P. 1
referat POLUAREA APEI

referat POLUAREA APEI

|Views: 10,426|Likes:
Published by Ilis Angela

More info:

Published by: Ilis Angela on Feb 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/23/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA: LUCIAN BLAGA FACULTATEA DE STIINTE AGRICOLE, INDUSTRIA ALIMENTARA SI PROTECTIA MEDIULUI SPECIALIZARE: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

POLUAREA APEI

AN I

-2010-

chimici şi sociali . 2 . inclusiv a oamenilor .  chimică (pesticide .lichide sub formă gazoasă sau de vapori sau orice formă de energie care introdusă in mediu modifică echilibru ecologic . Poluarea artificială este la rândul ei :  fizică ( apei . Poluarea este prezenţa unor substanţe solide .termică ). ARGUMENTAŢIA TEMEI Protecţia mediului ambiant constituie problema majoră a societăţii contemporane .ţuţei .cu menţionarea surselor de poluare şi a efectelor lor fizice .INTRODUCERE MEDIUL este un asamblu de factori fizici .  biologică (germeni patogeni) . b) atrificială – care produce modificări ale microclimatului .gaze . Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura.ingreunează activitatea economică şi pune in pericol viaţa omului .sonoră .Ea este impusă mai ales de implicaţiile nefaste ale deteriorării mediului asupra calităţii vieţii oamenilor .care afectează regiuni izolate pe Glob şi are aspect temporar .substanţe organice).Cunoaşterea influienţei activităţii umane asupra ecosistemelor naturale .este de strictă actualitate .imediat sau intârziate.ex. Poluarea poate fi de două feluri : a) naturală . susceptibili de a avea afecte directe sau indirecte . în ultimele doua secole zonele urbane şi industriale au devenit extrem de zgomotoase.erupţii vulcanice .: furtuni de nisip . asupra fiinţei vii.

omul utilizează în medie. Poduse petroliere Petrolul şi chimicalele obtinute pe baza de petrol sunt folositi drept combustibili.5-3 l / zi . sau de la un continent la altul.5-2 l consumă ca atare. din care 1. a marilor şi oceanelor cu substante daunatoare mediului inconjurator. în industria plasticului şi în multe alte scopuri. De exemplu este de 3 l /zi în Africa şi de 1000 l/zi la New York. iar expunerea indelungata poate produce cancer iar la femei pot aparea sarcini cu probleme. unele traiesc în ea. poluarea apei poate ucide un numar mare de pesti.POLUAREA APELOR Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor. sau apare din metabolism. lacurile şi toate acumularile de apa sa aiba un aspect şi un miros neplacut. Necesarul fiziologic este de 2. De aceea. necesarul minim de apă pentru un om este de 5 l /zi. În mare parte acesti produsi sunt otravitori pentru animale. fiecare avand diferite actiuni: a). în jurul surselor de apă s-a dezvoltat o diversitate de biocenoze şi chiar civilzaţia umană a fost atrasă de aceste zone. Poluarea face ca paraurile. Daca este extrem de grava. apelor subterane. Nu este recomandat sa se consume pestele şi crustaceele care traiesc în apa infestata. Acest consum zilnic are valori diferite de la o regiune la alta. Aceste produse petroliere ajung în apa în mare parte accidental. biologice sau fizice care avariaza calitatea apei. iar restul se reţine din alimente. lubrifianti.Totuşi. iar în unele cazuri poate ucide toti membrii speciei din zona afectata. pe glob 100 l apă/zi pentru operaţii de spălare. diferenţa până la 3-5 l /zi apărând din activităţi fizice şi datorită temperaturii ambiante. unele o consuma. pasari şi alte animale. Consumul de apă a crescut în timp şi 500 km3 în 1974 şi aproximativ 1400 km 3 în anul 2000. De asemenea este elementul care intretine viata pe Pământ. Apa este un factor indispensabil vieţii. Oamenii care beau apa poluat se pot imbolnavi grav. lacurilor. Poluanţii pot fi clasificati în opt categorii. Plantele şi animalele au nevoie de apa pura. 3 . pregătirea hranei şi alte activităţi în gospodărie. Principalii poluanţi Principalii poluanţi sunt materialele chimice. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. prin esuarea navelor sau prin sparturile conductelor. şi nu pot supravietui daca apa este infectata cu chimicale toxice care dauneaza microorganismelor. Toate organismele o contin.

Mai mult de 14 milioane de americani beau apa contaminata. folosite de fermieri din belsug pentru indepartarea daunatorilor. plumbul.sau se depun pe blana animalelor şi penele pasarilor facandu-le permeabile si astfel animalele mor de frig. şi pot da nastere unor boli grave. aceste produse incurajeaza cresterea platelor şi algelor. în 1969 raul Cuyahoga din Cleveland. d). poluanţi derivati din insecticide. povine din ingrasaminte. mine şi chiar sol. b. boală de cele mai multe ori mortala. O mare parte din cantitatea de apa potabila este contaminata cu pesticide. Cand aceste plate mor se depun pe fundul apei şi microorganismele le descompun. Chimicale folosite în industria echipamentelor electrice. în timpul procesului de descompunere aceste microorganisme consuma o mare parte din oxigenul dizolvat în apa. Plumbul poate ajunge şi el în apa fie prin intermediul unor scurgeri din conducte fie pentru ca intra în componenta unor sisteme de apa mai vechi. pot produce o forma foarte grava de anemie la copii. Cadmiu. dar cele mai des intalnite sunt cele nedegradabile care persista pentru o lunga perioada de timp. sunt preluate de precipitatii şi astfel apa infestata se scurge în apa paraurilor şi a raurilor. Cantitatile excesive de materie organica Ingrasamintele şi alti nutrienti folositi pentru cultivarea plantelor în ferme şi gradini pot ajunge foarte usor în apa. Ohio a fost atat de poluat incat a luat foc şi a ars timp de cateva ore. Unele din aceste chimicale sunt biodegradabile şi se descompun repede în substante inofensive sau mai putin nocive. Metalele Metale precum cuprul. Azotatii. Asemenea pesticidelor metalele devin din ce în ce mai concentrate pe masura ce sunt consumate prin intermediul hranei de catre animale. plumbul poate produce boli mentale. seleniul ajung în apa din mai multe surse. e).) Pesticide şi ierbicide Chimicalele. reactive (capabile sa produca gaze toxice sau explozive) sau infamabile. În cantitati mari sunt otravitoare. şi astfel nivelul oxigenului din apa scade în asa masura incat vietatile dependente de oxigen din apa. pot ajunge în mediu prin deversari şi pot atinge niveluri toxice foarte ridicate prin intermediul lantului trofic. cum ar fi pestii. Odata ajunse în apa. La copii. mor. pâna cand ajung la nivele inalte ale lantului trofic devenind extrem de toxice. c). mercurul. 4 . şi Agentia de Protectie a Mediului estimeaza ca mai bine de 30% din sursele de apa suntr infestate. recoltele tratate cu astfel de ingrasaminte şi consumate în cantitati mari de catre oameni pot produce diaree şi în timp pot afecta rinichii şi ficatul. Deseurile Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile chimice care pot fi toxice (otravitoare). sau impiedicandu-le sa se deplaseze. inclusiv industria automobilelor. care la randul lor sunt consumate de catre alte animale. şi asa mai departe. Daca nu sunt tratate şi depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele de apa cele mai aproape de locul depozitarii.

şi intr-un tarziu în alte surse de apa. sunt considerate poluanţi atunci cand ajung în apa potabila. vaste cum sunt.f). Insa chiar şi cele mai mici schimbari de temperatura în apa vor indeparta speciile care vietuiau acolo şi vor atrage specii noi. Poluanţii ajung în apa fie de pe maluri.) Organismele infectioase Un studiu efectuat în 1994 de Centrul de Prevenire şi Control al Bolilor a descoperit ca mai bine de 900000 de oameni se imbolnavesc annual din cauza organismelor din apa potabila. Resturile aruncate peste bord pot omora animale marine sau pasari sufocandu-le sau blocandu-le calea sistemului digestiv. daca acestea le inghit 5 . Sedimentele Sedimentele sunt particulele de sol deplasate de catre curentii de apa. şi dintre acestia mai bine de 900 mor. Ei pot provoca boli grave copiilor. Poluarea termala poate grabi procesul biologic la plante şi animale sau poate reduce cantitatea de oxigen din apa. produsa fie de apa. batranilor şi oamenilor care sufera deja de alte boli. Orasele şi alte zone populate pot contribui şi ele la poluarea apei. din nave sau de pe pltaforme petroliere esuate pe tarm. h). lacuri. uneori industriile varsa mari cantitati de poluanţi în canalizarile oraselor. Poluarea termala Apa este deseori luata din rauri. Poluanţii din surse industriale pot ajunge în natura prin tevile de scurgere ale fabricilor sau din rezervoare subterane sparte. Multe din organismele care se gasesc în numar mic în majoritatea surselor de apa. inundatiile şi caderile de teren pot fi foarte daunatoare pentru ca introduc în apa foarte multe nutrimente. din ape care se varsa în oceanul sau marea respectiva. g. Oceanle şi marile. vant sau precipitatii. Cauzele poluarii Poluanţii rezulta în cea mai mare parte în urma activitatilor intreprinse de oameni. nu sunt protejate de poluare. sau în cazul raurilor poate duce la disparitia vegetatiei din zona poluata. Paraziti precum Giardia lamblia şi Cryptosporidium parvum ajung deseori în sursele de apa potabila. credcand astfel varietatea poluanţilor în aria respectiva. aparand astfel poluare prin canitati mari de materie organica. pot deveni un pericol daca sunt prezente în cantitati mari. oceane sau mari pentru a fi folosita drept racitor în fabrici şi centrale şi apoi este adusa inapoi la sursa mai calda decat atunci cand a fost luata. rezultatul poate fi acela moarte speciilor care nu sunt adaptate vietii în ape calde. Apa poluata poate rezulta şi din mine unde apa a intalnit în calea sa roci bogate în minerale sau substantele chimice care au fost folosite pentru a extrage aceste roci. Eroziunea solului. apa în care sunt dizolvate chimicale ajunge în tevile de canalizare.

dioxidul de sulf. se foloseşte în mică măsură. Calitatea apei este stabilită cu ajutorul unor indicativi specifici de poluare: concentraţia de amoniu. şi Exxon Valdez în Alaska în 1992. cea mai importantă resursă de apă. datorită poziţiei sale excentrice.râurile interioare sunt dispuse neuniform pe teritoriu. fomeaza acid sulfuric diluat şi ajunge pe Pământ sub forma ploii acide. România este o ţară bogată în resursele de apă. 6 . Aceste resurse nu pot fi utilizate fară importante investiţii pentru lucrări de amenajare hidrografică şi instalaţii de epurare. azotiţi. de calitatea 2 (ape utilizate în industriile pretenţioase) costituind 24% din total. deversand în mare 910 milioane delitri de petrol. Din punct de vedere al calităţii lor. în 1991. Curentii de aer poluati se amesteca cu vaporii de apa.poluarea semnificativă a unor râuri importante face prohibitivă utilizarea lor. devenind astfel o forma de poluare a apei afectand sau chiar eliminand speciile care traiesc în locurile respective. lacuri naturale sau artificiale. De exemplu. Statisticii Naţiunilor Unite) în condiţiile în care dispune de numai 1700 m 3 de apă timp de un an pentru un locuitor. este la inceput considerat ca poluare a atmosferei. La fel. Poluarea apei poate fi cauzata şi de alte tipuri de poluare. azotaţi. şi apoi infiltrandu-se în Pământ şi afectand apele subterane. de la cosurile unei centrale electrice. RESURSELE DE APĂ ALE ROMÂNIEI Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri interioare. etc. la limita sudică a teritoriului. substanţe organice. ocupând locul 21 în Europa (cf. şi gunoiul poate creea poluare a apei daca apa de ploaie se strecoara printre deseuri absorbind toxinele. Al dilea mare accident inregistrat a avut loc în Golful Mexic în 1979 cand nava Ixtoc 1 a deversat în mare 530 milioane de litri de petrol. resursele de apă pot fi clasificate în 4 categorii: de calitatea 1 (ape care pot fi folosite pentru consumul populaţiei) reprezentând 48-50% din total. În ciuda aparenţelor din unele zone. de calitatea 3 (utilizate în irigaţii şi utilizări mai puţin pretenţioase) în proporţie de 10% şi de calitatea 4 (ape degradate) care reprezintă 17-18% din totalul reţelei naţionale. în acelaşi timp. variaţii importante de debite în timp şi în spaţiu.şi din apele subterane. de pe coasta franceza în 1978. .Pierderile de petrol de obicei au loc doar prin intermediul accidentelor. Insa cea mai mare varsare de petrol a avut loc în timpul razboiului din Golf. . ca în cazul epavelor Amoco Cadiz. Ploaia acida poate cadea în zone unde exista lacuri şi rauri. cand fortele Iraq-iene au distrus 8 rezervoare şi terminaluri de pe tarm în Kuwait.fluviul Dunărea. deoarece: . fluviul Dunărea (apele Mării Negre nu sunt luate în considerare datorită dificultăţilor tehnice şi economice de desalinizare ). prezentând. germeni patogeni.

în anul 1990. în ultimii ani. în raport cu cele utilizate în alte ţări. atât sub aspectul extinderii zonelor. . cerinţele cu apă au cunoscut o creştere continuă.necorelarea creşterii capacităţilor de producţie şi a dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare.40 miliarde m3 în anul 1989. datorită debitului foarte mare. din totalul apelor reziduale evacuate.creşterea rapidă a ponderii poluării difuze. de la Ocna Mureşului şi Govora). Creşterea de peste 15% a cerinţelor de apă reflectă.fabricarea sodei prin procedeul Solvay. dar mai ales menţinerea unor situaţii de utilizare neraţională şi de risipă a apei. Acestea sunt generate atât de perpetuarea unor tehnologii de fabricaţie mari consumatoare de apă în industrie. iar circa 28% s-au evacuat în receptorii naturali fără epurare. . numai 22% s-au epurat corespunzător. .4 miliarde m3 în anul 1950 – la circa 20. de la 1. Cauzele principale ale înrăutăţirii globale a calităţii resurselor de apă se pot sintetiza astfel: . ca şi faptul că acest gen de poluare nu poate fi uşor de depistat şi prevenit. Astfel. m3. zootehnie şi piscicultură. care antreneauă o diluţie foarte mare a apelor recepţionate. perturbând echilibrul acestor resurse.Fluviul Dunărea. ca şi de lipsa unui sistem de pârghii economice. cât şi sub aspectul intensificării poluării. efecte nefavorabile asupra însăşi dezvoltării economico-sociale a ţării. 7 . de circa 10 mld. respectiv folosirea unor norme exagerate de apă la irigarea culturilor.promovarea unor tehnologii de producţie puternic poluante. . în parte. de pierderi de apă în reţelele de distribuţie şi de risipă de apă. În raport cu resursele de apă relativ limitate. dezvoltarea economico-socială. Se constată astfel imposibilitatea utilizării directe a acestora ca apă potabilă. ceea ce ar avea. abandonate în ţările dezvoltate economic(de exemplu: producerea celulozei prin procedeul sulfitic. are o calitate globală ce se înscrie în limitele categoriei 1 şi 2. fără a fi corelată cu execuţia instalaţiilor de epurare la capacităţile necesare. produsă în special prin chimizarea agriculturii cu îngrăşîminte şi pesticide din ce în ce mai numeroase şi în cantităţi tot mai mari. fiind necesare instalaţii de tratare costisitoare. depozitare şi gestionare a deşeurilor şi a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate. Tendinţele actuale duc la solicitarea exagerată a resurselor de apă. . 44% pentru industrie şi 45% pentru irigaţii. cât şi de insuficienţa dotării cu sisteme de măsurare a cantităţilor de apă prelevate şi evacuate. din care 11% apă potabilă pentru populaţie şi domeniul public. Creşterea consumului de apă a fost însoţită de creşterea cantităţilor de apă uzată evacuată. Evoluţia marcată în domeniul apei reflectă o disproporţie între eforturile de amenajare a resurselor de apă şi grija insuficientă în folosirea lor. circa 50% s-au epurat ineficient. de la combinatele de celuloză şi hârtie Dej şi Zărneşti.realizarea unor obiective industriale şi zootehnice gigant. Apele subterane au calitatea depreciată considerabil.lipsa unui sistem organizat de colectare. totodată.exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor de epurare existente .

care pot fi. SITUAŢIA APELOR DIN ROMÂNIA DIN PUNCT DE VEDERE AL POLUĂRII Starea actuală a factorilor de mediu în ţara noastră. lipsa pieselor de schimb. . . improprii pentru orice utilizare. deosebit de critică. necesită ample acţiuni pentru reducerea substanţială a potenţialului poluant şi pentru refacerea ecosistemelor afectate. distribuţia pe categorii de ape este următoarea: . Datorită acestui fapt.legislaţie şi administraţie.participarea publicului. în prezent aproximativ 20% din lungimea cursurilor de apă supravegheate (~20000 km) sunt degradate. ajungându-se în prezent să funcţioneze peste 4900 de staţii de epurare a apei şi peste 15000 de instalaţii de purificare a gazelor evacuate din procesele tehnologice. . . 8 . . utilizabile. . a cerinţei de apă proaspătă din sursă şi consumul nerecuperabil de apă. contribuţia acestora la reducerea poluării mediului a fost insuficientă datorită: .lipsa personalului calificat.dezvoltarea capacităţii de producţie fără asigurarea concomitentă a realizării instalaţiilor de epurare şi respectiv de purificare a gazelor nocive.sistematizarea reţelelor de distribuţie a apelor. în special. . Deşi în ultimii 20 de ani au fost alocate fonduri pentru instalaţii antipoluante.18% (19700 km) se încadrează în categoria a IV-a de calitate.reducerea ritmului de creştere a consumului de apă în toate ramurile economiei naţionale. în zonele afectate de activităţi antropice. .exploatării necorespunzătoare a instalaţiilor. ca şi retribuirea lui la un nivel minim faţă de alte ramuri. reducerea cotelor de energie şi fiabilitatea redusă a unor utilaje.12% se încadrează în categoria a III-a de calitate.recircularea şi reutilizarea apei. . cu mari cheltuieli. Din totalul reţelei hidrografice a ţării.raţionalizarea şi economisirea în utilizare în scopul reducerii la minim a necesarului de apă.Elaborarea şi implementarea eficientă a unei politici naţionale pentru utilizarea raţională a resurselor de apă impune următoarele priorităţi: .protecţia apei împotriva poluării. reprezintă o altă cauză care a contribuit la apariţia unor deficienţe majore în funcţionarea la parametrii proiectaţi a acestor instalaţii.

în fiecare an.2% funcţionează corespunzător. o apă moartă. Vişeu..A. detergenţi. Râul Mureş. recul şi lostriţa au dispărut din faună. ci şi o risipă uriaşă. Mai la nord se înregistrează alte statistici negative. Cavnic. Mureş. Combinatele chimice de la Victoria şi Govora “contribuie” sârguincioase cu substanţe organo-clorurate. fenoli. au produs pagube de 700 mil. Multe asemenea întreprinderi nu au nici măcar autorizaţii de funcţionare.). Chiar şi după câţiva zeci de kilometri în aval. Mureş 22%. precum şi a Mării Negre. din care au aviz de funcţionare numai 3223. În aval de oraşul Reghin se deversează cca 250 l/sec.30% se încadrează în categoria a II-a de calitate. apă uzată. pot fi folosite şi ca sursă de apă potabilă. Argeş 22%. Aceşti poluanţi crează un şoc tragic echilibrului ecologic al râului Mureş. Vedea 23%. râul ajunge la un grad de degradare biologică de 45-50% vara şi 60-70% iarna. crescătoria de porci amplifică poluarea./m3. prin poluarea şi nerecuperarea substanţelor utile deversate. aducându-i substanţele deversate de Fabrica de celuloză şi hârtie din Zărneşti. 240t fier etc. Lăpuş şi Someş. alterându-i calităţile. lei în fiecare an. Oltul este. S. 50 mil. Prut 20%.5 m3/oră apă uzată (menajeră şi industrială)./m3 la 1-2 buc. fosfaţi. este ameninţat să se rupă sub apăsarea nemiloasă a industrializării. În aval de Tg. celelalte specii s-au redus: somonul. coloana vertebrală a Transilvaniei. care prin tratare. În acelaşi timp. Diminuarea oxigenului din apă duce la existenţa a doar două grupe de viermi. care filtrează 40 l/zi de apă. de exemplu: Ialomiţa 48%. 9 . degradarea se păstrează la 35%. Siret 31%. m3 de ape uzate. Olt 42%. ştiuca. oferim câteva exemple de situaţii constatate în ultimii ani. Pentru a ilustra gradul de poluare al apelor de suprafaţă din ţara noastră. la fel de toxice. adică 52%. Sistemul actual de dezinfectare a apei Mureş prin clorinare dă naştere la trihalometani (substanţe cancerigene). 3. ce au costat milioane. adică 53. În aceste condiţii proliferează o bacterie filamentoasă care colmatează conductele termocentralei Iernut. zac nefolosite de ani de zile. când râul se autoepurează parţial. scoica. La ora actuală există 4831 de instalaţii de epurarea a apelor. Phoenix şi S. În aval de localitatea Gorneşti. iar staţiile de epurare. se spune. Doar două unităţi. puţin pretenţioşi la condiţiile de mediu. cu un conţinut de 10000 t suspensii (350t cupru. Sursele de poluare a apelor evidenţiate sunt în număr de 6097. afectând grav râurile Săsar. Nu este doar o crimă ecologică.A. Alt afluent. aduce “otravă” scursă de la Colorom Codlea. Vulcăniţa. care reprezintă 25-35% din volumul total al debitului râului şi care conţine: compuşi ai azotului. Poluarea reţelei hidrografice a dus la dispariţia faunei pe segmente importante de râu. Romplumb. la care se adaugă şocul poluant al oraşului Tg. Tisa 35%. Bârsa îl sufocă. Mureş. din care numai 2574. Unităţile miniere şi metalurgice din Maramureş au evacuat. s-a redus la 80 buc. trebuie menţionat faptul că gradul de poluare se menţine ridicat chiar în condiţiile în care unităţile economice nu mai funcţionează la parametrii proiectaţi.

Aceste produse reprezintă 80% din producţia societăţii Azomureş. datorită spălării lor de pe platformă şi antrenării în circuitul natural al apei. formează o ceaţă deasupra oraşului Tg.ionul de amoniu se situează la 17-18 mg/l. în ceea ce priveşte negrul de fum. de la Platforma chimică Săvineşti – Roznov. sunt variabile. Trece prin două judeţe – Neamţ şi Bacău – şi ajunge la vărsare corespunzătoare categoriei a III-a de calitate. în Siret. (înscriindu-se în categoria a III-a de calitate). pe timp de ploaie. victimă pe termen lung a poluării de aici. Râul Târnava. Degradarea provine de la afluenţii industriali. la un debit continuu de peste 40 m3/sec. . Poluarea accidentală joacă şi ea un rol important în balanţa negativă a agresării mediului acvatic.Combinatul chimic Azomureş nu are tehnica şi tehnologiile proiectate să se încadreze la standardele internaţionale de protecţie a mediului. Mediul cel mai poluat continuă să fie apa. numiţi “cozi de vulpe”. mai ales pe vreme umedă. Lacurile de acumulare din aval de Piatra Neamţ – Racova. Coşurile celor două uzine domină cerul nu atât cu înălţimea lor. faţă de 17 g/m3/lună maxim admis.7 mg/l.M. 10 . de asemenea. Gârleni şi Lilieci – în care afluează debitele râului Bistriţa de pe albia veche şi de pe canalul UHE prezintă. Bistriţa. Mediul aerian este şi el afectat. faţă de concentraţia maximă admisă (C.A. Coşurile de dispersie (cu înălţimea h=78-106m) aruncă în atmosferă oxizi de azot.A. faţă de 26 mg/l C. staţii de epurare a apelor uzate la instalaţia furnal-aglomerare. un grad mare de poluare. dintre Călimani şi Bârgău şi până jos. funcţie de anotimp. este de mult abiotic. Noxele de 20-21 g/m3/lună. Deşi sub concentraţia maximă admisă. Recent (după 1989) s-au instalat circa 8000 de electrofiltre. formează acidul azotic care afectează direct culturile vegetale. cât mai ales cu negru de fum şi noxele ce le degajă continuu.M. Devine firească întrebarea. În judeţul Neamţ. Repercursiunile poluării asupra copiilor constau în frecvenţa mare a bolilor pulmonare şi cardio-vasculare. aceştia provin de la Fabrica de celuloză şi hârtie din Piatra Neamţ.. Mediile lunare ale concentraţiei ionilor poluanţi cresc în perioadele ploioase. faţă de maxim admis de 2. apa cea repede. Costul amenajărilor antipoluante este foarte mare. Amoniacul gazos. Implicaţiile sociale sunt cele care dictează această politică. roşii-portocalii. saci filtranţi cu garanţie calitativă.ureea este de 40-50 mg/l. Mureş. devine aproape otravă. în care: .) de 6 mg/l. De sus.ionul nitric se situează la 70 mg/l. precum şi mortalitatea infantilă crescută. de ce nu alternativa cu achiziţionarea de pe piaţa externă? Am scăpa de poluare. costul de fabricaţie este mult mai mare decât pe piaţa externă. În aceste condiţii. fiind degradate în cea mai mare parte din timp. .

formând cloramină.8mg/l în 1990 (nu este admisă prezenţa lui). Rapiditatea cu care este influenţată pânza subterană demonstrează că solul din zonă este saturat de poluanţi şi nu mai poate reprezenta o barieră pentru reţinerea lor prin filtrare. Din cei 611 km din râurile principale ale judeţului Bacău. în consum. prin infiltrarea în sol a apei de ploaie ce solvă parţial radiul prezent în haldele de fesgips. Combinatul petrochimic. în permanenţă. înregistrează o depăşire netă a concentraţiilor maxim admisibile în substanţe organice. bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat. nitraţi. m3/an. 20% de categoria a II-a. Se asigură 33. Pe primul loc se situează afecţiunile aparatului digestiv. La acestea se adaugă apele uzate menajere. deşeu de la Combinatul de îngrăşăminte chimice Bacău. respectiv ale lacului Galbeni folosit pentru aprovizionarea municipiului. Existenţa amoniului din apa impurificată blochează clorul introdus pentru dezinfecţie. situaţie ce nu mai poate fi corectată. Acţiunea substanţelor organice şi a altora are efecte mutagene şi cancerigene asupra oamenilor. pentru nitriţi între 0. Combinatul chimic din Borzeşti. înregistrând un indice de 719. Problema aprovizionării cu apă a municipiului Bacău nu va fi corespunzător rezolvată. întrucât a fost complet afectată pânza freatică. Au crescut. pierderi masive de 11 . au fost semnalate distrugeri masive ale florei şi faunei. Combinatul de îngrăşăminte chimice. ceea ce reprezintă 0. a căror calitate este grav afectată sunt râurile Bistriţa.4mg/l în 1990 (faţă de valoarea admisă 1012 mg/l).2 mg/l în 1989 (prevederile STAS = 0 mg/l).456 m3/loc/zi. Combinatul de hârtie şi celuloză. timp de 10-20 de ani. Trotuş. pentru amoniac între 10. urmează bolile aparatului respirator. 42% sunt de categoria I. Valorile au oscilat. în 1986 şi 2. din Oneşti. În 1989. clorul nemaifiind eficient. urmărite în apa distribuită populaţiei oraşului Bacău.3 mil. Implicaţiile s-au regăsit mai ales în sănătatea copiilor din Bacău. în 1986 şi 4. amoniac. analizate fizicochimic. încă din 1986. infecţiile renale. în vreme ce evacuările apelor reziduale din Bacău influenţează calitatea apelor râului Siret.Cursurile de ape din judeţul Bacău. Exploatările de gospodărie comunală a localităţilor urbane din judeţ.5mg/l. Întreprinderea pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Bacău. Tot ca efecte. cantitatea de apă este insuficientă pentru populaţie. iar 15% sunt degradaţi. Valorile indicatorilor chimic curenţi. Există şi pericolul contaminării radioactive a pânzei de apă freatică. Combinatul de prelucrare a lemnului Comăneşti. la copii. apă nepotabilă din punct de vedere chimic. întrucât evacuările de ape uzate din judeţul Neamţ afectează apa Bistriţei. pentru substanţe organice.8 cazuri la 1000 de locuitori. 23% de categoria a III-a de calitate. Se dă.5mg/l. unde în ultimii ani nivelul mortalităţii infantile a fost mai mare decât media pe ţară. intoxicaţiile acute cu nitriţi (la sugari). incidenţa fiind mai crescută în mediul urban şi în principal în grupa de vârstă 0-14 ani. în 1989 şi 28. Siret. În municipiul Bacău. morbiditatea generală a crescut. nitriţi. bolile infecţioase şi parazitare. Rafinăria Dărmăneşti. anemiile. între 69. Fabrica de postav din Buhuşi. Sursele principale de poluare sunt: din Bacău.76mg/l.

Referitor la Dunăre. fluviul primeşte 11600 tone suspensii şi 1600 tone substanţe biodegradabile pe care le duce spre mare. a făcut. legate. zootehnia. poziţia numărul unu pe lista obiectivelor cu valoare universală. În judeţul Mehedinţi. aflat în vizită la Bucureşti şi nu este de mirare. Aşa. Comunitatea ştiinţifică internaţională a devenit tot mai receptivă la problematica acestui important 12 . Comitetul Internaţional UNESCO a recunoscut necesitatea includerii sale în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei. calitatea necorespunzătoare a celei existente. exploatarea minieră de la Altân-Tepe. Călăraşi. şi.substanţe utile evacuate în apele uzate. porturile lipsite de orice apărare împotriva reziduurilor petroliere ori de altă natură provenite de la nave. Iar noi sporim “sinistra zestre”. Marea Neagră. Odată cu dezintegrarea lagărului comunist. bineînţeles. pe parcursul a 179km. Nu există în zonă nici o instalaţie pentru prelucrarea reziduurilor. astfel încât apele uzate menajere şi o parte din apele reziduale industriale sunt deversate direct în Dunăre. acuta lipsă de apă potabilă în municipiul Bacău (de 70%). mai recent şi la metalele grele şi produsele petroliere. pentru Dunăre. Apele din interiorul ţării noastre sunt foarte poluate şi prin urmare procesul natural de autoepurare nu reuşeşte să menţină calitatea de la intrarea Dunării pe teritoriul românesc. Victimele sunt. Iată că un râu. spunea comandantul Cousteau. lacurile. Nu sunt staţii de epurare la Tulcea. în majoritate cu Dunărea. Sursele de poluare. toate. cel de la Satul Nou şi Fabrica de zahăr de la Babadag otrăveşte lacul Babadag la care se adaugă complexele avicole şi de taurine de la Nalbant. în loc să dea viaţă. “Dunărea este bolnavă”. Şi când vorbim de protecţia Dunării trebuie avut î vedere apartenenţa ei la o largă zonă a Europei Centrale. dar nici la Galaţi. nu s-a reuşit menţinerea calităţii apelor care intră în România la secţiunea Baziaş. otrăveşte. Ultimele depăşind de 20 până la 50 de ori limitele admise. Multiplicarea noxelor şi asaltul factorilor poluanţi asupra mediului pe teritoriul judeţului Tulcea configurează o stare de lucruri alarmantă. în primul rând. Gheorghe. ori un accident petrolier s-ar solda cu consecinţe dezastruoase asupra faunei şi florei. ţările estice au putut atrage atenţia asupra gravităţii stării ecologice a acestei mări. Delta Dunării şi anexele sale genetice au statutul de zonă cu regim special de protecţie. încă de la începutul secolului obiectul cercetării ştiinţifice. nitriţi. prin braţul Sf. Ori. Complexul de porci Baia poluează lacul Goloviţa. sunt: combinatele chimice şi metalurgice. în baza prevederilor Convenţiei Internaţionale a patrimoniului natural şi cultural universal. Brăila. Afectarea fluviului duce la degradarea Deltei. căci adună tot răul de la munţii Pădurea Neagră încoace. de unde se evacuează mari cantităţi de dejecţii. Totul se varsă în Dunăre. O dovedesc indicii de calitate de la secţiunea Baziaş comparativ cu indicii de la nitraţi. ca mare semiînchisă şi unicat hidrogeologic. în Dunăre. Această zonă ocupă pe teritoriul României. de exemplu. Dăieni etc. Substanţele ucigătoare se varsă. fenoli.

amenajarea spaţiilor verzi publice / private şi stabilirea unui raport ecologic între acestea şi suprafeţele ocupate de construcţii (clădiri. în anumite lacuri. pentru prima dată. de aceeaşi anvergură. POLUAREA APEI ÎN BUCUREŞTI . element indispensabil vieţii. problematica este la fel de complexă. chiar dramatic. . În această privinţă. care alimentează 13 . consideră chiar o prioritate ameliorarea situaţiei ecologice a Mării Negre. la capătul drumului ei se află România şi Marea Neagră. cu Institutul oceanografic Wood Hole. Ucraine. România. S-a realiza.). GEF a acceptat finanţarea unor programe internaţionale pentru Marea Neagră. În plus. Bulgaria şi Turcia. creşte. compus in Programul ONU pentru protecţia mediului.U.ecologică a zonelor înscrise şi protejarea lor cu perdele de protecţie (pădure). care împiedică viaţa. Uni experţi vorbesc deja de o criză ecologică gravă. Creşte continuu poluarea.. Dunărea fiind principalul cărăuş de reziduuri dintr-o Europă puternic industrializată.A. Tot mai frecvent şi pe zone tot mai întinse. un prestigios organism internaţional.dotarea cu sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu. Sursele de apă brută de suprafaţă din bazinele Argeş. Procesul continuă. tot mai evidentă. o expediţie la care au participat toate ţările riverane de la acea dată: Rusia. midiile aproape au dispărut. nivelul hidrogenului sulfurat. care nu permite decât existenţa câtorva specii microbiologice. Adevărul despre Marea Neagră este trist. Cooperarea internaţională se impune ca o condiţie fundamentală a unei minime şanse de succes în ce priveşte ameliorarea situaţiei mediului. în 1991. a organizat. s-au realizat alte două campanii oceanografice. Marea Neagră prezintă particularitatea de a avea la suprafaţă un strat de apă oxigenată. Programul ONU pentru dezvoltare şi Banca Mondială. un rol important revine şi S.segment planetar. ci întreaga comunitate internaţională. În afară de ţările riverane şi de cele europene cu tradiţii în cercetarea oceanografică. şosele etc. Toate acestea au repercursiuni directe asupra calităţii apei şi a plajei. peştele s-a împuţinat dramatic. Problematica Mării Negre nu priveşte numai statele riverane. Programul. Dâmboviţa şi Ialomiţa. . pentru Delta Dunării. “Global Environment Facility” (GEF). Scade dramatic biodiversitatea. inaugurat la Viena. în doar două săptămâni. Stridii nu mai există demult în dreptul litoralului nostru. În anul 1992. acoperirea cvasi-sinoptică a mării în multe planuri de cercetare. Astfel. apare fenomenul de hipozie – scăderea concentraţiei de oxigen. cu experienţa cărui s-a reuşit stimularea cercetării şi demararea unui program internaţional privind Marea Neagră. iar în adânc un altul cu hidrogen sulfurat.

drenurile de la metrou funcţionează parţial şi sporadic. Multe din aceste foraje au fost infestate cu apă din freatic şi s-a interzis folosirea lor (forajele de la Căminele Politehnicii de la Leu. cele din Crângaşi). depăşiri ale conţinutului în ioni de amoniu (3-8 mg NH4/l). Cauzele acestei creşteri anormale sunt metroul şi pierderile de apă din reţelele de distribuţie termoficare. . în medie cu cca. Sursele de poluare concentrate şi difuze sunt slab monitorizate în vederea aplicării unor măsuri ferme. sunt în general acceptabile calitativ.inundarea conductelor de alimentare cu apă şi a celor de termoficare. (Regia Apelor Române) şi R. deşi în zonele limitrofe nivelul apei din pânza freatică este într-o continuă coborâre (de ani de zile). Utilizarea tot mai largă a surselor de apă subterană în scop potabil şi industrial a dus la depistarea unor tipuri de impurificatori specifici unor zone. pe lângă instituirea unor zone de protecţie sanitară riguroasă. fosfat (proveniţi probabil din solul mineral sau din infiltrarea îngrăşămintelor fosfatice în pânza freatică). care să evite o clorinare avansată.1 mg/l cf. . 400 de foraje existente şi exploatate. dar apare adesea necesitatea de sterilizare avansată. fier (peste 0. de asemenea.B.A. Majoritatea acestor pierderi nu se regăsesc în canalizare. Analiza indicatorilor chimici pentru determinarea caracterului poluant al apei a pus în evidenţă un conţinut de substanţe organice care depăşesc limitele admisibile de potabilitate. Analiza biologică şi bacteriologică (microscopică) a dus la identificare unor bacterii de tip “Zooglea” care apar datorită aglomerărilor de substanţe organice care devin substrat de proliferare a acestor formaţiuni.capitala. impurificatori care ridică probleme noi atât în privinţa determinării naturii poluării. “Flagelata”. (Regia de Gospodărirea Apelor din Bucureşti). cu pericolul imediat – proliferarea ţânţarilor şi a instabilităţii la seisme. Se înregistrează. S-au pus în evidenţă fero14 .G.R. forajele din zona Sârbi. alge de tip “Bacillariophyta”. este extrem de periculos şi greu de remediat. din care sunt alimentate cu apă multe obiective. Efectele negative ale acestei creşteri a nivelului pânzei freatice constau în: . STAS). 270 cm. “Rhizopoda”. O problemă ecologică specifică în legătură cu apele subterane din zona Bucureştiului este aceea de creştere (în ultimii ani) a nivelului apelor freatice.A. “Ciliata”. La suprafaţa acestora s-a evidenţiat existenţa unor bacterii filamentoase.pătrunderea excesului de apă freatică din nisipurile de la Colentina prin lentilele discontinue de argilă în straturile de la Frăţeşti. Procesul continuă. Pericolul potenţial de infestare a surselor de apă pentru Bucureşti este foarte mare şi el justifică pe deplin conjugarea eforturilor celor două regii implicate R. cât şi în privinţa modalităţilor îndepărtării acestora. ele conducând pe lângă zidul metroului la creşterile importante a nivelului din subterane. O măsură iminentă este mărirea anticipării informaţiilor referitoare la poluările accidentale şi aplicarea unei diluţii corespunzătoare. prin cele cca.inundarea subsolurilor unor clădiri.

Dintre măsurile administrative.G. protecţia mediului presupune costuri suplimentare de producţie care pot influenţa negativ performanţele economico-financiare ale unităţilor productive. cu care s-a obţinut o reducere substanţială a conţinutului de substanţe organice. • Incetarea folosirii pesticidelor. Este important de amintit că Bucureştiul. îi revine sarcina de refacere a canalizării de alimentaţie şi de termoficare. dar toate acestea necesita timp. nu are încă finalizată o staţie de epurare şi are în schimb numeroase zone-problemă (deficitare) în ceea ce priveşte alimentarea şi evacuarea apelor reziduale (cartierele Chitila. cu un puternic efect antibactericid. este aceea de repunere în funcţiune la întreaga capacitate a drenurilor de la metrou şi urmărirea sistematică a forajelor. Pentru eliminarea pericolului de poluare bacteriană. insecticidelor şi a ingrasamintelor. • Folosirea pe cat posibila a materialelor biodegradabile şi ale celor reciclabile.bacterii şi bacterii sulfat-reducătoare. • Resturile menajere. bani şi putin efort din partea oamenilor. • Verificarea starii automobilului pentru a evita scurgerile nedorite de benzina şi ulei. presupunând şi operaţia de filtrare lentă. apa rezultata în urma spalarii hainelor şi a obiectelor de uz casnic sa fie aruncate direct la canalizare.A. prima care se impune a fi luată de R. lucruri pe care majoritatea dintre acestia nu sunt dispusi sa le irosesca “doar pentru a salva planeta”. cum ar fi: metoda de oxidare cu permanganat de potasiu.A.48 mg KMnO4/l la 4. COMBATEREA POLUARII APEI • Sunt multe de facut pentru a impiedica poluarea apelor. pe cărbune activ granulat sau nisip. de la 12. • Incetarea folosirii substantelor chimice în apropierea surselor de apa. când s-au obţinut în plus reduceri substanţiale la azotiţi şi amoniu. • Reciclarea tuturor materiilor reciclabile.R. performanţe situate în limite critice în cazul multor întreprinderi. Ferentari şi chiar zona centrală). În România. • Pentru spalarea automobilelor sa se foloseasca locuri special amenajate. care se alimentează cu apă din subteran. Urmărind datele obţinute prin supravegherea şi monitorizarea calităţii apei de băut s-a putut estima impactul acesteia asupra stării de sănătate a consumatorilor . iar Primăriei. Metoda este mai laborioasă. din Dâmboviţa şi Argeş. s-a recurs la metode specifice. prin R. 15 .B.1 KMnO4/l pentru apa potabilă. • Depozitarea deseurilor în locuri special amenajate. Valorile găsite la indicatorul bacteriologic (la 37°C) s-au apropiat / au depăşit limita maximă admisă pe standardul de potabilitate (STAS 1342-91).

– “Un singur Pământ”. Bucureşti 1975 -Poluarea apei .• Daca doriti mai multe informatii sau doriti sa va implicati direct în salvarea surselor de apa prezentati-va la cea mai apropiata institutie ecologica ! BIBLIOGRAFIE: -ANGELESCU ANCA:”Protecţia mediului ambiant” -RĂUŢĂ CORNELIU mediului înconjurător” şi CÂRSTEA STELIAN:”Poluarea şi protecţia -LESTER BROWN:”Probleme globale ale omenirii” -Poluarea şi protecţia mediului . Editura Albatros . Editura Tehnica. 1978. Bucuresti. -BROWN L. 16 .Ing. Editura Ştiinţifică şi eniclopedică . CORNELIA PAPADOPOL .Dr.VIRGIL SPULBER.1992 . Bucurest. Editura Ştinţifică .Bucureşti 1984 -NEGUT S. – “Probleme globale ale omenirii”. MATEI BORNEA .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->