MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA „ŞTEFAN CEL MARE” al MAI

FACULTATEA:Drept, administrație, ordine publică și securitate civilă

Disciplina: Dreptul mediului

TEMA: ,,Repararea prejudiciului cauzat prin poluarea solului.”

A elaborat: Siminel Diana,

DFRT-204,ANUL IV.

Conducător ştiinţific: Mihaela Pascal

CHIȘINĂU, 2024
 Cuprins:

1. Introducere………………………………………………………3
2. Tipurile și sursele de poluare………………................................4
3. Poluarea solului-efectele asupra mediului înconjurător…………4
4. Poluarea solului-cum poate fi combătută .....................................6
5. Concluzie......................................................................................9
6. Bibliografie .................................................................................10

2
 1. Introducere
Solul este o componentă importantă şi esenţială a biosferei, având o ecologie
vulnerabilă la influenţele negative naturale (inundaţii, furtuni, contaminare, poluare
atmosferică) sau artificiale asupra sa. Poluanţii acumulaţi în sol pot tulbura
puternic echilibrul ecologic al acestuia, cu consecinţe negative asupra mediului.
Prin poluarea solului se înțelege contaminarea acestuia cu diverși factori
dăunători, precum substanțe chimice, sau radioactive, elemente toxice sau alte
materii care cauzează problem atât în cee ace privește creșterea normal a plantelor,
cât și sănătatea oamenilor șo a animalelor.
Chiar dacă în sol este detectabilă prezența unor substanțe contaminante
precum sărurile, metalele, anumiți compuși organici sau ioni anorganici, apărute în
mod natural, acestea nu produc efecte negative. Poluarea solului are loc în urma
contaminării cu agenți proveniți din activitățile umane, în cantități considerabile,
iar acesta are un impact asupra calității solului, deteriorându-I echilibrul, conținutul
și chiar textura.
Printre poluanți se numără deșeurile prodese de activitatea industrială,
petrolieră, exploatarea minieră, dar și cele emise de gospodării, precum șși
substanțele chimice de proviniență artificială.
Din nefericire, se estimează că mai mult de o treime din solului planetei este
afectat de poluare, iar recuperarea acestuia se realizează foarte lent.

3
 2. Tipurile și sursele de poluare

În funcție de proveniența și de tipul materiilor sau substanțelor care ajung în sol

ți ăl aterează, poluarea poate fi de mai multe tipuri.

1) Poluarea industrial

Deșeurile industriale se numără în topul celor mai problematice cause de

poluare, reprezentând o sursă majoră de poluare. Printre acestea se numără poluanți
industriali de exploatare a cărbunelui ți mineralelor, fabricile de celuloză și hârtie,
fertilizatorii chimici, rafinăriile de petrol, fabricile de zahăr, tăbăcăriile, distilăriile,
textilele, oțelul, fertilizatorii, pesticidele, medicamentele, sticla, cimentul și altele.

Acești poluanți afectează și degradează proprietățile biologice ale solului, mai

ales din cauza cantităților mari și a substanțelor de proveniență artificială. Astfel
elementele chimice periculoase pot pătrunde în lanțul trofic la care ia parte omul,
din apă sau din sol, pot deregla procesele biochimice care au loc în mod normal și,
în cele din urmă, pot produce efecte negative serioase asupra organismelor vii.

2) Poluarea urbană

Deșeurile urbane reprezintă o altă cauză majoră în cee ace privește poluarea
solului. Acestea cuprind atât rezidurile comerciale, cât și pe cele domestice,
precum și resturile din canalizare. Deșeurile include gunoi și material precum
plastic, sticlă, conserve metalice, reziduuri de combustibil, frunze, containere,
vehicule abandonate, electrocasnice și așa mai departe.

Poluarea urbană este la fel de periculoasă ca cea industrială, deoarece este de

mari proporții, iar resturile se degradează extrem de lent.

3) Practicile din agricultură

Mare parte din practicile agriculturale moderne poluiază în proporții

covârșitoare. Avansul tehnologic a adus multe beneficii în cee ace privește
productivitatea, însă există și efectele dăunătoare, provocate de cantitățile ridicate
de fertilizatori, pesticide și ierbicide care sunt folosite în scopul îmbunătățirii
recoltelor. Acestea ajung în sol, afectându-i componența.

De asemenea, reziduurile de la ferme, gunoiul de la grajduri, molozul, ce

conțin numeroase chimicale anorganice cauzează eroziunea solului și poluarea
sa.

4
 4) Poluarea radioactive

Spre deosebire de tipurile de poluare enumerate mai sus, cea radioactivă nu

este la fel de cunoscută publicului larg. Laboratoarele de testare din industria
nucleară și industria afarentă produc substanțe radioactive, în urma activităților
și a exploziilor produse. După acestea, rezultă reziduuri care penetrează solul și
alterează. Însă nu numai solul este afectat astfel, ci și produsele care provin din
acesta și pe care publicul le consumă.

De exemplu, radiul, toriul și uraniul se găsesc adesea în sol, apă și aer.

Izotopii de fier, stronțiu și cesiu se numără printre cele mai primejduoase
elemente radioactive. Stronțiul se poate depune în oase și alte țesuturi, în locul
calciului.

5) Poluarea biologică

Poluarea biologică a solului se referă la contaminarea cu organisme cum sunt

bacteriile, virușii și paraziții. Acestea sunt eliminate atât de om, cât și de animale,
și au un character pathogen. Ajung în sol care parte integrate a diverselor tipuri de
deșeuri:menajere, de tip alimentar sau de proveniență industrială.

Toate aceste tipuri de poluare degradează în mod fundamental solul, astfel că

acestea trec prin diverse procese:

 Eroziune
 Alterarea compu;ilor organici
 Contaminarea
 Compactizarea
 Salinizarea
 Scăderea biodiversității
 Alunecări de teren
 Inundații

Din cauza acestor fenomene anumite terenuri pot fi scoase din circuitul
agricol.

5
 3. Poluarea solului-efectele asupra mediului înconjurător

Poluarea solului are consecințe atât asupra oamenilor, cât și asupra celorlalte
organisme din mediu înconjurător, indifferent că este vorba de animale, insect sau
alte tipuri de vietăți. Activităție industrial, agricole și domestic produc din ce în ce
mai multe deșeuri, care sunt o cauză direct a degradării solului.

Deși nu este întotdeauna vizibil, populația este expusă la efecte periculoase:

 Boli sau afecțiuni ale oamenilor și ale animalelor din cauza alimentației
modificate
 Producție agricolă slabă cauzată de poluanții din sol
 Modificarea climei, generate de procesele de deșertificare și de degradare a
atmosferei
 Împrăștierea agenților poluanți și alte medii, precum aerul și apa
 Extincția unor specii de animale sau alte organisme vii
 Dislocări masive ale populațiilor

4. Poluarea solului-cum poate fi combătută

Din anul 1992 reprezentanții a mai mult de 160 de țări s-au întâlnit în mod
regulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substanțe
poluante care produc efectul de seră. În 1997 a fost realizat Protocolul de la Kyõto,
chemând celelalte țări să adereze la el pentru a reduce până în anul 2012 emisiile
de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Până la sfârșitul anului 2000 Protocolul de la
Kyõto nu fusese încă ratificat de mai multe țări; negociatorii încercau încă să
ajungă la un consens în legătură cu regulile, metodele și penalitățile care ar trebui
să fie folosite pentru a aplica tratatul.

Responabilitatea în fața poluării solului trebuie să se manifeste atât la nivel

individual, de către fiecare cetățean, cât și de către organizații. Există mai multe
soluții pentru combaterea și prevenirea poluării, ce pot aduce îmbunătățiri
semnificative în acest sens. Prin reâmpădurire și alte procedee speciale, autoritățile
încearcă să combată efectele poluării, însă și domeniul privat poate juca un rol
esenșial în acest proces.

4.1 Măsuri de prevenire și combatere:

1. Reducerea utilizării de îngrășăminte artificiale și de pesticide

Folosirea mijloacelor organice din agricultură poate reduce poluarea solului

la scală globală. Bio-îngrășămintele și gunoiul reduc nevoia utilizării de
îngrășăminte chimice. Dăunătorii și bolile din culturi pot fi, de asemenea,
6
controlate prin utilizarea de metode biologice, reducând în consecința poluarea
solului.

2. Reutilizarea și reciclarea materialelor

Recipientele din sticlă, hârtia și țesăturile, ca și produsele realizate din aceste

materiale, pot fi reutilizate la nivel casnic, într-un efort de a reduce poluarea
solului.

Reutilizarea va limita nevoia de a înlocui produsele folosite, reducând astfel

și cantitatea de deșeuri din gospodării, printre care materii plastice și deșeuri
electronice, care ajung la gropile de gunoi. Reciclarea este un alt mod de a reduce
eliminarea deșeurilor. Unele produse din plastic și sticlă pot fi reciclate, astfel încât
să reducem volumul deșeurilor și să încurajăm conservarea mediului.

3. Reîmpădurirea

Plantarea unui număr mai mare de copaci este cel mai bun mod de a reduce
poluarea solului prin reducerea la minim a eroziunii și a efectelor inundațiilor.
Reîmpădurirea reușește să facă acest lucru prin furnizarea unei copertine de
protecție pentru sol.

4. Metodele chimice

În cadrul acestor metode, solul este adus în contact cu substanțele adecvate,

printr-un proces chimic de restaurare a echilibrului chimic natural la nivelul
solului. Această metodă este folosită în mod obișnuit pentru a ne asigura ca
procesul de detoxifiere este complet.

5. Tehnica extracției și separării

In cadrul acestei metode este utilizata tehnica de extractie cu solvent, in care

un agent de extractie este amestecat in solul contaminat. Agentul de extractie este
in general un solvent organic. Aceasta metoda poate fi aplicata pentru indepartarea
din sol a metalelor grele, asa cum sunt arsenicul, cuprul, plumbul si cadmiul,
printre altele.

De asemenea, aceasta metoda poate fi utilizata pentru indepartarea

hidrocarburilor si a hidrocarburilor halogenate. Impuritatile din sol sunt in mod
principal localizate intr-un stratul solului numit huma. Eliminarea poate fi bazata
pe separarea particulelor de sol in fractiuni, utilizand principiul extragerii
gravitationale a diferitelor particule.

7
 6. Tratamentul microbian

Aceasta metoda poate face fata unor tipuri diferite de agenti organici de
contaminare, asa cum sunt fenolul, petrolul si produsele sale, dar si hidrocarburile
policlorinate. Microbii sunt colectati, cultivati si folositi pentru a trata mediul.
Inainte de tratamentul microbian, solul este excavat si tratat, si abia apoi ii sunt
aplicate tehnicile agricole standard.

7. Tratarea deșeurilor solide

Deseurile solide trebuie tratate si aruncate in mod adecvat. Inainte de

aruncare, deseurile sunt tratate prin mijloace fizice, chimice si biologice, pana cand
nivelurile lor de risc fata de mediu sunt reduse la cerintele minime.

4.2Măsuri de prevenire și combatere pentru cetățeni

Fiecare persoană în parte poate avea un aport important la reducerea acestei

pribleme și la restaurarea calitpții solului. Succesul acestui demers, reglementat de
autorități, depinde de toți indivizii și de deciziile acestora. Iată ce poți face pentru a
preveni și combate poluarea solului:

1. Colectează deșeurile separat, pe categorii:sticlă, hârtie, plastic, metal

2. Oferă spre reciclare deșeurile electrice, electronice, bateriile, becurile și
alte deșeuri potential periculoase pentru sol
3. Susține afacerile sustenabile, care folosesc ambalaje realizate din
material textile, tacâmuri din material biodegradabile
4. Achiziționează haine și încălțăminte realizate în mod sustenabil, cu
minim inpact asupra solului sau realizate din material care nu afectează
mediul dacă sunt aruncate, dar care rezistă în timp, pentru a evita
consumul excesiv: în bumbac organic și altele
5. Sub nici o formă nu arunca resturi pe jos, indifferent dacă nte afli în oraș
sau ăntr-un spațiu natural.

Dacă ții cont de aceste recomandări, impactul activității domestic și urbane

este unul minunat asupra solului. O parte dintre ele sunt reglementate și de
autoritățile publice. Cu cât mai multe personae aderă la un astfel de stil de viață, cu
atât populația va avea parte de un sol mai sănătos, în care organismele se dezvoltă
normal, iar alimentația este nealterată.

8
 5. Colncluzie

În concluzie pot spune că poluarea solului este o amenințare reală pentru

sănătatea noastră și a planetei, dar există lucruri pe care le putem face pentru a o
opri. Prin reducerea utilizării produselor chimice, gestionarea adecvată a deșeurilor
și educația, putem proteja solul și asigura un viitor mai sigur și mai sănătos pentru
toți. Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să acționăm acum pentru a opri
poluarea solului și a proteja planeta pentru generațiile viitoare.

Beneficiile unui astfel de stil de viață includ:

 reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de producția bunurilor;

 conservarea resurselor naturale;
 îmbunătățirea sănătății prin evitarea produselor procesate din magazine;
 economisirea banilor, mai ales dacă optezi pentru produse second hand;

Multe dintre consecințele poluării asupra solului pot fi combătute de către

societăți cu ajutorul planurilor de management al deșeurilor. Acesta poate fi
realizat de firme care oferă servicii și consultanță legislativă de mediu.

Un plan corect de gestionare a deșeurilor constă în:

 întocmirea unui plan de prevenire a deșeurilor în primă fază;

 încadrarea corectă a deșeurilor pe categorii;
 păstrarea evidenței deșeurilor, care este o cerință obligatorie prin lege;
 colectarea selectivă a resturilor după categoriile predefinite;
 predarea deșeurilor în baza unei documentații corespunzătoare către
operatori economici autorizați.

De asemenea, se poate apela la firme specializate în colectarea deșeurilor care

vor ști cum să folosească gunoiul rezultat ca resurse, astfel încât acesta să nu mai
polueze solul și mediul înconjurător. Tot astfel de societăți pot ține evidența
dosarelor de management al deșeurilor, în așa fel încât operatorii economici să
respecte reglementările în vigoare.

Poluarea solului va duce la efecte nedorite în lanț și pe o durată de timp foarte

mare, începând cu mediul înconjurător și extinzându-se apoi la animale și oameni.

Pentru încetinirea, dar mai ales pentru combaterea efectelor poluării solului
asupra omului și a mediului înconjurător, un comportament responsabil din partea
operatorilor economici constă în planuri de gestionare a deșeurilor bine puse la
punct.

9
 6. Bibliografie

 Neag, G.- Depoluarea solurilor şi apelor subterane, Editura Casa Cărţii de

Ştiinţă, Cluj Napoca, 1997

 LEGE Nr. 1515 din 16-06-1993 privind protecţia mediului înconjurător

10