ARGUMENT Realitile zilelor noastre arat c secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri i transformri ale civilizaiei

omeneti, dar i cele mai complexe i uneori nebnuite efecte asupra vieii. Pn nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. n prezent, ca urmare a exploziei demografice i a dezvoltrii fr precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prim i energie pentru producia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intens a resurselor pmntului relev, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. Perfecionarea i modernizarea proceselor tehnologice, utiliznd cele mai noi cuceriri tiinifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu i pe cele energetice. Ca urmare a industrializrii i creterii produciei de bunuri au sporit mult materialele ce afecteaz mediul ambiant. Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se regsesc n aer, ap i n sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezenei dioxidului de sulf din aer, datorit dezvoltrii proceselor termice i a utilizrii unor combustibili inferiori; sunt evacuate n atmosfer importante cantiti de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, sruri i oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte duntoare asupra vegetaiei, n general, i direct sau indirect asupra omului. La acest sfrit de secol i nceput de mileniu, lumea se afl n efervescen. Schimbrile care au avut loc i vor avea loc, creeaz, ntr-o viziune optimist, sperane i pentru remedierea fie i treptat a mediului nconjurtor. Mediul natural, adic aerul, oceanele, mrile, lacurile, apele curgtoare, solul i subsolul i formele de via pe care aceste ecosisteme le creeaz i le

susin este imaginea cea mai comun pe care omul obinuit i-o face atunci cnd vorbete despre mediul nconjurtor. O pdure, o balt sau un lac, de exemplu, formeaz fiecare n parte un ecosistem care se intercondiioneaz reciproc i se readapteaz continuu n cutarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determin condiiile de via pentru regnurile vegetale, animale i pentru exponentul su raional omul, reprezentnd mediul natural. n mediul natural distingem componente fizice naturale elemente abiotice: aer, ap, substrat geologic, relief, sol.Componentele biotice reprezint viaa, organismele ce le dezvolt pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetaiei i animalelor depinznd att de factori teretri, ct i cosmici (radiaia solar de exemplu) ceea ce ne ajut s nelegem implicaiile care pot urma unor modificri fie terestre, fie cosmice, sau ambele n acela timp. Mediul nconjurtor apare ca o realitate pluridimensional care include nu numai mediul natural, dar i activitatea i creaiile omului, acesta ocupnd o dubl poziie: de component al mediului i de consumator, de beneficiar al mediului. Conceptul actual de mediu nconjurtor are un caracter dinamic, care caut s cunoasc, s analizeze i s urmreasc funcionarea sistemelor protejate n toat complexitatea lor. Prin resurse naturale se nelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului nconjurtor ce pot fi folosite n activitatea uman: resurse neregenerabile minerale i combustibili fosili; resurse regenerabile ap, aer, sol, flor, faun slbatic; resurse permanente energie solar, eolian, geotermal i a valurilor .

CAPITOLUL I IMPACTUL OMULUI ASUPRA APELOR

Apa este elementul care intretine viata pe Pmnt. Toate organismele o contin; unele traiesc n ea; unele o consuma. Plantele i animalele au nevoie de apa pura, i nu pot supravietui daca apa este infectata cu chimicale toxice care dauneaza microorganismelor. Daca este extrem de grava, poluarea apei poate ucide un numar mare de pesti, pasari i alte animale, iar n unele cazuri poate ucide toti membrii speciei din zona afectata. Poluarea face ca paraurile, lacurile i toate acumularile de apa sa aiba un aspect i un miros neplacut. Nu este recomandat sa se consume pestele i crustaceele care traiesc n apa infestata. Oamenii care beau apa poluat se pot imbolnavi grav, iar expunerea indelungata poate produce cancer iar la femei pot aparea sarcini cu probleme. Omul de-a lungul timpului a avut efecte bune si rele asupra apei. In acest referat vom descrie cum omul a utilizat apa in scopuri bine definite. La ora actuala unele centre urbane sunt afectate de criza de apa disponibilitatile in resurse de apa fiind sub nivelul cerintelor. In aparenta, potentialul hidroenergetic al tuturor fluviilot Terrei ar putea asigura o proportie mult mai mare din necesarul de energie electrica al omenirii. Totusi el are anumite limite: o parte este foarte greu de amenajat, o alta parte necesita foarte mari transformari ale mediului, iar anumite tari nu au resurse financiare si tehnologice pentru constructia de hidrocentrale. Astfel hidroenergia este de fapt o resursa limitata .

I.1.Apa Dintre cei trei factori de mediu, apa este cea mai afectata de poluare creand numeroase probleme pentru pastrarea si imbunatatirii calitatii ei. Apa in natura exista sub urmatoarele forme: apa de suprafata (fluvii, rauri, mari, oceane) si apa subterana (straturi acvifere si izvoare). Poluarea apelor ,in masura mai mare sau mai mica ,este greu de evitat. Statisticile au aratat ca sursele de poluare punctiforme ,provenite de la orase sau fabrici si care sunt evaluate in emisari prin guri de descarcare ,reprezinta numai circa 35% din totalul surselor de poluare in timp ce cele nepunctiforme ,lipsite de guri de descarcare circa 65%.

I.2.Surse de poluare-poluanti Principalii poluani Principalii poluani sunt materialele chimice, biologice sau fizice care avariaza calitatea apei. Poluanii pot fi clasificati n opt categorii, fiecare avand diferite actiuni: a). Poduse petroliere Petrolul i chimicalele obtinute pe baza de petrol sunt folositi drept combustibili, lubrifianti, n industria plasticului i n multe alte scopuri. Aceste produse petroliere ajung n apa n mare parte accidental, prin esuarea navelor sau prin sparturile conductelor. n mare parte acesti produsi sunt otravitori pentru animale, sau se depun pe blana animalelor i penele pasarilor facandu-le permeabile si astfel animalele mor de frig, sau impiedicandu-le sa se deplaseze.

b.) Pesticide i ierbicide Chimicalele, folosite de fermieri din belsug pentru indepartarea daunatorilor, sunt preluate de precipitatii i astfel apa infestata se scurge n apa paraurilor i a raurilor. Unele din aceste chimicale sunt biodegradabile i se descompun repede n substante inofensive sau mai putin nocive, dar cele mai des intalnite sunt cele nedegradabile care persista pentru o lunga perioada de timp. O mare parte din cantitatea de apa potabila este contaminata cu pesticide. Mai mult de 14 milioane de americani beau apa contaminata, i Agentia de Protectie a Mediului estimeaza ca mai bine de 30% din sursele de apa suntr infestate. Azotatii, poluani derivati din insecticide, pot produce o forma foarte grava de anemie la copii, boal de cele mai multe ori mortala. c). Metalele Metale precum cuprul, plumbul, mercurul, seleniul ajung n apa din mai multe surse, inclusiv industria automobilelor, mine i chiar sol. Asemenea pesticidelor metalele devin din ce n ce mai concentrate pe masura ce sunt consumate prin intermediul hranei de catre animale, care la randul lor sunt consumate de catre alte animale, i asa mai departe, pna cand ajung la nivele inalte ale lantului trofic devenind extrem de toxice. n cantitati mari sunt otravitoare, i pot da nastere unor boli grave. Cadmiu, povine din ingrasaminte, recoltele tratate cu astfel de ingrasaminte i consumate n cantitati mari de catre oameni pot produce diaree i n timp pot afecta rinichii i ficatul. Plumbul poate ajunge i el n apa fie prin intermediul unor scurgeri din conducte fie pentru ca intra n componenta unor sisteme de apa mai vechi. La copii, plumbul poate produce boli mentale.

d). Deseurile Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile chimice care pot fi toxice (otravitoare), reactive (capabile sa produca gaze toxice sau explozive) sau infamabile. Daca nu sunt tratate i depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele de apa cele mai aproape de locul depozitarii. n 1969 raul Cuyahoga din Cleveland, Ohio a fost atat de poluat incat a luat foc i a ars timp de cateva ore. Chimicale folosite n industria echipamentelor electrice, pot ajunge n mediu prin deversari i pot atinge niveluri toxice foarte ridicate prin intermediul lantului trofic. e). Cantitatile excesive de materie organica Ingrasamintele i alti nutrienti folositi pentru cultivarea plantelor n ferme i gradini pot ajunge foarte usor n apa. Odata ajunse n apa, aceste produse incurajeaza cresterea platelor i algelor. Cand aceste plate mor se depun pe fundul apei i microorganismele le descompun. n timpul procesului de descompunere aceste microorganisme consuma o mare parte din oxigenul dizolvat n apa, i astfel nivelul oxigenului din apa scade n asa masura incat vietatile dependente de oxigen din apa, cum ar fi pestii, mor. f). Sedimentele Sedimentele sunt particulele de sol deplasate de catre curentii de apa, pot deveni un pericol daca sunt prezente n cantitati mari. Eroziunea solului, produsa fie de apa, vant sau precipitatii, inundatiile i caderile de teren pot fi foarte daunatoare pentru ca introduc n apa foarte multe nutrimente, aparand astfel poluare prin canitati mari de materie organica. g.) Organismele infectioase Un studiu efectuat n 1994 de Centrul de Prevenire i Control al Bolilor a descoperit ca mai bine de 900000 de oameni se imbolnavesc annual din cauza organismelor din apa potabila, i dintre acestia mai bine de 900 mor. Multe
6

din organismele care se gasesc n numar mic n majoritatea surselor de apa, sunt considerate poluani atunci cand ajung n apa potabila. Paraziti precum Giardia lamblia i Cryptosporidium parvum ajung deseori n sursele de apa potabila. Ei pot provoca boli grave copiilor, batranilor i oamenilor care sufera deja de alte boli. h). Poluarea termala Apa este deseori luata din rauri, lacuri, oceane sau mari pentru a fi folosita drept racitor n fabrici i centrale i apoi este adusa inapoi la sursa mai calda decat atunci cand a fost luata. Insa chiar i cele mai mici schimbari de temperatura n apa vor indeparta speciile care vietuiau acolo i vor atrage specii noi. Poluarea termala poate grabi procesul biologic la plante i animale sau poate reduce cantitatea de oxigen din apa. rezultatul poate fi acela moarte speciilor care nu sunt adaptate vietii n ape calde, sau n cazul raurilor poate duce la disparitia vegetatiei din zona poluata.

CAPITOLUL II
7

CALITATEA APEI POTABILE IN ROMANIA

Investigarea calitatii si furnizarii apei din Romania aduce cu sine motive serioase de ingrijorare. Medicii nu recomanda consumul apei direct de la robinet, epurarea apelor uzate este preponderent inadecvata, sistemele de furnizare a apei curente nu acopera consumul intregii populatii. Factorii de poluare a apelor sunt multipli, iar populatia ignora informatiile menite sa previna poluarea apelor de suprafata. Daca va indoiti de apa pe care o consumati, adresati-va directiilor de sanatate publica si operatorilor locali de apa potabila.

Me d icii de

familie

nu

recomanda

consumul

apei

direct

de

la

robinet.

Ei ii sfatuiesc pe pacienti sa consume apa plata neutra, fara saruri sau cu o cantitate minima de saruri, mai ales in cazul pacientilor cu un risc cardiovascular crescut, sau in cazul copiilor. Ar mai fi de recomandat consumul de apa imbuteliata si persoanelor adulte care au probleme digestive, in special intestinale, persoanelor cu imuno-deficiente sau varstnicilor, a caror
8

rezistenta la infectii este scazuta, capacitatea de aparare a organismului fiind depasita, adauga doctorul. Medicii lanseaza un semnal de alarma: amplasarea gresita a surselor de apa in raport cu gropile de deseuri sau dejecte poate duce la imbolnaviri masive, cu consecinte grave. Consumul apei din fantani sau direct de la robinet poate fi fatal sugarilor. Sfatul medicilor este ca mamele sugarilor sa ia masuri suplimentare de precautie in ceea ce priveste consumul apei din fantani si de la robinet. Se recomanda in special mamelor care au copii sugari alimentati mixt sau artificial si in general copiilor pana la varsta de cel putin un an sa consume apa plata imbuteliata, in special in doze cat mai mici, deoarece cantitatea crescuta de nitriti in apa din fantani poate determina intoxicatii grave cu methemoglobinemie, care pot duce la decesul sugarilor. Este nevoie de multa strictete in acest sens, deoarece fierberea, metoda traditionala de dezinfectie distruge o serie de microbi dar nu si nitritii din apa din sursele naturale. Se va folosi apa plata imbuteliata si la prepararea formulei de lapte folosita la sugarii care nu pot fi alimentati la san, dar si la prepararea celorlalte alimente folosite in alimentatia copiilor pana la varsta de un an: supe, mancare gatita, ceai, compot, spalarea fructelor. Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata are de asteptat pana in 2015 Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata nu pare a fi o prioritate pentru Romania. Potrivit Administratiei Nationale Apele Romane, in anul 2007, 77,4% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in receptorii naturali, in special rauri, neepurate sau insuficient epurate, iar, din totalul de 1.348 de statii de epurare investigate in cursul anului trecut, doar 30,4% functioneaza corespunzator, ceea ce inseamna ca 938 de statii de epurare (69,6%) sunt necorespunzatoare. In prezent, Conform metodologiei curente utilizate, privitor la clasificarea calitatii apelor de suprafata, situatia privind calitatea apelor de categoria II-a (starea buna) s-a imbunatatit de la 37% in 2005, la 45.6% in
9

