UNIVERSITATEA: LUCIAN BLAGA FACULTATEA DE STIINTE AGRICOLE, INDUSTRIA ALIMENTARA SI PROTECTIA MEDIULUI SPECIALIZARE: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

POLUAREA APEI

AN I

-2010-

Poluarea artificială este la rândul ei :  fizică ( apei .este de strictă actualitate .ingreunează activitatea economică şi pune in pericol viaţa omului .Ea este impusă mai ales de implicaţiile nefaste ale deteriorării mediului asupra calităţii vieţii oamenilor .Cunoaşterea influienţei activităţii umane asupra ecosistemelor naturale .ţuţei . inclusiv a oamenilor .chimici şi sociali .imediat sau intârziate. asupra fiinţei vii. 2 .termică ).  biologică (germeni patogeni) .ex. Poluarea poate fi de două feluri : a) naturală . b) atrificială – care produce modificări ale microclimatului .  chimică (pesticide .cu menţionarea surselor de poluare şi a efectelor lor fizice .: furtuni de nisip . Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura.substanţe organice).gaze . în ultimele doua secole zonele urbane şi industriale au devenit extrem de zgomotoase.care afectează regiuni izolate pe Glob şi are aspect temporar .lichide sub formă gazoasă sau de vapori sau orice formă de energie care introdusă in mediu modifică echilibru ecologic . Poluarea este prezenţa unor substanţe solide . susceptibili de a avea afecte directe sau indirecte . ARGUMENTAŢIA TEMEI Protecţia mediului ambiant constituie problema majoră a societăţii contemporane .sonoră .erupţii vulcanice .INTRODUCERE MEDIUL este un asamblu de factori fizici .

iar restul se reţine din alimente. biologice sau fizice care avariaza calitatea apei. De aceea. pe glob 100 l apă/zi pentru operaţii de spălare. Oamenii care beau apa poluat se pot imbolnavi grav.POLUAREA APELOR Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor. sau apare din metabolism. din care 1. sau de la un continent la altul.Totuşi. în industria plasticului şi în multe alte scopuri. Apa este un factor indispensabil vieţii. Principalii poluanţi Principalii poluanţi sunt materialele chimice. poluarea apei poate ucide un numar mare de pesti. unele o consuma. fiecare avand diferite actiuni: a). Poluanţii pot fi clasificati în opt categorii. în jurul surselor de apă s-a dezvoltat o diversitate de biocenoze şi chiar civilzaţia umană a fost atrasă de aceste zone. 3 . omul utilizează în medie. De exemplu este de 3 l /zi în Africa şi de 1000 l/zi la New York. Consumul de apă a crescut în timp şi 500 km3 în 1974 şi aproximativ 1400 km 3 în anul 2000. lubrifianti. lacurile şi toate acumularile de apa sa aiba un aspect şi un miros neplacut. lacurilor. Acest consum zilnic are valori diferite de la o regiune la alta. a marilor şi oceanelor cu substante daunatoare mediului inconjurator. Poduse petroliere Petrolul şi chimicalele obtinute pe baza de petrol sunt folositi drept combustibili. iar expunerea indelungata poate produce cancer iar la femei pot aparea sarcini cu probleme. şi nu pot supravietui daca apa este infectata cu chimicale toxice care dauneaza microorganismelor. prin esuarea navelor sau prin sparturile conductelor. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. iar în unele cazuri poate ucide toti membrii speciei din zona afectata. diferenţa până la 3-5 l /zi apărând din activităţi fizice şi datorită temperaturii ambiante. pregătirea hranei şi alte activităţi în gospodărie. unele traiesc în ea.5-3 l / zi . Daca este extrem de grava. necesarul minim de apă pentru un om este de 5 l /zi. Toate organismele o contin. Necesarul fiziologic este de 2. În mare parte acesti produsi sunt otravitori pentru animale. Plantele şi animalele au nevoie de apa pura. Nu este recomandat sa se consume pestele şi crustaceele care traiesc în apa infestata. Poluarea face ca paraurile.5-2 l consumă ca atare. apelor subterane. De asemenea este elementul care intretine viata pe Pământ. Aceste produse petroliere ajung în apa în mare parte accidental. pasari şi alte animale.

c).sau se depun pe blana animalelor şi penele pasarilor facandu-le permeabile si astfel animalele mor de frig. d). mor. poluanţi derivati din insecticide. sau impiedicandu-le sa se deplaseze. Cand aceste plate mor se depun pe fundul apei şi microorganismele le descompun. reactive (capabile sa produca gaze toxice sau explozive) sau infamabile. cum ar fi pestii. Chimicale folosite în industria echipamentelor electrice. e). aceste produse incurajeaza cresterea platelor şi algelor. plumbul. pot ajunge în mediu prin deversari şi pot atinge niveluri toxice foarte ridicate prin intermediul lantului trofic. În cantitati mari sunt otravitoare. Cadmiu. Deseurile Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile chimice care pot fi toxice (otravitoare).) Pesticide şi ierbicide Chimicalele. pâna cand ajung la nivele inalte ale lantului trofic devenind extrem de toxice. recoltele tratate cu astfel de ingrasaminte şi consumate în cantitati mari de catre oameni pot produce diaree şi în timp pot afecta rinichii şi ficatul. şi asa mai departe. plumbul poate produce boli mentale. în timpul procesului de descompunere aceste microorganisme consuma o mare parte din oxigenul dizolvat în apa. mine şi chiar sol. care la randul lor sunt consumate de catre alte animale. Ohio a fost atat de poluat incat a luat foc şi a ars timp de cateva ore. dar cele mai des intalnite sunt cele nedegradabile care persista pentru o lunga perioada de timp. povine din ingrasaminte. Plumbul poate ajunge şi el în apa fie prin intermediul unor scurgeri din conducte fie pentru ca intra în componenta unor sisteme de apa mai vechi. Daca nu sunt tratate şi depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele de apa cele mai aproape de locul depozitarii. şi astfel nivelul oxigenului din apa scade în asa masura incat vietatile dependente de oxigen din apa. Azotatii. Cantitatile excesive de materie organica Ingrasamintele şi alti nutrienti folositi pentru cultivarea plantelor în ferme şi gradini pot ajunge foarte usor în apa. 4 . sunt preluate de precipitatii şi astfel apa infestata se scurge în apa paraurilor şi a raurilor. Metalele Metale precum cuprul. b. seleniul ajung în apa din mai multe surse. Odata ajunse în apa. Unele din aceste chimicale sunt biodegradabile şi se descompun repede în substante inofensive sau mai putin nocive. folosite de fermieri din belsug pentru indepartarea daunatorilor. boală de cele mai multe ori mortala. O mare parte din cantitatea de apa potabila este contaminata cu pesticide. La copii. inclusiv industria automobilelor. Mai mult de 14 milioane de americani beau apa contaminata. în 1969 raul Cuyahoga din Cleveland. mercurul. şi Agentia de Protectie a Mediului estimeaza ca mai bine de 30% din sursele de apa suntr infestate. pot produce o forma foarte grava de anemie la copii. Asemenea pesticidelor metalele devin din ce în ce mai concentrate pe masura ce sunt consumate prin intermediul hranei de catre animale. şi pot da nastere unor boli grave.

nu sunt protejate de poluare.) Organismele infectioase Un studiu efectuat în 1994 de Centrul de Prevenire şi Control al Bolilor a descoperit ca mai bine de 900000 de oameni se imbolnavesc annual din cauza organismelor din apa potabila. Cauzele poluarii Poluanţii rezulta în cea mai mare parte în urma activitatilor intreprinse de oameni. Resturile aruncate peste bord pot omora animale marine sau pasari sufocandu-le sau blocandu-le calea sistemului digestiv. Ei pot provoca boli grave copiilor. produsa fie de apa. rezultatul poate fi acela moarte speciilor care nu sunt adaptate vietii în ape calde. Sedimentele Sedimentele sunt particulele de sol deplasate de catre curentii de apa.f). credcand astfel varietatea poluanţilor în aria respectiva. şi dintre acestia mai bine de 900 mor. inundatiile şi caderile de teren pot fi foarte daunatoare pentru ca introduc în apa foarte multe nutrimente. Eroziunea solului. sau în cazul raurilor poate duce la disparitia vegetatiei din zona poluata. batranilor şi oamenilor care sufera deja de alte boli. din ape care se varsa în oceanul sau marea respectiva. apa în care sunt dizolvate chimicale ajunge în tevile de canalizare. pot deveni un pericol daca sunt prezente în cantitati mari. Insa chiar şi cele mai mici schimbari de temperatura în apa vor indeparta speciile care vietuiau acolo şi vor atrage specii noi. g. sunt considerate poluanţi atunci cand ajung în apa potabila. Poluanţii din surse industriale pot ajunge în natura prin tevile de scurgere ale fabricilor sau din rezervoare subterane sparte. Multe din organismele care se gasesc în numar mic în majoritatea surselor de apa. oceane sau mari pentru a fi folosita drept racitor în fabrici şi centrale şi apoi este adusa inapoi la sursa mai calda decat atunci cand a fost luata. din nave sau de pe pltaforme petroliere esuate pe tarm. Poluanţii ajung în apa fie de pe maluri. Orasele şi alte zone populate pot contribui şi ele la poluarea apei. aparand astfel poluare prin canitati mari de materie organica. vant sau precipitatii. lacuri. Poluarea termala poate grabi procesul biologic la plante şi animale sau poate reduce cantitatea de oxigen din apa. şi intr-un tarziu în alte surse de apa. uneori industriile varsa mari cantitati de poluanţi în canalizarile oraselor. daca acestea le inghit 5 . Oceanle şi marile. vaste cum sunt. Apa poluata poate rezulta şi din mine unde apa a intalnit în calea sa roci bogate în minerale sau substantele chimice care au fost folosite pentru a extrage aceste roci. Poluarea termala Apa este deseori luata din rauri. Paraziti precum Giardia lamblia şi Cryptosporidium parvum ajung deseori în sursele de apa potabila. h).

germeni patogeni. Ploaia acida poate cadea în zone unde exista lacuri şi rauri. . de calitatea 3 (utilizate în irigaţii şi utilizări mai puţin pretenţioase) în proporţie de 10% şi de calitatea 4 (ape degradate) care reprezintă 17-18% din totalul reţelei naţionale.poluarea semnificativă a unor râuri importante face prohibitivă utilizarea lor.râurile interioare sunt dispuse neuniform pe teritoriu. ocupând locul 21 în Europa (cf. de calitatea 2 (ape utilizate în industriile pretenţioase) costituind 24% din total. în 1991. de la cosurile unei centrale electrice.Pierderile de petrol de obicei au loc doar prin intermediul accidentelor. substanţe organice. 6 . Al dilea mare accident inregistrat a avut loc în Golful Mexic în 1979 cand nava Ixtoc 1 a deversat în mare 530 milioane de litri de petrol. etc. De exemplu. .fluviul Dunărea. este la inceput considerat ca poluare a atmosferei. fluviul Dunărea (apele Mării Negre nu sunt luate în considerare datorită dificultăţilor tehnice şi economice de desalinizare ). Calitatea apei este stabilită cu ajutorul unor indicativi specifici de poluare: concentraţia de amoniu. Insa cea mai mare varsare de petrol a avut loc în timpul razboiului din Golf. la limita sudică a teritoriului. dioxidul de sulf. şi apoi infiltrandu-se în Pământ şi afectand apele subterane. Curentii de aer poluati se amesteca cu vaporii de apa. fomeaza acid sulfuric diluat şi ajunge pe Pământ sub forma ploii acide. deversand în mare 910 milioane delitri de petrol.şi din apele subterane. de pe coasta franceza în 1978. azotaţi. deoarece: . România este o ţară bogată în resursele de apă. cand fortele Iraq-iene au distrus 8 rezervoare şi terminaluri de pe tarm în Kuwait. devenind astfel o forma de poluare a apei afectand sau chiar eliminand speciile care traiesc în locurile respective. La fel. prezentând. Din punct de vedere al calităţii lor. lacuri naturale sau artificiale. azotiţi. În ciuda aparenţelor din unele zone. ca în cazul epavelor Amoco Cadiz. se foloseşte în mică măsură. RESURSELE DE APĂ ALE ROMÂNIEI Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri interioare. şi gunoiul poate creea poluare a apei daca apa de ploaie se strecoara printre deseuri absorbind toxinele. şi Exxon Valdez în Alaska în 1992. resursele de apă pot fi clasificate în 4 categorii: de calitatea 1 (ape care pot fi folosite pentru consumul populaţiei) reprezentând 48-50% din total. variaţii importante de debite în timp şi în spaţiu. datorită poziţiei sale excentrice. Statisticii Naţiunilor Unite) în condiţiile în care dispune de numai 1700 m 3 de apă timp de un an pentru un locuitor. Aceste resurse nu pot fi utilizate fară importante investiţii pentru lucrări de amenajare hidrografică şi instalaţii de epurare. cea mai importantă resursă de apă. în acelaşi timp. Poluarea apei poate fi cauzata şi de alte tipuri de poluare.

. Evoluţia marcată în domeniul apei reflectă o disproporţie între eforturile de amenajare a resurselor de apă şi grija insuficientă în folosirea lor. datorită debitului foarte mare. respectiv folosirea unor norme exagerate de apă la irigarea culturilor.40 miliarde m3 în anul 1989. . în raport cu cele utilizate în alte ţări. care antreneauă o diluţie foarte mare a apelor recepţionate. ceea ce ar avea. din care 11% apă potabilă pentru populaţie şi domeniul public. numai 22% s-au epurat corespunzător. Astfel. dar mai ales menţinerea unor situaţii de utilizare neraţională şi de risipă a apei. Creşterea consumului de apă a fost însoţită de creşterea cantităţilor de apă uzată evacuată. iar circa 28% s-au evacuat în receptorii naturali fără epurare.fabricarea sodei prin procedeul Solvay. Tendinţele actuale duc la solicitarea exagerată a resurselor de apă. din totalul apelor reziduale evacuate.promovarea unor tehnologii de producţie puternic poluante. produsă în special prin chimizarea agriculturii cu îngrăşîminte şi pesticide din ce în ce mai numeroase şi în cantităţi tot mai mari.Fluviul Dunărea. cât şi sub aspectul intensificării poluării. 44% pentru industrie şi 45% pentru irigaţii. m3.necorelarea creşterii capacităţilor de producţie şi a dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare. 7 . are o calitate globală ce se înscrie în limitele categoriei 1 şi 2. fără a fi corelată cu execuţia instalaţiilor de epurare la capacităţile necesare. de la combinatele de celuloză şi hârtie Dej şi Zărneşti. cât şi de insuficienţa dotării cu sisteme de măsurare a cantităţilor de apă prelevate şi evacuate. dezvoltarea economico-socială. totodată.creşterea rapidă a ponderii poluării difuze. perturbând echilibrul acestor resurse. fiind necesare instalaţii de tratare costisitoare. de pierderi de apă în reţelele de distribuţie şi de risipă de apă. . ca şi de lipsa unui sistem de pârghii economice. depozitare şi gestionare a deşeurilor şi a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate. Acestea sunt generate atât de perpetuarea unor tehnologii de fabricaţie mari consumatoare de apă în industrie. Creşterea de peste 15% a cerinţelor de apă reflectă. efecte nefavorabile asupra însăşi dezvoltării economico-sociale a ţării. de circa 10 mld. abandonate în ţările dezvoltate economic(de exemplu: producerea celulozei prin procedeul sulfitic. ca şi faptul că acest gen de poluare nu poate fi uşor de depistat şi prevenit. în anul 1990.realizarea unor obiective industriale şi zootehnice gigant. în parte. . Cauzele principale ale înrăutăţirii globale a calităţii resurselor de apă se pot sintetiza astfel: .exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor de epurare existente . Apele subterane au calitatea depreciată considerabil. atât sub aspectul extinderii zonelor.lipsa unui sistem organizat de colectare. . În raport cu resursele de apă relativ limitate. zootehnie şi piscicultură. de la 1.4 miliarde m3 în anul 1950 – la circa 20. de la Ocna Mureşului şi Govora). în ultimii ani. cerinţele cu apă au cunoscut o creştere continuă. circa 50% s-au epurat ineficient. Se constată astfel imposibilitatea utilizării directe a acestora ca apă potabilă.

sistematizarea reţelelor de distribuţie a apelor. utilizabile. Deşi în ultimii 20 de ani au fost alocate fonduri pentru instalaţii antipoluante.dezvoltarea capacităţii de producţie fără asigurarea concomitentă a realizării instalaţiilor de epurare şi respectiv de purificare a gazelor nocive.recircularea şi reutilizarea apei. Datorită acestui fapt.legislaţie şi administraţie. cu mari cheltuieli. Din totalul reţelei hidrografice a ţării. SITUAŢIA APELOR DIN ROMÂNIA DIN PUNCT DE VEDERE AL POLUĂRII Starea actuală a factorilor de mediu în ţara noastră. necesită ample acţiuni pentru reducerea substanţială a potenţialului poluant şi pentru refacerea ecosistemelor afectate. distribuţia pe categorii de ape este următoarea: . . . ca şi retribuirea lui la un nivel minim faţă de alte ramuri. care pot fi.lipsa personalului calificat. reducerea cotelor de energie şi fiabilitatea redusă a unor utilaje. în prezent aproximativ 20% din lungimea cursurilor de apă supravegheate (~20000 km) sunt degradate. . . în special. deosebit de critică. . reprezintă o altă cauză care a contribuit la apariţia unor deficienţe majore în funcţionarea la parametrii proiectaţi a acestor instalaţii.participarea publicului.18% (19700 km) se încadrează în categoria a IV-a de calitate.exploatării necorespunzătoare a instalaţiilor. ajungându-se în prezent să funcţioneze peste 4900 de staţii de epurare a apei şi peste 15000 de instalaţii de purificare a gazelor evacuate din procesele tehnologice. improprii pentru orice utilizare.12% se încadrează în categoria a III-a de calitate.reducerea ritmului de creştere a consumului de apă în toate ramurile economiei naţionale. . 8 . . .Elaborarea şi implementarea eficientă a unei politici naţionale pentru utilizarea raţională a resurselor de apă impune următoarele priorităţi: .protecţia apei împotriva poluării. a cerinţei de apă proaspătă din sursă şi consumul nerecuperabil de apă. .raţionalizarea şi economisirea în utilizare în scopul reducerii la minim a necesarului de apă. în zonele afectate de activităţi antropice. contribuţia acestora la reducerea poluării mediului a fost insuficientă datorită: . lipsa pieselor de schimb.

care prin tratare. coloana vertebrală a Transilvaniei. din care au aviz de funcţionare numai 3223. adică 52%. Lăpuş şi Someş.A. În acelaşi timp. Tisa 35%. ce au costat milioane. 9 . alterându-i calităţile. Aceşti poluanţi crează un şoc tragic echilibrului ecologic al râului Mureş. puţin pretenţioşi la condiţiile de mediu. Alt afluent. din care numai 2574. Mureş. oferim câteva exemple de situaţii constatate în ultimii ani. Poluarea reţelei hidrografice a dus la dispariţia faunei pe segmente importante de râu. scoica. Mureş.30% se încadrează în categoria a II-a de calitate. S. Prut 20%. Vişeu. degradarea se păstrează la 35%. râul ajunge la un grad de degradare biologică de 45-50% vara şi 60-70% iarna. Doar două unităţi. la fel de toxice. Unităţile miniere şi metalurgice din Maramureş au evacuat. În aval de Tg. În aval de localitatea Gorneşti. Mai la nord se înregistrează alte statistici negative. crescătoria de porci amplifică poluarea. Pentru a ilustra gradul de poluare al apelor de suprafaţă din ţara noastră. Argeş 22%. este ameninţat să se rupă sub apăsarea nemiloasă a industrializării. 240t fier etc. 3. au produs pagube de 700 mil. Cavnic. În aval de oraşul Reghin se deversează cca 250 l/sec./m3 la 1-2 buc. recul şi lostriţa au dispărut din faună. Nu este doar o crimă ecologică. se spune. afectând grav râurile Săsar.A. fenoli. Siret 31%. lei în fiecare an. în fiecare an. când râul se autoepurează parţial. Mureş 22%. prin poluarea şi nerecuperarea substanţelor utile deversate. Sistemul actual de dezinfectare a apei Mureş prin clorinare dă naştere la trihalometani (substanţe cancerigene). zac nefolosite de ani de zile. Vulcăniţa. Bârsa îl sufocă.). s-a redus la 80 buc. o apă moartă.2% funcţionează corespunzător. fosfaţi. Chiar şi după câţiva zeci de kilometri în aval. detergenţi. Romplumb. apă uzată. Râul Mureş. la care se adaugă şocul poluant al oraşului Tg. m3 de ape uzate. Diminuarea oxigenului din apă duce la existenţa a doar două grupe de viermi. La ora actuală există 4831 de instalaţii de epurarea a apelor. iar staţiile de epurare. ci şi o risipă uriaşă. Phoenix şi S. de exemplu: Ialomiţa 48%.5 m3/oră apă uzată (menajeră şi industrială). Multe asemenea întreprinderi nu au nici măcar autorizaţii de funcţionare. precum şi a Mării Negre. Vedea 23%. Olt 42%. care reprezintă 25-35% din volumul total al debitului râului şi care conţine: compuşi ai azotului./m3.. cu un conţinut de 10000 t suspensii (350t cupru. adică 53. care filtrează 40 l/zi de apă. celelalte specii s-au redus: somonul. 50 mil. trebuie menţionat faptul că gradul de poluare se menţine ridicat chiar în condiţiile în care unităţile economice nu mai funcţionează la parametrii proiectaţi. pot fi folosite şi ca sursă de apă potabilă. aduce “otravă” scursă de la Colorom Codlea. Combinatele chimice de la Victoria şi Govora “contribuie” sârguincioase cu substanţe organo-clorurate. ştiuca. Sursele de poluare a apelor evidenţiate sunt în număr de 6097. aducându-i substanţele deversate de Fabrica de celuloză şi hârtie din Zărneşti. În aceste condiţii proliferează o bacterie filamentoasă care colmatează conductele termocentralei Iernut. Oltul este.

staţii de epurare a apelor uzate la instalaţia furnal-aglomerare. Noxele de 20-21 g/m3/lună. datorită spălării lor de pe platformă şi antrenării în circuitul natural al apei. 10 . saci filtranţi cu garanţie calitativă. cât mai ales cu negru de fum şi noxele ce le degajă continuu. Recent (după 1989) s-au instalat circa 8000 de electrofiltre.ureea este de 40-50 mg/l. Implicaţiile sociale sunt cele care dictează această politică. la un debit continuu de peste 40 m3/sec. costul de fabricaţie este mult mai mare decât pe piaţa externă. dintre Călimani şi Bârgău şi până jos. roşii-portocalii. Lacurile de acumulare din aval de Piatra Neamţ – Racova. Costul amenajărilor antipoluante este foarte mare. victimă pe termen lung a poluării de aici. faţă de 26 mg/l C. precum şi mortalitatea infantilă crescută. Repercursiunile poluării asupra copiilor constau în frecvenţa mare a bolilor pulmonare şi cardio-vasculare. Aceste produse reprezintă 80% din producţia societăţii Azomureş.ionul de amoniu se situează la 17-18 mg/l. . formează acidul azotic care afectează direct culturile vegetale. de la Platforma chimică Săvineşti – Roznov. .Combinatul chimic Azomureş nu are tehnica şi tehnologiile proiectate să se încadreze la standardele internaţionale de protecţie a mediului. Devine firească întrebarea. Trece prin două judeţe – Neamţ şi Bacău – şi ajunge la vărsare corespunzătoare categoriei a III-a de calitate. în care: . formează o ceaţă deasupra oraşului Tg.A. Poluarea accidentală joacă şi ea un rol important în balanţa negativă a agresării mediului acvatic. Mediile lunare ale concentraţiei ionilor poluanţi cresc în perioadele ploioase. Coşurile de dispersie (cu înălţimea h=78-106m) aruncă în atmosferă oxizi de azot. sunt variabile. În aceste condiţii.M. Coşurile celor două uzine domină cerul nu atât cu înălţimea lor. numiţi “cozi de vulpe”. (înscriindu-se în categoria a III-a de calitate). apa cea repede. aceştia provin de la Fabrica de celuloză şi hârtie din Piatra Neamţ. funcţie de anotimp. Râul Târnava. un grad mare de poluare. faţă de maxim admis de 2.ionul nitric se situează la 70 mg/l. Deşi sub concentraţia maximă admisă. De sus. Amoniacul gazos. fiind degradate în cea mai mare parte din timp. Mediul cel mai poluat continuă să fie apa. este de mult abiotic.A. devine aproape otravă.. mai ales pe vreme umedă. Degradarea provine de la afluenţii industriali. în ceea ce priveşte negrul de fum. Gârleni şi Lilieci – în care afluează debitele râului Bistriţa de pe albia veche şi de pe canalul UHE prezintă. În judeţul Neamţ. Mureş. de ce nu alternativa cu achiziţionarea de pe piaţa externă? Am scăpa de poluare. faţă de 17 g/m3/lună maxim admis. în Siret.M. de asemenea. Bistriţa.7 mg/l. faţă de concentraţia maximă admisă (C.) de 6 mg/l. Mediul aerian este şi el afectat. pe timp de ploaie.

Exploatările de gospodărie comunală a localităţilor urbane din judeţ. ceea ce reprezintă 0. nitriţi. întrucât evacuările de ape uzate din judeţul Neamţ afectează apa Bistriţei. Existenţa amoniului din apa impurificată blochează clorul introdus pentru dezinfecţie. infecţiile renale. Au crescut. încă din 1986. între 69. formând cloramină. Fabrica de postav din Buhuşi. morbiditatea generală a crescut. Se asigură 33. clorul nemaifiind eficient. Combinatul chimic din Borzeşti. Există şi pericolul contaminării radioactive a pânzei de apă freatică. pierderi masive de 11 . întrucât a fost complet afectată pânza freatică. pentru amoniac între 10.5mg/l. În municipiul Bacău. Combinatul de prelucrare a lemnului Comăneşti. înregistrând un indice de 719. cantitatea de apă este insuficientă pentru populaţie. deşeu de la Combinatul de îngrăşăminte chimice Bacău. Combinatul de îngrăşăminte chimice. anemiile. urmărite în apa distribuită populaţiei oraşului Bacău. Sursele principale de poluare sunt: din Bacău. Valorile indicatorilor chimic curenţi. bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat. Acţiunea substanţelor organice şi a altora are efecte mutagene şi cancerigene asupra oamenilor. în 1986 şi 2. a căror calitate este grav afectată sunt râurile Bistriţa. intoxicaţiile acute cu nitriţi (la sugari). bolile infecţioase şi parazitare. nitraţi. în permanenţă.76mg/l. Valorile au oscilat. m3/an. 42% sunt de categoria I.8 cazuri la 1000 de locuitori. Rapiditatea cu care este influenţată pânza subterană demonstrează că solul din zonă este saturat de poluanţi şi nu mai poate reprezenta o barieră pentru reţinerea lor prin filtrare. În 1989. prin infiltrarea în sol a apei de ploaie ce solvă parţial radiul prezent în haldele de fesgips. 20% de categoria a II-a. Se dă.5mg/l.Cursurile de ape din judeţul Bacău.4mg/l în 1990 (faţă de valoarea admisă 1012 mg/l). 23% de categoria a III-a de calitate. unde în ultimii ani nivelul mortalităţii infantile a fost mai mare decât media pe ţară. Trotuş. în 1986 şi 4. situaţie ce nu mai poate fi corectată.8mg/l în 1990 (nu este admisă prezenţa lui). apă nepotabilă din punct de vedere chimic. incidenţa fiind mai crescută în mediul urban şi în principal în grupa de vârstă 0-14 ani.456 m3/loc/zi. în 1989 şi 28. analizate fizicochimic. Pe primul loc se situează afecţiunile aparatului digestiv. Siret. urmează bolile aparatului respirator. Întreprinderea pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Bacău. amoniac.2 mg/l în 1989 (prevederile STAS = 0 mg/l). la copii. Combinatul petrochimic. pentru substanţe organice. respectiv ale lacului Galbeni folosit pentru aprovizionarea municipiului. iar 15% sunt degradaţi. în vreme ce evacuările apelor reziduale din Bacău influenţează calitatea apelor râului Siret. timp de 10-20 de ani. Problema aprovizionării cu apă a municipiului Bacău nu va fi corespunzător rezolvată. în consum. La acestea se adaugă apele uzate menajere. înregistrează o depăşire netă a concentraţiilor maxim admisibile în substanţe organice. din Oneşti. Din cei 611 km din râurile principale ale judeţului Bacău. pentru nitriţi între 0. Rafinăria Dărmăneşti.3 mil. au fost semnalate distrugeri masive ale florei şi faunei. Implicaţiile s-au regăsit mai ales în sănătatea copiilor din Bacău. Tot ca efecte. Combinatul de hârtie şi celuloză.

cel de la Satul Nou şi Fabrica de zahăr de la Babadag otrăveşte lacul Babadag la care se adaugă complexele avicole şi de taurine de la Nalbant. în baza prevederilor Convenţiei Internaţionale a patrimoniului natural şi cultural universal. nitriţi. Ultimele depăşind de 20 până la 50 de ori limitele admise. aflat în vizită la Bucureşti şi nu este de mirare. Ori. în primul rând. toate. ţările estice au putut atrage atenţia asupra gravităţii stării ecologice a acestei mări. Comunitatea ştiinţifică internaţională a devenit tot mai receptivă la problematica acestui important 12 . Şi când vorbim de protecţia Dunării trebuie avut î vedere apartenenţa ei la o largă zonă a Europei Centrale. poziţia numărul unu pe lista obiectivelor cu valoare universală. Odată cu dezintegrarea lagărului comunist. Totul se varsă în Dunăre. Călăraşi. Complexul de porci Baia poluează lacul Goloviţa. Iar noi sporim “sinistra zestre”. Nu sunt staţii de epurare la Tulcea. Afectarea fluviului duce la degradarea Deltei. Marea Neagră. fluviul primeşte 11600 tone suspensii şi 1600 tone substanţe biodegradabile pe care le duce spre mare. în loc să dea viaţă. O dovedesc indicii de calitate de la secţiunea Baziaş comparativ cu indicii de la nitraţi. Comitetul Internaţional UNESCO a recunoscut necesitatea includerii sale în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei. în Dunăre. Această zonă ocupă pe teritoriul României.substanţe utile evacuate în apele uzate. prin braţul Sf. exploatarea minieră de la Altân-Tepe. Iată că un râu. Aşa. porturile lipsite de orice apărare împotriva reziduurilor petroliere ori de altă natură provenite de la nave. de exemplu. mai recent şi la metalele grele şi produsele petroliere. Sursele de poluare. calitatea necorespunzătoare a celei existente. sunt: combinatele chimice şi metalurgice. Substanţele ucigătoare se varsă. pe parcursul a 179km. Referitor la Dunăre. căci adună tot răul de la munţii Pădurea Neagră încoace. ori un accident petrolier s-ar solda cu consecinţe dezastruoase asupra faunei şi florei. încă de la începutul secolului obiectul cercetării ştiinţifice. ca mare semiînchisă şi unicat hidrogeologic. Dăieni etc. Brăila. nu s-a reuşit menţinerea calităţii apelor care intră în România la secţiunea Baziaş. în majoritate cu Dunărea. a făcut. “Dunărea este bolnavă”. Multiplicarea noxelor şi asaltul factorilor poluanţi asupra mediului pe teritoriul judeţului Tulcea configurează o stare de lucruri alarmantă. Delta Dunării şi anexele sale genetice au statutul de zonă cu regim special de protecţie. zootehnia. Nu există în zonă nici o instalaţie pentru prelucrarea reziduurilor. acuta lipsă de apă potabilă în municipiul Bacău (de 70%). lacurile. şi. pentru Dunăre. În judeţul Mehedinţi. spunea comandantul Cousteau. Apele din interiorul ţării noastre sunt foarte poluate şi prin urmare procesul natural de autoepurare nu reuşeşte să menţină calitatea de la intrarea Dunării pe teritoriul românesc. de unde se evacuează mari cantităţi de dejecţii. otrăveşte. bineînţeles. dar nici la Galaţi. legate. Victimele sunt. Gheorghe. fenoli. astfel încât apele uzate menajere şi o parte din apele reziduale industriale sunt deversate direct în Dunăre.

În anul 1992. În această privinţă. care împiedică viaţa. de aceeaşi anvergură. GEF a acceptat finanţarea unor programe internaţionale pentru Marea Neagră.). În plus. Marea Neagră prezintă particularitatea de a avea la suprafaţă un strat de apă oxigenată. Scade dramatic biodiversitatea. în 1991. cu experienţa cărui s-a reuşit stimularea cercetării şi demararea unui program internaţional privind Marea Neagră. Procesul continuă. România. o expediţie la care au participat toate ţările riverane de la acea dată: Rusia. .U. peştele s-a împuţinat dramatic. În afară de ţările riverane şi de cele europene cu tradiţii în cercetarea oceanografică. care nu permite decât existenţa câtorva specii microbiologice. consideră chiar o prioritate ameliorarea situaţiei ecologice a Mării Negre. Creşte continuu poluarea. pentru prima dată. acoperirea cvasi-sinoptică a mării în multe planuri de cercetare. inaugurat la Viena. Adevărul despre Marea Neagră este trist. Tot mai frecvent şi pe zone tot mai întinse. s-au realizat alte două campanii oceanografice.. şosele etc. în doar două săptămâni. în anumite lacuri. Dâmboviţa şi Ialomiţa. compus in Programul ONU pentru protecţia mediului. element indispensabil vieţii. Cooperarea internaţională se impune ca o condiţie fundamentală a unei minime şanse de succes în ce priveşte ameliorarea situaţiei mediului. ci întreaga comunitate internaţională. cu Institutul oceanografic Wood Hole. problematica este la fel de complexă. Bulgaria şi Turcia. Stridii nu mai există demult în dreptul litoralului nostru. Programul. iar în adânc un altul cu hidrogen sulfurat. Ucraine. Dunărea fiind principalul cărăuş de reziduuri dintr-o Europă puternic industrializată. POLUAREA APEI ÎN BUCUREŞTI .ecologică a zonelor înscrise şi protejarea lor cu perdele de protecţie (pădure). Uni experţi vorbesc deja de o criză ecologică gravă. care alimentează 13 . creşte. Problematica Mării Negre nu priveşte numai statele riverane. Programul ONU pentru dezvoltare şi Banca Mondială. un prestigios organism internaţional. “Global Environment Facility” (GEF). midiile aproape au dispărut. pentru Delta Dunării. un rol important revine şi S. tot mai evidentă. chiar dramatic.segment planetar. apare fenomenul de hipozie – scăderea concentraţiei de oxigen. Sursele de apă brută de suprafaţă din bazinele Argeş.A.dotarea cu sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu. la capătul drumului ei se află România şi Marea Neagră. nivelul hidrogenului sulfurat. . S-a realiza.amenajarea spaţiilor verzi publice / private şi stabilirea unui raport ecologic între acestea şi suprafeţele ocupate de construcţii (clădiri. Toate acestea au repercursiuni directe asupra calităţii apei şi a plajei. Astfel. a organizat.

O problemă ecologică specifică în legătură cu apele subterane din zona Bucureştiului este aceea de creştere (în ultimii ani) a nivelului apelor freatice. Cauzele acestei creşteri anormale sunt metroul şi pierderile de apă din reţelele de distribuţie termoficare. “Rhizopoda”. prin cele cca. Efectele negative ale acestei creşteri a nivelului pânzei freatice constau în: . în medie cu cca. “Ciliata”. Majoritatea acestor pierderi nu se regăsesc în canalizare. (Regia de Gospodărirea Apelor din Bucureşti). din care sunt alimentate cu apă multe obiective. “Flagelata”. fier (peste 0. Procesul continuă. drenurile de la metrou funcţionează parţial şi sporadic.A. STAS). cu pericolul imediat – proliferarea ţânţarilor şi a instabilităţii la seisme. Utilizarea tot mai largă a surselor de apă subterană în scop potabil şi industrial a dus la depistarea unor tipuri de impurificatori specifici unor zone. este extrem de periculos şi greu de remediat. sunt în general acceptabile calitativ. pe lângă instituirea unor zone de protecţie sanitară riguroasă. .pătrunderea excesului de apă freatică din nisipurile de la Colentina prin lentilele discontinue de argilă în straturile de la Frăţeşti. Pericolul potenţial de infestare a surselor de apă pentru Bucureşti este foarte mare şi el justifică pe deplin conjugarea eforturilor celor două regii implicate R. ele conducând pe lângă zidul metroului la creşterile importante a nivelului din subterane. Se înregistrează. 400 de foraje existente şi exploatate. O măsură iminentă este mărirea anticipării informaţiilor referitoare la poluările accidentale şi aplicarea unei diluţii corespunzătoare. forajele din zona Sârbi.A. 270 cm. deşi în zonele limitrofe nivelul apei din pânza freatică este într-o continuă coborâre (de ani de zile). depăşiri ale conţinutului în ioni de amoniu (3-8 mg NH4/l).inundarea conductelor de alimentare cu apă şi a celor de termoficare. Analiza indicatorilor chimici pentru determinarea caracterului poluant al apei a pus în evidenţă un conţinut de substanţe organice care depăşesc limitele admisibile de potabilitate. (Regia Apelor Române) şi R.1 mg/l cf.R. Sursele de poluare concentrate şi difuze sunt slab monitorizate în vederea aplicării unor măsuri ferme. dar apare adesea necesitatea de sterilizare avansată. alge de tip “Bacillariophyta”. impurificatori care ridică probleme noi atât în privinţa determinării naturii poluării. Multe din aceste foraje au fost infestate cu apă din freatic şi s-a interzis folosirea lor (forajele de la Căminele Politehnicii de la Leu.capitala. care să evite o clorinare avansată. Analiza biologică şi bacteriologică (microscopică) a dus la identificare unor bacterii de tip “Zooglea” care apar datorită aglomerărilor de substanţe organice care devin substrat de proliferare a acestor formaţiuni. cele din Crângaşi). fosfat (proveniţi probabil din solul mineral sau din infiltrarea îngrăşămintelor fosfatice în pânza freatică). La suprafaţa acestora s-a evidenţiat existenţa unor bacterii filamentoase.B.inundarea subsolurilor unor clădiri.G. cât şi în privinţa modalităţilor îndepărtării acestora. . S-au pus în evidenţă fero14 . de asemenea.

48 mg KMnO4/l la 4.R. • Depozitarea deseurilor în locuri special amenajate. nu are încă finalizată o staţie de epurare şi are în schimb numeroase zone-problemă (deficitare) în ceea ce priveşte alimentarea şi evacuarea apelor reziduale (cartierele Chitila. • Incetarea folosirii pesticidelor. care se alimentează cu apă din subteran. presupunând şi operaţia de filtrare lentă. cu care s-a obţinut o reducere substanţială a conţinutului de substanţe organice. apa rezultata în urma spalarii hainelor şi a obiectelor de uz casnic sa fie aruncate direct la canalizare. COMBATEREA POLUARII APEI • Sunt multe de facut pentru a impiedica poluarea apelor. Ferentari şi chiar zona centrală).B. • Incetarea folosirii substantelor chimice în apropierea surselor de apa. insecticidelor şi a ingrasamintelor.1 KMnO4/l pentru apa potabilă. prin R. • Resturile menajere. bani şi putin efort din partea oamenilor. iar Primăriei. pe cărbune activ granulat sau nisip. • Pentru spalarea automobilelor sa se foloseasca locuri special amenajate. 15 . protecţia mediului presupune costuri suplimentare de producţie care pot influenţa negativ performanţele economico-financiare ale unităţilor productive.A. îi revine sarcina de refacere a canalizării de alimentaţie şi de termoficare. cu un puternic efect antibactericid.A. prima care se impune a fi luată de R. când s-au obţinut în plus reduceri substanţiale la azotiţi şi amoniu. de la 12. Valorile găsite la indicatorul bacteriologic (la 37°C) s-au apropiat / au depăşit limita maximă admisă pe standardul de potabilitate (STAS 1342-91). dar toate acestea necesita timp. Este important de amintit că Bucureştiul. performanţe situate în limite critice în cazul multor întreprinderi. din Dâmboviţa şi Argeş. este aceea de repunere în funcţiune la întreaga capacitate a drenurilor de la metrou şi urmărirea sistematică a forajelor. s-a recurs la metode specifice. Urmărind datele obţinute prin supravegherea şi monitorizarea calităţii apei de băut s-a putut estima impactul acesteia asupra stării de sănătate a consumatorilor . Pentru eliminarea pericolului de poluare bacteriană. Metoda este mai laborioasă.G. • Verificarea starii automobilului pentru a evita scurgerile nedorite de benzina şi ulei. Dintre măsurile administrative. În România. • Folosirea pe cat posibila a materialelor biodegradabile şi ale celor reciclabile. • Reciclarea tuturor materiilor reciclabile. cum ar fi: metoda de oxidare cu permanganat de potasiu.bacterii şi bacterii sulfat-reducătoare. lucruri pe care majoritatea dintre acestia nu sunt dispusi sa le irosesca “doar pentru a salva planeta”.

1978. Editura Albatros . MATEI BORNEA . Editura Tehnica. – “Un singur Pământ”. – “Probleme globale ale omenirii”.1992 . Bucurest. CORNELIA PAPADOPOL . Bucuresti.• Daca doriti mai multe informatii sau doriti sa va implicati direct în salvarea surselor de apa prezentati-va la cea mai apropiata institutie ecologica ! BIBLIOGRAFIE: -ANGELESCU ANCA:”Protecţia mediului ambiant” -RĂUŢĂ CORNELIU mediului înconjurător” şi CÂRSTEA STELIAN:”Poluarea şi protecţia -LESTER BROWN:”Probleme globale ale omenirii” -Poluarea şi protecţia mediului . 16 . Editura Ştinţifică . Bucureşti 1975 -Poluarea apei . -BROWN L.Bucureşti 1984 -NEGUT S. Editura Ştiinţifică şi eniclopedică .Ing.Dr.VIRGIL SPULBER.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful