1. Ce este solul?

Mai întâi, trebuie să știi exact la ce se referă termenul “sol”. Acesta reprezintă stratul
afânat de la suprafața pământului, ce conține particule de natură minerală, materiale
organice și organisme, precum și aer și apă. El are o consistență poroasă și este alcătuit
din trei componente: solidă, lichidă – adică apa, și gazoasă – adică aerul. Toți factorii
prezenți în acest strat interacționează și, în mod normal, formează un sol sănătos.
1.1 Ce este poluarea solului?
Prin poluarea solului se înțelege contaminarea acestuia cu diverși factori dăunători,
precum substanțe chimice sau radioactive, elemente toxice sau alte materii care
cauzează probleme atât în ceea ce privește creșterea normală a plantelor, cât și
sănătatea oamenilor și a animalelor.
Chiar dacă în sol este detectabilă prezența unor substanțe contaminante precum
sărurile, metalele anumiți compuși organici sau ioni anorganici, apărute în mod
natural, acestea nu produc efecte negative. Poluarea solului are loc în urma
contaminării cu agenți proveniți din activitățile umane, în cantități considerabile, iar
acesta are un impact asupra calității solului, deteriorându-i echilibrul, conținutul și
chiar textura.
Printre poluanți se numără deșeurile produse de activitatea industrială, petrolieră,
exploatarea minieră, dar și cele emise de gospodării, precum și substanțele chimice de
proveniență artificială.
Din nefericire, se estimează că mai mult de o treime din solul planetei este afectat de
poluare, iar recuperarea acestuia se realizează foarte lent.

2. Poluarea solului – care sunt tipurile și sursele de poluare

În funcție de proveniența și de tipul materiilor sau substanțelor care ajung în sol și îl
alterează, poluarea poate fi de mai multe tipuri. În continuare, vei descoperi o
clasificare ce te ajută să înțelegi mai bine care sunt cauzele sale.
Poluarea industrială
Deșeurile industriale se numără în topul celor mai problematice cauze de poluare,
reprezentând o sursă majoră de poluare. Printre acestea se numără poluanți industriali
care provin din surse precum industriile de exploatare a cărbunelui și mineralelor,
fabricile de celuloză și hârtie, fertilizatorii chimici, rafinăriile de petrol, fabricile de
zahăr, tăbăcăriile, distileriile, textilele, oțelul, fertilizatorii, pesticidele, medicamentele,
sticla, cimentul și altele.
Solicită ajutorul unui consultant de mediu pentru a identifica modul în care compania
ta afectează mediul înconjurător și cum poți diminua acest impact.
Acești poluanți afectează și degradează proprietățile biologice ale solului, mai ales din
cauza cantităților mari și a substanțelor de proveniență artificială. Astfel, elemente
chimice periculoase pot pătrunde în lanțul trofic la care ia parte omul, din apă sau din
sol, pot deregla procesele biochimice care au loc în mod normal și, în cele din urmă,
pot produce efecte negative serioase asupra organismelor vii.
Poluarea urbană
Deșeurile urbane reprezintă o altă cauză majoră în ceea ce privește poluarea solului.
Acestea cuprind atât reziduurile comerciale, cât și pe cele domestice, precum și
resturile din canalizare. Deșeurile includ gunoi și materiale precum plastic, sticlă,
conserve metalice, fibre, hârtie, cauciucuri, resturi de pe stradă, reziduuri de
combustibil, frunze, containere, vehicule abandonate, electrocasnice și așa mai
departe.
Poluarea urbană este la fel de periculoasă ca cea industrială, deoarece este de mari
proporții, iar resturile se degradează extrem de lent.
Practicile din agricultură
Marte parte din practicile agriculturale moderne poluează solul în proporții
covârșitoare. Avansul tehnologic a adus multe beneficii în ceea ce privește
productivitatea, însă există și efecte dăunătoare, provocate de cantitățile ridicare de
fertilizatori, pesticide și ierbicide care sunt folosite în scopul îmbunătățirii recoltelor.
Acestea ajung în sol, afectându-i componența.
De asemenea, reziduurile de la ferme, gunoiul de la grajduri, molozul, ce conțin
numeroase chimicale anorganice cauzează eroziunea solului și poluarea sa.