2006 si circa 49% in 2007, declara reprezentantii Administratiei Nationale Apele Romane. Potrivit acelorasi surse, atingerea normelor optime a calitatii apelor de suprafata este un obiectiv ce trebuie finalizat pana in anul 2015. O alta problema remarcata de specialisti este necesitatea imbunatatirii sistemului de indepartare a compusilor de azot si fosfor din apele uzate si evacuate la suprafata. Calitatea apei in Romania este extrem de variata. Exista localitati unde apa din puturi (foraje) este utilizata direct fara a se cunoaste exact calitatea acesteia si fara a fi tratata sau dezinfectata pentru a se respecta un minimum de reguli de igiena. In schimb, in localitatile unde este distribuita de operatori licentiati, prin sistemele centralizate, apa este de buna calitate si se incadreaza in indicatorii de calitate prevazuti de legislatia n vigoare (Legea 458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare), potrivit Apa Nova. Apa potabila nu este poluata, anterior distribuirii catre consumatori procedandu-se la eliminarea din aceasta a eventualilor impurificatori prin tratare, sustin reprezentantii Apa Nova. In ceea ce priveste apele de suprafata insa, Cota parte cea mai mare din potentialul de poluare apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale, industriei chimice, dupa care urmeaza agentii economici din industriile energie electrica si termica, metalurgica si constructii de masini. Poluarea provenita din agricultura a scazut substantial fata de perioada 1990, datorita reducerii considerabile a utilizarii ingrasamintelor si a pesticidelor, precum si datorita reducerii si inchiderii fermelor de animale, afirma reprezentantii Administratiei Nationale Apele Romane. Acestia ofera, ca solutii: conservarea, ameliorarea si utilizarea rationala a apelor din bazinul hidrografic, alegerea unor procedee tehnologice nepoluante, folosirea unor consumuri de apa mai reduse, recircularea apelor industriale, micsorarea pierderilor, epurarea optima a apelor, punerea in aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deseurilor la nivel national, regional si local, precum si educarea populatiei, pentru a nu
10

mai arunca gunoaie in albiile raurilor. Ce e de facut? Singura solutie de imbunatatire a calitatii apelor din Romania o constituie utilizarea unor statii de epurare moderne care sa fie in conformitate cu standardele europene.In acest context, Primariile si Consiliile Locale ar trebui sa se implice mai pronuntat in actiuni de curatare a albiilor raurilor, incurajand tinerii si elevii scolilor generale in acest sens. O forma moderna de a ne asigura de calitatea apei pe care o consumam este si apelul la comerciantii de sisteme de tratare si purificare a apei. Directorul general al unei astfel de afaceri, sustine ca garantia pe care o ofera sistemele pe care le comercializeaza provine din faptul ca purificarea se face in fata clientului, evitandu-se, astfel, consumarea apei care trece prin reteaua veche de zeci de ani. Sursele contactate sfatuiesc populatia sa se adreseze directiilor de sanatate publica si operatorilor locali de apa potabila, in cazul in care exista indoieli privind calitatea apei.

CAPITOLUL III METODE DE COMBATERE SI PREVENIRE A POLUARII APEI

11

Principalele metode care se impun in procesul de imbunatatire a calitatii apelor sunt: - depozitarea deseurilor n locuri special amenajate; - reciclarea tuturor materiilor reciclabile; - incetarea folosirii pesticidelor, insecticidelor i a ingrasamintelor; - incetarea folosirii substantelor chimice n apropierea surselor de apa; - pentru spalarea automobilelor sa se foloseasca locuri special amenajate; - resturile menajere, apa rezultata n urma spalarii hainelor i a obiectelor de uz casnic sa fie aruncate direct la canalizare; - folosirea pe cat posibila a materialelor biodegradabile i ale celor reciclabile; - verificarea starii automobilului pentru a evita scurgerile nedorite de benzina i ulei; - reducerea descrcrilor de ape uzate industriale i menajere; - limitarea folosirii fertilizanilor naturali i artificiali n agricultur (utilizarea cantitilor optime la timpul potrivit;) - reducerea eroziunii solului ( reducerea trierilor pdurilor i mpduriri n zonele despdurite, practicarea unei agriculturi corecte care s asigure protecia solului); - mbuntirea proceselor de producie a detergenilor i ngrmintelor minerale prin reducerea cantitii de fosfai ca materie prim; - utilizarea unor tehnologii performante de tratare a apelor care s determine reducerea coninutului de fosfai; - realizarea unor zone tampon pentru colectarea aluviunilor transportate de torente i praie. Mecanice: -recoltare biomas primar;

12

-crearea de cureni artificiali de ap care s asigure amestecarea diferitelor categorii de ape utiliznd pompe; -creterea volumului de ap care tranziteaz lacul; -nlocuirea apei bogate n nutrieni cu ape srace n nutriene fie din pnza freatic fie din ruri nepoluate; -excavarea sedimentelor pentru lacurile nu prea adnci; Metode chimice (utilizarea unor compui organici sau anorganici ca s mpiedice creterea i dezvoltarea vegetaiei acvatice) (Hidrotehnica, 1998). -sulfat de cupru, sruri ferice; -injecia de O2 n hipolimnion i amestecarea straturilor de ap n anumite perioade. a)Asigurarea alimentarii continue cu apa a folosintelor si in special a populatiei prin :

utilizarea surselor de apa existente prin : realizarea de noi sisteme de alimentare cu apa din acumularile existente; realizarea de retele de distributie separate de alimentare cu apa pentru populatie si pentru industrie, in situatia in care exista conditiile tehnico-economice .

utilizarea rationala prin economisirea apei si reducerea pierderilor din sistemele de transport, retelele de distributie a apei, procese tehnologice si minimalizarea consumurilor specifice. b) Imbunatatirea calitatii resurselor de apa la evacuare:

retehnologizarea proceselor de productie prin utilizarea unor eco tehnologii de epurare a apelor uzate;

realizarea de statii de epurare ; identificarea si implementarea unor mijloace de prevenire, limitare si diminuare a efectelor poluarii accidentale; c) Reconstructia ecologica a raurilor:

13

 imbunatatirea si realizarea de habitate corespunzatoare conservarii biodiversitatii naturale; asigurarea de debite corespunzatoare pe cursurile de apa regularizate in scopul protectiei ecosistemelor acvatice; asigurarea continuitatii debitului pe cursurile de apa regularizate pentru facilitarea migratiei speciilor piscicole . d) Reducerea riscului producerii de inundatii: reducerea scurgerii rapide in bazinele de receptie prin lucrari de impaduriri, acoperiri cu vegetatie, amenajare torenti; atenuarea undelor de viitura prin: acumulari cu folosinte complexe, acumulari nepermanente, poldere, zone de inundare dirijata, zone umede; conservarea cursurilor naturale si reducerea lucrarilor de ingradire a scurgerii naturale a cursurilor de suprafata ; imbunatatirea managementului luncilor inundabile prin interzicerea amplasarii constructiilor in zonele inundabile si evacuarea celor existente; lucrari locale de aparare impotriva inundatiilor; imbunatatirea prognozelor inundatiilor si a monitorizarii acestora ; imbunatatirea planurilor de actiune si interventie in caz de calamitati naturale; evaluarea si modelarea locala a impactului schimbarilor climatice globale asupra ciclului natural al apelor de suprafata.

Pentru monitorizarea biodiversitatii vor fi atrase ONG-uri de mediu si institutii de invatamant locale care vot derula in colaborare cu primaria

