UNIVERSITATEA: LUCIAN BLAGA FACULTATEA DE STIINTE AGRICOLE, INDUSTRIA ALIMENTARA SI PROTECTIA MEDIULUI SPECIALIZARE: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

POLUAREA APEI

AN I

-2010-

gaze .sonoră . Poluarea artificială este la rândul ei :  fizică ( apei . 2 . Poluarea poate fi de două feluri : a) naturală .este de strictă actualitate .  chimică (pesticide .INTRODUCERE MEDIUL este un asamblu de factori fizici .lichide sub formă gazoasă sau de vapori sau orice formă de energie care introdusă in mediu modifică echilibru ecologic . susceptibili de a avea afecte directe sau indirecte . inclusiv a oamenilor .care afectează regiuni izolate pe Glob şi are aspect temporar .substanţe organice). asupra fiinţei vii.Ea este impusă mai ales de implicaţiile nefaste ale deteriorării mediului asupra calităţii vieţii oamenilor . în ultimele doua secole zonele urbane şi industriale au devenit extrem de zgomotoase.ex. b) atrificială – care produce modificări ale microclimatului .cu menţionarea surselor de poluare şi a efectelor lor fizice . Poluarea este prezenţa unor substanţe solide .termică ).chimici şi sociali .Cunoaşterea influienţei activităţii umane asupra ecosistemelor naturale .  biologică (germeni patogeni) .imediat sau intârziate. Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura.erupţii vulcanice . ARGUMENTAŢIA TEMEI Protecţia mediului ambiant constituie problema majoră a societăţii contemporane .ingreunează activitatea economică şi pune in pericol viaţa omului .: furtuni de nisip .ţuţei .

iar expunerea indelungata poate produce cancer iar la femei pot aparea sarcini cu probleme. sau de la un continent la altul. şi nu pot supravietui daca apa este infectata cu chimicale toxice care dauneaza microorganismelor. În mare parte acesti produsi sunt otravitori pentru animale. Consumul de apă a crescut în timp şi 500 km3 în 1974 şi aproximativ 1400 km 3 în anul 2000. lacurilor. Toate organismele o contin. Nu este recomandat sa se consume pestele şi crustaceele care traiesc în apa infestata. diferenţa până la 3-5 l /zi apărând din activităţi fizice şi datorită temperaturii ambiante. pasari şi alte animale. De exemplu este de 3 l /zi în Africa şi de 1000 l/zi la New York. sau apare din metabolism. Principalii poluanţi Principalii poluanţi sunt materialele chimice. omul utilizează în medie. Acest consum zilnic are valori diferite de la o regiune la alta. din care 1.POLUAREA APELOR Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor. unele traiesc în ea. în jurul surselor de apă s-a dezvoltat o diversitate de biocenoze şi chiar civilzaţia umană a fost atrasă de aceste zone.Totuşi. prin esuarea navelor sau prin sparturile conductelor. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Poduse petroliere Petrolul şi chimicalele obtinute pe baza de petrol sunt folositi drept combustibili. apelor subterane. Poluanţii pot fi clasificati în opt categorii. Aceste produse petroliere ajung în apa în mare parte accidental. biologice sau fizice care avariaza calitatea apei. iar restul se reţine din alimente. Plantele şi animalele au nevoie de apa pura. Daca este extrem de grava. 3 . De aceea. unele o consuma. în industria plasticului şi în multe alte scopuri. Poluarea face ca paraurile. De asemenea este elementul care intretine viata pe Pământ. Necesarul fiziologic este de 2. Oamenii care beau apa poluat se pot imbolnavi grav. iar în unele cazuri poate ucide toti membrii speciei din zona afectata. fiecare avand diferite actiuni: a). lubrifianti. pe glob 100 l apă/zi pentru operaţii de spălare.5-3 l / zi . pregătirea hranei şi alte activităţi în gospodărie. a marilor şi oceanelor cu substante daunatoare mediului inconjurator. lacurile şi toate acumularile de apa sa aiba un aspect şi un miros neplacut. necesarul minim de apă pentru un om este de 5 l /zi. poluarea apei poate ucide un numar mare de pesti.5-2 l consumă ca atare. Apa este un factor indispensabil vieţii.

care la randul lor sunt consumate de catre alte animale. folosite de fermieri din belsug pentru indepartarea daunatorilor. În cantitati mari sunt otravitoare.) Pesticide şi ierbicide Chimicalele. O mare parte din cantitatea de apa potabila este contaminata cu pesticide. Cadmiu. dar cele mai des intalnite sunt cele nedegradabile care persista pentru o lunga perioada de timp. aceste produse incurajeaza cresterea platelor şi algelor. pot produce o forma foarte grava de anemie la copii. Metalele Metale precum cuprul. Cantitatile excesive de materie organica Ingrasamintele şi alti nutrienti folositi pentru cultivarea plantelor în ferme şi gradini pot ajunge foarte usor în apa. şi astfel nivelul oxigenului din apa scade în asa masura incat vietatile dependente de oxigen din apa. reactive (capabile sa produca gaze toxice sau explozive) sau infamabile. Mai mult de 14 milioane de americani beau apa contaminata. mor. pâna cand ajung la nivele inalte ale lantului trofic devenind extrem de toxice. Odata ajunse în apa. poluanţi derivati din insecticide. b. în 1969 raul Cuyahoga din Cleveland. povine din ingrasaminte. şi asa mai departe. plumbul. Ohio a fost atat de poluat incat a luat foc şi a ars timp de cateva ore. pot ajunge în mediu prin deversari şi pot atinge niveluri toxice foarte ridicate prin intermediul lantului trofic. 4 . Asemenea pesticidelor metalele devin din ce în ce mai concentrate pe masura ce sunt consumate prin intermediul hranei de catre animale. Chimicale folosite în industria echipamentelor electrice. Daca nu sunt tratate şi depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele de apa cele mai aproape de locul depozitarii. e). şi Agentia de Protectie a Mediului estimeaza ca mai bine de 30% din sursele de apa suntr infestate. cum ar fi pestii. d). plumbul poate produce boli mentale. Cand aceste plate mor se depun pe fundul apei şi microorganismele le descompun. c). în timpul procesului de descompunere aceste microorganisme consuma o mare parte din oxigenul dizolvat în apa. La copii. şi pot da nastere unor boli grave. mine şi chiar sol. boală de cele mai multe ori mortala. inclusiv industria automobilelor. sau impiedicandu-le sa se deplaseze. recoltele tratate cu astfel de ingrasaminte şi consumate în cantitati mari de catre oameni pot produce diaree şi în timp pot afecta rinichii şi ficatul. Azotatii. mercurul. Plumbul poate ajunge şi el în apa fie prin intermediul unor scurgeri din conducte fie pentru ca intra în componenta unor sisteme de apa mai vechi. sunt preluate de precipitatii şi astfel apa infestata se scurge în apa paraurilor şi a raurilor. Unele din aceste chimicale sunt biodegradabile şi se descompun repede în substante inofensive sau mai putin nocive. Deseurile Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile chimice care pot fi toxice (otravitoare). seleniul ajung în apa din mai multe surse.sau se depun pe blana animalelor şi penele pasarilor facandu-le permeabile si astfel animalele mor de frig.

Ei pot provoca boli grave copiilor. uneori industriile varsa mari cantitati de poluanţi în canalizarile oraselor. Apa poluata poate rezulta şi din mine unde apa a intalnit în calea sa roci bogate în minerale sau substantele chimice care au fost folosite pentru a extrage aceste roci. din nave sau de pe pltaforme petroliere esuate pe tarm. Eroziunea solului. Insa chiar şi cele mai mici schimbari de temperatura în apa vor indeparta speciile care vietuiau acolo şi vor atrage specii noi. Orasele şi alte zone populate pot contribui şi ele la poluarea apei. şi intr-un tarziu în alte surse de apa. lacuri.f). Paraziti precum Giardia lamblia şi Cryptosporidium parvum ajung deseori în sursele de apa potabila. Oceanle şi marile. sunt considerate poluanţi atunci cand ajung în apa potabila. Resturile aruncate peste bord pot omora animale marine sau pasari sufocandu-le sau blocandu-le calea sistemului digestiv. pot deveni un pericol daca sunt prezente în cantitati mari. h). Cauzele poluarii Poluanţii rezulta în cea mai mare parte în urma activitatilor intreprinse de oameni. oceane sau mari pentru a fi folosita drept racitor în fabrici şi centrale şi apoi este adusa inapoi la sursa mai calda decat atunci cand a fost luata. credcand astfel varietatea poluanţilor în aria respectiva. vant sau precipitatii. apa în care sunt dizolvate chimicale ajunge în tevile de canalizare. Multe din organismele care se gasesc în numar mic în majoritatea surselor de apa. inundatiile şi caderile de teren pot fi foarte daunatoare pentru ca introduc în apa foarte multe nutrimente. nu sunt protejate de poluare. daca acestea le inghit 5 . sau în cazul raurilor poate duce la disparitia vegetatiei din zona poluata. Poluanţii ajung în apa fie de pe maluri. produsa fie de apa. Poluarea termala Apa este deseori luata din rauri.) Organismele infectioase Un studiu efectuat în 1994 de Centrul de Prevenire şi Control al Bolilor a descoperit ca mai bine de 900000 de oameni se imbolnavesc annual din cauza organismelor din apa potabila. şi dintre acestia mai bine de 900 mor. batranilor şi oamenilor care sufera deja de alte boli. aparand astfel poluare prin canitati mari de materie organica. g. vaste cum sunt. Poluanţii din surse industriale pot ajunge în natura prin tevile de scurgere ale fabricilor sau din rezervoare subterane sparte. din ape care se varsa în oceanul sau marea respectiva. Poluarea termala poate grabi procesul biologic la plante şi animale sau poate reduce cantitatea de oxigen din apa. Sedimentele Sedimentele sunt particulele de sol deplasate de catre curentii de apa. rezultatul poate fi acela moarte speciilor care nu sunt adaptate vietii în ape calde.