Poluarea radioactivă
Spre deosebire de tipurile de poluare enumerate mai sus, cea radioactivă nu este la fel
de cunoscută publicului larg. Laboratoarele de testare din industria nucleară și
industria aferentă produc substanțe radioactive, în urma activităților și a exploziilor
produse. După acestea, rezultă reziduuri care penetrează solul și îl alterează. Însă nu
numai solul este afectat astfel, ci și produsele care provin din acesta și pe care publicul
le consumă.
De exemplu, radiul, toriul și uraniul se găsesc adesea în sol, apă și aer. Izotopii de fier,
stronțiu și cesiu se numără printre cele mai primejdioase elemente radioactive.
Stronțiul se poate depune în oase și alte țesuturi, în locul calciului.
Poluarea biologică
Poluarea biologică a solului se referă la contaminarea cu organisme cum sunt
bacteriile, virușii și paraziții. Acestea sunt eliminate atât de om, cât și de animale, și au
un caracter patogen. Ajung în sol ca parte integrantă a diverselor tipuri de deșeuri:
menajere, de tip alimentar sau de proveniență industrială.
Cantitățile mari de astfel de reziduuri afectează grav calitatea solului. Este de reținut
faptul că aplicarea intensă de-a lungul a câțiva ani a îngrășămintelor de la grajduri
poate cauza pagube serioase.
Toate aceste tipuri de poluare degradează în mod fundamental solul, astfel că acesta
trece prin diverse procese:
 eroziune
 alterarea compușilor organici
 contaminarea
 compactizarea
 salinizarea
 scăderea biodiversității
 alunecări de teren
 inundații
Din cauza acestor fenomene, anumite terenuri pot fi scoase din circuitul agricol.
3. Poluarea solului – efectele asupra mediului înconjurător
Poluarea solului are consecințe atât asupra oamenilor, cât și asupra celorlalte
organisme din mediul înconjurător, indiferent ca este vorba de animale, insecte sau alte
tipuri de vietăți. Activitățile industriale, agricole și domestice produc din ce în ce mai
multe deșeuri, care sunt o cauză directă a degradării solului.
Deși nu este întotdeauna vizibil, populația este expusă la efecte periculoase:
 boli sau afecțiuni ale oamenilor și ale animalelor din cauza alimentației
modificate;
 producție agricolă slabă cauzată de poluanții din sol;
 modificarea climei, generate de procesele de deșertificare și de degradare a
atmosferei;
 împrăștierea agenților poluanți și în alte medii, precum aerul și apa;
 extincția unor specii de animale sau alte organisme vii;
 dislocări masive ale populațiilor.
[dt_highlight color=”” text_color=”” bg_color=””]În mod evident, poluarea afectează
calitatea vieții, sănătatea, dar și starea economiei globale. Aceasta are efecte atât pe
termen scurt, cât și lung, prin apariția unor fenomene ireversibile sau greu de
combătut.[/dt_highlight]
În mod particular, se pot observa efectele poluării asupra omului, care suferă din ce în
ce mai des de mai multe afecțiune, cum sunt alergiile ori iritațiile cutanate, dar și boli
mai grave ce pot afecta diverse sisteme ale organismului, precum cel nervos. Poluarea
este unul dintre factori care conduc la apariția bolilor autoimune sau la declanșarea
diverselor tipuri de cancer.
Cum sunt expuși oamenii la agenții contaminanți din sol?
Există mai multe căi prin care oamenii ajung în contact cu agenții patogeni din sol:
 prin ingerare – copiii de vârste mici se joacă la nivelul solului și pot înghiți
particule fine, care nu sunt vizibile cu ochiul liber. De asemenea, acest lucru se
poate întâmpla oricui, mai ales dacă iei masa într-o zonă în care solul nu este
acoperit cu iarbă sau alte plante, din cauza vântului;
 prin alimente – solul contaminat poate fi prezent pe produsele recoltate, spre
exemplu pe frunzele de salată, morcovi, cartofi;
 prin respirare – atunci când inspiri, poți inhala particule de praf care sunt
nocive, mai ales în zone unde se construiește intens;
 prin absorbție la nivelul pielii – agenții contaminanți pot pătrunde în organism
prin piele, așa cum o face creozotul, o substanță cancerigenă, utilizată pentru a
trata lemnul;
 prin alimente crescute în sol contaminat – dacă solul are parte de agenți
poluanți, atunci există riscul ca aceștia să fie preluați de către alimente odată cu
nutrienții din pământ.
Nici flora nu este scutită de consecințe negative. Plantele suferă din cauza ploilor
acide, au parte de hrană modificată din sol, iar aceste efecte se revarsă și asupra faunei
din zonele poluate.
4. Poluarea solului – cum poate fi combătută de cetățeni și de
agenții economici
Responsabilitatea în fața poluării solului trebuie să se manifeste atât la nivel
individual, de către fiecare cetățean, cât și de către organizații. Există mai multe soluții
pentru combaterea și prevenirea poluării, ce pot aduce îmbunătățiri semnificative în
acest sens. Prin reîmpădurire și alte procedee speciale, autoritățile încearcă să combată
efectele poluării, însă și domeniul privat poate juca un rol esențial în acest proces.
4.1. Măsuri de prevenire și combatere pentru cetățeni
Fiecare persoană în parte poate avea un aport important la reducerea acestei probleme
și la restaurarea calității solului. Succesul acestui demers, reglementat de autorități,
depinde de toți indivizii și de deciziile acestora. Iată ce poți face pentru a preveni și
combate poluarea solului:
 colectează deșeurile separat, pe categorii: sticlă, hârtie, plastic, metal;
 oferă spre reciclare deșeurile electrice, electronice, bateriile, becurile și
alte deșeuri potențial periculoase pentru sol
compostează: crează în curte o groapă de compost sau folosește un
container și poți transforma deșeurile alimentare în îngrășământ natural;
 susține afacerile sustenabile, care folosesc ambalaje realizate din
materiale reciclate, biodegradabile sau ușor de reciclat la rândul lor;
 folosește obiecte cu impact minim asupra mediului: sacoșe refolosibile
din material textil, tacâmuri din materiale biodegradabile etc;
 achiziționează haine și încălțăminte realizate în mod sustenabil, cu
minim impact asupra solului sau realizate din materiale care nu afectează
mediul dacă sunt aruncate, dar care rezistă în timp, pentru a evita
consumul excesiv: in, bumbac organic și altele;
 sub nicio formă nu arunca resturi pe jos, indiferent dacă te afli în oraș
sau într-un spațiu natural.
Dacă ții cont de aceste recomandări, impactul activității tale domestice și urbane este
unul minim asupra solului. O parte dintre ele sunt reglementate și de autoritățile
publice, așa că asigură-te că ești la curent cu legislația de mediu. Cu cât mai multe
persoane aderă la un astfel de stil de viață, cu atât populația va avea parte de un sol mai
sănătos, în care organismele se dezvoltă normal, iar alimentația este nealterată.
4.2. Măsuri de prevenire și combatere pentru organizații
În ceea ce privește companiile, reglementările sunt mai dure, mai ales datorită faptului
că acestea au un impact sporit asupra mediului. În plus, trebuie să ții cont de faptul că
legislația se modifică des, din cauza realităților cu care se confuntă planeta, iar
termenii științifici utilizați sunt complecși și dificil de înțeles. De aceea, este
recomandat să apelezi la expertiza unei firme de consultanță, care te va ghida în
privința fiecărei măsuri pe care trebuie să o implementezi pentru firma ta.
Reține că pentru organizațiile ce desfășoară activități în urma cărora sunt generate
diverse reziduuri, poluarea solului poate fi prevenită prin managementul deșeurilor. De
asemenea, obținerea avizelor și autorizațiilor necesare pentru a funcționa este foarte
importantă pentru o societate comercială. Acestea te ajută să îți desfășori activitate în
conformitate cu legea și să eviți orice amendă sau penalizare din partea autorităților.
Odată cu trecerea timpului, consecințele poluării solului sunt din ce în ce mai serioase,
iar ele afectează calitatea vieții tuturor. Așadar, respectă recomandările și normele
aflate în vigoare și contribuie la protejarea mediului înconjurător.