14

programe de educarea publicului, ecologizare si monitorizare a ecosistemelor naturale si a spatiilor verzi din oras. Pentru zona ape se propune regularizarea tuturor cursurilor de apa ce traverseaz intravilanele. 1. Pentru zonele cu riscuri naturale se propun ca masuri de remediere: - plantarea de vegetaie corespunztoare pentru stabilizarea terenului - regularizarea prului Cracau - consolidarea versantilor afectai de alunecri - realizarea de diguri de aprare 2. n zonele de risc natural se interzic lucrrile de construcii. 3. Pentru mbuntirea calitii apei pentru but se prevede extinderea sistemului centralizat i controlat sanitar al reelei de apa potabila. n paralel trebuie sa se ntreprind masuri de preluare a apelor uzate provenite din gospodriile populaiei sau de la instituii i ageni economici prin extinderea reelei de canalizare i epurarea apelor uzate. 4. Pentru stoparea polurii apelor (exista grajduri amplasate pe malurile praielor la Danesti, funcionare balastiera - Botesti, locuinte ) este necesara instituirea n intravilan a unor zone de protecie sanitara a apelor de suprafaa. Se propune preluarea de apa potabila din surse sigure, inclusiv prin sparea de puuri de captare de adncime, stocarea n rezervoare de apa de unde, o data controlai parametrii de calitate, sa fie trimisa, prin sistem centralizat, n gospodriile populaiei. n jurul captrilor i a rezervoarelor vor fi instituite zone de protecie sanitare (gard la 10 m distanta de construciile existente pentru staiile de pompare i la 20 m la staiile de captare, rezervoare i staii de epurare). Este necesara instituirea regimului de depozitare controlata a deeurilor prin amenajarea de depozite pentru deeuri menajere n vederea stoprii aruncrii de deeuri gospodreti sau de alta natura de-a lungul cursurilor de apa pe terenuri cu risc de infiltraie n subsol. 5. Depozitarea controlata a deseurilor se va realiza prin montarea de
15

containere pe platforme din beton situate la o distanta de cel putin 10.00 m de ferestrele locuintelor. Containerele vor fi ridicate periodic de catre firme specializate. 6. Pentru diminuarea impactului asupra mediului sunt recomandate urmtoarele masuri: - utilizarea tehnologiilor moderne, nepoluante; - prevederea obiectivelor poluante cu instalaii de epurare pentru diminuarea concentraiilor emisiilor n atmosfera - introducerea de tehnologii nepoluante de lucru n agricultura - crearea de perdele de protecie n jurul surselor de emisie a noxelor i creterea suprafeelor cu spatii verzi mai ales n jurul locuinelor individuale i blocurilor de locuine; - organizarea unui serviciu eficient de colectare i depozitarea controlata a deeurilor pe noi amplasamente, n cadrul unor depozite ecologice; - respectarea tehnologiilor de utilizare i tratare a terenurilor cu ngrminte chimice; Sunt multe de facut pentru a impiedica poluarea apelor, dar toate acestea necesita timp, bani i putin efort din partea oamenilor, lucruri pe care majoritatea dintre acestia nu sunt dispusi sa le irosesca doar pentru a salva planeta. Calitatea apei potabile, apele uzate si sistemele de epurare constituie mari probleme pe care Romania le are de rezolvat Multa vreme lipsa fondurilor a constituit argumentul cu care s-au aparat autoritatile. In prezent, in Romania exista 224 statii de epurare a apelor reziduale orasenesti. Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in anul 2004, aproximativ 71% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in rauri, neepurate sau insuficient epurate.

16

Din 1.359 de statii de epurare verificate in anul 2004, 555 de statii, reprezentand 40,8%, au functionat corespunzator, iar restul de 804 statii, adica 59,2% nu s-au ridicat la standardele impuse. Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in anul 2004, aproximativ 71% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in rauri, neepurate sau insuficient epurate. Fata de un volum total evacuat de 3.854,162 milioane metri cubi pe an, peste 2.098 milioane metri cubi, 54,5% constituie ape uzate care trebuie epurate. Din volumul total de ape uzate care necesita tratere, peste 29 %, au fost corespunzator epurate. In rest 614 milioane metri cubi, adica circa 29%, reprezinta ape uzate neepurate si aproape 879 milioane metri cubi, circa 42 %, ape uzate insuficient epurate. Din 1.359 de statii de epurare verificate in anul 2004, 555 de statii, reprezentand 40,8%, au functionat corespunzator, iar restul de 804 statii, adica 59,2% nu s-au ridicat la standardele impuse.Una dintre cauzele situatiei actuale in domeniul tratarii apelor o constituie lipsa banilor. Implementarea directivelor din domeniul alimentarii cu apa si epurarii apelor uzate implica eforturi financiare considerabile. Costurile asociate implementarii standardelor in materie de calitatea apei au fost estimate la circa 15 miliarde euro si vor fi suportate partial de Uniunea Europeana (circa 500 milioane euro anual), bugetul statului si din imprumuturi de la institutiile financiare internationale.

CAPITOLUL IV

17

METODE DE IMBUNATATIRE A CALITATII APEI

n scopul ameliorrii calitii apei potabile sunt folosite mai multe metode, cele mai rspndite fiind urmtoarele: limpezirea, nlturarea prin sedimentare a substanelor n suspensie; decolorarea;dezinfectarea.

Dezintoxicarea presupune eliberarea apei de substane toxice; dezactivarea - eliberarea apei de substane radioactive; desalinizarea - desrarea apei prin nlturarea elementelor minerale.

Limpezirea i decolorarea apei pot fi obinute prin sedimentare un timp ndelungat. Sedimentarea, n condiii naturale, decurge foarte ncet, iar decolorarea practic nu se produce. De aceea pentru a mri eficacitatea acestor procese, nainte de sedimentare n ap se adaug substane chimice, care au proprietatea de a accelera sedimentarea particulelor i de a separa substanele care contribuie la coloraia apei. Coagularea apei este un proces de mrire, agregare a impuritilor coloidale ale apei. Coagularea se termin cu formarea agregatelor vizibile, numite flocoane. Coagularea are loc sub aciunea coagulanilor - srurilor de aluminiu i fier (cel mai des se folosete sulfatul de aluminiu). Calculul preventiv al dozei de coagulant se face n funcie de alcalinitatea i culoarea apei prelucrate, ns neaprat se va concretiza pe cale experimental. Pentru ca procesul de coagulare a apei s decurg mai repede, se folosesc floculanii sintetici (poliacrilamidul .a). Procesul final al limpezirii i decolorrii este filtrarea apei printr-un strat de material granulat (nisip sau antracit).

18

Epurarea apei se poate efectua dup dou scheme: 1. Decantarea i filtrarea lent. 2. Coagularea, decantarea i filtrarea rapid. Decantarea este efectuat n bazine speciale de sedimentare - rezervoare cu adncime de civa metri prin care apa trece permanent cu o vitez foarte mic timp de 4-8 ore. Dac este folosit prima schem, atunci pentru limpezirea definitiv apa se trece printr-un filtru lent. Ultimul prezint un rezervor pe fundul cruia se instaleaz plci de beton sau evi de drenaj cu orificii, deasupra drenajului se aterne un strat de petri, apoi un strat filtrant de nisip cu grosimea de 1 m. Filtrarea prin acest filtru decurge lent, cu o vitez de 0,1-0,3 m/or. Aceste filtre cur apa bine datorit faptului c la reinerea particulelor n stratul de nisip porii se micoreaz, formnd membrana biologic att, nct rein pn la 90-99% bacterii, ou de helmini. La fiecare 1-2 luni se nltur 2-3 cm din stratul superior de nisip, care a devenit murdar. Filtrarea lent este folosit n instalaiile mici de ap. Cnd este folosit schema a doua de curare, n ap se adaug coagulani care permit decolorarea apei, reducerea duratei sedimentrii i folosirea unor filtre rapide. Viteza de filtrare n acest caz e de 5-12 m/ or. Peste 10-15 minute de la nceputul filtrrii apei la suprafaa straturilor de nisip se formeaz pelicula filtrant din particulele sedimentate. Acest proces mrete capacitatea filtrului de a reine toate particulele, microbii etc.Dup 8-12 ore de lucru este necesar a spla filtrul cu un curent de ap curat ce este ndreptat de jos n sus. Filtrele rapide au proprietatea de a reine 80-99 % de bacterii. Filtrele rapide, avnd capacitatea de lucru nalt, sunt folosite la staiile mari de mbuntire a calitii apei. Pentru excluderea pericolului epidemiologic la staiile de alimentare, apa dup filtrare trebuie s fie dezinfectat. CONCLUZII

19

De-a lungul timpului prin ocuparea extensiv a planetei calitatea mediului s-a degradat, grosimea stratului de ozon a sczut, punand intr-o stare critic intreaga planet. Toate acestea au dus la cresterea ingrijorrii legate de poluare a apei. Standardizarea prin filtre care ajuta la o mai mica poluare a apei pot fi de mare utilitate cu condiia s capete obligativitate ca i in cazul msurilor de protecie a mediului. Poluare apei rmne ins o problem inc deschis att ca intensificare obiectiv ct i ca delimitarea subiectiv cci linitea este indispensabil oricrei activiti i mai ales activitile intelectuale.

20