Poluarea factorilor de

mediu și impactul acesteia

asupra sănătății umane
Proiect realizat de: Vacariuc Denisa
 Poluarea reprezintă modificarea componentelor
naturale prin prezența unor componente străine,
numite poluanți, ca urmare a activității omului, și care
provoacă prin natura, concentrația și perioada lor de
timp în care acționează, efecte nocive asupra
sănătății, creează disconfort sau împiedică folosirea
unor componente ale mediului esențiale vieții.
 Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt:
poluarea apei, poluarea aerului și poluarea solului.
 Solul, ca și aerul și apa, este un factor de mediu cu
influență deosebită asupra sănptății. De calitatea
solului depinde formarea și protecția surselor de apă,
atât a celei de suprafață, cât mai ales a apei
subterane.
 Apa este un factor de mediu indispensabil vieții. Ea
îndeplinește în organism multiple funcții; fără apă,
reacțiile chimice din organism nu ar fii posibile. Lipsa
de apă sau consumul de apă poluată are multiple
consecințe negative asupra organismului.
Poluarea apelor
 Calitatea apei este influențată prin aporturi directe,
de exemplu de la o fabrică sau o stație de epurare,
care se numesc „surse punctuale de poluare”. De
asemenea, este influențată depoluarea din surse
răspândite, de exemplu prin nutrienți și pesticide din
agricultură și poluanți eliberați în aer de industrie,
care cad înapoi pe pământ sau în mare, așa-numita
„poluare difuză”. Principala sursă de poluare
punctuală a apei este tratarea apelor uzate și
reziduale.
 Apa poate ajunge să fie poluată din cauza pesticidelor și a
fertilizatorilor ce se scurg din câmpurile agricole în pânza
freatică și făcând că această să nu mai fie bună pentru
consumul uman. Poluarea unei anumite zone poate face
că ea să nu mai fie utilizată pentru o perioada foarte
lungă de timp. Conexiunile multiple ale pânzei freatice pot
face că poluarea să călătorească distanțe mari de la sursă
și să ajungă chiar și în sursele de apă de suprafața.
 Apă de suprafața acoperă globul în proporție de 70% și
este reprezentată de toate elementele hidrologice pe care
pe putem găsi pe harta. Din păcate în ziua de astăzi
aproape jumătate din sursele de apă dulce sunt
contaminate și nu sunt adecvate pentru consumul uman,
înot sau pescuit.
 Principala cauza a poluării este cea cu nutrienți cum ar fi
nitrați și fosfați.
 Acești nutrienți sunt benefici pentru plante și animale, dar
creșterea alarmantă a ajuns să fie un factor poluant
major din cauza deșeurilor de proveniență animală din
ferme și al consumului excesiv de fertilizatori.
 Apă menajeră municipală sau industrială contribuie
totodată la poluarea apei. Pe lângă acestea, pot apărea și
poluări pe baza de petrol sau de substanțe radioactive.
Anual aproximativ un milion de tone de petrol ajunge în
apă, jumătate din el fiind din cauza scurgerilor din
transporturilor petroliere maritime, iar cealaltă jumătate
din surse terestre cum ar fi fabrici, ferme sau orașe.
 Deșeurile radioactive pot ajunge în apă din cauza
minatului de uraniu, centralelor nucleare sau din
producerea și testarea armamentului militar. Aceste
deșeuri persistă în natură pentru mii de ani, iar colectarea
lor este foarte dificilă.
 CHINA

MĂGURELE
 Apa poate ajunge să fie poluată din cauza pesticidelor
și a fertilizatorilor ce se scurg din câmpurile agricole
în pânza freatică și făcând că această să nu mai fie
bună pentru consumul uman. Conexiunile multiple ale
pânzei freatice pot face că poluarea să călătorească
distanțe mari de la sursă.
 Apă de suprafața acoperă globul în proporție de 70%
și este reprezentată de toate elementele hidrologice
pe care pe putem găsi pe harta.
 Principala cauza a poluării este cea cu nutrienți cum
ar fi nitrați și fosfați. Acești nutrienți sunt benefici
pentru plante și animale, dar creșterea alarmantă a
ajuns să fie un factor poluant major din cauza
deșeurilor de proveniență animală din ferme și al
consumului excesiv de fertilizatori.
RÂUL MORT
sau RÂUL
CITARUM-
INDONEZIA
 Apă menajeră municipală sau industrială contribuie
totodată la poluarea apei. Pe lângă acestea, pot
apărea și poluări pe baza de petrol sau de substanțe
radioactive. Anual aproximativ un milion de tone de
petrol ajunge în apă, jumătate din el fiind din cauza
scurgerilor din transporturilor petroliere maritime, iar
cealaltă jumătate din surse terestre cum ar fi fabrici,
ferme sau orașe.
