Acasa Galerie Sfarsit

Muschi

Ferigi

Ocrotiti !

Muschi

Acasa Galerie Sfarsit

Muchii, (Subregnul Bryophita) sau briofitele, cum sunt denumii n literatura tiinific, cuprind aproximativ 25.000 de specii de plante, care descind din primele plante adaptate la mediul terestru. Reprezentantii acestui grup sunt considerati amfibienii plantelor deoarece triesc pe uscat, dar au nevoie de ap pentru reproducere. Mediul lor de via este terestru, n locuri umede i umbroase, fixai pe stnci, trunchiurile copacilor, sol, unde se aglomereaz un numr mare de indivizi i formeaz covoare moi ca de plu. Ei sunt rspndii pe tot globul, ncepnd cu zonele calde i ploiose tot timpul anului, cum este zona ecuatorial i sfrind cu zonele caracterizate prin temperaturi extrem de sczute, cum sunt zonele polare.

Clasificare: Filumul Bryophyta cuprinde trei clase distincte: Clasa Hepaticatae acesta are frunzioare lite, cu form asemntoare lobilor ficatului(hepatocite=celulele ficatului); n general, aceste briofite au simetrie bilateral, iar rizoizii pot fi att unicelulari, ct i pluricelulari Clasa Anthocerotatae - cuprinde briofite cu o morfologie aparte datorita formarii pe tulpinita a unei coloane de tesut in forma de filament, in capatul careia se diferentiaza sporii.

PS : pentru imagini vizitati Galeria !

Clasa Bryatae- cuprinde muschii propriu-zisi sau briatele; se deosebeste de celelalte clase prin Talul pluricelular este compus din celule care au adesea care au simetria radiara si predominanta rizoizilor adesea un unic cloroplast, ca i unele alge, iar peretele celular nu pluricelulari. Acest grup este cel mai numeros conine lignin, ca cel al plantelor superioare. Corpul briofitelor si mai studiat dintre toate briofitele, fiind este difereniat n rizoizi, tulpinie i frunzioare. n aceste raspandit in toate zonele, de la desert la poli. structuri se difereniaz esuturi cu rol de aprare i esuturi fundamentale. n centrul tulpiniei exist celule cu rol conductor, fr a fi adevrate vase conductoare, ca la plantele superioare. Lipsa unui veritabil esut conductor explic talia mic a briofitelor i modul de absorbie al apei. Astfel apa, i odat cu ea srurile minerale, sunt extrase pe toat suprafaa corpului, prin capilaritate i, ca urmare, prezena apei pe suprafaa corpului este important. <<Puterea de imbibiie a unor specii de briofite este impresionant Sphagnum Sp. absoarbe o cantitate de 20 de ori mai mare dect greutatea propriului tal, n condiii de uscciune.>> Dup numrul de cromozomi din celule, o briofit tipic alterneaz ntre dou stri: haploid, care produce gamei i diploid, care produce spori. Starea diploid este total dependent de cea haploid, fiind incapabil de autofotosintez i dezvoltndu-se pe structura haploid ntreaga sa via. Briofitele se nmulesc asexuat, prin fragmentare i propagule. nmulirea sexuat se realizeaz prin spori, produi de organe reproductoare pluricelulare.

Acasa

Galerie
Sfarsit

caracterizate prin prezena n structura lor a unor vase prin care circul seva Ferigile (ncrengtura Pteridophyta) sunt considerate primele cormofite aprute pe uscat, adaptate structural i funcional mediului terestru i mai rar celui acvatic. Se cunosc peste 20000 specii de ferigi, clasificate n aproximativ 300 genuri. Pteridofitele sunt primele cormofite n a cror structur ntlnim esuturi conductoare difereniate n elemente lemnoase i liberiene; din aceast cauz au mai fost denumite i criptogame vasculare sau traheofite.

Plant vascular = nume generic pentru plantele superioare

Ferigi

Acasa

Galerie
Sfarsit

Mediu de viata : Speciile de ferigi cresc ntr-o larg varietate de habitate (mediul natural n care triesc), pe nlimile munilor, pe feele stncoase ale deerturilor, pe cursurile apelor, n cmpuri deschise. Fergile sunt percepute ca specialiste n habitate marginale, reuind s creasc n locuri unde factorii de mediu variai limiteaza ansele de cretere a plantelor cu flori. Patru tipuri de habitat sunt preferate de ferigi: pdurile umede i ntunecoase, crpturile de pe suprafeele stncoase n special pentru a se feri de soare puternic , zonele umede acide incluznd blile i mlatinile i pdurile tropicale

Alcatuire: Tulpina este, cel mai adesea, un rizom (tulpin orizontal) trtor sbpmntean, iar uneori, un stolon trtor pe pmnt sau o tulpin suprateran erect semilemnoas care ajunge pn la 20 m la cteva specii. Frunzele reprezint partea verde fotosintetic a plantei, ele fiind larg crestate. Noile frunze, n mod obinuit, se dezvolt dintr-o spiral strns numit crj. Apoi are loc descreirea frunzei ncepnd cu prile de jos, producndu-se apoi fotosinteza. Frunzele sunt de trei tipuri: - trofofile - sporofile - brofofile Rdcinile sunt structuri nefotosintetice, subpmntene, care preiau apa i nutrienii din sol. Ele sunt ntotdeauna fibroase i, structural, seamn cu rdcinile plantelor cu semine.

PS : pentru imagini vizitati Galeria !

Acasa Galerie Sfarsit

Reproducerea: - poate fi asexuata sau sexuata Pe dosul frunzelor se gsesc nite pete maronii denumite sori, care conin sporangi cu spori. Sporii ajuni la maturitate sunt eliberai i germineaz, dnd natere unui protal care are form de inim i poart la captul ascuit anteridii (ele produc anterozoizi) i la captul opus arhegoane (produc o singur oosfer). n urma fecundaiei rezult celula-ou, din care se dezvolt un embrion, ce va da natere unei ferigi i ciclul se reia. Exist dou generaii: cea gametofitic (de la stadiul de spori, la cel de celul-ou) i cea sporofitic (de la stadiul de celul-ou, la cel de spori).

Una dintre cele mai importante contributii negative a omului la starea generala si la aspectul planetei pe care o populeaza este vanatoarea si neprotejarea speciilor putin numeroase din cadrul florei si al faunei. In decursul mileniilor de ani care au trecut de la aparitia planetei, si putem spune, de la aparitia omului, pe Pamant si-au succedat pozitia de "lider" multe specii de plante si animale, majoritatea acum pe cale de disparitie. Aceste specii, impreuna cu acelea care au aparut mai recent, dar in locuri foarte rare si putine ca numar sunt o componenta la fel de importanta a planetei ca si restul speciilor care o populeaza. Protejarea acestor specii si conservarea lor trebuie sa fie una din problemele principale ale omenirii, si odata cu realizarea acestor probleme, lumea a inceput sa se ocupe de ele, introducand in legile nationale sau mondiale un loc pentru aceste clase "speciale" din flora si fauna, acestea devenind "Plante si Animale Ocrotite. Pentru a avea un rol in ocrotirea acestor categorii, trebuie mai intai sa le cunoastem, asa ca in minutele urmatoare va vom prezenta cateva dintre plantele si animalele ocrotite, in principal de pe teritoriul tarii noastre.

Ocrotiti !

Acasa

Galerie
Sfarsit

Plante

si Animale

Foca Sihastru

Sturioni

Antilopa Saiga

Acasa Galerie Sfarsit

Ursul Brun

Rasul

Foca Sihastru este una din cele mai mari specii de foci din lume. Cantareste peste 250 kg si are 2-3 m lungime. Numele speciei vine de la felul in care arata foca, care pare, ca poarta rasa unui calugar. Blana de pe spatele focilor este maro inchis, uneori neagra, iar cea de pe burta are culoarea galbena. Specia a fost aproape eradicata de catre pescari, deoarece se credea ca le distruge plasele. Actualmente, estimarile spun ca nu exista mai mult de 400 de exemplare. Si perpetuarea unor efective de pesti este periclitata.

Acasa Galerie Sfarsit

Sturionii sunt o clasa de pesti care cuprinde mai multe specii(morun, nisetru, cega, pastruga etc.) Ei se gasesc in principal in Marea Neagra si Marea Caspica, si mai putin in marile din vest. Un kilogram de icre negre de pastruga sau de morun ajunge la 2000 lei. Cele mai mari exemplare de sturioni capturate in Romania au fost de 17 kg la pastruga, 45 kg la nisetru si 350 kg la morun. Un efect nefast asupra lor a avut constructia barajelor si lacurilor de acumulare pe o parte din riurile interne, de pilda sistemul hidroenergetic de la Portile de Fier lsi II. Acestea din urma nu sint dotate cu trecatori pentru specii migratoare precum sturionii, lucru care impiedica reproducerea naturala in zona Cazanelor, spatiu predilect al imperecherii.

Antilopa saiga atrage atentia datorita ciudatului sau nas lung si coroiat, in forma de trompa. Forma nasului este o adaptare la alergatul in viteza prin aerul inghetat al stepelor. Avand cavitate nazala foarte mare, aerul este incalzit inainte de a patrunde in plamani. Antilopele pot alerga in viteza mare o perioada de timp suficient de lunga incat sa scape de haituiala lupilor. In prezent, mai supravietuiesc doar 50.000 de exemplare din cele 4-5 milioane cate erau la nivelul anului 1900. Coarnele antilopei saiga au o valoare foarte mare, initial in medicina chinezeasca si acum in cea mondiala, numarul exemplarelor din aceasta specie scazand datorita braconajului excesiv, dar si din cauza distrugerii habitatului lor natural. Pe teritoriul Romaniei, mai exista cateva exemplare intr-o rezervatie naturala din Botosani.

Acasa Galerie Sfarsit

Specie care poate ajunge pn la 240 de centimetri nlime i la o greutate de 400 de kilograme, ursul brun poate tri pn la 30 de ani n natur i pn la 50 de ani n captivitate. n 2008, n Romnia erau 7.500 de uri bruni i se estima c numrul lor va crete cu aproximativ 200 n fiecare an. Totui, n doar doi ani, n loc s creasc, numrul urilor a sczut, mai ales din cauza ameninrilor la care sunt supui zilnic. Romnia are 6.000 de uri bruni, adic 40% din totalul celor existeni n Uniunea European, potrivit datelor oficiale. Dei este o specie cu probabilitate mic de dispariie, ursul este n pericol din cauza distrugerii habitatului, prin defriri ilegale, prin construcii i prin distrugerea ecosistemului.

Acasa Galerie Sfarsit

Rspndit n trecut n ara noastr, din Munii Banatului pn n cei ai Rodnei, rsil s-a rrit treptat, mai ales dup primul rzboi mondial, cnd prin vnat i momeli otrvite s-a dus o adevrat campanie mpotriva lui. Astfel, in 1950 mai existau 500600 de exemplare. Msurile severe luate de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii a stvilit exterminarea la care fusese sortit, aa ca pantera Carpailor a nceput s-i refac treptat efectivul. I se mai spune pantera inuturilor nordice, datorit apucturilor sale de feroce carnivor. Zoologii l-au numit Lynx lynx. Este cel mai mare felin din ara noastr. Ca urmare a ferocitii sale i a pagubelor ce le aduce, rsul a fost vnat pretutindeni, numrul lui mpuinndu-se mult.

Papucul Doamnei (Cypripedium Calceolus )

Floarea de Colt (Leontopodium alpinum)

Crinul de padure (Lilium martagon)

Acasa Galerie Sfarsit

Garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) Roua cerului (Drosera rotundifolia)

Papucul Doamnei este o specie foarte rara de orhidee. In toata Europa, Papucul Doamnei este pe cale de disparitie si este pe locul intii pe lista plantelor protejate de lege. Multe organizatii au inceput proiecte de inmultire in vitro si repopularea zonelor istorice, unde specia acum nu mai exista, cu plantute obtinute in laborator. Multe autoritati au introdus amenzi exorbitante pentru distrugerea plantei sau a zonei in care ar creste. In Romania, Papucul Doamnei este protejat inca din 1938, prin Decret Regal. Face parte din familia Orchidaceae si se intalneste prin paduri, mai mult sau mai putin umbroase, pe coaste, in tufisuri, de preferinta in terenuri calcaroase, in grupe sporadice.

Floarea de colt sau floarea reginei este o adevarata perla a muntilor nostri, o specie declarata monument al naturii din anul 1933.Planta erbacee, perena, din familia Asteraceae, de o frumusete aparte si totodata cea mai rara din intreaga flora montana creste in muntii calcarosi, in pajistile de pe versantii abrupti si insoriti, sau pe stancarii.Este intalnita in Romania pe stancile aproape inaccesibile omului din Muntii Vrancei,Bucegi,Fagarasului, Maramuresului, etc Floarea de colt este protejata in rezervatii naturale cum ar fi cele din Piatra Craiului, Muntii Bucegi, Ciucas, judetul Alba etc. In rezervatia botanica din Alba floarea de colt coboara la cea mai mica altitudine - circa 600 m - din Europa.

Acasa Galerie Sfarsit

Crinul este una dintre cele mai frumoase si gratioase plante. Crinul de padure (Lilium martagon) face parte din familia Liliaceea si creste in zona padurilor de stejar si fag, fiind o specie mezofila. Poate fi intalnit foarte rar in paduri cu substrat calcaros, molidisuri sau in zona de munte. Este o specie rara, declarata monument al naturii si este ocrotita prin lege. Este o planta salbatica, perena, originara din Europa si infloreste in lunile mai - iunie. Un singur fir de crin de padure poate duce si 50 de flori, dar in general are 10-20 flori! Florile au diverse culori: rosu, roz sau violanceu.

Roua cerului este una din putinele plante carnivore ce pot fi intalnite si in Romania. Specie ocrotita, ea poate fi admirata in turbariile muntoase, majoritatea astazi aflate in rezervatii naturale. Populeaza tinoavele cu muschi de turba de la Timovul Mohos, Poiana Stambei, Sancraieni Ciuc. Planta consuma aproximativ 50 de insecte pe an. Poate fi usor recunoscuta dupa florile de culoare alba si indeosebi dupa frunze, care au pe suprafata lor numerosi peri glandulari cu rol in digerarea insectelor. Perisorii, numiti si tentacule, secreta substante lipicioase care se aduna sub forma unor picaturi stralucitoare de roua, de unde vine si denumirea plantei.

Acasa Galerie Sfarsit

A fost descoperita pe crestele prapastioase ale Pietrei Craiului, de doi botanisti ardeleni, Kotschy si Schott. Aparitia ei a produs senzatie si nedumerire in lumea stiintei. Pe de o parte, ea nu a mai fost gasita in nici un alt loc din lume, si nici macar pe vreuna din culmile muntoase vecine Pietrei Craiului. Pe de alta parte, aceasta garofita nu seamana cu garofitele cunoscute, intrunind caracterele a doua grupe sistematice ale genului: Alpini si Glauci. De astfel originea sa nu este cunoscuta nici azi. Se crede ca planta reprezinta o specie relicta, apartinand unui trunchi din care s-au desprins actualele garofite alpine intalnite in Europa. Supravietuirea ei in Piatra Craiului s-a explica prin pozitia oarecum izolata a masivului. Dar si aici se gaseste ami ales pe culmea vestica a masivului, dinspre valea Dambovitei, la limita dintre etajele subalpin si alpin, ori ratacita prin iarba ce acopera stancariile din partea inferioara a zonei alpine.

Acasa Galerie Sfarsit

Acasa Galerie
Biografie www.wikipedia.ro www.referate.ro www.bioplanet.com www.googleimage.com

Sfarsit