MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA „ŞTEFAN CEL MARE” al MAI

FACULTATEA: Drept, administrație, ordine și securitate publica

TEMA: ,,Infracțiunea de ecocid.”

A elaborat: Siminel Diana,

DFRT-203,ANUL III.

Conducător ştiinţific: Alexandru Stolearenco

CHIȘINĂU, 2022
 Cuprins:

1. Introducere…………………………………………………………………………………….3
2. Noțiuni și aspecte.......................................................................................................................4
3. Componența de ecocid...............................................................................................................6
4. Concluzie....................................................................................................................................8
5. Bibliografie.................................................................................................................................9

2
 1. Introducere

În cadrul acestui obiect se i-au în consideraţie primatul reglementărilor internaţionale în

materie de drept umanitar, este formulat conceptul de infracţiuni contra păcii și securităţii
omenirii, precum și conceptul de infracţiuni de război. De asemenea, ţinându-se cont de
recomandările metodologice de performanţă din doctrina modernă, este efectuată tipologia
infracţiunilor prevăzute în Capitolul I al Părţii speciale a Codului penal. Lentila clarificatoare și
măritoare a realităţilor pe care ţin să ni le prezinte autorii pune în lumină cele mai litigante
chestiuni în materie, dar și soluţiile privind identificarea deosebirilor și asemănărilor dintre
faptele infracţionale prevăzute în Capitolul I al Părţii speciale a Codului penal.

În special, nouă studenţilor, dar și tuturor celor interesaţi de problematica Părţii speciale a
dreptului penal, li se sporește interesul privind ridicarea competenţei de formare profesională
continuă, prin realizarea următoarelor obiective de referinţă: utilizarea prevederilor actelor
internaţionale și naţionale în materie de protecţie a drepturilor omului la interpretarea normelor
din Capitolul V al Părţii speciale a Codului penal; evaluarea gradului de pericol social al
fiecăreia din faptele infracţionale incriminate în Capitolul VIII al Părţii speciale a Codului penal;
aplicarea regulilor de încadrare juridică a infracţiunilor contra sănătăţii publice și convieţuirii
sociale la soluţionarea cazurilor practice; utilizarea metodelor știinţei dreptului penal în studiul
infracţiunilor ecologice; propunerea îmbunătăţirii calităţii dispoziţiilor incriminatoare referitoare
la infracţiunile săvârșite în sfera economiei naţionale; recomandarea lărgirii sferei de aplicare a
răspunderii penale pentru faptele în domeniul informaticii și telecomunicaţiilor; evaluarea
perspectivelor evoluţiei cadrului legal cu privire la infracţiunile în domeniul transporturilor;
estimarea opiniilor doctrinare existente cu privire la natura infracţiunilor contra securităţii
publice și ordinii publice; utilizarea întregii game a metodelor de interpretare la identificarea
înţelesului normelor referitoare la infracţiunile contra justiţiei; argumentarea necesităţii
incriminării faptelor, prevăzute în Capitolele XV și XVI din Partea specială a Codului penal, în
condiţiile eficientizării luptei cu fenomenul corupţiei; aplicarea regulilor de calificare a
infracţiunilor contra autorităţilor publice și securităţii de stat la soluţionarea cazurilor practice;
efectuarea analizei juridico-penale a infracţiunilor militare etc.

Problema ecocidului ca infracțiune internațională a apărut încă în războiul din Vietnam,

Când aviația americană a folosit cantități enorme de agent oranj și alte substanțe
chimice în câteva regiuni ale țării, nimicind 1/5 din pădurile sud-vietnameze și peste 1/3
din mlaștini au dispărut. Cu toate că atunci s-a discutat mult în literature de specialitate despre
posibilele încălcări ale normelor juridice internaționale de către autoritățile americane, nu au fost
întreprinse acțiuni concrete pentru a atrage răspunderea internațională pentru aceste acțiuni.
3
 2. Noțiuni și aspecte

Ecocid este criminalizată activitatea umană care încalcă principiile justiția de mediu, ca prin

deteriorarea sau distrugerea substanțială ecosisteme sau prin vătămarea sănătății și bunăstării
unui specii (inclusiv oamenii ).Ecocidul nu a fost încă acceptat ca infracțiune pedepsită la nivel
internațional de către Națiunile Unite.

Ecocidul este definit în art. 136 din CP al RM ca fiind distrugerea intenţionată în masă a
florei și faunei, intoxicarea atmosferei ori a resurselor acvatice, precum și săvârșirea altor acţiuni
ce pot provoca sau au provocat o catastrofă ecologică.

Conţinutul juridic al ecocidului a fost conturat încă în actele internaţionale care

reglementează dreptul conflictelor armate, și anume în Protocol, al cărui art.35 interzice
utilizarea metodelor și mijloacelor de ducere a operaţiunilor militare care își pun drept scop sau
în urma cărora se poate aștepta cauzarea unui prejudiciu serios și durabil mediului înconjurător.

În esenţă, ecocidul, asemenea infracţiunilor ecologice, atentează la mediul înconjurător,

însă urmările lui, caracterul transnaţional și forma intenţionată de comitere pun pe primul plan
securitatea întregii omeniri, care este pusă în pericol. În consecință, ecocidul a evoluat de la o
infracţiune de război la o infracţiune contra securităţii omenirii.

Ecocidul apare ca cea mai periculoasă infracţiune printre cele care au un impact distructiv
asupra mediului și se caracterizează prin cauzarea mediului unui astfel de prejudiciu care pune în
pericol direct viaţa și sănătatea comunităţilor întregi de oameni, fie chiar a omenirii în întregime.

Ca concept, ecocidul se referă atât la procesele naturale de declin al mediului sau al

ecosistemul și distrugerea mediului care este cauzată de activitatea umană. De exemplu,
migrarea specii invazive la o anumită zonă care duce la diminuarea sau dispariția specii
endemice în acea zonă este o formă de ecocid.

Schimbările climatice și ecocidul.Epoca geologică actuală se numește Antropocen deoarece

activitățile oamenilor (antropo) influențează Pământul stare naturală într-un fel nemaivăzut până acum.
Cel mai notabil exemplu este atmosfera care se transformă prin emisia de gaze din combustibil
fosil utilizare: dioxid de carbon, metan, clorofluorocarburi Criminologii susțin că acesta este un simptom
al cererii în continuă creștere consumatori asociat cu capitalism, combinată cu o ignorare aproape totală a
daunelor pe termen lung, în primul rând încălzire globală și creșterea nivelului mării cauzată de aceste
4
emisii. Teoretician și activist al mediului din S.U.A. Patrick Hossay susține că specia umană comite
ecocid, prin efectele civilizației industriale moderne asupra mediului global.

Ca o infracțiune internațională propusă. Conceptul de ecocid ca

internațional crimă originar din anii '70, după utilizarea Agentul Orange langa Statele Unite in
timpul razboiul din Vietnam a devastat localnicii și viața sălbatică.

Distrugerea mediului în timpul războiului. Deși nu există nicio lege internațională a

ecocidului care să se aplice în timp de pace, în 1977, Organizația Națiunilor Unite a adoptat
Convenția privind interzicerea utilizării militare sau a oricărei alte utilizări ostile a tehnicii de

modificare a mediului, care se aplica atunci când un stat era în război.

Articolul I al prezentei convenții spune: „Fiecare stat parte la această convenție se

angajează să nu se angajeze în utilizarea militară sau în orice altă utilizare ostilă a tehnicilor de
modificare a mediului, având efecte pe scară largă, de lungă durată sau grave, ca mijloace de
distrugere, deteriorare sau vătămare a oricărui altul. Stat parte ". Nu există o definiție a
termenilor „răspândit, de lungă durată sau sever”.

Articolul III prevede că „Dispozițiile prezentei convenții nu vor împiedica utilizarea

tehnicilor de modificare a mediului în scopuri pașnice”.

În iulie 2019, un grup de 24 de oameni de știință a solicitat pedepsirea ecocidului comis

în zone de conflict, inclusiv comisii legate indirect de conflict, crima de război de asemenea.

Infracțiunile de ecocid sunt aceleași infracțiuni ecologice, însă de proporții globale sau
regionale cu consecințe ireversibile pentru natură și om.

Observăm că de la începutul ei și până în zilele noastre noțiunea de ecocide a

căpătat un sens mai larg, iar natura este distrusă în masa nu doar pe timp de război.
De exemplu:
 Utilizarea pe scară largă a terenurilor care cauzează distrugerea directă
a habitatelor - ca în cazul defrișărilor în majoritatea pădurilor tropicale;
 Poluare semnificativă - de exemplu, gazele cu efect de seră în exces
din activitățile industriale ale marilor companii de carbon;
 Activitate industrială periculoasă în care sunt distruse 
p e i s a j e   i n t r e g i   -   c u m   a r   f i   e x t r a c ț i a neconvențională de petrol

5
 3. Componența de ecocid

Obiectul juridic special al ecocidului este format din relațiile sociale cu privire la
securitatea umanităţii.

Latura obiectivă a infracţiunii se caracterizează prin fapta prejudiciabilă constând din

acţiuni (inacţiuni) alternative, prin care se distruge regnul animal sau vegetal, are loc intoxicarea
atmosferei sau a resurselor acvatice, precum și alte acțiuni (inacțiuni) care pot duce la o
catastrofă ecologică.

Prin distrugerea în masă a florei și faunei se subînţelege încetarea funcţionării sau

existenţei a unei sau mai multor forme de viaţă a lumii animale sau vegetale, chiar și pe teritoriul
unei arii sau zone geografice luate în parte.

Intoxicarea atmosferei ori a resurselor acvatice poate avea loc prin răspândirea în aer sau
introducerea în bazinele acvatice a substanţelor chimice, radioactive, biologice sau altor
substanţe având un efect comparabil.

Prin alte acţiuni care pot provoca o catastrofă ecologică se pot înţelege diverse practici,
inclusiv metode de ducere a conflictelor armate, de provocare a cutremurelor de pământ sau a
valurilor gigantice tip tsunami, inundaţiilor, ploilor chimice artificiale sau a invaziei insectelor
dăunătoare etc.

Prin catastrofă ecologică putem înţelege acele schimbări ale mediului, periculoase pentru
umanitate, care poartă un caracter ireversibil, în rezultatul cărora este dereglat echilibrul
ecologic.

Ecocidul face parte din așa-numitele infracțiuni formal-materiale, care se consumă o dată
cu crearea unei situaţii de pericol real de survenire a consecinţelor, adică în momentul creării
unui pericol real de provocare a catastrofei ecologice.

Latura obiectivă a ecocidului include și legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și

situaţia de pericol de provocare a catastrofei ecologice, fie, în al doilea caz, legătura cauzală
dintre fapta prejudiciabilă și urmarea prejudiciabilă prevăzută de lege – catastrofa ecologică.

Componenţa dată de infracţiune este construită într-un mod nu prea reușit, stabilind două
momente de consumare a infracţiunii: posibilitatea reală de provocare a catastrofei ecologice și
următorul – provocarea de fapt a acestei catastrofe. Ultimul moment îl considerăm inutil,
deoarece infracţiunea este deja consumată la etapa creării unui pericol real de provocare a
catastrofei ecologice, iar survenirea de fapt a urmării prejudiciabile poate fi utilizată de legiuitor
6
la construirea variantei agravate a infracţiunii de ecocid. În redacţia actuală a legii, prezența sau
lipsa urmării prejudiciabile trebuie de luat în consideraţie la individualizarea răspunderii penale
și stabilirea pedepsei.

Latura subiectivă a infracţiunii date se exprimă prin intenţie directă sau indirectă.

Subiectul infracțiunii este general, infracţiunea putând fi săvârșită de orice persoană

fizică responsabilă, indiferent de rangul sau poziţia ocupată în stat, care la momentul comiterii
faptei a atins vârsta de 16 ani.

Întrucât şi ecocidul, şi donarea atentează asupra relaţiilor care protejează securitatea

omenirii, legiuitorul Republicii Moldova a incriminat aceste fapte, incluzându-le în Capitolul I al
părţii speciale a CP al RM. Aceste două componenţe de infracţiune sunt supuse analizei în
paragrafele trei şi, respectiv, patru ale Capitolului IV.

Infracţiunea de ecocid atentează asupra securităţii întregii omeniri, urmările infracţiunii

fiind catastrofale pentru natură şi om.

Comunitatea este îngrijorată şi îşi exprimă protestul faţă de problema protecţiei omului şi
cea de poluare a mediului. Cu toate că Republica Moldova este parte la multe acte internaţionale
care au menirea de a proteja mediul, aici sunt încă destule de făcut, accentul ar trebui pus pe
avertizare, pe informare, pe păstrarea naturii. În caz contrar, vom ajunge şi la incriminarea
biocidului, esenţa căruia este elucidată în teză.

Comunitatea internațională a elaborate un șir de convenții prin care este recunoscut și

garantat dreptul fundamental al omului la un mediu sănătos și echilibrat, ți-a explimat
atașamentul față de ideile exprimate, conștientizând faptul că distrugerea mediului duce,
ireversibil, și la distrugerea ființei umane.

Conform Articolul 136. Ecocidul al Codului Penal al RM

Distrugerea intenţionată în masă a florei sau a faunei, intoxicarea atmosferei ori a
resurselor acvatice, precum şi săvîrşirea altor acţiuni ce pot provoca sau au provocat o catastrofă
ecologică,
se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani.

7
 4. Concluzie

Reieșind din citatul” Mediul natural este locul unde ne întâlnim cu toţii,
unde avem cu toţi un interes comun. Mediul natural este singurul lucru pe
care îl impărţim cu toţii”. (Lady Bird Johnson) Concluzionez că toate aceste
pericole pot fi exprimate sub denumirea comună de ecocid. Sigur că în literatura
pot fi întâlnite și alte denumiri cum ar fi: biocid; geocid etc, însă indiferent de cum
este denumită această infracțiune, cert este că se îndreaptă nu doar asupra omenirii,
ci și asupra întregului Pământ.

Esența ideatică a ecocidului presupune acțiuni intenționate de nimicire a

aspeciilor de animale sau a plantelor care există într-un anumit mediu sau regiuni
într-un număr sau proporție care pun în primejdie perpetuarea specie, acțiuni de
impurificare a aerului, apelor cu substanțe chimice, deșeuri, gaze de epașament și
reziduuri industriale, agricole, comunale, de transport auto etc., care depășesc
limitele și normele stabilite de legislație, evenimente tragice de proporții regionale
sau globale, ireversibil pentru natură și ființa umană (exemplu:catastrofa de la
Cernobâl) .

8
5. Bibliografia

 Manual Drept penal.Partea special, volum II, A u t o r i : Sergiu BRÂNZĂ, doctor în

drept, conferențiar universitar, șef catedră USM Xenofon ULIANOVSCHI, doctor în
drept, conferențiar universitar, ULIM Vitalie STATI, doctor în drept, lector superior
universitar, USM Vladimir GROSU, doctor în drept, lector universitar, USM Ion
ȚURCANU, magistru în drept, lector universitar, USM
 Cod Penal al Republicii Moldova Comentariu
 http://drept.usm.md/public/files/Dreptpenalspecialf2f52.pdf
 https://wikicro.icu/wiki/Ecocide
 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Aviz%20la%20teza%20de%20doctor
%20habilitat%20in%20drept%20Alexei%20Barbaneagra.pdf