 Deșeurile radioactive pot ajunge în apă din cauza
minatului de uraniu, centralelor nucleare sau din
producerea și testarea armamentului militar. Aceste
deșeuri persistă în natură pentru mii de ani, iar
colectarea lor este foarte dificilă.
 Patogenii formați în apă sub formă de bacterii sau viruși
ce provin din fecale animale sau umane sunt cauza
majoră pentru bolile ce apar în urmă consumului de apă
contaminată. Chiar și în țările dezvoltate există scurgeri
accidentale sau ilegale de apă menajeră netratată ce
provin din ferme sau zone urbane, ele contribuie la
formarea patogenilor din sursele de apă.
 Problema apei contaminate nu se rezumă doar la atât, ci
poate include chiar și poluanți chimici, cum ar fi metale
grele (arsenic și mercur) sau pesticide și fertilizatori pe
baza de nitrați. Aceste toxine odată ingerate pot cauza
boli precum cancer, dezechilibru hormonal sau alterarea
funcțiilor neurologice.
 Pe lângă impactul negativ asupra omului, poluare apei
afectează și mediul înconjurător. Un ecosistem se bazează
pe o rețea complexă de animale, plante, bacterii și fungi.
 Toate interacționează în mod direct sau indirect, iar
momentul în care una din ele este afectată poate crea
o reacție în lanț ce distruge întreg ecosistemul acvatic.
 Atunci când poluarea apei cauzează creșterea excesivă
a algelor în mediul marin, ele reduc nivelul de oxigen
din apă. Scăderea cantității de oxigen sufocă plantele
și animalele și creează o zona moartă în care apă este
lipsită de viată. În anumite cazuri creșterea excesivă a
algelor poate produce neurotoxine ce afectează fauna
acvatică de la balene până la țestoase.
 Deșeurile chimice și metalele grele produse de fabrici
sau cele din apă menajeră contaminează apă și ajung
să îmbolnăvească vietățile din zona respectivă.
Acestora li se reduce speranța de viată și abilitatea de
a se reproduce.
 Una dintre soluții este tratarea apei menajere înainte că ea
să fie revărsată în sursele de apă. Majoritatea centrelor
urbane folosesc un sistem de canalizare ce colectează apă
menajeră în centre de tratament înainte că ea să fie
revărsată în lacuri, râuri și mari.
 În țările dezvoltate, procesul de tratare a fost perfecționat,
dar acesta reușește să curețe apă în proporție de doar
90%. Pentru a reduce poluare ce provine din această sursă
ar trebui că sistemele de canalizare să fie dezvoltate astfel
încât să poate curată apă în totalitate și întreținute
constant pentru a preveni orice tip de scurgere.
 O altă formă a protejării naturii este folosirea practicilor
agricole non-poluante. Tratarea apei menajere din centrele
industriale reprezintă o altă soluție pentru problemă. Marile
fabrici produc în mod regulat poluanți precum hidrocarburi,
compuși chimici, metale grele și altele, unele centrale
termice ajung chiar să elibereze apă menajeră încălzită.
Poluarea solului
 Pământul furnizează nutriți esențiali, apă, oxigenul și
suportul pentru plantele producătoare de hrană. Totodată,
acesta are rol de protecție pentru rădăcini împotriva
temperaturilor extreme. Un sol sănătos este unul viu,
dinamic, ce conține un ecosistem care desfășoară funcții
vitale, cum ar fi: descompunerea materiei moarte și
transformarea acesteia în hrană pentru plante.
 Fertilitatea solului este un factor vital pentru sănătatea și
nutriția umană. Acesta stă la baza fertilității și este unul
dintre cele mai bune îngrășăminte organice.
 Pe lângă creșterea fertilității, microorganismele creează o
relație simbolică cu plantele, fiind dependențe una de
cealaltă pentru supraviețuire. Plantele folosesc amoniacul
produs de enzimele bacteriene, iar bacteriile folosesc
carbohidrații, proteinele și oxigenul generat de plante.
 Fenomene precum eroziuni, pierderea carbonului
organic, creșterea conținutului de nitrați și poluarea
chimică sunt cauzele principale ale degradării solului.
Cele mai comune cauze ale contaminării chimice sunt
industria, minatul, activitățile militare, depozitarea
neadecvată a deșeurilor.
