Ce este poluarea solului: cauze,

efecte și modalități de combatere

 
Solul este fundația sistemului alimentar,
aproximativ 95% din alimente sunt produse
direct sau indirect cu ajutorul solului. Calitatea
mâncării este direct proporțională cu calitatea
acestuia.

Pământul furnizează nutriți esențiali, apă, oxigenul

și suportul pentru plantele producătoare de hrană.
Totodată, acesta are rol de protecție pentru rădăcini
împotriva temperaturilor extreme. Un sol sănătos
este unul viu, dinamic, ce conține un ecosistem care
desfășoară funcții vitale, cum ar fi: descompunerea
materiei moarte și transformarea acesteia în hrană
pentru plante.

Fertilitatea solului este un factor vital pentru

sănătatea și nutriția umană. De-a lungul timpului s-
a observat că microorganismele ce se află în pământ
produc humus. Acesta stă la baza fertilității și este
unul dintre cele mai bune îngrășăminte organice.

Pe lângă creșterea fertilității, microorganismele

creează o relație simbolică cu plantele, fiind
dependențe una de cealaltă pentru supraviețuire, un
exemplu de astfel de relație este fixarea
nitrogenului. Plantele folosesc amoniacul produs de
enzimele bacteriene, iar bacteriile folosesc
carbohidrații, proteinele și oxigenul generat de
plante.

Surse de poluare

Fenomene precum eroziuni, pierderea carbonului

organic, creșterea conținutului de nitrați și poluarea
chimică sunt cauzele principale ale degradării
solului. Cele mai comune cauze ale contaminării
chimice sunt industria, minatul, activitățile militare,
depozitarea neadecvată a deșeurilor și
managementul apei menajere.

Prezența chimicalelor toxice în sol nu este un risc

doar pentru ecosistem, ci și pentru sănătatea
umană. Activitatea industrială este unul dintre cei
mai mari contribuitori ai problemei în ultimul secol,
în special industriile ce extrag minerale din pământ.

Chiar dacă este vorba de fier sau cărbune, produsele

folosite pentru extragerea acestora nu sunt
depozitate într-o manieră corespunzătoare.
Scurgerea deșeurilor industriale în sol face că acesta
să nu mai poată fi folosit.

Activitățile agricole au și ele un efect dăunător

asupra solului. De când tehnologia ne-a pus la
dispoziție pesticide și fertilizatori ce au că baza
substanțe chimice, acestea au început să abia un
impact negativ compoziția solului și să îl facă
predispus la eroziune. Plantele absorb aceste
substanțe, iar atunci când se descompun, acestea
cauzează poluarea solului devenind o parte din el.

O altă formă de poluare la care contribuim cu toții

este apă menajeră, fiecare om produce o anumită
cantitate de apă menajeră zilnic. Deși o mare parte
din această este absorbită de sistemul de canalizare,
există cantități semnificative ce ajung în sol.

Vărsarea accidentală de ulei sau combustibil este

unul din factorii ce duc la poluarea apei și al solului.
Putem observă acest fenomen zilnic în benzinării și
service-uri auto, iar ocazional există accidente cu un
impact puternic asupra mediului atunci când vine
vorba de transportul de combustibil.

Legătura dintre defrișări și poluarea solului

Deși erodarea pământului este un proces natural,

numeroasă activități umane cresc frecvența cu care
pierdem din ce în ce mai mult pământ. Acest
fenomen duce la scăderea productivității agricole,
scăderea nutrienților din sol, afectează ciclul
carbonului și chiar și condițiile socio-economice.

Procesul de eroziune al solului poate avea cauza

naturală sau umană. Acesta se referă la eliminarea
stratului superior de pământ, în natură acest
fenomen cauzat de vânt și apă. Activitățile umane
cresc expunerea solului la aceste elemente, cum ar
fi aratul pământurilor în procesul agricol.

Prima dată stratul superior se detașează, apoi este

mișcat, iar în final se decantează. Deoarece acest
strat are un nivel ridicat de materie organică, este
important pentru fertilitatea solului și calitatea
recoltei. În natură acest proces se desfășoară într-
un ritm lent, ceea ce înseamnă că solul are suficient
timp pentru a se reface.

Activitățile umane ce accelerează procesul cauzează

multiple probleme dăunătoare, de exemplu
pierderea stratului superior de pământ este o
amenințare gravă la adresa siguranței alimentare
prin faptul că fenomenul reduce fertilitatea
pământului și calitatea recoltelor.

Având în vedere creșterea cerinței alimentare și

creșterea populației, oamenii de știința lucrează la
prevenirea și reducerea cauzelor eroziunii solului.
Defrișările sunt principala cauza a eroziunii solului,
copacii prin intermediul rădăcinilor oferă pământului
punte de ancorare și totodată îl apară de vânt și
ploaie. Atunci când pădurile sunt tăiate, pământul
devine expus și este vulnerabil fenomenelor
meteorologice.

Organizația World Wildlife Fund (WWF) estimează că

aproape jumătate din pământul superior a fost
distrus din cauza defrișărilor. Încă de la începutul
secolului XX s-au pierdut aproximativ 10 milioane de
km2 de pădure din cauza defrișărilor.

Soluții pentru combaterea poluării solului

Poluarea solului este o problema complexă ce

trebuie rezolvată, este esențial să realizăm cât de
important este solul pentru noi. Cu cât realizăm mai
devreme cu atât vom putea preveni mai repede
această problemă. Pentru rezolvarea ei este nevoie
de implicarea tuturor, de la simpli indivizi până la
administrații guvernamentale.

Un prim pas ar fi reducerea folosirii fertilizatorilor

chimici, ei pot avea un efect mai mult negativ decât
pozitiv. Chiar dacă o cantitate adecvată poate
îmbunătății fertilitate solului, folosirea acestora în
exces duce la otrăvirea lui. Excesul fertilizatorilor
chimici afectează nivelul pH-ului din sol, totodată
omoară microorganismele ce ajută la afânarea și
refacerea solului.

O altă soluție ar putea fi reîmpădurirea planetei.

Având în vedere că defrișările sunt principala cauza
a eroziunii solului, plantarea de noi copaci ar
diminua daunele produse de om în ultimul secol.
Rădăcinile noilor copaci ar ajută la ancorarea solului
și la reproducerea de microorganisme, în plus, ar
ajută și la întreținerea pânzei freatice.
Reciclarea este un obicei pe care încercam să îl
adoptăm, tocmai pentru a preveni poluarea.
Procesul nu doar că reduce cantitatea de deșeuri,
dar și asigura reducerea poluării solului. În prezent,
plasticul formează o cantitate semnificativă de
deșeuri care, de multe ori, ajung să fie arse sau
aruncate natură. Plasticul și alte materiale
asemănătoare se descompun încet și elimină
substanțe toxice în pământ. Ele sunt dăunătoare
solului și scad fertilitatea lui.

Integrarea activităților cu scopul de a ajuta mediul

înconjurător ar trebui să devină o prioritate pentru
fiecare dintre noi. Putem ajuta natura prin mici
schimbări în rutina zilnică, cum ar fi cumpărarea
produselor organice, în special produse de
curățenie, avantajul lor fiind că sunt biodegradabile
și nu dăunează mediului înconjurător.

Ce mai putem face este să luăm inițiativă când vine

vorba de aruncarea deșeurilor și resturilor
menajere. Un bun exemplu ar fi depozitarea
deșeurilor organice în locuri îndepărtate de fauna
locală, iar deșeurile plastice, metalice, din sticlă sau
hârtie trebuie reutilizate sau reciclate.

Efectele asupra mediului

Solul este o resursă finită, ceea ce înseamnă că

pierderea sau degradarea lui nu este reversibilă de-
a lungul vieții umane. El are efect asupra mâncării,
apei, aerului și al vieții tuturor organismelor de pe
planetă. Poluarea solului duce la o reacție în lanț ce
îi alterează biodiversitatea, reduce materia organică
și capacitatea acestuia de a acționa că filtru.

