Spirogyra

Specia analizat : Spirogyra

ncadrarea taxonomic: Regn: Protista
ncrengtur(Phyllum): Chlorophyta
Clasa: Zygnematophyceae
Ordin: Zygnematales
Familie: Zygnemataceae
Gen: Spirogyra
Specia: Spirogyra
Descrierea speciei
Mtasea broatei (sau Spirogira) este o alg verde pluricelular format din celule care alctuiesc
un filament lung i subire. n citoplasma ei exista un cloroplast n form de panglic spiralat.
Vara, nmulirea se face asexuat, prin diviziune tranversal, datorit creia filamentul se
alungete continuu. Spre toamn, are loc nmulirea sexuat. Astfel, dou filamente de sex diferit
(unul masculin i unul feminin) se apropiei se dispun paralel..Dou celule, heterotalice, care se
gsesc la aproximativ acelai nivel, emit fiecare cte o proeminen de copulaie, care formeaz
un canal de copulaie , prin reasorbia membranelor secretoare Rezult o singur celul, numit
celula ou( zigot), care se desprinde i cade pe fundul apei. Primavara, ea va da natere unei noi
alge.
Genul Spirogyra este cel mai mare i mai rspndit, cromatoforii au forma unei sau mai multor
panglici spiralate .Cromatoforii sub forma de panglic spiralat sunt de obicei cu marginile
crenate i au o creast , care trece prin mijlocul cromatoforului , nfundndu-se nuntrul lui sub
form de fie mai ntunecoas. Pe partea median a cromatoforilor sunt repartizai n ir
pirenoizii, ncercuii de gruncioare de amidon. Nucleul se gsete pe fii citoplasmatice,
ntotdeauna n centrul celulei,mai prcis a vacuolei,fiind n legtur cu pirenoizii prin nite raze
plasmatice

Ecologia speciei
Spirogyra se ntlnete n bazinele nu prea mari (canale,iazuri) i n zonele de litoral a lacurilor
mari. Ziua algele filamentoase odat cu bulele de oxigen, ce se degaj n procesul fotosintezei,
migreaz n straturile superioare ale apei, iar noaptea se las din nou la fund. Ele formeaz o tin
de culoare verde aprins.Sunt cele mai comune alge verzi din apele noastre dulci.Ele inund
suprafaa blilor i heleteelor artificiale, de cele mai multe ori ntr-un mod de-a dreptul
suprtor.
Speciile genului Spirogyra pot rezistra si la temperaturi mai sczute.

Importana specie
n apele dulci sau marine constituie hrana multor animale. De asemenea, este principala surs
de oxigen pentru respiraia vieuitoarelor din ap!
Algele sunt importante i pentru om. n multe zone ale Globului, ele sunt recoltate i folosite n
alimentaie sau ca nutre pentru animale, ori ngrmnt natural!

Alte informatii
Matasea broastei, este o ciuma ce bantuie in iazul multora, in special in iazurile populate cu
pesti, deci cu concentratie ridicata de nitrati, ale celor expuse la soare excesiv, neintretinute
corespunzator, si/sau neaerate suficient.
Matasea broastei este de multe ori confundata cu alte specii de alge filamentare. Aceste alge
lungi, verzi, asemenea firelor de bumbac, ca si o vata mai rara, dar verde, sunt capabile sa inghita
intreg iazul in foarte scurt timp.
Spre deosebire de algele verzi, planctonice sau similare care traiesc in suspensia apei, matasea
broastei nu poate fi combatut cu ajutorul instalatiilor ultraviolete UVC
Pentru a putea combate problema algelor filamentare este important de stiut care sunt cauzele
aparitiei. Este cea mai inteleapta idee, deoarece majoritatea detinatorilor de iazuri prefera sa
combata simptomele si nu cauzele generatoare de probleme.

Fotografii

Bibliografie
1. Eugen Ghia.1964.Botanic Sistematica. Ed. Didactica i Pedagogic,
Bucureti.66-86pp.
2. M. V. Gorlenko., 1990. Curs de plante inferioare. Ed. Cartea Moldoveneasc
Chiinu.