitatea de minor, de femeie gravidă sau de persoană aflată în stare de
neputinţă are ca efect agravarea răspunderii în baza lit.c) alin.(2) art.166 CP RM.
Nu este necesar ca victima să conştientizeze că este privată de libertate (de exemplu,
victima nu ştie ca a fost încuiată în casă, că este adormită sau că se află sub influenţa substanţelor
narcotice ori psihotrope etc.); şi în acest caz legea penală protejează libertatea fizică a persoanei.
Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.166 CP RM se exprimă în fapta
prejudiciabilă alcătuită din:
1) acţiunea sau inacţiunea principală;
2) acţiunea sau inacţiunea adiacentă.
Acţiunea sau inacţiunea principală se exprimă în privaţiunea ilegală de libertate a victimei,
dacă privaţiunea nu este legată cu răpirea acesteia. Prin „privaţiune ilegală de libertate” se
înţelege împiedicarea victimei de a se deplasa conform voinţei sale, de a-şi alege liber locul
aflării, de a comunica cu alte persoane atunci şi aşa cum ea doreşte, pe calea izolării victimei în
locul aflării ei permanente sau provizorii, loc în care ea a ajuns benevol, fără a fi deplasată din alt
loc. Aşadar, în cazul privaţiunii ilegale de libertate, persoana nu este scoasă în afara
micromediului său social, nu este deplasată dintr-un loc în altul. Anume prin aceasta infracţiunile
specificate la art.166 CP RM se deosebesc de infracţiunea de răpire a unei persoane (art.164 CP
RM).
Săvârşirea infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.166 CP RM este posibilă nu doar pe calea
acţiunii, dar şi pe calea inacţiunii. Astfel, dacă făptuitorul nu-şi îndeplineşte obligaţia de a repune
persoana în libertate, deşi putea şi trebuia s-o îndeplinească (de exemplu: persoana se află în
încăperea anterior încuiată cu acordul ei, iar făptuitorul refuză să o elibereze; condamnatul nu
este pus în libertate după ce a executat în deplinătate o pedeapsă privativă de libertate;
bolnavului nu i se permite să plece din spital după însănătoşire etc.), atunci el săvârşeşte o
inacţiune care este calificată ca privaţiune ilegală de libertate. Asemenea ipoteze presupun
„omisiunea autorului, cu bună ştiinţă, de a pune în libertate persoana al cărei drept a fost iniţial
legal îngrădit”. Aceasta înseamnă că, până în momentul săvârşirii faptei, victima era lipsită de
libertate în mod legal, iar la încetarea temeiului legal al privării de libertate făptuitorul refuză s-o
elibereze.
În calitate de modalităţi ale acţiunii sau inacţiunii adiacente, care însoţeşte acţiunea sau
inacţiunea principală, trebuie numite: 1) constrângerea fizică; 2) constrângerea psihică; 3)
înşelăciunea sau abuzul de încredere; 4) profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra sau
de a-şi exprima voinţa.
În ce priveşte constrângerea fizică, în contextul infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.166 CP
RM, violenţa trebuie să fie nepericuloasă pentru viaţa sau sănătatea victimei. Aceasta pentru că
la lit.e) alin.(2) art.166 CP RM se stabileşte răspunderea pentru infracţiunea de privaţiune ilegală
de libertate săvârşită cu aplicarea violenţei periculoase pentru viaţa sau sănătatea victimei.
Infracţiunea specificată la alin.(1) art.166 CP RM este o infracţiune formală. Ea se
consideră consumată din momentul în care lezarea libertăţii fizice a victimei (sub forma
suprimării sau restrângerii libertăţii) a devenit efectivă, punând în evidenţă imposibilitatea
victimei de a se deplasa ori de a acţiona conform voinţei şi intereselor sale.
Latura subiectivă a infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.166 CP RM se caracterizează, în
primul rând, prin vinovăţie sub formă de intenţie directă.
Motivele infracţiunii specificate la alin.(1) art.166 CP RM pot fi următoarele: răzbunare;
gelozie; ură; interesul material; motive huliganice; năzuinţa de a înlesni comiterea altor
infracţiuni (de exemplu, a violului) etc.
Subiectul infracţiunii analizate este persoana fizică responsabilă care la momentul
comiterii faptei a atins vârsta de 16 ani (în cazul faptei specificate la alin.(1) art.166 CP RM) sau
de 14 ani (în prezenţa agravantelor consemnate la lit.b)-d) şi f) alin.(2) şi alin.(3) art.166 CP
RM). Impunerea izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială – comisă de un membru al
familiei asupra unui alt membru al familiei – se va califica în baza alin.(1) art.166 CP RM, nu
conform art.2011 CP RM.
 II. CARACTERIZAREA CRIMINOLOGICĂ

II.1. Caracterizarea infractorului

1. Motivație:
 Infractorul poate să aibă motive variate, precum răzbunare, extorcare, răpire în scopuri
financiare sau chiar perturbarea ordinii publice.
2. Tipul infracțiunii:
 Privarea ilegală de libertate poate avea forme diferite, de la privațiune de libertae în
scop de răscumpărare până la sechestrare pentru satisfacerea unor dorințe personale ale
infractorului.
3. Antecedente criminale:
 Pot exista antecedente de comportament criminal sau abuz în trecut, inclusiv infracțiuni
similare sau alte acte violente.
4. Profil psihologic:
 Un infractor care comite o privare ilegală de libertate poate avea trăsături psihologice
precum impulsivitatea, lipsa empatiei, tendința spre comportamente violente sau chiar tulburări
de personalitate.
5. Planificare și organizare:
 Dacă infracțiunea este planificată și organizată, infractorul poate fi perceput ca fiind
calculat și strategic în acțiunile sale.
6. Relații sociale:
 Poate exista o lipsă de abilități sociale sau relații interpersonale instabile. Infractorul
poate avea dificultăți în stabilirea și menținerea relațiilor sănătoase.
7. Manipulare și control:
 Infractorul poate manifesta tendințe de manipulare și control asupra victimelor sau altor
persoane implicate în infracțiune.
8. Stress și presiuni externe:
 Factori precum stresul financiar sau presiunile sociale pot contribui la comiterea unei
privări ilegale de libertate.
9. Consum de substanțe psihoactive:
 Uneori, infractorii pot fi influențați de consumul de substanțe psihoactive, care poate
afecta judecata și comportamentul.
10. Reacții la situații de conflict:
  Infractorul poate avea dificultăți în gestionarea conflictelor și poate recurge la violență
sau privare de libertate ca răspuns.
II.2. Caracterizarea victimei

1. Vulnerabilitate socio-economică:
 Persoanele aflate în situații socio-economice precare, cu resurse limitate și acces
restrâns la sprijin social, pot fi mai predispuse să devină victime ale privării ilegale de libertate.
2. Isolare socială:
 Persoanele care trăiesc în izolare socială sau care au legături sociale slabe pot fi mai
expuse la riscul de a deveni victime, deoarece există mai puține rețele de sprijin pentru a le
proteja.
3. Experiențe anterioare de victimizare:
 Cei care au avut în trecut experiențe traumatizante sau au fost victime ale altor
infracțiuni pot fi mai susceptibili să devină din nou victime.
4. Stare de sănătate mentală precară:
 Persoanele cu probleme de sănătate mentală, cum ar fi tulburările psihologice sau
dependența de substanțe, pot avea o capacitate redusă de a se apăra și de a-și proteja propriile
interese.
5. Lipsa de informații și educație:
 Cei care au o cunoaștere limitată despre drepturile lor sau nu sunt conștienți de riscurile
pot fi mai puțin pregătiți să evite situațiile care ar putea duce la privarea ilegală a libertății.
6. Dependență financiară:
 Persoanele dependente financiar sau economic de alții pot fi expuse la riscuri mai mari,
deoarece infractorii pot să le exploateze nevoile materiale sau să le utilizeze dependența
financiară pentru a le controla.
7. Situații de viață stresante:
 Evenimente precum divorțul, pierderea locului de muncă sau alte situații stresante pot
slăbi capacitatea de a face față și de a lua decizii informate, crescând astfel vulnerabilitatea.
8. Lipsa sprijinului social:
 Absența unui sistem de sprijin social sau lipsa unei rețele de prieteni și familie poate
face ca o persoană să se simtă mai izolată și mai puțin protejată.
9. Naivitate sau încredere excesivă:
 Persoanele care au încredere excesivă în ceilalți sau care sunt prea naivi în privința
intențiilor altora pot fi mai ușor de manipulat și controlat, crescând astfel riscul de a deveni
victime.
 10. Expunere la medii cu risc ridicat:
 Trăirea în zone cu rate ridicate de criminalitate sau în medii cu risc crescut poate crește
șansele de a deveni victima unei privări ilegale de libertate.
 III. APLICAREA INDICILOR DE PERICOL SOCIAL ÎN ANALIZA STATISTICO-
CRIMINOLOGICĂ

priv. il. libert.

nr. victimelor
nr. de infr. de

de de priv. il.
săvârșit infr.
nr. total de

nr. total de

nr. infract.
infracțiuni

infractori

nr. total
victime
care au

libert.
Anul

2018 32035 13927 36 29 11184 42

2019 31657 13059 41 38 13621 46
2020 26342 13017 29 31 12310 31
2021 27159 14263 32 34 12900 32
2022 26833 13482 19 22 13500 21

III.1. Indicele individual de pericol social

Indicele individual al pericolului social al infracțiunii (Ips ) – indică gradul de pericol

social al infracțiunii și este calculat determinând media pedepsei de privațiune de libertate,
exprimată în ani.

Pmin+ Pmax
Ips = 2
Astfel, Ips al infracțiunii prevăzute de art. 166 se calculează:
Pmin. – 140 de ore muncă în folosul comunității. = 0,19 ani
Pmax- 12 ani
0 ,19+ 12
Ips(t.d) = 2 =6,09

III.2. Coeficientul pericolului social

Coeficientul pericolului social al unui tip concret de infracțiuni constituie produsul dintre
indicele individual de pericol social (Ips) și numărul de infracțiuni de acest tip, dar înregistrate pe
un teritoriu concret, într-o perioadă de timp (x), (Kps ) se calculează după formula:
Kps  Ips × x ,
Anul Kps
2018 219,24
2019 249,69
2020 176,61
2021 194,88
2022 115,71
 În 2018, Coeficientul pericolului social al infracțiunii de privațiune ilegală de libertate
(Kps) a constituit 219,24.
 În 2019, Coeficientul pericolului social al infracțiunii de privațiune ilegală de libertate
(Kps) a constituit 249,69.
 În 2020, Coeficientul pericolului social al infracțiunii de privațiune ilegală de libertate
(Kps) a constituit 176,61.
 În 2021, Kps a constituit 194,88.
 În 2022, Kps a constituit 115,71.
 IV. APLICAREA INDICILOR DE STRUCTURA ÎN ANALIZA STATISTICO-
CRIMINOLOGICĂ

IV.1. Indicele statistic de pondere ce caracterizează infracțiuni

Indicele statistic de pondere al infracțiunilor de un anumit tip (sau a unui grup de

infracțiuni) în raport cu totalitatea infracțiunilor înregistrate pe un teritoriu concret și într-o
perioadă dată de timp se calculează astfel:

Ti
Pt = × 100%,
Infr
unde Pt – ponderea tipului de infracțiuni, Ti – tipul (felul) concret de infracțiuni
înregistrate, Infr. – numărul total de infracțiuni înregistrate.
Anul Pt
2018 0,11
2019 0,12
2020 0,11
2021 0,11
2022 0,07

 În 2018, ponderea tipului de infracțiuni specificat a fost de 0,11% din totalul infracțiunilor.
 În 2019, această pondere a constituit 0,12%.
 În 2020, această pondere a constituit 0,11%.
 În 2021, ponderea a constituit la 0,11%.
 În 2022, ponderea a constituit 0,07%.

IV.2. Indicele statistic de pondere ce caracterizează criminalii

Indicele statistic care reflectă ponderea persoanelor depistate în săvârșirea unui anumit tip de
infracțiuni, este calculat astfel:
Tcrl
Pt = × 100%,
Crl
Unde Tcrl este numărul persoanelor ce au săvârșit infracțiune de acest tip, Crl – numărul
total de persoane ce au săvârșit infracțiuni, înregistrate în RM.
Anul Pt
2018 0,2
2019 0,29
2020 0,11
2021 0,23
 2022 0,08

 În 2018, ponderea criminalilor care au săvârșit infr. de privațiune ilegală a libertății în

totalul infractorilor a fost de 0,2%.
 În 2019 această pondere a constituit 0,29%.
 În 2020, ponderea a constituit 0,11%.
 În 2021, ponderea a constituit 0,23%.
 În 2022, ponderea a constituit 0,08%.

IV.3. Indicele statistic de pondere ce caracterizează victimile

Anul Pt
2018 0,37
2019 0,33
2020 0,25
2021 0,24
2022 0,15

 În 2018, ponderea victimelor care au suferit în urma infracțiunii de privațiune ilegală a

libertății în totalul infractorilor a fost de 0,37%.
 În 2019 această pondere a constituit 0,33%.
 În 2020, ponderea a constituit 0,25%.
 În 2021, ponderea a constituit 0,24%.
 În 2022, ponderea a constituit 0,15%.
 V. APLICAREA INDICILOR DE INTENSITATE CRIMINALĂ ÎN ANALIZA
STATISTICO-CRIMINOLOGICĂ

V.1. Coeficienți de măsurare a activității criminale a populației

Coeficientul al activității infracționale (Kf ac) ne permite să calculăm numărul persoanelor

depistate în săvârșirea infracțiunilor pe un anumit teritoriu și într-o perioadă concretă de timp,
raportat la numărul total de locuitori din același teritoriu. Acest indice este calculat după
formula:
Infr
Kfac = P ×E,

unde Infr este numărul total de persoane depistate în săvârșirea infracțiunilor de un anumit
tip, Pr – numărul persoanelor pasibile de răspundere penală, E 100 mii.
Anul Kfac
2018 1,3
2019 1,73
2020 1,43
2021 1,58
2022 1,03

 În 2018 coeficientul al activității infracționale a fost 1,3 unități.

 În 2019 coeficientul al activității infracționale a fost 1,73 unități.
 În 2020 coeficientul al activității infracționale a fost 1,43 unități.
 În 2021 a constituit 1,58 unități.
 În 2022 a constituit 1,03 unități.
 VI. APLICAREA INDICILOR DE DINAMICĂ ÎN ANALIZA STATISTICO-
CRIMINOLOGICĂ

VI.1. Ritmurile dinamice ale criminalității

Ritmurile dinamice se caracterizează prin următorii indicatori:

- Sporul absolut, care indică diferența dintre nivelul dat al șirului și nivelul comparabil
(cel precedent sau cel luat drept bază a lui), arată cu cât nivelul dat al șirului depășește nivelul
luat ca bază pentru comparare (sporul absolut poate fi pozitiv și negativ), și anume:
Sa  Nt  Nt-1

Anul Sa
2018 -9
2019 5
2020 -12
2021 3
2022 -13

Numărul infracțiunilor de privațiune ilegală de libertate, în anul 2018 s-a diminuat cu 9

cazuri în comparație cu anul precedent, în Republica Moldova.
Numărul infracțiunilor de privațiune ilegală de libertate, în anul 2019 a crescut cu 5 cazuri
în comparație cu anul precedent, în Republica Moldova.
Numărul infracțiunilor de privațiune ilegală de libertate, în anul 2020 s-a diminuat cu 12
cazuri în comparație cu anul precedent, în Republica Moldova.
Numărul infracțiunilor de privațiune ilegală de libertate, în anul 2021 a crescut cu 3 cazuri
în comparație cu anul precedent, în Republica Moldova.
Numărul infracțiunilor de privațiune ilegală de libertate, în anul 2022 s-a diminuat cu 13
caz în comparație cu anul precedent, în Republica Moldova.

Ritmul de creștere reprezintă raportul nivelului dat față de nivelul comparabil (cel
precedent sau cel luat drept bază),
Rc  Nt  Nt1

Anul Rc
2018 0,8
2019 1,13
2020 0,7
2021 1,1
2022 0,59
 Ritmul de creștere a nivelului al infracțiunilor de privațiune ilegală de libertate, în anii
2018 a constituit 0,68, în 2019 – 1,13, în Republica Moldova.
Ritmul de creștere a nivelului al infracțiunilor de privațiune ilegală de libertate, în anul
2020 a constituit 0,7 în Republica Moldova.
Ritmul de creștere a nivelului al infracțiunilor de privațiune ilegală de libertate, în anul
2021 a constituit 1,1, în Republica Moldova.
Ritmul de creștere a nivelului al infracțiunilor de privațiune ilegală de libertate, în anul
2021 a constituit 0,59, în Republica Moldova.

Ritmul sporului(Rs) reprezintă (de regulă, în procente (%)) raportul dintre sporul
absolut (Sa) și nivelul precedent al șirului dinamic,
Sa
Rs= ×100%
Nt −1

Anul Rs
2018 -20
2019 13,88
2020 -29,26
2021 10,34
2022 -40,62

Ritmul sporului al infracțiunilor de privațiune ilegală de libertate, în anul 2018 a constituit

-20% în Republica Moldova.
Ritmul sporului a nivelului al infracțiunilor de privațiune ilegală de libertate, în anul 2019
a constituit 13,88%, în Republica Moldova.
Ritmul sporului a nivelului al infracțiunilor de privațiune ilegală de libertate, în anul 2020
a constituit -29,26%, în Republica Moldova.
Ritmul sporului a nivelului al infracțiunilor de privațiune ilegală de libertate, în anul 2021
a constituit 10,34%, în Republica Moldova.
Ritmul sporului a nivelului al infracțiunilor de privațiune ilegală de libertate, în anul 2022
a constituit -40,62%, în Republica Moldova.

2018 2019 2020 2021 2022

nr. infracțiuni 36 41 29 32 19

nr. infractori 29 38 31 34 22
nr. victime 42 46 31 32 21
Ips 6,09
Kps 219,24 249,69 176,61 194,88 115,71
Pt infracțiuni 0,11 0,12 0,11 0,11 0,07

Pt infractori 0,2 0,29 0,11 0,23 0,08

Pt victime 0,37 0,33 0,25 0,24 0,15
Kfac 1,3 1,73 1,43 1,58 1,03
Sa -9 5 -12 3 -13
Rc 0,8 1,13 0,7 1,1 0,59
Rs -20 13,88 -29,26 10,34 -40,62
 CONCLUZII

În concluzie, lucrarea abordează în profunzime infracțiunea de privațiune ilegală de

libertate, evidențiind diverse aspecte legate de componența acesteia, analiza infractorului și
victimelor, precum și interpretarea indicilor statistici relevanți.
În ceea ce privește componența infracțiunii, am examinat elementele esențiale care
definesc acest tip de infracțiune, inclusiv modalitățile de realizare, scopurile infractorilor și
consecințele juridice asociate.
Analiza psiho-criminologică a infractorului a relevat o serie de trăsături specifice, precum
motivele, profilul psihologic, antecedentele criminale și alți factori care pot contribui la
comiterea infracțiunii de privațiune ilegală de libertate. Înțelegerea acestor aspecte este crucială
pentru elaborarea unor strategii eficiente de prevenire și gestionare a riscurilor asociate.
În paralel, am conturat și portretul psiho-victimologic al persoanelor predispuse să devină
victime ale acestei infracțiuni. Factori precum vulnerabilitatea socio-economică, izolarea socială
și experiențele anterioare de victimizare au fost evidențiate ca influențe semnificative în
predispoziția la acest tip de infracțiune.
În ceea ce privește indicii statistice, analiza datelor relevante a subliniat evoluția temporală,
frecvența asociate infracțiunii de privațiune ilegală de libertate. Aceste informații sunt esențiale
pentru dezvoltarea de politici publice eficiente și pentru alocarea resurselor în mod
corespunzător în cadrul sistemului de justiție penală.
Pe baza acestor cercetări, se pot sugera intervenții specifice și programe de prevenire
adaptate, care să vizeze atât factorii de risc identificați la nivelul infractorilor, cât și nevoile
specifice ale potențialelor victime. Colaborarea între diferite organizații, inclusiv instituții
guvernamentale, ONG-uri și comunitatea în ansamblu, este esențială pentru abordarea complexă
a acestei probleme și pentru crearea unui mediu social mai sigur și mai protejat.
 BIBLIOGRAFIE

1. Brânza S., Stati V. Tratat de drept penal. Partea specială. Vol. 1. Chişinău: Tipografia
Centrală, 2015.
2. Brânza S. Infracţiunile prevăzute la art.164 şi 166 cp rm:aspecte teoretice şi practice.
În: Studia Universitatis Moldaviae , 2015, nr.3(83) Seria Științe sociale. ISSN 1814-3199, ISSN
online 2345-1017, p.41-59.
3. Codul Penal al Republicii Moldova, nr. 985 din 18 aprilie 2002. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 14.04.2009, nr. 72-74 art. 195.
4. Bujor V., Bejan O. Elemente de statistică criminologică (material didactic). Institutul
de Științe Penale și Criminologie Aplicată, CEP USM, Chișinău, 2020.