În același timp, solul contaminează pânza freatică și

echilibrul nutrienților. Poluarea lui este devastatoare
pentru mediul înconjurător și are consecințe asupra
tuturor formelor de viață. Practicile agricole
nesustenabile ce reduc materia organică pot facilita
transferul de substanțe poluante în lanțul trofic, un
sol poluat poate contamina sursele de apă folosit de
plante că apoi ele să fie consumate de animale,
păsări sau oameni.

În momentul în care poluarea ajunge în lanțul trofic,

poate cauza afecțiuni de termen scurt, cum ar fi
toxiinfecții sau pe termen lung, cu efect cronic,
cancerul.

Lista sancțiuni pentru cei care poluează

Orice act care încalcă legislația de mediu și provoacă

daune majore sau riscuri pentru mediu sau pentru
sănătatea umană este considerat o infracțiune
împotriva mediului.

Printre cele mai comune astfel de infracțiuni se

numără:
 emisia sau evacuarea ilegală a substanțelor în
atmosferă, apă sau sol
 comerțul ilegal cu specii ale faunei și florei sălbatice
 comerțul ilegal cu substanțe care diminuează stratul
de ozon
 transportul ilicit sau deversarea ilicită de deșeuri.
În România se aplică următoarele legi:

Legea 195/2005 privind protecția

mediului prevede:

 obligația de a nu degrada mediul prin depozitări

necontrolate de deșeuri de orice fel; nerespectarea
se sancționează cu amendă de la 25.000 lei la
50.000 lei;
  obligația de a funcționa cu respectarea prevederilor
autorizației de mediu pentru activitățile care fac
obiectul procedurilor de reglementare a protecției
mediului; nerespectarea se sancționează cu amendă
de la 50.000 lei la 100.000 lei).
Legea 211/2011 prevede:

 obligația privind persoană responsabilă cu

managementul deșeurilor; lipsa responsabilului de
mediu se sancționează cu amendă de la 15.000 lei
până la 30.000 lei;
 colectarea separată a deșeurilor din hârtie, metal,
plastic și sticlă; legea dispune, pentru nerespectare,
amenzi de la 20.000 lei la 40.000 lei;
 interzicerea abandonării deșeurilor și depozitarea în
locuri neautorizate; amendă pentru nerespectare
este de la 20.000 lei până la 40.000 lei.
Legea 249/2015:

 reglementează gestionarea ambalajelor și a

deșeurilor de ambalaje; ambalajele se pot introduce
pe piață numai cu respectarea unor prevederi clare
prevăzute de lege;
 prevede că operatorii economici să folosească un
sistem de identificare și marcare a ambalajelor.
 HG 856/2002 intrată în vigoare din 2007, cu o formă
consolidată în 12 august 2016, statuează că
obligatorie ținerea evidenței gestiunii deșeurilor de
către agenții economici, pentru fiecare deșeu în
parte; nerespectarea acestor prevederi este
amendată de la 3.000 până la 7.500 lei.
 HG. 235/2007 pentru colectarea selectivă a
deșeurilor reglementează colectarea separată,
stocarea și predarea uleiurilor uzate în vederea
reciclării; amendă pentru nerespectarea regimului
uleiurilor uzate este de la 7.500 lei până la 10.000
lei.
 HG 1061/2008 interzice transportarea deșeurilor și a
deșeurilor periculoase cu mijloace de transport
neautorizate; nerespectarea se sancționează cu
amendă de la 15.000 lei până la 30.000 lei.
HG.1132/2008:
 dispune predarea separată a deșeurilor de tip baterii
și acumulatori, în vederea reciclării; amendă
prevăzută pentru nerespectare este de la 5.000 lei
până la 7.500 lei;
 interzice eliminarea deșeurilor de tip baterii,
acumulatori industriali și auto prin depozitare în
depozite de deșeuri sau prin incinerare; amendă este
de la 25.000 lei până la 30.000 lei.