Cuprins

Introducere.......................................................................................................................................3
I. CARACTERIZAREA JURIDICO-PENALĂ..........................................................................4
II. CARACTERIZAREA CRIMINOLOGICĂ.............................................................................6
2.1. Caracterizarea infractorului......................................................................................................6
2.2. Caracterizarea victimei.............................................................................................................7
III. APLICAREA INDICILOR DE PERICOL SOCIAL ÎN ANALIZA STATISTICO-
CRIMINOLOGICĂ.........................................................................................................................9
3.1. Indicile individual de pericol social..........................................................................................9
3.2. Coeficientul pericolului social..................................................................................................9
IV. APLICAREA INDICILOR DE STRUCTURA ÎN ANALIZA STATISTICO-
CRIMINOLOGICĂ.......................................................................................................................11
4.1. Indicile statistic de pondere ce caracterizează infracțiuni......................................................11
4.2. Indicile statistic de pondere ce caracterizează criminalii.......................................................11
V. APLICAREA INDICILOR DE INTENSITATE CRIMINALĂ ÎN ANALIZA
STATISTICO-CRIMINOLOGICĂ...............................................................................................13
5.1. Coeficienți de măsurare a activității criminale a populației...................................................13
VI. APLICAREA INDICILOR DE DINAMICĂ ÎN ANALIZA STATISTICO-
CRIMINOLOGICĂ.......................................................................................................................14
6.1. Ritmurile dinamice ale criminalității......................................................................................14
CONCLUZII..................................................................................................................................17
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................18
 Introducere

În era contemporană, evoluția rapidă a tehnologiei și globalizarea au adus cu sine provocări

complexe și diverse în ceea ce privește securitatea informațională și protecția mediului. Un
aspect deosebit de pertinent în acest context îl constituie infracțiunea de tăinuirea de date sau
prezentarea intenționată de date neautentice despre poluarea mediului. Această formă de
încălcare a normelor legale reprezintă o amenințare dublă, având consecințe atât în sfera juridică,
cât și în cea ecologică.
Lucrarea de față își propune să ofere o analiză detaliată asupra acestei infracțiuni,
abordând-o din perspectiva juridico-penală, criminologică și statistică. Prin descrierea juridico-
penală, vom explora componența acestei infracțiuni, analizând elementele constitutive care
definesc actul criminal și sancțiunile legale asociate. În paralel, perspectiva criminologică va
aduce în discuție motivele și factorii care stau la baza comiterii acestei infracțiuni, evidențiind
profilul infractorului și dinamica comportamentală asociată.
De asemenea, analiza statistică va completa imaginea, oferind date empirice referitoare la
amploarea și frecvența infracțiunilor de tăinuire a datelor sau prezentare intenționată de date
neautentice despre poluarea mediului. Această componentă a lucrării va contribui la înțelegerea
trendurilor și la identificarea potențialelor vulnerabilități în abordarea acestei probleme la nivel
social.
Prin combinarea acestor trei perspective, lucrarea își propune să ofere o înțelegere
comprehensivă a infracțiunii în cauză, facilitând astfel formularea de strategii eficiente de
prevenire și combatere a acestui fenomen. Este imperios necesar să investigăm și să înțelegem
profunzimea și complexitatea unei astfel de infracțiuni, întrucât aceasta nu afectează doar
integritatea datelor, ci și sănătatea și echilibrul mediului înconjurător, având consecințe
dezastruoase asupra societății și a ecosistemului în ansamblu.
 I. CARACTERIZAREA JURIDICO-PENALĂ

Fapta de tăinuire de date sau prezentare intenţionată de date neautentice despre poluarea
mediului este incriminată în art.225 CP RM într-o variantă-tip şi într-o variantă agravată.
Astfel, varianta-tip de infracţiune, specificată la alin.(1) art.225 CP RM, se exprimă în
tăinuirea datelor sau în prezentarea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere ori
de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie
nestatală, precum şi de către o persoană juridică, a datelor neautentice despre avariile cu poluare
excesivă a mediului, cu poluare radioactivă, chimică, bacteriologică sau cu alte urmări
periculoase pentru viaţa sau sănătatea populaţiei, precum şi despre starea sănătăţii populaţiei
afectate de poluarea mediului, dacă aceasta a provocat din imprudenţă:
îmbolnăvirea în masă a oamenilor (lit.a);
pieirea în masă a animalelor (lit.b);
decesul persoanei (lit.c);
alte urmări grave (lit.d).
În varianta sa agravată, prevăzută la alin.(2) art.225 CP RM, tăinuirea de date sau
prezentarea intenţionată de date neautentice despre poluarea mediului se soldează cu decesul a
două sau mai multor persoane.
Obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la art.225 CP RM are un caracter
complex. În acest sens, obiectul juridic principal îl constituie relaţiile sociale cu privire la
realizarea dreptului la accesul liber la informaţiile (datele) veridice privitoare la starea
mediului. La rândul său, obiectul juridic secundar al infracţiunii de tăinuire de date sau de
prezentare intenţionată de date neautentice despre poluarea mediului îl formează relaţiile sociale
cu privire la viaţa animalelor, sănătatea sau viaţa persoanei.
Datele despre avariile cu poluare excesivă a mediului, cu poluare radioactivă, chimică,
bacteriologică sau cu alte urmări periculoase pentru viaţa sau sănătatea populaţiei, ori despre
starea sănătăţii populaţiei afectate de poluarea mediului reprezintă obiectul imaterial al
infracţiunii prevăzute la art.225 CP RM.
Obiectul material al infracţiunii specificate la art.225 CP RM îl reprezintă, după caz,
solul, subsolul, apele, flora sau fauna, corpul persoanei.
Latura obiectivă a infracţiunii specificate la art.225 CP RM are următoarea structură:
1) fapta prejudiciabilă care constă în acţiunea sau în inacţiunea de tăinuire a datelor sau de
prezentare a datelor neautentice despre avariile cu poluare excesivă a mediului, cu poluare
radioactivă, chimică, bacteriologică sau cu alte urmări periculoase pentru viaţa ori sănătatea
populaţiei, sau despre starea sănătăţii populaţiei afectate de poluarea mediului;
2) urmările prejudiciabile sub forma: a) îmbolnăvirii în masă a oamenilor; b) pieirii în
masă a animalelor; c) decesului persoanei; d) altor urmări grave;
3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă şi urmările prejudiciabile.
Infracțiunea cunoaşte următoarele două modalităţi normative:
1) inacţiunea de tăinuire a datelor despre avariile cu poluare excesivă a mediului, cu
poluare radioactivă, chimică, bacteriologică sau cu alte urmări periculoase pentru viaţa ori
sănătatea populaţiei, sau despre starea sănătăţii populaţiei afectate de poluarea mediului, adică
neîndeplinirea de către făptuitor a obligaţiei de furnizare a datelor despre avariile cu poluare
excesivă a mediului, cu poluare radioactivă, chimică, bacteriologică sau cu alte urmări
periculoase pentru viaţa ori sănătatea populaţiei, sau despre starea sănătăţii populaţiei afectate de
poluarea mediului, deşi făptuitorul putea şi trebuia să execute această obligaţie;
2) acţiunea de prezentare a datelor neautentice despre avariile cu poluare excesivă a
mediului, cu poluare radioactivă, chimică, bacteriologică sau cu alte urmări periculoase pentru
viaţa ori sănătatea populaţiei, sau despre starea sănătăţii populaţiei afectate de poluarea mediului
- furnizarea respectivelor date către destinatar, însă aceste date nu corespund realităţii, reflectând
exagerat sau diminuat anumite detalii legate de avariile cu poluare excesivă a mediului, cu
poluare radioactivă, chimică, bacteriologică sau cu alte urmări periculoase pentru viaţa ori
sănătatea populaţiei, sau despre starea sănătăţii populaţiei afectate de poluarea mediului.
Obligaţia de furnizare – completă şi veridică – a datelor despre avariile cu poluare excesivă
a mediului, cu poluare radioactivă, chimică, bacteriologică sau cu alte urmări periculoase pentru
viaţa ori sănătatea populaţiei, sau despre starea sănătăţii populaţiei afectate de poluarea mediului
decurge din conţinutul unor acte normative, la care face trimitere art.225 CP RM - Legea privind
protecţia mediului înconjurător; Legea Republicii Moldova cu privire la protecţia civilă, adoptată
de Parlamentul Republicii Moldova la 09.11.1994 [16]; Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului reţelei naţionale de observare şi control de
laborator asupra contaminării (poluării) mediului înconjurător cu substanţe radioactive,
otrăvitoare, puternic toxice şi agenţi biologici, nr.961 din 21.08.2006; Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare şi
prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de situaţii
excepţionale, nr.1076 din 16.11.2010, etc.
Infracţiunea specificată la art.225 CP RM este o infracţiune materială. Ea se consideră
consumată din momentul producerii urmărilor prejudiciabile sub forma: a) îmbolnăvirii în masă
a oamenilor (cel puțin a 20 de persoane); b) pieirii în masă a animalelor; c) decesului persoanei;
d) altor urmări grave (vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii). Aceste urmări
prejudiciabile au un caracter alternativ. Producerea oricăreia din ele este suficientă în vederea
aplicării răspunderii conform art.225 CP RM.
Subiectul infracţiunii prevăzute la art.225 CP RM este:
1) persoana fizică responsabilă care la momentul săvârşirii infracţiunii a atins vârsta de 16
ani;
2) persoana juridică (cu excepţia autorităţii publice).
Subiectul infracțiunii analizate are calitatea specială de persoană cu funcţie de răspundere
sau de persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie
nestatală, ori de persoană juridică având obligaţia să informeze despre avariile cu poluare
excesivă a mediului, cu poluare radioactivă, chimică, bacteriologică sau cu alte urmări
periculoase pentru viaţa sau sănătatea populaţiei, ori despre starea sănătăţii populaţiei afectate de
poluarea mediului.
După cum rezultă din legislaţia în materie (în special, din anexa nr.2 la Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de
acumulare şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de
situaţii excepţionale, nr.1076 din 16.11.2010), subiect al infracţiunii prevăzute la art.225 CP RM,
după caz, este sau reprezintă: Guvernul; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;
Ministerul Economiei; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Mediului; Ministerul Apărării; Ministerul
Finanţelor; subdiviziunile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne; Serviciul Vamal;
Serviciul Hidrometeorologic de Stat; autorităţile administraţiei publice locale ale raioanelor,
municipiilor, unităţilor cu statut special de autonomie; Agenţia „Apele Moldovei”; Întreprinderea
de Stat „Moldtranselectrica”; Academia de Ştiinţe a Moldovei; S.A. „Moldova-GAZ”; agenţii
economici care au în proprietate reţele de gaze sau obiecte de gazificare etc.
Circumstanţa agravantă specificată la alin.(2) art.225 CP RM presupune o pluralitate de
victime (două sau mai multe).
Latura subiectivă a infracţiunii analizate se caracterizează prin intenţie faţă de fapta
prejudiciabilă şi prin imprudenţă faţă de urmările prejudiciabile.
 II. CARACTERIZAREA CRIMINOLOGICĂ

II.1. Caracterizarea infractorului

1. Motivații:
 Interese Financiare: Infractorul poate avea motivații financiare, beneficiind în mod
direct de pe urma manipulării datelor despre poluare pentru a evita amenzi sau pentru a obține
avantaje economice nelegitime.
 Ascunderea Responsabilității: Dacă infractorul este parte a unei organizații sau a unei
structuri care contribuie la poluarea mediului, poate dori să ascundă gradul real al impactului
negativ pe care îl are activitatea respectivă.
2. Profil Psihologic:
 Machiavelic: Infractorul poate prezenta trăsături de machiavelism, fiind dispus să
recurgă la manipulare și înșelăciune pentru a-și atinge scopurile.
 Lipsa Empatiei: Este posibil să manifeste o lipsă de empatie față de consecințele
negative ale poluării asupra mediului și asupra sănătății publice.
3. Rol în Organizație:
 Șef al unei Structuri: Dacă este vorba de un șef al unei companii sau organizații,
infractorul ar putea avea un rol semnificativ în luarea deciziilor și controlul asupra informațiilor.
 Subaltern: În cazul unui subaltern, acesta ar putea fi sub presiunea conducerii pentru a
ascunde adevărul sau pentru a furniza date false în beneficiul organizației.
4. Mod de Acțiune:
 Calculat și Planificat: Infractorul ar putea acționa în mod calculat și planificat,
anticipând consecințele și fiind pregătit să gestioneze situația pentru a-și proteja interesele.
 Utilizarea Resurselor Tehnice: S-ar putea folosi de cunoștințe tehnologice avansate
pentru manipularea datelor, inclusiv utilizarea tehnologiei pentru a disimula sau modifica
informațiile.
5. Riscuri Psihologice:
 Stres și Anxietate: Infractorul ar putea fi supus la stres și anxietate, în special dacă există
riscul dezvăluirii adevărului și al consecințelor legale asociate.
 II.2. Caracterizarea victimei

Oamenii din comunități afectate direct de poluarea mediului sunt victimele imediate ale
acestei infracțiuni. Aceasta include locuitorii zonelor rezidențiale, agricultorii și alți membri ai
comunităților afectate.
Impactul asupra sănătății publice poate fi semnificativ, cu creșterea cazurilor de boli
respiratorii, infecțioase, cancere și alte afecțiuni legate de poluare.
Comunitățile locale suferă, de asemenea, din punct de vedere economic, prin devalorizarea
proprietăților, afectarea resurselor naturale și diminuarea calității vieții.
Lucrătorii din industrii expuse poluării sau care sunt implicați în producția de date
neautentice pot suferi consecințe serioase asupra sănătății lor, inclusiv expunerea la substanțe
toxice și periculoase.
Posibile pierderi de locuri de muncă sau afectarea condițiilor de muncă sigure și sănătoase
pot avea un impact negativ asupra angajaților.
Flora și fauna locală pot fi grav afectate de poluare, ducând la degradarea habitatelor
naturale și la pierderea biodiversității.
Poluarea apei, aerului și solului poate afecta direct viața sălbatică și poate perturba lanțurile
trofice, având consecințe pe termen lung asupra ecosistemelor.
Poluarea poate afecta rezervele de apă, solurile fertile și alte resurse naturale esențiale
pentru supraviețuirea umană și funcționarea ecosistemelor.
Agricultura și pescuitul pot fi serios afectate, având consecințe economice și alimentare.
 III. APLICAREA INDICILOR DE PERICOL SOCIAL ÎN ANALIZA STATISTICO-
CRIMINOLOGICĂ

nr. victimelor
nr. de infr. de

săvârșit infr.
de tăinurea
nr. total de

nr. total de

nr. infract.
infracțiuni

tăinuire a
infractori

nr. total
victime
care au
datelor

datelor
Anul

2018 32035 13927 3 2 11184 5

2019 31657 13059 2 2 13621 35
2020 26342 13017 - - 12310 -
2021 27159 14263 2 3 12900 3
2022 26833 13482 1 1 13500 7

III.1. Indicele individual de pericol social

Indicele individual al pericolului social al infracțiunii (Ips ) – indică gradul de pericol

social al infracțiunii și este calculat determinând media pedepsei de privațiune de libertate,
exprimată în ani.

Pmin+ Pmax
Ips = 2
Astfel, Ips al infracțiunii prevăzute de art. 225 al. (1) se calculează:
Pmin. – 650 de u.c. = 1,06 ani
Pmax- 7 ani
1, 06+ 7 8 , 06
Ips(t.d) = 2 = 2 =4,03

III.2. Coeficientul pericolului social

Coeficientul pericolului social al unui tip concret de infracțiuni constituie produsul dintre
indicele individual de pericol social (Ips) și numărul de infracțiuni de acest tip, dar înregistrate pe
un teritoriu concret, într-o perioadă de timp (x), (Kps ) se calculează după formula:
Kps  Ips × x ,
Anul Kps
2018 8,06
2019 8,06
2020 -
2021 12,09
2022 4,03
 În 2018 și 2019, Coeficientul pericolului social al infracțiunii de tăinurea de date sau
prezentare intenţionată de date neautentice despre poluarea mediului (Kps) a constituit
8,06.
 În 2021, Kps a constituit 12,09.
 În 2022, Kps a constituit 4,03.
 IV. APLICAREA INDICILOR DE STRUCTURA ÎN ANALIZA STATISTICO-
CRIMINOLOGICĂ

IV.1. Indicele statistic de pondere ce caracterizează infracțiuni

Indicele statistic de pondere al infracțiunilor de un anumit tip (sau a unui grup de

infracțiuni) în raport cu totalitatea infracțiunilor înregistrate pe un teritoriu concret și într-o
perioadă dată de timp se calculează astfel:

Ti
Pt = × 100%,
Infr
unde Pt – ponderea tipului de infracțiuni, Ti – tipul (felul) concret de infracțiuni
înregistrate, Infr. – numărul total de infracțiuni înregistrate.
Anul Pt
2018 0,009
2019 0,006
2020 -
2021 0,007
2022 0,003

 În 2018, ponderea tipului de infracțiuni specificat a fost de 0,009% din totalul

infracțiunilor.
 În 2019, această pondere a constituit 0,006%.
 În 2021, ponderea a constituit la 0,01%.
 În 2022, ponderea a constituit 0,003%.

IV.2. Indicele statistic de pondere ce caracterizează criminalii

Indicele statistic care reflectă ponderea persoanelor depistate în săvârșirea unui anumit tip de
infracțiuni, este calculat astfel:
Tcrl
Pt = × 100%,
Crl
Unde Tcrl este numărul persoanelor ce au săvârșit infracțiune de acest tip, Crl – numărul
total de persoane ce au săvârșit infracțiuni, înregistrate în RM.
Anul Pt
2018 0,01
2019 0,01
2020 -
2021 0,02
2022 0,007
  În 2018, ponderea criminalilor care au săvârșit infr. de Tăinuirea de date sau prezentarea
intenţionată de date neautentice despre poluarea mediuluiîn totalul infractorilor a fost de 0,01%.
 În 2019 această pondere a constituit 0,01%.
 În 2021, ponderea a constituit 0,02%.
 În 2022, ponderea a constituit 0,007%.

IV.3. Indicele statistic de pondere ce caracterizează victimile

Anul Pt
2018 0,04
2019 0,25
2020 -
2021 0,02
2022 0,05
 V. APLICAREA INDICILOR DE INTENSITATE CRIMINALĂ ÎN ANALIZA
STATISTICO-CRIMINOLOGICĂ

V.1. Coeficienți de măsurare a activității criminale a populației

Coeficientul al activității infracționale (Kf ac) ne permite să calculăm numărul persoanelor

depistate în săvârșirea infracțiunilor pe un anumit teritoriu și într-o perioadă concretă de timp,
raportat la numărul total de locuitori din același teritoriu. Acest indice este calculat după
formula:
Infr
Kfac = P ×E,

unde Infr este numărul total de persoane depistate în săvârșirea infracțiunilor de un anumit
tip, Pr – numărul persoanelor pasibile de răspundere penală, E 100 mii.
Anul Kfac
2018 0,09
2019 0,09
2020 -
2021 0,13
2022 0,04

 În 2018 și 2019, coeficientul al activității infracționale a fost 0,09.

 În 2021 a constituit 0,13.
 În 2022 a constituit 0,04.
 VI. APLICAREA INDICILOR DE DINAMICĂ ÎN ANALIZA STATISTICO-
CRIMINOLOGICĂ

VI.1. Ritmurile dinamice ale criminalității

Ritmurile dinamice se caracterizează prin următorii indicatori:

- Sporul absolut, care indică diferența dintre nivelul dat al șirului și nivelul comparabil
(cel precedent sau cel luat drept bază a lui), arată cu cât nivelul dat al șirului depășește nivelul
luat ca bază pentru comparare (sporul absolut poate fi pozitiv și negativ), și anume:
Sa  Nt  Nt-1

Anul Sa
2018 -2
2019 -1
2020 -2
2021 2
2022 -1

Numărul infracțiunilor de tăinuirea de date sau prezentarea intenţionată de date neautentice

despre poluarea mediului, în anul 2018 s-a diminuat cu 2 cazuri în comparație cu anul precedent,
în Republica Moldova.
Numărul infracțiunilor de tăinuirea de date sau prezentarea intenţionată de date neautentice
despre poluarea mediului, în anul 2019 s-a diminuat cu 1 caz în comparație cu anul precedent, în
Republica Moldova.
Numărul infracțiunilor de tăinuirea de date sau prezentarea intenţionată de date neautentice
despre poluarea mediului, în anul 2020 s-a diminuat cu 2 cazuri în comparație cu anul precedent,
în Republica Moldova.
Numărul infracțiunilor de tăinuirea de date sau prezentarea intenţionată de date neautentice
despre poluarea mediului, în anul 2021 a crescut cu 2 cazuri în comparație cu anul precedent, în
Republica Moldova.
Numărul infracțiunilor de tăinuirea de date sau prezentarea intenţionată de date neautentice
despre poluarea mediului, în anul 2022 s-a diminuat cu 1 caz în comparație cu anul precedent, în
Republica Moldova.

Ritmul de creștere reprezintă raportul nivelului dat față de nivelul comparabil (cel
precedent sau cel luat drept bază),
Rc  Nt  Nt1
 Anul Rc
2018 0,6
2019 0,6
2020 0
2021 -
2022 0,5

Ritmul de creștere a nivelului al infracțiunilor de tăinuirea de date sau prezentarea

intenţionată de date neautentice despre poluarea mediului, în anii 2018 și 2019 a constituit 0,6, în
Republica Moldova.
Ritmul de creștere a nivelului al infracțiunilor de tăinuirea de date sau prezentarea
intenţionată de date neautentice despre poluarea mediului, în anul 2019 a constituit 0, în
Republica Moldova.
Ritmul de creștere a nivelului al infracțiunilor de tăinuirea de date sau prezentarea
intenţionată de date neautentice despre poluarea mediului, în anul 2022 a constituit 0,5, în
Republica Moldova.

Ritmul sporului(Rs) reprezintă (de regulă, în procente (%)) raportul dintre sporul
absolut (Sa) și nivelul precedent al șirului dinamic,
Sa
Rs= ×100%
Nt −1

Anul Rs
2018 -40
2019 -33,33
2020 -100
2021 -
2022 -50

Ritmul sporului al infracțiunilor de tăinuirea de date sau prezentarea intenţionată de date

neautentice despre poluarea mediului, în anul 2018 a constituit -40% în Republica Moldova.
Ritmul sporului a nivelului al infracțiunilor de tăinuirea de date sau prezentarea
intenţionată de date neautentice despre poluarea mediului, în anul 2019 a constituit -33,33%, în
Republica Moldova.
Ritmul sporului a nivelului al infracțiunilor de tăinuirea de date sau prezentarea
intenţionată de date neautentice despre poluarea mediului, în anul 2020 a constituit -100%, în
Republica Moldova.
 Ritmul sporului a nivelului al infracțiunilor de tăinuirea de date sau prezentarea
intenţionată de date neautentice despre poluarea mediului, în anul 2022 a constituit -50%, în
Republica Moldova.

2018 2019 2020 2021 2022

nr. 3 2 - 2 1
infracțiuni
nr. infractori 2 3 - 3 1
nr. victime 5 7 - 3 7
Ips 4,03
Kps 8,06 8,06 - 12,0 4,03
9
Pt 0,00 0,00 - 0,00 0,00
infracțiuni 9 6 7 3
Pt infractori 0,00 0,00 - 0,02 0,00
1 1 7
Pt victime 0,04 0,25 - 0,02 0,05
Kfac 0,09 0,09 - 0,13 0,04
Sa -2 -1 -2 2 -1
Rc 0,6 0,6 0 - 0,5
Rs -40 - -100 - -50
33,3
3
 CONCLUZII

 Caracterizarea infracțiunii de tăinuire a datelor sau prezentare intenționată de date

neautentice despre poluarea mediului evidențiază complexitatea acesteia. Interacțiunea între
informațiile falsificate și impactul asupra mediului și a societății generează o infracțiune cu
multiple ramificații.
 Lucrarea a pus în evidență că victimele în sens juridico-penal acestei infracțiuni sunt
oameni sau animale, dar comunitățile umane, flora, fauna și resursele naturale sunt toate afectate
în mod diferit.
 Analiza criminologică a infracțiunii a relevat că există impacte semnificative asupra
sănătății publice, cu creșterea cazurilor de boli legate de poluare. De asemenea, ecosistemele
naturale și resursele esențiale sunt afectate, evidențiind necesitatea unor măsuri urgente de
protejare a mediului.
 Lucrarea a abordat aspecte criminologice legate de motivațiile infractorilor și interesele
economice sau politice care stau la baza acestei infracțiuni. A înțelege motivele din spatele
tăinuirii datelor sau prezentării intenționate de date neautentice este esențial pentru dezvoltarea
strategiilor eficiente de prevenire și combatere a acestei activități ilegale.
 Analiza statistică a infracțiunii furnizează date utile pentru înțelegerea tendințelor,
frecvenței și gravității fenomenului. Statisticile pot servi ca instrumente esențiale pentru
elaborarea politicilor publice și pentru alocarea resurselor în vederea combaterii eficiente a
acestui tip de infracțiune.
 Concluziile subliniază importanța implementării unor măsuri preventive și represive
eficiente. Educația publică, legislația adecvată și colaborarea între instituții sunt esențiale pentru
a descuraja și pedepsi pe cei implicați în tăinuirea de date sau prezentarea intenționată de date
neautentice despre poluarea mediului.
 Pe baza caracterizării infracțiunii și a analizei criminologice, se pot face recomandări
pentru dezvoltarea ulterioară a strategiilor de combatere a acestui fenomen. Acestea pot include
îmbunătățirea cadrului legal, intensificarea cooperării internaționale și promovarea cercetărilor
științifice pentru dezvoltarea unor tehnologii de detecție mai avansate.
 BIBLIOGRAFIE

1. Brânza S., Stati V. Tratat de drept penal. Partea specială. Vol. 1. Chişinău: Tipografia
Centrală, 2015.
2. Brânza S., Mardari D. Infracţiuni de încălcare a obligaţiilor ce revin reprezentanţilor
autorităţilor, persoanelor fizice sau juridice în legătură cu activităţile economice şi sociale cu
impact asupra mediului: analiza de drept penal. În: Revistă Ştiinţifică a Universităţii de Stat din
Moldova, 2013, nr.8(68). p. 68-78.
3. Codul Penal al Republicii Moldova, nr. 985 din 18 aprilie 2002. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 14.04.2009, nr. 72-74 art. 195.
4. Bujor V., Bejan O. Elemente de statistică criminologică (material didactic). Institutul
de Științe Penale și Criminologie Aplicată, CEP USM, Chișinău, 2020.