 Prezența chimicalelor toxice în sol nu este un risc doar
pentru ecosistem, ci și pentru sănătatea umană.
Activitatea industrială este unul dintre cei mai mari
contribuitori ai problemei în ultimul secol.
 Chiar dacă este vorba de fier sau cărbune, produsele
folosite pentru extragerea acestora nu sunt depozitate
într-o manieră corespunzătoare.
 O altă formă de poluare la care contribuim cu toții este apă
menajeră, fiecare om produce o anumită cantitate de apă
menajeră zilnic. Deși o mare parte din această este absorbită
de sistemul de canalizare, există cantități semnificative ce
ajung în sol.
 Vărsarea accidentală de ulei sau combustibil este unul din
factorii ce duc la poluarea apei și al solului. Putem observă
acest fenomen zilnic în benzinării și service-uri auto, iar
ocazional există accidente cu un impact puternic asupra
mediului atunci când vine vorba de transportul de combustibil.
 Deși erodarea pământului este un proces natural, numeroasă
activități umane cresc frecvența cu care pierdem din ce în ce
mai mult pământ. Acest fenomen duce la scăderea
productivității agricole, scăderea nutrienților din sol, afectează
ciclul carbonului și chiar și condițiile socio-economice.
 Procesul de eroziune al solului poate avea cauza naturală sau
umană. Acesta se referă la eliminarea stratului superior de
pământ, în natură acest fenomen cauzat de vânt și apă.
 Prima dată stratul superior se detașează, apoi este mișcat, iar în
final se decantează. Deoarece acest strat are un nivel ridicat de
materie organică, este important pentru fertilitatea solului și
calitatea recoltei. În natură acest proces se desfășoară într-un
ritm lent, ceea ce înseamnă că solul are suficient timp pentru a
se reface.
 Activitățile umane ce accelerează procesul cauzează multiple
probleme dăunătoare, de exemplu pierderea stratului superior de
pământ este o amenințare gravă la adresa siguranței alimentare
prin faptul că fenomenul reduce fertilitatea pământului și
calitatea recoltelor.
 Având în vedere creșterea cerinței alimentare și creșterea
populației, oamenii de știința lucrează la prevenirea și reducerea
cauzelor eroziunii solului. Defrișările sunt principala cauza a
eroziunii solului, copacii prin intermediul rădăcinilor oferă
pământului punte de ancorare și totodată îl apară de vânt și
ploaie. Atunci când pădurile sunt tăiate, pământul devine expus
și este vulnerabil fenomenelor meteorologice.
 Poluarea solului este o problema complexă ce trebuie
rezolvată, este esențial să realizăm cât de important este
solul pentru noi. Un prim pas ar fi reducerea folosirii
fertilizatorilor chimici, ei pot avea un efect mai mult
negativ decât pozitiv. Chiar dacă o cantitate adecvată
poate îmbunătății fertilitate solului, folosirea acestora în
exces duce la otrăvirea lui. Excesul fertilizatorilor chimici
afectează nivelul pH-ului din sol, totodată omoară
microorganismele ce ajută la afânarea și refacerea solului.
 O altă soluție ar putea fi reîmpădurirea planetei. Având în
vedere că defrișările sunt principala cauza a eroziunii
solului, plantarea de noi copaci ar diminua daunele
produse de om în ultimul secol.
 Reciclarea este un obicei pe care încercam să îl adoptăm,
tocmai pentru a preveni poluarea. Procesul nu doar că
reduce cantitatea de deșeuri, dar și asigura reducerea
poluării solului.
Poluarea aerului
 Una din principalele cauze este arderea combustibililor fosili precum
cărbune, benzină, motorină sau gaz cu scopul de a produce energie
electrică sau de a facilita transportul. Emisiile de monoxid de carbon la
un nivel înalt indică cât de mult combustibil este ars. Inhalarea aerului
poluat cu aceste substanțe duce la scăderea abilitații inimii de a pompă
suficient oxigen și poate provoca boli respiratorii.
 O altă sursă de poluare este reprezentată de emisiile industriale, toate
activitățile industriale ce folosesc că sursă primară de energie lemn sau
cărbune emit în atmosfera poluanți precum dioxid de nitrogen, dioxid de
sulf și monoxid de carbon. Poluarea industrială poate avea efecte
negative asupra sănătății cum ar fi iritarea ochilor și al gâtului,
probleme respiratorii și poate ajunge chiar și la boli cronice.
 Incendiile de vegetație sunt și ele o cauza a poluării, acestea pot fi
naturale sau declanșate de om. Fumul degajat împreuna cu polenul și
alte substanțe chimice poate produce un nor de fum ce poate provoca
dificultăți respiratorii localnicilor din zona afectată.
 Primul și cel mai des întâlnit este tipul particulelor în
suspensie, ele sunt alcătuite dintr-un mix de
particule solide și lichide cum ar fi carbonul,
chimicale organice complexe, sulfați, nitrați și
particule de apă. Acestea diferă în dimensiuni, unele
fiind mai mari precum praful, nisipul sau fumul și se
pot observă cu ochiul liber.
 Cele cauzate de om provin din activitățile
industriale, de construcție, din arderea
combustibililor fosili și din frecarea componentelor
precum frâne sau cauciucuri. În mod natural ele pot
fi produse de vulcani, valuri, polen și mișcări ale
solului. Acestea au un impact negativ asupra
sănătății, iar dimensiunea lor determina zona
afectată.
 Dioxidul de nitrogen este un poluant sub formă de gaz și este un
factor major în poluarea aerului din zonele urbane. Acesta este
produs de om prin utilizarea vehiculelor, stațiilor de alimentarea
și prin încălzirea cu centrale termice. Autoturismele Diesel
reprezintă o parte majoră a poluării cu nitrogen din mediile
urbane. Dioxidul de nitrogen poate afecta sănătatea umană prin
inflamarea cailor respiratorii și provocând simptome precum
tușitul și dificultăți respiratorii.
 Ozonul este un gaz compus din trei atomi de oxigen, el are un
rol benefic în partea superioare a atmosferei creând o barieră ce
absoarbe razele ultraviolete dăunătoare, dar un rol toxic în aerul
respirat. Acesta se creează la nivelul solului prin reacția chimică
dintre razele soarelui, gazele organice și oxizii de nitrogen emiși
de mașini, centrale termice și chimice.
 Nivelul de poluare cu ozon este crescut în perioada primăverii și
a verii și scăzută în perioada iernii. Acesta poate irită căile
respiratorii, iar în cantități mari poate crea disconfort respirator
și reducerea capacitații pulmonare.
 Nivelul crescut de ozon de la nivelul solului cauzează
contracția mușchilor din zona pulmonară și provoacă
dificultăți respiratorii. Simptomele ce apar în urmă
expunerii de scurtă durata se pot rezolva rapid, dar
în cazul unei expuneri îndelungate pot apărea boli
cronice în diverse zone ale corpului uman, populația
urbană este expusă unui nivel ridicat de poluare.
 Omul nu este singură vietate afectată, flora și fauna
sunt și ele afectate prin efecte asemănătoare cu cele
umane. Animalele pot suferii probleme respiratorii și
chiar probleme neurologice sau chiar iritații ale pielii.
Plantele cresc mai puțin atunci când sunt expuse unei
poluări de lungă durata. Poluarea cu ozon afectează
structurile stomate, ce reprezintă niște pori mici de
pe spatele frunzelor ce permit plantelor să respire.
 Pentru a îmbunătății calitatea aerului și pentru a reduce
problema încălzirii globale sunt necesare schimbări la nivel
național și global, dar acțiunile la nivel individual sunt și ele
importante.
 Una din soluții poate fi folosirea scăzută a cărbunilor. Prin ardere,
toți combustibilii fosili afectează atmosfera, dar arderea
cărbunilor are un impact mai puternic deoarece produce mai mult
dioxid de carbon și dioxid de sulf per unitate de energie decât
petrolul sau gazul.
 O altă soluție ce este la îndemâna oricui este folosirea
responsabilă a autoturismelor personale. Mașinile emit gaze de
eșapament ce conțin dioxid de carbon, dioxid de nitrogen și alți
poluanți. Putem renunța la utilizarea acestora atunci când nu
este absolut necesar prin folosirea mijloacelor de transport în
comun sau a bicicletei pentru a reduce poluarea aerului.
 O altă soluție ce ne este la îndemână pentru a reduce nivelul de
poluare din aer este conservarea energiei electrice. Cererea de
curent electric a crescut exponențial în ultimii ani, iar majoritatea
energiei este produsă prin arderea combustibililor fosili.
https://
www.eea.europa.eu/ro/help/intrebari-frec
vente/care-sunt-principalele-surse-de
https://green-report.ro/poluarea-solului-c
auze-efecte-si-modalitati-de-combatere
/
https://green-report.ro/ce-este-poluarea-
aerului-si-cum-poate-fi-aceasta-combatut
a
/

https://www.youtube.com/
watch?v=H39FZGQpxdk