se foloseşte în mică măsură. devenind astfel o forma de poluare a apei afectand sau chiar eliminand speciile care traiesc în locurile respective. Din punct de vedere al calităţii lor. etc. prezentând. şi gunoiul poate creea poluare a apei daca apa de ploaie se strecoara printre deseuri absorbind toxinele. Curentii de aer poluati se amesteca cu vaporii de apa.şi din apele subterane. Ploaia acida poate cadea în zone unde exista lacuri şi rauri. azotaţi.poluarea semnificativă a unor râuri importante face prohibitivă utilizarea lor. Poluarea apei poate fi cauzata şi de alte tipuri de poluare. De exemplu. RESURSELE DE APĂ ALE ROMÂNIEI Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri interioare. substanţe organice. fomeaza acid sulfuric diluat şi ajunge pe Pământ sub forma ploii acide.râurile interioare sunt dispuse neuniform pe teritoriu. în 1991. resursele de apă pot fi clasificate în 4 categorii: de calitatea 1 (ape care pot fi folosite pentru consumul populaţiei) reprezentând 48-50% din total. de la cosurile unei centrale electrice. de calitatea 3 (utilizate în irigaţii şi utilizări mai puţin pretenţioase) în proporţie de 10% şi de calitatea 4 (ape degradate) care reprezintă 17-18% din totalul reţelei naţionale. . de pe coasta franceza în 1978. şi Exxon Valdez în Alaska în 1992. România este o ţară bogată în resursele de apă. . La fel. Aceste resurse nu pot fi utilizate fară importante investiţii pentru lucrări de amenajare hidrografică şi instalaţii de epurare. în acelaşi timp. azotiţi. ca în cazul epavelor Amoco Cadiz. deversand în mare 910 milioane delitri de petrol. şi apoi infiltrandu-se în Pământ şi afectand apele subterane. fluviul Dunărea (apele Mării Negre nu sunt luate în considerare datorită dificultăţilor tehnice şi economice de desalinizare ). ocupând locul 21 în Europa (cf. deoarece: .Pierderile de petrol de obicei au loc doar prin intermediul accidentelor. datorită poziţiei sale excentrice. germeni patogeni. Insa cea mai mare varsare de petrol a avut loc în timpul razboiului din Golf. 6 . la limita sudică a teritoriului. Calitatea apei este stabilită cu ajutorul unor indicativi specifici de poluare: concentraţia de amoniu.fluviul Dunărea. În ciuda aparenţelor din unele zone. Al dilea mare accident inregistrat a avut loc în Golful Mexic în 1979 cand nava Ixtoc 1 a deversat în mare 530 milioane de litri de petrol. dioxidul de sulf. lacuri naturale sau artificiale. Statisticii Naţiunilor Unite) în condiţiile în care dispune de numai 1700 m 3 de apă timp de un an pentru un locuitor. de calitatea 2 (ape utilizate în industriile pretenţioase) costituind 24% din total. cand fortele Iraq-iene au distrus 8 rezervoare şi terminaluri de pe tarm în Kuwait. este la inceput considerat ca poluare a atmosferei. variaţii importante de debite în timp şi în spaţiu. cea mai importantă resursă de apă.

creşterea rapidă a ponderii poluării difuze. în raport cu cele utilizate în alte ţări. Se constată astfel imposibilitatea utilizării directe a acestora ca apă potabilă. Cauzele principale ale înrăutăţirii globale a calităţii resurselor de apă se pot sintetiza astfel: . 7 .necorelarea creşterii capacităţilor de producţie şi a dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare. cerinţele cu apă au cunoscut o creştere continuă. produsă în special prin chimizarea agriculturii cu îngrăşîminte şi pesticide din ce în ce mai numeroase şi în cantităţi tot mai mari.40 miliarde m3 în anul 1989. . care antreneauă o diluţie foarte mare a apelor recepţionate. de la combinatele de celuloză şi hârtie Dej şi Zărneşti. Evoluţia marcată în domeniul apei reflectă o disproporţie între eforturile de amenajare a resurselor de apă şi grija insuficientă în folosirea lor. respectiv folosirea unor norme exagerate de apă la irigarea culturilor. datorită debitului foarte mare. fiind necesare instalaţii de tratare costisitoare. abandonate în ţările dezvoltate economic(de exemplu: producerea celulozei prin procedeul sulfitic. de la 1. m3. în anul 1990. În raport cu resursele de apă relativ limitate.exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor de epurare existente . efecte nefavorabile asupra însăşi dezvoltării economico-sociale a ţării. zootehnie şi piscicultură. dar mai ales menţinerea unor situaţii de utilizare neraţională şi de risipă a apei. de circa 10 mld. . . ca şi faptul că acest gen de poluare nu poate fi uşor de depistat şi prevenit. cât şi de insuficienţa dotării cu sisteme de măsurare a cantităţilor de apă prelevate şi evacuate.fabricarea sodei prin procedeul Solvay.Fluviul Dunărea. 44% pentru industrie şi 45% pentru irigaţii. are o calitate globală ce se înscrie în limitele categoriei 1 şi 2. ceea ce ar avea. depozitare şi gestionare a deşeurilor şi a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate. ca şi de lipsa unui sistem de pârghii economice. Creşterea de peste 15% a cerinţelor de apă reflectă.lipsa unui sistem organizat de colectare. Tendinţele actuale duc la solicitarea exagerată a resurselor de apă. de la Ocna Mureşului şi Govora). Apele subterane au calitatea depreciată considerabil. atât sub aspectul extinderii zonelor.realizarea unor obiective industriale şi zootehnice gigant. circa 50% s-au epurat ineficient. iar circa 28% s-au evacuat în receptorii naturali fără epurare. în ultimii ani. dezvoltarea economico-socială. cât şi sub aspectul intensificării poluării. . perturbând echilibrul acestor resurse. din care 11% apă potabilă pentru populaţie şi domeniul public. în parte. numai 22% s-au epurat corespunzător. . fără a fi corelată cu execuţia instalaţiilor de epurare la capacităţile necesare. Creşterea consumului de apă a fost însoţită de creşterea cantităţilor de apă uzată evacuată. Astfel.promovarea unor tehnologii de producţie puternic poluante.4 miliarde m3 în anul 1950 – la circa 20. Acestea sunt generate atât de perpetuarea unor tehnologii de fabricaţie mari consumatoare de apă în industrie. totodată. de pierderi de apă în reţelele de distribuţie şi de risipă de apă. din totalul apelor reziduale evacuate.

. ajungându-se în prezent să funcţioneze peste 4900 de staţii de epurare a apei şi peste 15000 de instalaţii de purificare a gazelor evacuate din procesele tehnologice. . ca şi retribuirea lui la un nivel minim faţă de alte ramuri. contribuţia acestora la reducerea poluării mediului a fost insuficientă datorită: . .participarea publicului. utilizabile.raţionalizarea şi economisirea în utilizare în scopul reducerii la minim a necesarului de apă.reducerea ritmului de creştere a consumului de apă în toate ramurile economiei naţionale. Din totalul reţelei hidrografice a ţării. .18% (19700 km) se încadrează în categoria a IV-a de calitate.recircularea şi reutilizarea apei.12% se încadrează în categoria a III-a de calitate. Deşi în ultimii 20 de ani au fost alocate fonduri pentru instalaţii antipoluante. în special. .dezvoltarea capacităţii de producţie fără asigurarea concomitentă a realizării instalaţiilor de epurare şi respectiv de purificare a gazelor nocive. distribuţia pe categorii de ape este următoarea: . .Elaborarea şi implementarea eficientă a unei politici naţionale pentru utilizarea raţională a resurselor de apă impune următoarele priorităţi: . cu mari cheltuieli. lipsa pieselor de schimb. în zonele afectate de activităţi antropice.sistematizarea reţelelor de distribuţie a apelor. .lipsa personalului calificat. improprii pentru orice utilizare. deosebit de critică. reducerea cotelor de energie şi fiabilitatea redusă a unor utilaje. . Datorită acestui fapt.exploatării necorespunzătoare a instalaţiilor. reprezintă o altă cauză care a contribuit la apariţia unor deficienţe majore în funcţionarea la parametrii proiectaţi a acestor instalaţii.protecţia apei împotriva poluării. a cerinţei de apă proaspătă din sursă şi consumul nerecuperabil de apă. necesită ample acţiuni pentru reducerea substanţială a potenţialului poluant şi pentru refacerea ecosistemelor afectate. în prezent aproximativ 20% din lungimea cursurilor de apă supravegheate (~20000 km) sunt degradate.legislaţie şi administraţie. 8 . . care pot fi. SITUAŢIA APELOR DIN ROMÂNIA DIN PUNCT DE VEDERE AL POLUĂRII Starea actuală a factorilor de mediu în ţara noastră.

precum şi a Mării Negre. ce au costat milioane.5 m3/oră apă uzată (menajeră şi industrială). pot fi folosite şi ca sursă de apă potabilă. oferim câteva exemple de situaţii constatate în ultimii ani. Siret 31%.A. scoica. 240t fier etc. care reprezintă 25-35% din volumul total al debitului râului şi care conţine: compuşi ai azotului. detergenţi. Aceşti poluanţi crează un şoc tragic echilibrului ecologic al râului Mureş. Mureş 22%. S. 50 mil. Mai la nord se înregistrează alte statistici negative. care prin tratare. Vulcăniţa. În aval de Tg. La ora actuală există 4831 de instalaţii de epurarea a apelor. Bârsa îl sufocă. din care numai 2574. Lăpuş şi Someş. aducându-i substanţele deversate de Fabrica de celuloză şi hârtie din Zărneşti. o apă moartă.. Doar două unităţi. fosfaţi. fenoli. Unităţile miniere şi metalurgice din Maramureş au evacuat. Sistemul actual de dezinfectare a apei Mureş prin clorinare dă naştere la trihalometani (substanţe cancerigene). Vedea 23%. Prut 20%. trebuie menţionat faptul că gradul de poluare se menţine ridicat chiar în condiţiile în care unităţile economice nu mai funcţionează la parametrii proiectaţi. lei în fiecare an. Râul Mureş. Phoenix şi S. ci şi o risipă uriaşă. Mureş. aduce “otravă” scursă de la Colorom Codlea. afectând grav râurile Săsar. În acelaşi timp. Nu este doar o crimă ecologică. alterându-i calităţile. Diminuarea oxigenului din apă duce la existenţa a doar două grupe de viermi. au produs pagube de 700 mil.30% se încadrează în categoria a II-a de calitate. prin poluarea şi nerecuperarea substanţelor utile deversate. Oltul este. Cavnic. apă uzată./m3. 3. În aval de oraşul Reghin se deversează cca 250 l/sec. Olt 42%. celelalte specii s-au redus: somonul. adică 52%. Poluarea reţelei hidrografice a dus la dispariţia faunei pe segmente importante de râu. se spune. iar staţiile de epurare. În aceste condiţii proliferează o bacterie filamentoasă care colmatează conductele termocentralei Iernut. de exemplu: Ialomiţa 48%. care filtrează 40 l/zi de apă. adică 53. când râul se autoepurează parţial. Tisa 35%. recul şi lostriţa au dispărut din faună. râul ajunge la un grad de degradare biologică de 45-50% vara şi 60-70% iarna. Mureş.2% funcţionează corespunzător. degradarea se păstrează la 35%. din care au aviz de funcţionare numai 3223. Romplumb. Argeş 22%. Vişeu. puţin pretenţioşi la condiţiile de mediu. s-a redus la 80 buc. Alt afluent. Multe asemenea întreprinderi nu au nici măcar autorizaţii de funcţionare. este ameninţat să se rupă sub apăsarea nemiloasă a industrializării. în fiecare an. la fel de toxice. În aval de localitatea Gorneşti. crescătoria de porci amplifică poluarea. m3 de ape uzate. Pentru a ilustra gradul de poluare al apelor de suprafaţă din ţara noastră. Combinatele chimice de la Victoria şi Govora “contribuie” sârguincioase cu substanţe organo-clorurate. Sursele de poluare a apelor evidenţiate sunt în număr de 6097./m3 la 1-2 buc. la care se adaugă şocul poluant al oraşului Tg.A. zac nefolosite de ani de zile. ştiuca. 9 .). coloana vertebrală a Transilvaniei. cu un conţinut de 10000 t suspensii (350t cupru. Chiar şi după câţiva zeci de kilometri în aval.

în care: . este de mult abiotic.M. Gârleni şi Lilieci – în care afluează debitele râului Bistriţa de pe albia veche şi de pe canalul UHE prezintă. Râul Târnava. mai ales pe vreme umedă..A. . Repercursiunile poluării asupra copiilor constau în frecvenţa mare a bolilor pulmonare şi cardio-vasculare. de la Platforma chimică Săvineşti – Roznov. Amoniacul gazos. Poluarea accidentală joacă şi ea un rol important în balanţa negativă a agresării mediului acvatic. Bistriţa. Mureş. staţii de epurare a apelor uzate la instalaţia furnal-aglomerare. 10 . fiind degradate în cea mai mare parte din timp.ureea este de 40-50 mg/l. aceştia provin de la Fabrica de celuloză şi hârtie din Piatra Neamţ. datorită spălării lor de pe platformă şi antrenării în circuitul natural al apei. numiţi “cozi de vulpe”. În aceste condiţii. Deşi sub concentraţia maximă admisă.M. cât mai ales cu negru de fum şi noxele ce le degajă continuu. formează o ceaţă deasupra oraşului Tg. sunt variabile. Coşurile celor două uzine domină cerul nu atât cu înălţimea lor.Combinatul chimic Azomureş nu are tehnica şi tehnologiile proiectate să se încadreze la standardele internaţionale de protecţie a mediului. Lacurile de acumulare din aval de Piatra Neamţ – Racova. De sus. Costul amenajărilor antipoluante este foarte mare. Recent (după 1989) s-au instalat circa 8000 de electrofiltre.) de 6 mg/l. Degradarea provine de la afluenţii industriali. .ionul de amoniu se situează la 17-18 mg/l. Mediul aerian este şi el afectat. faţă de maxim admis de 2. costul de fabricaţie este mult mai mare decât pe piaţa externă.7 mg/l. faţă de 26 mg/l C. (înscriindu-se în categoria a III-a de calitate). faţă de 17 g/m3/lună maxim admis. de asemenea. roşii-portocalii. saci filtranţi cu garanţie calitativă. Mediile lunare ale concentraţiei ionilor poluanţi cresc în perioadele ploioase. faţă de concentraţia maximă admisă (C. Mediul cel mai poluat continuă să fie apa. apa cea repede. devine aproape otravă. de ce nu alternativa cu achiziţionarea de pe piaţa externă? Am scăpa de poluare. un grad mare de poluare. formează acidul azotic care afectează direct culturile vegetale. În judeţul Neamţ. precum şi mortalitatea infantilă crescută.ionul nitric se situează la 70 mg/l. Coşurile de dispersie (cu înălţimea h=78-106m) aruncă în atmosferă oxizi de azot. victimă pe termen lung a poluării de aici. pe timp de ploaie. Devine firească întrebarea. Implicaţiile sociale sunt cele care dictează această politică. funcţie de anotimp. la un debit continuu de peste 40 m3/sec. în ceea ce priveşte negrul de fum.A. Trece prin două judeţe – Neamţ şi Bacău – şi ajunge la vărsare corespunzătoare categoriei a III-a de calitate. în Siret. Aceste produse reprezintă 80% din producţia societăţii Azomureş. dintre Călimani şi Bârgău şi până jos. Noxele de 20-21 g/m3/lună.

încă din 1986. din Oneşti. Fabrica de postav din Buhuşi. 23% de categoria a III-a de calitate. respectiv ale lacului Galbeni folosit pentru aprovizionarea municipiului.4mg/l în 1990 (faţă de valoarea admisă 1012 mg/l). pentru substanţe organice. Combinatul chimic din Borzeşti. situaţie ce nu mai poate fi corectată. Existenţa amoniului din apa impurificată blochează clorul introdus pentru dezinfecţie. a căror calitate este grav afectată sunt râurile Bistriţa. Pe primul loc se situează afecţiunile aparatului digestiv. Întreprinderea pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Bacău. Trotuş. ceea ce reprezintă 0. nitraţi. Combinatul de prelucrare a lemnului Comăneşti. Tot ca efecte. Combinatul de îngrăşăminte chimice. intoxicaţiile acute cu nitriţi (la sugari). timp de 10-20 de ani. Din cei 611 km din râurile principale ale judeţului Bacău. bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat. În municipiul Bacău. urmează bolile aparatului respirator. morbiditatea generală a crescut. Acţiunea substanţelor organice şi a altora are efecte mutagene şi cancerigene asupra oamenilor. între 69. Siret. în permanenţă. iar 15% sunt degradaţi.5mg/l. Valorile au oscilat. clorul nemaifiind eficient. Există şi pericolul contaminării radioactive a pânzei de apă freatică.2 mg/l în 1989 (prevederile STAS = 0 mg/l). m3/an. bolile infecţioase şi parazitare. în vreme ce evacuările apelor reziduale din Bacău influenţează calitatea apelor râului Siret. Se dă.8mg/l în 1990 (nu este admisă prezenţa lui). Au crescut. pierderi masive de 11 . Rapiditatea cu care este influenţată pânza subterană demonstrează că solul din zonă este saturat de poluanţi şi nu mai poate reprezenta o barieră pentru reţinerea lor prin filtrare. Combinatul de hârtie şi celuloză. deşeu de la Combinatul de îngrăşăminte chimice Bacău.8 cazuri la 1000 de locuitori. înregistrează o depăşire netă a concentraţiilor maxim admisibile în substanţe organice. formând cloramină. Problema aprovizionării cu apă a municipiului Bacău nu va fi corespunzător rezolvată. Exploatările de gospodărie comunală a localităţilor urbane din judeţ. au fost semnalate distrugeri masive ale florei şi faunei. întrucât a fost complet afectată pânza freatică. Se asigură 33. Sursele principale de poluare sunt: din Bacău. pentru amoniac între 10. prin infiltrarea în sol a apei de ploaie ce solvă parţial radiul prezent în haldele de fesgips.76mg/l.3 mil. în 1986 şi 2.456 m3/loc/zi. Rafinăria Dărmăneşti. infecţiile renale. Valorile indicatorilor chimic curenţi. întrucât evacuările de ape uzate din judeţul Neamţ afectează apa Bistriţei.Cursurile de ape din judeţul Bacău. nitriţi. apă nepotabilă din punct de vedere chimic. în 1986 şi 4. amoniac. în consum. la copii. anemiile. unde în ultimii ani nivelul mortalităţii infantile a fost mai mare decât media pe ţară. Implicaţiile s-au regăsit mai ales în sănătatea copiilor din Bacău. pentru nitriţi între 0. cantitatea de apă este insuficientă pentru populaţie. La acestea se adaugă apele uzate menajere. în 1989 şi 28. 42% sunt de categoria I.5mg/l. incidenţa fiind mai crescută în mediul urban şi în principal în grupa de vârstă 0-14 ani. 20% de categoria a II-a. analizate fizicochimic. urmărite în apa distribuită populaţiei oraşului Bacău. Combinatul petrochimic. În 1989. înregistrând un indice de 719.

Comitetul Internaţional UNESCO a recunoscut necesitatea includerii sale în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei. toate. Sursele de poluare. nitriţi. cel de la Satul Nou şi Fabrica de zahăr de la Babadag otrăveşte lacul Babadag la care se adaugă complexele avicole şi de taurine de la Nalbant. Iată că un râu. a făcut. Victimele sunt.substanţe utile evacuate în apele uzate. Aşa. sunt: combinatele chimice şi metalurgice. de unde se evacuează mari cantităţi de dejecţii. porturile lipsite de orice apărare împotriva reziduurilor petroliere ori de altă natură provenite de la nave. în majoritate cu Dunărea. dar nici la Galaţi. Comunitatea ştiinţifică internaţională a devenit tot mai receptivă la problematica acestui important 12 . Delta Dunării şi anexele sale genetice au statutul de zonă cu regim special de protecţie. pentru Dunăre. Marea Neagră. O dovedesc indicii de calitate de la secţiunea Baziaş comparativ cu indicii de la nitraţi. În judeţul Mehedinţi. fenoli. acuta lipsă de apă potabilă în municipiul Bacău (de 70%). Iar noi sporim “sinistra zestre”. Ultimele depăşind de 20 până la 50 de ori limitele admise. Multiplicarea noxelor şi asaltul factorilor poluanţi asupra mediului pe teritoriul judeţului Tulcea configurează o stare de lucruri alarmantă. încă de la începutul secolului obiectul cercetării ştiinţifice. în loc să dea viaţă. Referitor la Dunăre. nu s-a reuşit menţinerea calităţii apelor care intră în România la secţiunea Baziaş. Dăieni etc. Ori. Nu există în zonă nici o instalaţie pentru prelucrarea reziduurilor. Nu sunt staţii de epurare la Tulcea. şi. ca mare semiînchisă şi unicat hidrogeologic. aflat în vizită la Bucureşti şi nu este de mirare. căci adună tot răul de la munţii Pădurea Neagră încoace. Brăila. pe parcursul a 179km. exploatarea minieră de la Altân-Tepe. Substanţele ucigătoare se varsă. Odată cu dezintegrarea lagărului comunist. Apele din interiorul ţării noastre sunt foarte poluate şi prin urmare procesul natural de autoepurare nu reuşeşte să menţină calitatea de la intrarea Dunării pe teritoriul românesc. Călăraşi. Complexul de porci Baia poluează lacul Goloviţa. zootehnia. bineînţeles. “Dunărea este bolnavă”. legate. de exemplu. Şi când vorbim de protecţia Dunării trebuie avut î vedere apartenenţa ei la o largă zonă a Europei Centrale. prin braţul Sf. spunea comandantul Cousteau. în Dunăre. Afectarea fluviului duce la degradarea Deltei. în baza prevederilor Convenţiei Internaţionale a patrimoniului natural şi cultural universal. lacurile. otrăveşte. în primul rând. fluviul primeşte 11600 tone suspensii şi 1600 tone substanţe biodegradabile pe care le duce spre mare. ţările estice au putut atrage atenţia asupra gravităţii stării ecologice a acestei mări. astfel încât apele uzate menajere şi o parte din apele reziduale industriale sunt deversate direct în Dunăre. poziţia numărul unu pe lista obiectivelor cu valoare universală. Această zonă ocupă pe teritoriul României. Gheorghe. ori un accident petrolier s-ar solda cu consecinţe dezastruoase asupra faunei şi florei. calitatea necorespunzătoare a celei existente. Totul se varsă în Dunăre. mai recent şi la metalele grele şi produsele petroliere.

ecologică a zonelor înscrise şi protejarea lor cu perdele de protecţie (pădure). Marea Neagră prezintă particularitatea de a avea la suprafaţă un strat de apă oxigenată. pentru Delta Dunării. a organizat. Tot mai frecvent şi pe zone tot mai întinse. cu Institutul oceanografic Wood Hole.segment planetar. şosele etc. iar în adânc un altul cu hidrogen sulfurat. Cooperarea internaţională se impune ca o condiţie fundamentală a unei minime şanse de succes în ce priveşte ameliorarea situaţiei mediului. În anul 1992. În plus.amenajarea spaţiilor verzi publice / private şi stabilirea unui raport ecologic între acestea şi suprafeţele ocupate de construcţii (clădiri. cu experienţa cărui s-a reuşit stimularea cercetării şi demararea unui program internaţional privind Marea Neagră. . S-a realiza. care alimentează 13 . care nu permite decât existenţa câtorva specii microbiologice. Uni experţi vorbesc deja de o criză ecologică gravă. Adevărul despre Marea Neagră este trist. acoperirea cvasi-sinoptică a mării în multe planuri de cercetare. s-au realizat alte două campanii oceanografice. Dunărea fiind principalul cărăuş de reziduuri dintr-o Europă puternic industrializată.). Astfel. . compus in Programul ONU pentru protecţia mediului. pentru prima dată. Procesul continuă. “Global Environment Facility” (GEF). Programul.. în doar două săptămâni. În această privinţă. Bulgaria şi Turcia. chiar dramatic. GEF a acceptat finanţarea unor programe internaţionale pentru Marea Neagră. de aceeaşi anvergură. midiile aproape au dispărut. Toate acestea au repercursiuni directe asupra calităţii apei şi a plajei. consideră chiar o prioritate ameliorarea situaţiei ecologice a Mării Negre. un rol important revine şi S. Dâmboviţa şi Ialomiţa. o expediţie la care au participat toate ţările riverane de la acea dată: Rusia. În afară de ţările riverane şi de cele europene cu tradiţii în cercetarea oceanografică. problematica este la fel de complexă. inaugurat la Viena. Stridii nu mai există demult în dreptul litoralului nostru. POLUAREA APEI ÎN BUCUREŞTI . apare fenomenul de hipozie – scăderea concentraţiei de oxigen. care împiedică viaţa. în 1991. Problematica Mării Negre nu priveşte numai statele riverane. Ucraine. peştele s-a împuţinat dramatic. în anumite lacuri.dotarea cu sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu. Programul ONU pentru dezvoltare şi Banca Mondială. element indispensabil vieţii. România. un prestigios organism internaţional. creşte. la capătul drumului ei se află România şi Marea Neagră. Sursele de apă brută de suprafaţă din bazinele Argeş. nivelul hidrogenului sulfurat. Scade dramatic biodiversitatea. Creşte continuu poluarea.A. ci întreaga comunitate internaţională.U. tot mai evidentă.

“Rhizopoda”. Sursele de poluare concentrate şi difuze sunt slab monitorizate în vederea aplicării unor măsuri ferme.inundarea subsolurilor unor clădiri.inundarea conductelor de alimentare cu apă şi a celor de termoficare. 400 de foraje existente şi exploatate. Majoritatea acestor pierderi nu se regăsesc în canalizare. Cauzele acestei creşteri anormale sunt metroul şi pierderile de apă din reţelele de distribuţie termoficare.capitala. impurificatori care ridică probleme noi atât în privinţa determinării naturii poluării. de asemenea.G. fier (peste 0.A. forajele din zona Sârbi. “Ciliata”. este extrem de periculos şi greu de remediat. drenurile de la metrou funcţionează parţial şi sporadic. 270 cm. . Efectele negative ale acestei creşteri a nivelului pânzei freatice constau în: . deşi în zonele limitrofe nivelul apei din pânza freatică este într-o continuă coborâre (de ani de zile). Analiza biologică şi bacteriologică (microscopică) a dus la identificare unor bacterii de tip “Zooglea” care apar datorită aglomerărilor de substanţe organice care devin substrat de proliferare a acestor formaţiuni. pe lângă instituirea unor zone de protecţie sanitară riguroasă. depăşiri ale conţinutului în ioni de amoniu (3-8 mg NH4/l). dar apare adesea necesitatea de sterilizare avansată. care să evite o clorinare avansată.1 mg/l cf. STAS). “Flagelata”. sunt în general acceptabile calitativ. în medie cu cca. S-au pus în evidenţă fero14 . Analiza indicatorilor chimici pentru determinarea caracterului poluant al apei a pus în evidenţă un conţinut de substanţe organice care depăşesc limitele admisibile de potabilitate.R. prin cele cca. din care sunt alimentate cu apă multe obiective. O măsură iminentă este mărirea anticipării informaţiilor referitoare la poluările accidentale şi aplicarea unei diluţii corespunzătoare. (Regia de Gospodărirea Apelor din Bucureşti). (Regia Apelor Române) şi R. ele conducând pe lângă zidul metroului la creşterile importante a nivelului din subterane. Multe din aceste foraje au fost infestate cu apă din freatic şi s-a interzis folosirea lor (forajele de la Căminele Politehnicii de la Leu. cât şi în privinţa modalităţilor îndepărtării acestora. Se înregistrează. alge de tip “Bacillariophyta”. Procesul continuă.B. La suprafaţa acestora s-a evidenţiat existenţa unor bacterii filamentoase. O problemă ecologică specifică în legătură cu apele subterane din zona Bucureştiului este aceea de creştere (în ultimii ani) a nivelului apelor freatice.A. . Utilizarea tot mai largă a surselor de apă subterană în scop potabil şi industrial a dus la depistarea unor tipuri de impurificatori specifici unor zone. cu pericolul imediat – proliferarea ţânţarilor şi a instabilităţii la seisme. fosfat (proveniţi probabil din solul mineral sau din infiltrarea îngrăşămintelor fosfatice în pânza freatică). Pericolul potenţial de infestare a surselor de apă pentru Bucureşti este foarte mare şi el justifică pe deplin conjugarea eforturilor celor două regii implicate R. cele din Crângaşi).pătrunderea excesului de apă freatică din nisipurile de la Colentina prin lentilele discontinue de argilă în straturile de la Frăţeşti.

performanţe situate în limite critice în cazul multor întreprinderi. apa rezultata în urma spalarii hainelor şi a obiectelor de uz casnic sa fie aruncate direct la canalizare.48 mg KMnO4/l la 4. Urmărind datele obţinute prin supravegherea şi monitorizarea calităţii apei de băut s-a putut estima impactul acesteia asupra stării de sănătate a consumatorilor . Metoda este mai laborioasă. Valorile găsite la indicatorul bacteriologic (la 37°C) s-au apropiat / au depăşit limita maximă admisă pe standardul de potabilitate (STAS 1342-91). • Folosirea pe cat posibila a materialelor biodegradabile şi ale celor reciclabile. dar toate acestea necesita timp. 15 . cu un puternic efect antibactericid. • Resturile menajere.A. • Verificarea starii automobilului pentru a evita scurgerile nedorite de benzina şi ulei.G. care se alimentează cu apă din subteran. îi revine sarcina de refacere a canalizării de alimentaţie şi de termoficare.R. insecticidelor şi a ingrasamintelor. nu are încă finalizată o staţie de epurare şi are în schimb numeroase zone-problemă (deficitare) în ceea ce priveşte alimentarea şi evacuarea apelor reziduale (cartierele Chitila. lucruri pe care majoritatea dintre acestia nu sunt dispusi sa le irosesca “doar pentru a salva planeta”. cum ar fi: metoda de oxidare cu permanganat de potasiu. presupunând şi operaţia de filtrare lentă. prin R. Pentru eliminarea pericolului de poluare bacteriană.bacterii şi bacterii sulfat-reducătoare. bani şi putin efort din partea oamenilor. pe cărbune activ granulat sau nisip.A. COMBATEREA POLUARII APEI • Sunt multe de facut pentru a impiedica poluarea apelor. • Reciclarea tuturor materiilor reciclabile. cu care s-a obţinut o reducere substanţială a conţinutului de substanţe organice. • Incetarea folosirii substantelor chimice în apropierea surselor de apa. de la 12.1 KMnO4/l pentru apa potabilă. Este important de amintit că Bucureştiul. În România.B. din Dâmboviţa şi Argeş. Ferentari şi chiar zona centrală). s-a recurs la metode specifice. prima care se impune a fi luată de R. protecţia mediului presupune costuri suplimentare de producţie care pot influenţa negativ performanţele economico-financiare ale unităţilor productive. • Incetarea folosirii pesticidelor. • Depozitarea deseurilor în locuri special amenajate. • Pentru spalarea automobilelor sa se foloseasca locuri special amenajate. este aceea de repunere în funcţiune la întreaga capacitate a drenurilor de la metrou şi urmărirea sistematică a forajelor. Dintre măsurile administrative. iar Primăriei. când s-au obţinut în plus reduceri substanţiale la azotiţi şi amoniu.

1978.• Daca doriti mai multe informatii sau doriti sa va implicati direct în salvarea surselor de apa prezentati-va la cea mai apropiata institutie ecologica ! BIBLIOGRAFIE: -ANGELESCU ANCA:”Protecţia mediului ambiant” -RĂUŢĂ CORNELIU mediului înconjurător” şi CÂRSTEA STELIAN:”Poluarea şi protecţia -LESTER BROWN:”Probleme globale ale omenirii” -Poluarea şi protecţia mediului . 16 .Dr. – “Probleme globale ale omenirii”.1992 . -BROWN L. Editura Ştiinţifică şi eniclopedică . Bucureşti 1975 -Poluarea apei . Editura Ştinţifică . – “Un singur Pământ”. CORNELIA PAPADOPOL . Editura Albatros .Bucureşti 1984 -NEGUT S.VIRGIL SPULBER. Editura Tehnica. MATEI BORNEA . Bucuresti.Ing. Bucurest.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful