UNIVERSITATEA: LUCIAN BLAGA FACULTATEA DE STIINTE AGRICOLE, INDUSTRIA ALIMENTARA SI PROTECTIA MEDIULUI SPECIALIZARE: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

POLUAREA APEI

AN I

-2010-

 chimică (pesticide .ţuţei .INTRODUCERE MEDIUL este un asamblu de factori fizici .: furtuni de nisip . b) atrificială – care produce modificări ale microclimatului .Ea este impusă mai ales de implicaţiile nefaste ale deteriorării mediului asupra calităţii vieţii oamenilor . în ultimele doua secole zonele urbane şi industriale au devenit extrem de zgomotoase. susceptibili de a avea afecte directe sau indirecte .lichide sub formă gazoasă sau de vapori sau orice formă de energie care introdusă in mediu modifică echilibru ecologic . Poluarea poate fi de două feluri : a) naturală . Poluarea artificială este la rândul ei :  fizică ( apei .chimici şi sociali . ARGUMENTAŢIA TEMEI Protecţia mediului ambiant constituie problema majoră a societăţii contemporane .substanţe organice).care afectează regiuni izolate pe Glob şi are aspect temporar . Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura.este de strictă actualitate . inclusiv a oamenilor .sonoră .cu menţionarea surselor de poluare şi a efectelor lor fizice .gaze .Cunoaşterea influienţei activităţii umane asupra ecosistemelor naturale . 2 .termică ).ex.ingreunează activitatea economică şi pune in pericol viaţa omului .imediat sau intârziate. Poluarea este prezenţa unor substanţe solide .  biologică (germeni patogeni) . asupra fiinţei vii.erupţii vulcanice .

Aceste produse petroliere ajung în apa în mare parte accidental. Daca este extrem de grava. Poduse petroliere Petrolul şi chimicalele obtinute pe baza de petrol sunt folositi drept combustibili. diferenţa până la 3-5 l /zi apărând din activităţi fizice şi datorită temperaturii ambiante. lubrifianti. De asemenea este elementul care intretine viata pe Pământ. unele o consuma. Apa este un factor indispensabil vieţii. iar în unele cazuri poate ucide toti membrii speciei din zona afectata.5-2 l consumă ca atare. lacurilor. pe glob 100 l apă/zi pentru operaţii de spălare. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În mare parte acesti produsi sunt otravitori pentru animale. poluarea apei poate ucide un numar mare de pesti. apelor subterane. în jurul surselor de apă s-a dezvoltat o diversitate de biocenoze şi chiar civilzaţia umană a fost atrasă de aceste zone. Toate organismele o contin. De exemplu este de 3 l /zi în Africa şi de 1000 l/zi la New York. Plantele şi animalele au nevoie de apa pura. a marilor şi oceanelor cu substante daunatoare mediului inconjurator. Poluanţii pot fi clasificati în opt categorii. Poluarea face ca paraurile. iar restul se reţine din alimente. pregătirea hranei şi alte activităţi în gospodărie. Acest consum zilnic are valori diferite de la o regiune la alta.Totuşi. lacurile şi toate acumularile de apa sa aiba un aspect şi un miros neplacut. unele traiesc în ea. în industria plasticului şi în multe alte scopuri. Nu este recomandat sa se consume pestele şi crustaceele care traiesc în apa infestata. necesarul minim de apă pentru un om este de 5 l /zi. Oamenii care beau apa poluat se pot imbolnavi grav. sau de la un continent la altul. pasari şi alte animale.5-3 l / zi . iar expunerea indelungata poate produce cancer iar la femei pot aparea sarcini cu probleme. 3 . omul utilizează în medie. Necesarul fiziologic este de 2. Consumul de apă a crescut în timp şi 500 km3 în 1974 şi aproximativ 1400 km 3 în anul 2000. Principalii poluanţi Principalii poluanţi sunt materialele chimice. şi nu pot supravietui daca apa este infectata cu chimicale toxice care dauneaza microorganismelor.POLUAREA APELOR Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor. fiecare avand diferite actiuni: a). sau apare din metabolism. prin esuarea navelor sau prin sparturile conductelor. din care 1. De aceea. biologice sau fizice care avariaza calitatea apei.

dar cele mai des intalnite sunt cele nedegradabile care persista pentru o lunga perioada de timp. cum ar fi pestii. pâna cand ajung la nivele inalte ale lantului trofic devenind extrem de toxice. Azotatii. Daca nu sunt tratate şi depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele de apa cele mai aproape de locul depozitarii.) Pesticide şi ierbicide Chimicalele. poluanţi derivati din insecticide. În cantitati mari sunt otravitoare. mor. povine din ingrasaminte. folosite de fermieri din belsug pentru indepartarea daunatorilor. sau impiedicandu-le sa se deplaseze. Deseurile Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile chimice care pot fi toxice (otravitoare). 4 . plumbul poate produce boli mentale. Asemenea pesticidelor metalele devin din ce în ce mai concentrate pe masura ce sunt consumate prin intermediul hranei de catre animale. sunt preluate de precipitatii şi astfel apa infestata se scurge în apa paraurilor şi a raurilor. c). Metalele Metale precum cuprul. seleniul ajung în apa din mai multe surse. Cantitatile excesive de materie organica Ingrasamintele şi alti nutrienti folositi pentru cultivarea plantelor în ferme şi gradini pot ajunge foarte usor în apa. şi Agentia de Protectie a Mediului estimeaza ca mai bine de 30% din sursele de apa suntr infestate. Plumbul poate ajunge şi el în apa fie prin intermediul unor scurgeri din conducte fie pentru ca intra în componenta unor sisteme de apa mai vechi. reactive (capabile sa produca gaze toxice sau explozive) sau infamabile. Odata ajunse în apa. în timpul procesului de descompunere aceste microorganisme consuma o mare parte din oxigenul dizolvat în apa. Cand aceste plate mor se depun pe fundul apei şi microorganismele le descompun. inclusiv industria automobilelor. O mare parte din cantitatea de apa potabila este contaminata cu pesticide. pot produce o forma foarte grava de anemie la copii. şi asa mai departe. e). d). Cadmiu. aceste produse incurajeaza cresterea platelor şi algelor.sau se depun pe blana animalelor şi penele pasarilor facandu-le permeabile si astfel animalele mor de frig. mercurul. Ohio a fost atat de poluat incat a luat foc şi a ars timp de cateva ore. plumbul. recoltele tratate cu astfel de ingrasaminte şi consumate în cantitati mari de catre oameni pot produce diaree şi în timp pot afecta rinichii şi ficatul. La copii. Chimicale folosite în industria echipamentelor electrice. Mai mult de 14 milioane de americani beau apa contaminata. care la randul lor sunt consumate de catre alte animale. b. Unele din aceste chimicale sunt biodegradabile şi se descompun repede în substante inofensive sau mai putin nocive. şi pot da nastere unor boli grave. mine şi chiar sol. boală de cele mai multe ori mortala. în 1969 raul Cuyahoga din Cleveland. şi astfel nivelul oxigenului din apa scade în asa masura incat vietatile dependente de oxigen din apa. pot ajunge în mediu prin deversari şi pot atinge niveluri toxice foarte ridicate prin intermediul lantului trofic.

uneori industriile varsa mari cantitati de poluanţi în canalizarile oraselor. nu sunt protejate de poluare. aparand astfel poluare prin canitati mari de materie organica. şi intr-un tarziu în alte surse de apa. h). Oceanle şi marile. Poluarea termala Apa este deseori luata din rauri. Sedimentele Sedimentele sunt particulele de sol deplasate de catre curentii de apa. Resturile aruncate peste bord pot omora animale marine sau pasari sufocandu-le sau blocandu-le calea sistemului digestiv. sau în cazul raurilor poate duce la disparitia vegetatiei din zona poluata. Apa poluata poate rezulta şi din mine unde apa a intalnit în calea sa roci bogate în minerale sau substantele chimice care au fost folosite pentru a extrage aceste roci. sunt considerate poluanţi atunci cand ajung în apa potabila. Orasele şi alte zone populate pot contribui şi ele la poluarea apei. daca acestea le inghit 5 . din nave sau de pe pltaforme petroliere esuate pe tarm. pot deveni un pericol daca sunt prezente în cantitati mari. Cauzele poluarii Poluanţii rezulta în cea mai mare parte în urma activitatilor intreprinse de oameni. Insa chiar şi cele mai mici schimbari de temperatura în apa vor indeparta speciile care vietuiau acolo şi vor atrage specii noi. apa în care sunt dizolvate chimicale ajunge în tevile de canalizare. rezultatul poate fi acela moarte speciilor care nu sunt adaptate vietii în ape calde. vant sau precipitatii. Ei pot provoca boli grave copiilor. inundatiile şi caderile de teren pot fi foarte daunatoare pentru ca introduc în apa foarte multe nutrimente. g. Poluarea termala poate grabi procesul biologic la plante şi animale sau poate reduce cantitatea de oxigen din apa. oceane sau mari pentru a fi folosita drept racitor în fabrici şi centrale şi apoi este adusa inapoi la sursa mai calda decat atunci cand a fost luata. din ape care se varsa în oceanul sau marea respectiva. Paraziti precum Giardia lamblia şi Cryptosporidium parvum ajung deseori în sursele de apa potabila. Eroziunea solului. Multe din organismele care se gasesc în numar mic în majoritatea surselor de apa.) Organismele infectioase Un studiu efectuat în 1994 de Centrul de Prevenire şi Control al Bolilor a descoperit ca mai bine de 900000 de oameni se imbolnavesc annual din cauza organismelor din apa potabila. lacuri. Poluanţii ajung în apa fie de pe maluri.f). şi dintre acestia mai bine de 900 mor. vaste cum sunt. produsa fie de apa. Poluanţii din surse industriale pot ajunge în natura prin tevile de scurgere ale fabricilor sau din rezervoare subterane sparte. credcand astfel varietatea poluanţilor în aria respectiva. batranilor şi oamenilor care sufera deja de alte boli.

în acelaşi timp.şi din apele subterane. de la cosurile unei centrale electrice. este la inceput considerat ca poluare a atmosferei. datorită poziţiei sale excentrice. Calitatea apei este stabilită cu ajutorul unor indicativi specifici de poluare: concentraţia de amoniu. fomeaza acid sulfuric diluat şi ajunge pe Pământ sub forma ploii acide. La fel. Din punct de vedere al calităţii lor. Curentii de aer poluati se amesteca cu vaporii de apa. cand fortele Iraq-iene au distrus 8 rezervoare şi terminaluri de pe tarm în Kuwait. se foloseşte în mică măsură. ocupând locul 21 în Europa (cf. cea mai importantă resursă de apă. De exemplu. ca în cazul epavelor Amoco Cadiz. . devenind astfel o forma de poluare a apei afectand sau chiar eliminand speciile care traiesc în locurile respective. dioxidul de sulf. germeni patogeni.fluviul Dunărea. de calitatea 3 (utilizate în irigaţii şi utilizări mai puţin pretenţioase) în proporţie de 10% şi de calitatea 4 (ape degradate) care reprezintă 17-18% din totalul reţelei naţionale.poluarea semnificativă a unor râuri importante face prohibitivă utilizarea lor. de pe coasta franceza în 1978. RESURSELE DE APĂ ALE ROMÂNIEI Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri interioare.râurile interioare sunt dispuse neuniform pe teritoriu. În ciuda aparenţelor din unele zone. variaţii importante de debite în timp şi în spaţiu. de calitatea 2 (ape utilizate în industriile pretenţioase) costituind 24% din total. deversand în mare 910 milioane delitri de petrol. fluviul Dunărea (apele Mării Negre nu sunt luate în considerare datorită dificultăţilor tehnice şi economice de desalinizare ). . Aceste resurse nu pot fi utilizate fară importante investiţii pentru lucrări de amenajare hidrografică şi instalaţii de epurare. Poluarea apei poate fi cauzata şi de alte tipuri de poluare. la limita sudică a teritoriului. deoarece: . România este o ţară bogată în resursele de apă. substanţe organice. Al dilea mare accident inregistrat a avut loc în Golful Mexic în 1979 cand nava Ixtoc 1 a deversat în mare 530 milioane de litri de petrol. etc. şi apoi infiltrandu-se în Pământ şi afectand apele subterane. Statisticii Naţiunilor Unite) în condiţiile în care dispune de numai 1700 m 3 de apă timp de un an pentru un locuitor. Ploaia acida poate cadea în zone unde exista lacuri şi rauri.Pierderile de petrol de obicei au loc doar prin intermediul accidentelor. resursele de apă pot fi clasificate în 4 categorii: de calitatea 1 (ape care pot fi folosite pentru consumul populaţiei) reprezentând 48-50% din total. şi Exxon Valdez în Alaska în 1992. şi gunoiul poate creea poluare a apei daca apa de ploaie se strecoara printre deseuri absorbind toxinele. în 1991. Insa cea mai mare varsare de petrol a avut loc în timpul razboiului din Golf. azotaţi. lacuri naturale sau artificiale. azotiţi. 6 . prezentând.

44% pentru industrie şi 45% pentru irigaţii. de la 1. abandonate în ţările dezvoltate economic(de exemplu: producerea celulozei prin procedeul sulfitic. . Apele subterane au calitatea depreciată considerabil. Cauzele principale ale înrăutăţirii globale a calităţii resurselor de apă se pot sintetiza astfel: .creşterea rapidă a ponderii poluării difuze. în parte.realizarea unor obiective industriale şi zootehnice gigant. Creşterea de peste 15% a cerinţelor de apă reflectă. circa 50% s-au epurat ineficient. ca şi de lipsa unui sistem de pârghii economice. în ultimii ani. de pierderi de apă în reţelele de distribuţie şi de risipă de apă. Creşterea consumului de apă a fost însoţită de creşterea cantităţilor de apă uzată evacuată. Astfel. iar circa 28% s-au evacuat în receptorii naturali fără epurare. cât şi sub aspectul intensificării poluării. numai 22% s-au epurat corespunzător. Tendinţele actuale duc la solicitarea exagerată a resurselor de apă. produsă în special prin chimizarea agriculturii cu îngrăşîminte şi pesticide din ce în ce mai numeroase şi în cantităţi tot mai mari. are o calitate globală ce se înscrie în limitele categoriei 1 şi 2. cerinţele cu apă au cunoscut o creştere continuă. de la Ocna Mureşului şi Govora). din totalul apelor reziduale evacuate. efecte nefavorabile asupra însăşi dezvoltării economico-sociale a ţării. respectiv folosirea unor norme exagerate de apă la irigarea culturilor. fără a fi corelată cu execuţia instalaţiilor de epurare la capacităţile necesare. totodată. . din care 11% apă potabilă pentru populaţie şi domeniul public. . . perturbând echilibrul acestor resurse.fabricarea sodei prin procedeul Solvay.exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor de epurare existente . ceea ce ar avea.promovarea unor tehnologii de producţie puternic poluante. m3. de circa 10 mld. în raport cu cele utilizate în alte ţări. dar mai ales menţinerea unor situaţii de utilizare neraţională şi de risipă a apei. .40 miliarde m3 în anul 1989.necorelarea creşterii capacităţilor de producţie şi a dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare. cât şi de insuficienţa dotării cu sisteme de măsurare a cantităţilor de apă prelevate şi evacuate.lipsa unui sistem organizat de colectare. Se constată astfel imposibilitatea utilizării directe a acestora ca apă potabilă. ca şi faptul că acest gen de poluare nu poate fi uşor de depistat şi prevenit. Evoluţia marcată în domeniul apei reflectă o disproporţie între eforturile de amenajare a resurselor de apă şi grija insuficientă în folosirea lor. Acestea sunt generate atât de perpetuarea unor tehnologii de fabricaţie mari consumatoare de apă în industrie. 7 . atât sub aspectul extinderii zonelor.4 miliarde m3 în anul 1950 – la circa 20. zootehnie şi piscicultură. în anul 1990. de la combinatele de celuloză şi hârtie Dej şi Zărneşti. dezvoltarea economico-socială.Fluviul Dunărea. care antreneauă o diluţie foarte mare a apelor recepţionate. datorită debitului foarte mare. În raport cu resursele de apă relativ limitate. fiind necesare instalaţii de tratare costisitoare. depozitare şi gestionare a deşeurilor şi a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate.

raţionalizarea şi economisirea în utilizare în scopul reducerii la minim a necesarului de apă. . 8 .protecţia apei împotriva poluării. lipsa pieselor de schimb.18% (19700 km) se încadrează în categoria a IV-a de calitate. în special.reducerea ritmului de creştere a consumului de apă în toate ramurile economiei naţionale. .legislaţie şi administraţie. care pot fi. contribuţia acestora la reducerea poluării mediului a fost insuficientă datorită: . deosebit de critică. reducerea cotelor de energie şi fiabilitatea redusă a unor utilaje. . Deşi în ultimii 20 de ani au fost alocate fonduri pentru instalaţii antipoluante. utilizabile.lipsa personalului calificat. Din totalul reţelei hidrografice a ţării. distribuţia pe categorii de ape este următoarea: .dezvoltarea capacităţii de producţie fără asigurarea concomitentă a realizării instalaţiilor de epurare şi respectiv de purificare a gazelor nocive. necesită ample acţiuni pentru reducerea substanţială a potenţialului poluant şi pentru refacerea ecosistemelor afectate. .12% se încadrează în categoria a III-a de calitate. a cerinţei de apă proaspătă din sursă şi consumul nerecuperabil de apă. ca şi retribuirea lui la un nivel minim faţă de alte ramuri. . reprezintă o altă cauză care a contribuit la apariţia unor deficienţe majore în funcţionarea la parametrii proiectaţi a acestor instalaţii. .participarea publicului. cu mari cheltuieli.exploatării necorespunzătoare a instalaţiilor. Datorită acestui fapt.recircularea şi reutilizarea apei.sistematizarea reţelelor de distribuţie a apelor.Elaborarea şi implementarea eficientă a unei politici naţionale pentru utilizarea raţională a resurselor de apă impune următoarele priorităţi: . ajungându-se în prezent să funcţioneze peste 4900 de staţii de epurare a apei şi peste 15000 de instalaţii de purificare a gazelor evacuate din procesele tehnologice. în prezent aproximativ 20% din lungimea cursurilor de apă supravegheate (~20000 km) sunt degradate. improprii pentru orice utilizare. . . SITUAŢIA APELOR DIN ROMÂNIA DIN PUNCT DE VEDERE AL POLUĂRII Starea actuală a factorilor de mediu în ţara noastră. . în zonele afectate de activităţi antropice.

Vulcăniţa. la care se adaugă şocul poluant al oraşului Tg. La ora actuală există 4831 de instalaţii de epurarea a apelor. Tisa 35%. adică 52%. În aval de localitatea Gorneşti. ce au costat milioane. oferim câteva exemple de situaţii constatate în ultimii ani. Aceşti poluanţi crează un şoc tragic echilibrului ecologic al râului Mureş. Vişeu. aducându-i substanţele deversate de Fabrica de celuloză şi hârtie din Zărneşti. iar staţiile de epurare. crescătoria de porci amplifică poluarea. de exemplu: Ialomiţa 48%. zac nefolosite de ani de zile. Poluarea reţelei hidrografice a dus la dispariţia faunei pe segmente importante de râu. este ameninţat să se rupă sub apăsarea nemiloasă a industrializării. o apă moartă. s-a redus la 80 buc. Râul Mureş. recul şi lostriţa au dispărut din faună. Diminuarea oxigenului din apă duce la existenţa a doar două grupe de viermi.. scoica. Pentru a ilustra gradul de poluare al apelor de suprafaţă din ţara noastră. lei în fiecare an. Sursele de poluare a apelor evidenţiate sunt în număr de 6097. care filtrează 40 l/zi de apă. care reprezintă 25-35% din volumul total al debitului râului şi care conţine: compuşi ai azotului.A.). S. adică 53. Siret 31%. din care au aviz de funcţionare numai 3223. râul ajunge la un grad de degradare biologică de 45-50% vara şi 60-70% iarna./m3. la fel de toxice. Oltul este. Mai la nord se înregistrează alte statistici negative. Phoenix şi S. Doar două unităţi.2% funcţionează corespunzător. când râul se autoepurează parţial. Sistemul actual de dezinfectare a apei Mureş prin clorinare dă naştere la trihalometani (substanţe cancerigene). Nu este doar o crimă ecologică. afectând grav râurile Săsar. fenoli. prin poluarea şi nerecuperarea substanţelor utile deversate. degradarea se păstrează la 35%. Lăpuş şi Someş. se spune. aduce “otravă” scursă de la Colorom Codlea. În acelaşi timp. precum şi a Mării Negre. din care numai 2574. Multe asemenea întreprinderi nu au nici măcar autorizaţii de funcţionare. În aceste condiţii proliferează o bacterie filamentoasă care colmatează conductele termocentralei Iernut. care prin tratare. cu un conţinut de 10000 t suspensii (350t cupru. Prut 20%. ci şi o risipă uriaşă. Vedea 23%.5 m3/oră apă uzată (menajeră şi industrială). Olt 42%. alterându-i calităţile. În aval de oraşul Reghin se deversează cca 250 l/sec.A. puţin pretenţioşi la condiţiile de mediu. Romplumb. Mureş 22%. coloana vertebrală a Transilvaniei. Alt afluent. apă uzată. Chiar şi după câţiva zeci de kilometri în aval. detergenţi. Unităţile miniere şi metalurgice din Maramureş au evacuat. Mureş.30% se încadrează în categoria a II-a de calitate. fosfaţi./m3 la 1-2 buc. în fiecare an. 3. Bârsa îl sufocă. Cavnic. Mureş. au produs pagube de 700 mil. Combinatele chimice de la Victoria şi Govora “contribuie” sârguincioase cu substanţe organo-clorurate. celelalte specii s-au redus: somonul. În aval de Tg. trebuie menţionat faptul că gradul de poluare se menţine ridicat chiar în condiţiile în care unităţile economice nu mai funcţionează la parametrii proiectaţi. Argeş 22%. 240t fier etc. 50 mil. m3 de ape uzate. ştiuca. 9 . pot fi folosite şi ca sursă de apă potabilă.

Mediul aerian este şi el afectat. Gârleni şi Lilieci – în care afluează debitele râului Bistriţa de pe albia veche şi de pe canalul UHE prezintă. Implicaţiile sociale sunt cele care dictează această politică. Mediul cel mai poluat continuă să fie apa. costul de fabricaţie este mult mai mare decât pe piaţa externă. roşii-portocalii. (înscriindu-se în categoria a III-a de calitate). formează o ceaţă deasupra oraşului Tg. În aceste condiţii.7 mg/l. devine aproape otravă. în Siret. Devine firească întrebarea. Poluarea accidentală joacă şi ea un rol important în balanţa negativă a agresării mediului acvatic. . Degradarea provine de la afluenţii industriali. Trece prin două judeţe – Neamţ şi Bacău – şi ajunge la vărsare corespunzătoare categoriei a III-a de calitate. Repercursiunile poluării asupra copiilor constau în frecvenţa mare a bolilor pulmonare şi cardio-vasculare. Amoniacul gazos. precum şi mortalitatea infantilă crescută. fiind degradate în cea mai mare parte din timp. Noxele de 20-21 g/m3/lună. Aceste produse reprezintă 80% din producţia societăţii Azomureş. este de mult abiotic. de la Platforma chimică Săvineşti – Roznov. pe timp de ploaie. Deşi sub concentraţia maximă admisă. dintre Călimani şi Bârgău şi până jos. De sus. Mureş. în ceea ce priveşte negrul de fum.ionul nitric se situează la 70 mg/l. faţă de maxim admis de 2. Recent (după 1989) s-au instalat circa 8000 de electrofiltre. Costul amenajărilor antipoluante este foarte mare.ureea este de 40-50 mg/l. Coşurile de dispersie (cu înălţimea h=78-106m) aruncă în atmosferă oxizi de azot.ionul de amoniu se situează la 17-18 mg/l.. Lacurile de acumulare din aval de Piatra Neamţ – Racova.A. de asemenea. saci filtranţi cu garanţie calitativă. un grad mare de poluare. Bistriţa. formează acidul azotic care afectează direct culturile vegetale. staţii de epurare a apelor uzate la instalaţia furnal-aglomerare. în care: . sunt variabile.M. mai ales pe vreme umedă. faţă de concentraţia maximă admisă (C. În judeţul Neamţ.Combinatul chimic Azomureş nu are tehnica şi tehnologiile proiectate să se încadreze la standardele internaţionale de protecţie a mediului. victimă pe termen lung a poluării de aici.) de 6 mg/l. Coşurile celor două uzine domină cerul nu atât cu înălţimea lor.A. apa cea repede. la un debit continuu de peste 40 m3/sec.M. cât mai ales cu negru de fum şi noxele ce le degajă continuu. de ce nu alternativa cu achiziţionarea de pe piaţa externă? Am scăpa de poluare. aceştia provin de la Fabrica de celuloză şi hârtie din Piatra Neamţ. Râul Târnava. faţă de 17 g/m3/lună maxim admis. numiţi “cozi de vulpe”. datorită spălării lor de pe platformă şi antrenării în circuitul natural al apei. funcţie de anotimp. faţă de 26 mg/l C. 10 . . Mediile lunare ale concentraţiei ionilor poluanţi cresc în perioadele ploioase.

5mg/l. Există şi pericolul contaminării radioactive a pânzei de apă freatică. între 69.8mg/l în 1990 (nu este admisă prezenţa lui). 20% de categoria a II-a. Existenţa amoniului din apa impurificată blochează clorul introdus pentru dezinfecţie. în consum.76mg/l. situaţie ce nu mai poate fi corectată. incidenţa fiind mai crescută în mediul urban şi în principal în grupa de vârstă 0-14 ani. deşeu de la Combinatul de îngrăşăminte chimice Bacău. ceea ce reprezintă 0. morbiditatea generală a crescut. au fost semnalate distrugeri masive ale florei şi faunei. Valorile au oscilat. înregistrează o depăşire netă a concentraţiilor maxim admisibile în substanţe organice. urmează bolile aparatului respirator.3 mil. în 1989 şi 28. m3/an. infecţiile renale. pentru nitriţi între 0. Acţiunea substanţelor organice şi a altora are efecte mutagene şi cancerigene asupra oamenilor. analizate fizicochimic. Au crescut. Din cei 611 km din râurile principale ale judeţului Bacău. pentru amoniac între 10. Sursele principale de poluare sunt: din Bacău. timp de 10-20 de ani.8 cazuri la 1000 de locuitori. La acestea se adaugă apele uzate menajere.4mg/l în 1990 (faţă de valoarea admisă 1012 mg/l). în vreme ce evacuările apelor reziduale din Bacău influenţează calitatea apelor râului Siret. în 1986 şi 4. pierderi masive de 11 . întrucât a fost complet afectată pânza freatică.2 mg/l în 1989 (prevederile STAS = 0 mg/l). Problema aprovizionării cu apă a municipiului Bacău nu va fi corespunzător rezolvată. Combinatul de îngrăşăminte chimice. Rapiditatea cu care este influenţată pânza subterană demonstrează că solul din zonă este saturat de poluanţi şi nu mai poate reprezenta o barieră pentru reţinerea lor prin filtrare. clorul nemaifiind eficient. Rafinăria Dărmăneşti. a căror calitate este grav afectată sunt râurile Bistriţa. Siret. Combinatul de prelucrare a lemnului Comăneşti. Combinatul petrochimic. formând cloramină. întrucât evacuările de ape uzate din judeţul Neamţ afectează apa Bistriţei. iar 15% sunt degradaţi. nitraţi. în 1986 şi 2. Întreprinderea pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Bacău. urmărite în apa distribuită populaţiei oraşului Bacău. În municipiul Bacău. bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat. respectiv ale lacului Galbeni folosit pentru aprovizionarea municipiului. În 1989. Fabrica de postav din Buhuşi. înregistrând un indice de 719.Cursurile de ape din judeţul Bacău. apă nepotabilă din punct de vedere chimic. prin infiltrarea în sol a apei de ploaie ce solvă parţial radiul prezent în haldele de fesgips. amoniac. Implicaţiile s-au regăsit mai ales în sănătatea copiilor din Bacău.456 m3/loc/zi. Valorile indicatorilor chimic curenţi. nitriţi. încă din 1986. Combinatul chimic din Borzeşti. în permanenţă.5mg/l. Tot ca efecte. intoxicaţiile acute cu nitriţi (la sugari). Pe primul loc se situează afecţiunile aparatului digestiv. la copii. din Oneşti. Trotuş. cantitatea de apă este insuficientă pentru populaţie. bolile infecţioase şi parazitare. Combinatul de hârtie şi celuloză. Exploatările de gospodărie comunală a localităţilor urbane din judeţ. 42% sunt de categoria I. Se asigură 33. anemiile. pentru substanţe organice. Se dă. 23% de categoria a III-a de calitate. unde în ultimii ani nivelul mortalităţii infantile a fost mai mare decât media pe ţară.

ca mare semiînchisă şi unicat hidrogeologic. În judeţul Mehedinţi. nu s-a reuşit menţinerea calităţii apelor care intră în România la secţiunea Baziaş. Ultimele depăşind de 20 până la 50 de ori limitele admise. prin braţul Sf. Ori. şi. “Dunărea este bolnavă”. Dăieni etc. Iar noi sporim “sinistra zestre”. Această zonă ocupă pe teritoriul României. Brăila. bineînţeles. zootehnia. în majoritate cu Dunărea. ţările estice au putut atrage atenţia asupra gravităţii stării ecologice a acestei mări. fluviul primeşte 11600 tone suspensii şi 1600 tone substanţe biodegradabile pe care le duce spre mare. Comunitatea ştiinţifică internaţională a devenit tot mai receptivă la problematica acestui important 12 .substanţe utile evacuate în apele uzate. Multiplicarea noxelor şi asaltul factorilor poluanţi asupra mediului pe teritoriul judeţului Tulcea configurează o stare de lucruri alarmantă. otrăveşte. căci adună tot răul de la munţii Pădurea Neagră încoace. Nu sunt staţii de epurare la Tulcea. Gheorghe. lacurile. astfel încât apele uzate menajere şi o parte din apele reziduale industriale sunt deversate direct în Dunăre. O dovedesc indicii de calitate de la secţiunea Baziaş comparativ cu indicii de la nitraţi. pentru Dunăre. sunt: combinatele chimice şi metalurgice. Complexul de porci Baia poluează lacul Goloviţa. mai recent şi la metalele grele şi produsele petroliere. Aşa. Delta Dunării şi anexele sale genetice au statutul de zonă cu regim special de protecţie. în loc să dea viaţă. a făcut. acuta lipsă de apă potabilă în municipiul Bacău (de 70%). Şi când vorbim de protecţia Dunării trebuie avut î vedere apartenenţa ei la o largă zonă a Europei Centrale. Referitor la Dunăre. Afectarea fluviului duce la degradarea Deltei. Substanţele ucigătoare se varsă. legate. calitatea necorespunzătoare a celei existente. Apele din interiorul ţării noastre sunt foarte poluate şi prin urmare procesul natural de autoepurare nu reuşeşte să menţină calitatea de la intrarea Dunării pe teritoriul românesc. în Dunăre. poziţia numărul unu pe lista obiectivelor cu valoare universală. Marea Neagră. Odată cu dezintegrarea lagărului comunist. porturile lipsite de orice apărare împotriva reziduurilor petroliere ori de altă natură provenite de la nave. ori un accident petrolier s-ar solda cu consecinţe dezastruoase asupra faunei şi florei. toate. fenoli. Totul se varsă în Dunăre. de unde se evacuează mari cantităţi de dejecţii. Iată că un râu. dar nici la Galaţi. Victimele sunt. pe parcursul a 179km. Călăraşi. spunea comandantul Cousteau. în primul rând. Comitetul Internaţional UNESCO a recunoscut necesitatea includerii sale în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei. încă de la începutul secolului obiectul cercetării ştiinţifice. Sursele de poluare. cel de la Satul Nou şi Fabrica de zahăr de la Babadag otrăveşte lacul Babadag la care se adaugă complexele avicole şi de taurine de la Nalbant. aflat în vizită la Bucureşti şi nu este de mirare. Nu există în zonă nici o instalaţie pentru prelucrarea reziduurilor. în baza prevederilor Convenţiei Internaţionale a patrimoniului natural şi cultural universal. nitriţi. de exemplu. exploatarea minieră de la Altân-Tepe.

Tot mai frecvent şi pe zone tot mai întinse. midiile aproape au dispărut.A. compus in Programul ONU pentru protecţia mediului. creşte. acoperirea cvasi-sinoptică a mării în multe planuri de cercetare. în doar două săptămâni. Cooperarea internaţională se impune ca o condiţie fundamentală a unei minime şanse de succes în ce priveşte ameliorarea situaţiei mediului. de aceeaşi anvergură. . a organizat. În această privinţă.. Problematica Mării Negre nu priveşte numai statele riverane. apare fenomenul de hipozie – scăderea concentraţiei de oxigen. POLUAREA APEI ÎN BUCUREŞTI . care împiedică viaţa. ci întreaga comunitate internaţională. tot mai evidentă.ecologică a zonelor înscrise şi protejarea lor cu perdele de protecţie (pădure). un prestigios organism internaţional. element indispensabil vieţii. s-au realizat alte două campanii oceanografice. Programul.U. o expediţie la care au participat toate ţările riverane de la acea dată: Rusia. Astfel. În anul 1992. Adevărul despre Marea Neagră este trist. . Stridii nu mai există demult în dreptul litoralului nostru. Creşte continuu poluarea. şosele etc. “Global Environment Facility” (GEF).dotarea cu sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu. peştele s-a împuţinat dramatic. pentru Delta Dunării. Dâmboviţa şi Ialomiţa. care nu permite decât existenţa câtorva specii microbiologice. iar în adânc un altul cu hidrogen sulfurat. Bulgaria şi Turcia.segment planetar.). în 1991. pentru prima dată. consideră chiar o prioritate ameliorarea situaţiei ecologice a Mării Negre. inaugurat la Viena. În plus. România. cu experienţa cărui s-a reuşit stimularea cercetării şi demararea unui program internaţional privind Marea Neagră. chiar dramatic. cu Institutul oceanografic Wood Hole. Toate acestea au repercursiuni directe asupra calităţii apei şi a plajei. care alimentează 13 . Programul ONU pentru dezvoltare şi Banca Mondială. nivelul hidrogenului sulfurat. Scade dramatic biodiversitatea. un rol important revine şi S.amenajarea spaţiilor verzi publice / private şi stabilirea unui raport ecologic între acestea şi suprafeţele ocupate de construcţii (clădiri. Marea Neagră prezintă particularitatea de a avea la suprafaţă un strat de apă oxigenată. problematica este la fel de complexă. în anumite lacuri. GEF a acceptat finanţarea unor programe internaţionale pentru Marea Neagră. la capătul drumului ei se află România şi Marea Neagră. S-a realiza. Ucraine. În afară de ţările riverane şi de cele europene cu tradiţii în cercetarea oceanografică. Dunărea fiind principalul cărăuş de reziduuri dintr-o Europă puternic industrializată. Sursele de apă brută de suprafaţă din bazinele Argeş. Procesul continuă. Uni experţi vorbesc deja de o criză ecologică gravă.

Multe din aceste foraje au fost infestate cu apă din freatic şi s-a interzis folosirea lor (forajele de la Căminele Politehnicii de la Leu. din care sunt alimentate cu apă multe obiective. Majoritatea acestor pierderi nu se regăsesc în canalizare. La suprafaţa acestora s-a evidenţiat existenţa unor bacterii filamentoase. dar apare adesea necesitatea de sterilizare avansată. fosfat (proveniţi probabil din solul mineral sau din infiltrarea îngrăşămintelor fosfatice în pânza freatică). Sursele de poluare concentrate şi difuze sunt slab monitorizate în vederea aplicării unor măsuri ferme. (Regia Apelor Române) şi R. prin cele cca. fier (peste 0.A.G. Utilizarea tot mai largă a surselor de apă subterană în scop potabil şi industrial a dus la depistarea unor tipuri de impurificatori specifici unor zone. este extrem de periculos şi greu de remediat. cât şi în privinţa modalităţilor îndepărtării acestora. . “Rhizopoda”. 270 cm. Analiza indicatorilor chimici pentru determinarea caracterului poluant al apei a pus în evidenţă un conţinut de substanţe organice care depăşesc limitele admisibile de potabilitate. drenurile de la metrou funcţionează parţial şi sporadic. forajele din zona Sârbi. în medie cu cca. (Regia de Gospodărirea Apelor din Bucureşti). depăşiri ale conţinutului în ioni de amoniu (3-8 mg NH4/l). care să evite o clorinare avansată. Analiza biologică şi bacteriologică (microscopică) a dus la identificare unor bacterii de tip “Zooglea” care apar datorită aglomerărilor de substanţe organice care devin substrat de proliferare a acestor formaţiuni. cele din Crângaşi).capitala. .inundarea subsolurilor unor clădiri. Procesul continuă. S-au pus în evidenţă fero14 . STAS).R. Pericolul potenţial de infestare a surselor de apă pentru Bucureşti este foarte mare şi el justifică pe deplin conjugarea eforturilor celor două regii implicate R. sunt în general acceptabile calitativ. “Ciliata”.B. O problemă ecologică specifică în legătură cu apele subterane din zona Bucureştiului este aceea de creştere (în ultimii ani) a nivelului apelor freatice. deşi în zonele limitrofe nivelul apei din pânza freatică este într-o continuă coborâre (de ani de zile). 400 de foraje existente şi exploatate. “Flagelata”. alge de tip “Bacillariophyta”. Se înregistrează.pătrunderea excesului de apă freatică din nisipurile de la Colentina prin lentilele discontinue de argilă în straturile de la Frăţeşti. Efectele negative ale acestei creşteri a nivelului pânzei freatice constau în: .A.1 mg/l cf. pe lângă instituirea unor zone de protecţie sanitară riguroasă. Cauzele acestei creşteri anormale sunt metroul şi pierderile de apă din reţelele de distribuţie termoficare. cu pericolul imediat – proliferarea ţânţarilor şi a instabilităţii la seisme. impurificatori care ridică probleme noi atât în privinţa determinării naturii poluării.inundarea conductelor de alimentare cu apă şi a celor de termoficare. O măsură iminentă este mărirea anticipării informaţiilor referitoare la poluările accidentale şi aplicarea unei diluţii corespunzătoare. de asemenea. ele conducând pe lângă zidul metroului la creşterile importante a nivelului din subterane.

A. • Reciclarea tuturor materiilor reciclabile. presupunând şi operaţia de filtrare lentă. dar toate acestea necesita timp. Ferentari şi chiar zona centrală). pe cărbune activ granulat sau nisip. de la 12. COMBATEREA POLUARII APEI • Sunt multe de facut pentru a impiedica poluarea apelor. Este important de amintit că Bucureştiul. protecţia mediului presupune costuri suplimentare de producţie care pot influenţa negativ performanţele economico-financiare ale unităţilor productive. care se alimentează cu apă din subteran.1 KMnO4/l pentru apa potabilă. performanţe situate în limite critice în cazul multor întreprinderi. prin R. Valorile găsite la indicatorul bacteriologic (la 37°C) s-au apropiat / au depăşit limita maximă admisă pe standardul de potabilitate (STAS 1342-91). Urmărind datele obţinute prin supravegherea şi monitorizarea calităţii apei de băut s-a putut estima impactul acesteia asupra stării de sănătate a consumatorilor . lucruri pe care majoritatea dintre acestia nu sunt dispusi sa le irosesca “doar pentru a salva planeta”. Pentru eliminarea pericolului de poluare bacteriană. când s-au obţinut în plus reduceri substanţiale la azotiţi şi amoniu. • Resturile menajere. bani şi putin efort din partea oamenilor. din Dâmboviţa şi Argeş.A.bacterii şi bacterii sulfat-reducătoare.48 mg KMnO4/l la 4. • Verificarea starii automobilului pentru a evita scurgerile nedorite de benzina şi ulei. insecticidelor şi a ingrasamintelor. nu are încă finalizată o staţie de epurare şi are în schimb numeroase zone-problemă (deficitare) în ceea ce priveşte alimentarea şi evacuarea apelor reziduale (cartierele Chitila. În România. cu un puternic efect antibactericid. s-a recurs la metode specifice. Dintre măsurile administrative. • Incetarea folosirii pesticidelor.B. îi revine sarcina de refacere a canalizării de alimentaţie şi de termoficare. • Folosirea pe cat posibila a materialelor biodegradabile şi ale celor reciclabile. • Pentru spalarea automobilelor sa se foloseasca locuri special amenajate. • Depozitarea deseurilor în locuri special amenajate.R. prima care se impune a fi luată de R. este aceea de repunere în funcţiune la întreaga capacitate a drenurilor de la metrou şi urmărirea sistematică a forajelor.G. 15 . Metoda este mai laborioasă. iar Primăriei. • Incetarea folosirii substantelor chimice în apropierea surselor de apa. cu care s-a obţinut o reducere substanţială a conţinutului de substanţe organice. apa rezultata în urma spalarii hainelor şi a obiectelor de uz casnic sa fie aruncate direct la canalizare. cum ar fi: metoda de oxidare cu permanganat de potasiu.

• Daca doriti mai multe informatii sau doriti sa va implicati direct în salvarea surselor de apa prezentati-va la cea mai apropiata institutie ecologica ! BIBLIOGRAFIE: -ANGELESCU ANCA:”Protecţia mediului ambiant” -RĂUŢĂ CORNELIU mediului înconjurător” şi CÂRSTEA STELIAN:”Poluarea şi protecţia -LESTER BROWN:”Probleme globale ale omenirii” -Poluarea şi protecţia mediului .Dr.Bucureşti 1984 -NEGUT S. Editura Ştinţifică . Editura Ştiinţifică şi eniclopedică . Bucureşti 1975 -Poluarea apei . MATEI BORNEA . 1978. -BROWN L. Bucurest.Ing. – “Probleme globale ale omenirii”.1992 . – “Un singur Pământ”. Bucuresti.VIRGIL SPULBER. Editura Albatros . Editura Tehnica. CORNELIA PAPADOPOL . 16 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful