UNIVERSITATEA: LUCIAN BLAGA FACULTATEA DE STIINTE AGRICOLE, INDUSTRIA ALIMENTARA SI PROTECTIA MEDIULUI SPECIALIZARE: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

POLUAREA APEI

AN I

-2010-

susceptibili de a avea afecte directe sau indirecte .este de strictă actualitate .imediat sau intârziate.INTRODUCERE MEDIUL este un asamblu de factori fizici . inclusiv a oamenilor .gaze .chimici şi sociali .ingreunează activitatea economică şi pune in pericol viaţa omului .sonoră . b) atrificială – care produce modificări ale microclimatului .Ea este impusă mai ales de implicaţiile nefaste ale deteriorării mediului asupra calităţii vieţii oamenilor .: furtuni de nisip .substanţe organice). Poluarea artificială este la rândul ei :  fizică ( apei . în ultimele doua secole zonele urbane şi industriale au devenit extrem de zgomotoase.termică ). ARGUMENTAŢIA TEMEI Protecţia mediului ambiant constituie problema majoră a societăţii contemporane .care afectează regiuni izolate pe Glob şi are aspect temporar . 2 . asupra fiinţei vii.lichide sub formă gazoasă sau de vapori sau orice formă de energie care introdusă in mediu modifică echilibru ecologic .  chimică (pesticide . Poluarea este prezenţa unor substanţe solide .  biologică (germeni patogeni) . Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura.cu menţionarea surselor de poluare şi a efectelor lor fizice .erupţii vulcanice .ţuţei .Cunoaşterea influienţei activităţii umane asupra ecosistemelor naturale . Poluarea poate fi de două feluri : a) naturală .ex.

din care 1. Plantele şi animalele au nevoie de apa pura. Toate organismele o contin. De asemenea este elementul care intretine viata pe Pământ. Poluanţii pot fi clasificati în opt categorii. Aceste produse petroliere ajung în apa în mare parte accidental. apelor subterane. lacurile şi toate acumularile de apa sa aiba un aspect şi un miros neplacut. omul utilizează în medie.Totuşi. De exemplu este de 3 l /zi în Africa şi de 1000 l/zi la New York. Apa este un factor indispensabil vieţii. Necesarul fiziologic este de 2.5-2 l consumă ca atare. În mare parte acesti produsi sunt otravitori pentru animale. Oamenii care beau apa poluat se pot imbolnavi grav. lubrifianti. necesarul minim de apă pentru un om este de 5 l /zi. Principalii poluanţi Principalii poluanţi sunt materialele chimice. Consumul de apă a crescut în timp şi 500 km3 în 1974 şi aproximativ 1400 km 3 în anul 2000. iar expunerea indelungata poate produce cancer iar la femei pot aparea sarcini cu probleme. biologice sau fizice care avariaza calitatea apei. 3 . Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. poluarea apei poate ucide un numar mare de pesti. Nu este recomandat sa se consume pestele şi crustaceele care traiesc în apa infestata. în industria plasticului şi în multe alte scopuri. iar în unele cazuri poate ucide toti membrii speciei din zona afectata. pregătirea hranei şi alte activităţi în gospodărie. fiecare avand diferite actiuni: a). sau de la un continent la altul. pe glob 100 l apă/zi pentru operaţii de spălare. pasari şi alte animale. De aceea. şi nu pot supravietui daca apa este infectata cu chimicale toxice care dauneaza microorganismelor. sau apare din metabolism. unele traiesc în ea. lacurilor. diferenţa până la 3-5 l /zi apărând din activităţi fizice şi datorită temperaturii ambiante. Acest consum zilnic are valori diferite de la o regiune la alta. Poluarea face ca paraurile. prin esuarea navelor sau prin sparturile conductelor. Poduse petroliere Petrolul şi chimicalele obtinute pe baza de petrol sunt folositi drept combustibili. în jurul surselor de apă s-a dezvoltat o diversitate de biocenoze şi chiar civilzaţia umană a fost atrasă de aceste zone.5-3 l / zi .POLUAREA APELOR Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor. a marilor şi oceanelor cu substante daunatoare mediului inconjurator. unele o consuma. iar restul se reţine din alimente. Daca este extrem de grava.

seleniul ajung în apa din mai multe surse. b. În cantitati mari sunt otravitoare.sau se depun pe blana animalelor şi penele pasarilor facandu-le permeabile si astfel animalele mor de frig. plumbul poate produce boli mentale. boală de cele mai multe ori mortala. mine şi chiar sol. şi asa mai departe. recoltele tratate cu astfel de ingrasaminte şi consumate în cantitati mari de catre oameni pot produce diaree şi în timp pot afecta rinichii şi ficatul.) Pesticide şi ierbicide Chimicalele. povine din ingrasaminte. Ohio a fost atat de poluat incat a luat foc şi a ars timp de cateva ore. Cadmiu. cum ar fi pestii. O mare parte din cantitatea de apa potabila este contaminata cu pesticide. folosite de fermieri din belsug pentru indepartarea daunatorilor. Plumbul poate ajunge şi el în apa fie prin intermediul unor scurgeri din conducte fie pentru ca intra în componenta unor sisteme de apa mai vechi. aceste produse incurajeaza cresterea platelor şi algelor. Mai mult de 14 milioane de americani beau apa contaminata. în 1969 raul Cuyahoga din Cleveland. pâna cand ajung la nivele inalte ale lantului trofic devenind extrem de toxice. Cantitatile excesive de materie organica Ingrasamintele şi alti nutrienti folositi pentru cultivarea plantelor în ferme şi gradini pot ajunge foarte usor în apa. Odata ajunse în apa. La copii. pot produce o forma foarte grava de anemie la copii. Cand aceste plate mor se depun pe fundul apei şi microorganismele le descompun. e). şi Agentia de Protectie a Mediului estimeaza ca mai bine de 30% din sursele de apa suntr infestate. reactive (capabile sa produca gaze toxice sau explozive) sau infamabile. pot ajunge în mediu prin deversari şi pot atinge niveluri toxice foarte ridicate prin intermediul lantului trofic. inclusiv industria automobilelor. 4 . Daca nu sunt tratate şi depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele de apa cele mai aproape de locul depozitarii. care la randul lor sunt consumate de catre alte animale. şi pot da nastere unor boli grave. Unele din aceste chimicale sunt biodegradabile şi se descompun repede în substante inofensive sau mai putin nocive. mercurul. c). dar cele mai des intalnite sunt cele nedegradabile care persista pentru o lunga perioada de timp. poluanţi derivati din insecticide. Deseurile Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile chimice care pot fi toxice (otravitoare). şi astfel nivelul oxigenului din apa scade în asa masura incat vietatile dependente de oxigen din apa. sunt preluate de precipitatii şi astfel apa infestata se scurge în apa paraurilor şi a raurilor. sau impiedicandu-le sa se deplaseze. în timpul procesului de descompunere aceste microorganisme consuma o mare parte din oxigenul dizolvat în apa. Chimicale folosite în industria echipamentelor electrice. mor. Metalele Metale precum cuprul. Asemenea pesticidelor metalele devin din ce în ce mai concentrate pe masura ce sunt consumate prin intermediul hranei de catre animale. d). plumbul. Azotatii.

Cauzele poluarii Poluanţii rezulta în cea mai mare parte în urma activitatilor intreprinse de oameni. Poluarea termala poate grabi procesul biologic la plante şi animale sau poate reduce cantitatea de oxigen din apa. Poluarea termala Apa este deseori luata din rauri.f). credcand astfel varietatea poluanţilor în aria respectiva. daca acestea le inghit 5 . h). batranilor şi oamenilor care sufera deja de alte boli. rezultatul poate fi acela moarte speciilor care nu sunt adaptate vietii în ape calde. Sedimentele Sedimentele sunt particulele de sol deplasate de catre curentii de apa. vaste cum sunt. uneori industriile varsa mari cantitati de poluanţi în canalizarile oraselor. şi dintre acestia mai bine de 900 mor. Orasele şi alte zone populate pot contribui şi ele la poluarea apei. lacuri. Oceanle şi marile. apa în care sunt dizolvate chimicale ajunge în tevile de canalizare. inundatiile şi caderile de teren pot fi foarte daunatoare pentru ca introduc în apa foarte multe nutrimente. nu sunt protejate de poluare. vant sau precipitatii. Apa poluata poate rezulta şi din mine unde apa a intalnit în calea sa roci bogate în minerale sau substantele chimice care au fost folosite pentru a extrage aceste roci. Resturile aruncate peste bord pot omora animale marine sau pasari sufocandu-le sau blocandu-le calea sistemului digestiv.) Organismele infectioase Un studiu efectuat în 1994 de Centrul de Prevenire şi Control al Bolilor a descoperit ca mai bine de 900000 de oameni se imbolnavesc annual din cauza organismelor din apa potabila. Multe din organismele care se gasesc în numar mic în majoritatea surselor de apa. Poluanţii ajung în apa fie de pe maluri. şi intr-un tarziu în alte surse de apa. Ei pot provoca boli grave copiilor. pot deveni un pericol daca sunt prezente în cantitati mari. produsa fie de apa. Poluanţii din surse industriale pot ajunge în natura prin tevile de scurgere ale fabricilor sau din rezervoare subterane sparte. aparand astfel poluare prin canitati mari de materie organica. Eroziunea solului. Insa chiar şi cele mai mici schimbari de temperatura în apa vor indeparta speciile care vietuiau acolo şi vor atrage specii noi. din ape care se varsa în oceanul sau marea respectiva. g. din nave sau de pe pltaforme petroliere esuate pe tarm. sunt considerate poluanţi atunci cand ajung în apa potabila. oceane sau mari pentru a fi folosita drept racitor în fabrici şi centrale şi apoi este adusa inapoi la sursa mai calda decat atunci cand a fost luata. sau în cazul raurilor poate duce la disparitia vegetatiei din zona poluata. Paraziti precum Giardia lamblia şi Cryptosporidium parvum ajung deseori în sursele de apa potabila.

dioxidul de sulf. cea mai importantă resursă de apă. de pe coasta franceza în 1978. Statisticii Naţiunilor Unite) în condiţiile în care dispune de numai 1700 m 3 de apă timp de un an pentru un locuitor. . în acelaşi timp. deoarece: . azotiţi. deversand în mare 910 milioane delitri de petrol.fluviul Dunărea. RESURSELE DE APĂ ALE ROMÂNIEI Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri interioare. Ploaia acida poate cadea în zone unde exista lacuri şi rauri. variaţii importante de debite în timp şi în spaţiu. Al dilea mare accident inregistrat a avut loc în Golful Mexic în 1979 cand nava Ixtoc 1 a deversat în mare 530 milioane de litri de petrol. de calitatea 2 (ape utilizate în industriile pretenţioase) costituind 24% din total. şi Exxon Valdez în Alaska în 1992. şi gunoiul poate creea poluare a apei daca apa de ploaie se strecoara printre deseuri absorbind toxinele. de calitatea 3 (utilizate în irigaţii şi utilizări mai puţin pretenţioase) în proporţie de 10% şi de calitatea 4 (ape degradate) care reprezintă 17-18% din totalul reţelei naţionale.şi din apele subterane. Calitatea apei este stabilită cu ajutorul unor indicativi specifici de poluare: concentraţia de amoniu.Pierderile de petrol de obicei au loc doar prin intermediul accidentelor. cand fortele Iraq-iene au distrus 8 rezervoare şi terminaluri de pe tarm în Kuwait. este la inceput considerat ca poluare a atmosferei. Aceste resurse nu pot fi utilizate fară importante investiţii pentru lucrări de amenajare hidrografică şi instalaţii de epurare. ca în cazul epavelor Amoco Cadiz. substanţe organice. fomeaza acid sulfuric diluat şi ajunge pe Pământ sub forma ploii acide. România este o ţară bogată în resursele de apă. . ocupând locul 21 în Europa (cf. la limita sudică a teritoriului.poluarea semnificativă a unor râuri importante face prohibitivă utilizarea lor.râurile interioare sunt dispuse neuniform pe teritoriu. De exemplu. Din punct de vedere al calităţii lor. La fel. 6 . devenind astfel o forma de poluare a apei afectand sau chiar eliminand speciile care traiesc în locurile respective. resursele de apă pot fi clasificate în 4 categorii: de calitatea 1 (ape care pot fi folosite pentru consumul populaţiei) reprezentând 48-50% din total. în 1991. şi apoi infiltrandu-se în Pământ şi afectand apele subterane. În ciuda aparenţelor din unele zone. azotaţi. se foloseşte în mică măsură. etc. datorită poziţiei sale excentrice. germeni patogeni. Curentii de aer poluati se amesteca cu vaporii de apa. fluviul Dunărea (apele Mării Negre nu sunt luate în considerare datorită dificultăţilor tehnice şi economice de desalinizare ). Insa cea mai mare varsare de petrol a avut loc în timpul razboiului din Golf. lacuri naturale sau artificiale. prezentând. de la cosurile unei centrale electrice. Poluarea apei poate fi cauzata şi de alte tipuri de poluare.

în raport cu cele utilizate în alte ţări. cât şi sub aspectul intensificării poluării.40 miliarde m3 în anul 1989. în anul 1990. . Apele subterane au calitatea depreciată considerabil. în ultimii ani. de circa 10 mld. totodată. m3. . din care 11% apă potabilă pentru populaţie şi domeniul public. fiind necesare instalaţii de tratare costisitoare. Se constată astfel imposibilitatea utilizării directe a acestora ca apă potabilă.necorelarea creşterii capacităţilor de producţie şi a dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare.realizarea unor obiective industriale şi zootehnice gigant. în parte. Creşterea de peste 15% a cerinţelor de apă reflectă. 44% pentru industrie şi 45% pentru irigaţii. Cauzele principale ale înrăutăţirii globale a calităţii resurselor de apă se pot sintetiza astfel: . . Acestea sunt generate atât de perpetuarea unor tehnologii de fabricaţie mari consumatoare de apă în industrie. Tendinţele actuale duc la solicitarea exagerată a resurselor de apă.exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor de epurare existente . produsă în special prin chimizarea agriculturii cu îngrăşîminte şi pesticide din ce în ce mai numeroase şi în cantităţi tot mai mari. abandonate în ţările dezvoltate economic(de exemplu: producerea celulozei prin procedeul sulfitic. . dar mai ales menţinerea unor situaţii de utilizare neraţională şi de risipă a apei. de la Ocna Mureşului şi Govora). perturbând echilibrul acestor resurse. care antreneauă o diluţie foarte mare a apelor recepţionate. depozitare şi gestionare a deşeurilor şi a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate. În raport cu resursele de apă relativ limitate. Astfel. numai 22% s-au epurat corespunzător. are o calitate globală ce se înscrie în limitele categoriei 1 şi 2. . de la combinatele de celuloză şi hârtie Dej şi Zărneşti. din totalul apelor reziduale evacuate. cât şi de insuficienţa dotării cu sisteme de măsurare a cantităţilor de apă prelevate şi evacuate. Creşterea consumului de apă a fost însoţită de creşterea cantităţilor de apă uzată evacuată. 7 . de pierderi de apă în reţelele de distribuţie şi de risipă de apă.Fluviul Dunărea.creşterea rapidă a ponderii poluării difuze. ca şi de lipsa unui sistem de pârghii economice.4 miliarde m3 în anul 1950 – la circa 20. circa 50% s-au epurat ineficient.fabricarea sodei prin procedeul Solvay. de la 1. iar circa 28% s-au evacuat în receptorii naturali fără epurare. datorită debitului foarte mare. ca şi faptul că acest gen de poluare nu poate fi uşor de depistat şi prevenit. respectiv folosirea unor norme exagerate de apă la irigarea culturilor.lipsa unui sistem organizat de colectare. efecte nefavorabile asupra însăşi dezvoltării economico-sociale a ţării. fără a fi corelată cu execuţia instalaţiilor de epurare la capacităţile necesare. ceea ce ar avea. atât sub aspectul extinderii zonelor. cerinţele cu apă au cunoscut o creştere continuă. Evoluţia marcată în domeniul apei reflectă o disproporţie între eforturile de amenajare a resurselor de apă şi grija insuficientă în folosirea lor. dezvoltarea economico-socială.promovarea unor tehnologii de producţie puternic poluante. zootehnie şi piscicultură.

. ajungându-se în prezent să funcţioneze peste 4900 de staţii de epurare a apei şi peste 15000 de instalaţii de purificare a gazelor evacuate din procesele tehnologice. .18% (19700 km) se încadrează în categoria a IV-a de calitate. Din totalul reţelei hidrografice a ţării.Elaborarea şi implementarea eficientă a unei politici naţionale pentru utilizarea raţională a resurselor de apă impune următoarele priorităţi: . . .participarea publicului. .protecţia apei împotriva poluării.sistematizarea reţelelor de distribuţie a apelor. distribuţia pe categorii de ape este următoarea: .raţionalizarea şi economisirea în utilizare în scopul reducerii la minim a necesarului de apă. . Datorită acestui fapt. .reducerea ritmului de creştere a consumului de apă în toate ramurile economiei naţionale. a cerinţei de apă proaspătă din sursă şi consumul nerecuperabil de apă. ca şi retribuirea lui la un nivel minim faţă de alte ramuri. lipsa pieselor de schimb. . în prezent aproximativ 20% din lungimea cursurilor de apă supravegheate (~20000 km) sunt degradate.recircularea şi reutilizarea apei.dezvoltarea capacităţii de producţie fără asigurarea concomitentă a realizării instalaţiilor de epurare şi respectiv de purificare a gazelor nocive. necesită ample acţiuni pentru reducerea substanţială a potenţialului poluant şi pentru refacerea ecosistemelor afectate. Deşi în ultimii 20 de ani au fost alocate fonduri pentru instalaţii antipoluante.12% se încadrează în categoria a III-a de calitate. în special. .legislaţie şi administraţie. utilizabile. cu mari cheltuieli. în zonele afectate de activităţi antropice. SITUAŢIA APELOR DIN ROMÂNIA DIN PUNCT DE VEDERE AL POLUĂRII Starea actuală a factorilor de mediu în ţara noastră. contribuţia acestora la reducerea poluării mediului a fost insuficientă datorită: . deosebit de critică. reprezintă o altă cauză care a contribuit la apariţia unor deficienţe majore în funcţionarea la parametrii proiectaţi a acestor instalaţii. reducerea cotelor de energie şi fiabilitatea redusă a unor utilaje.exploatării necorespunzătoare a instalaţiilor. care pot fi. 8 . improprii pentru orice utilizare.lipsa personalului calificat.

Cavnic.). Prut 20%. În aceste condiţii proliferează o bacterie filamentoasă care colmatează conductele termocentralei Iernut. afectând grav râurile Săsar.. cu un conţinut de 10000 t suspensii (350t cupru. Phoenix şi S. m3 de ape uzate. Lăpuş şi Someş. Olt 42%. zac nefolosite de ani de zile. În aval de Tg. scoica. Multe asemenea întreprinderi nu au nici măcar autorizaţii de funcţionare. Doar două unităţi. detergenţi. s-a redus la 80 buc. ştiuca. crescătoria de porci amplifică poluarea. Mureş. celelalte specii s-au redus: somonul. În aval de localitatea Gorneşti.2% funcţionează corespunzător. S. oferim câteva exemple de situaţii constatate în ultimii ani.5 m3/oră apă uzată (menajeră şi industrială). Oltul este. care filtrează 40 l/zi de apă. din care au aviz de funcţionare numai 3223. Vişeu. din care numai 2574. recul şi lostriţa au dispărut din faună. Unităţile miniere şi metalurgice din Maramureş au evacuat. Mai la nord se înregistrează alte statistici negative. la fel de toxice./m3. Romplumb. Râul Mureş. Bârsa îl sufocă. în fiecare an. trebuie menţionat faptul că gradul de poluare se menţine ridicat chiar în condiţiile în care unităţile economice nu mai funcţionează la parametrii proiectaţi. precum şi a Mării Negre. Sursele de poluare a apelor evidenţiate sunt în număr de 6097. ci şi o risipă uriaşă. La ora actuală există 4831 de instalaţii de epurarea a apelor. care prin tratare. adică 53. În acelaşi timp. 3. 9 . puţin pretenţioşi la condiţiile de mediu. Chiar şi după câţiva zeci de kilometri în aval. care reprezintă 25-35% din volumul total al debitului râului şi care conţine: compuşi ai azotului. 50 mil. Mureş 22%. ce au costat milioane. Sistemul actual de dezinfectare a apei Mureş prin clorinare dă naştere la trihalometani (substanţe cancerigene). Mureş. fenoli. aduce “otravă” scursă de la Colorom Codlea. la care se adaugă şocul poluant al oraşului Tg. pot fi folosite şi ca sursă de apă potabilă. Argeş 22%. alterându-i calităţile. prin poluarea şi nerecuperarea substanţelor utile deversate. aducându-i substanţele deversate de Fabrica de celuloză şi hârtie din Zărneşti. este ameninţat să se rupă sub apăsarea nemiloasă a industrializării. iar staţiile de epurare. fosfaţi. 240t fier etc. o apă moartă. degradarea se păstrează la 35%. Pentru a ilustra gradul de poluare al apelor de suprafaţă din ţara noastră.A. când râul se autoepurează parţial. Alt afluent.A. se spune. de exemplu: Ialomiţa 48%. Siret 31%. Vedea 23%. În aval de oraşul Reghin se deversează cca 250 l/sec. apă uzată. Aceşti poluanţi crează un şoc tragic echilibrului ecologic al râului Mureş. râul ajunge la un grad de degradare biologică de 45-50% vara şi 60-70% iarna. Poluarea reţelei hidrografice a dus la dispariţia faunei pe segmente importante de râu. Diminuarea oxigenului din apă duce la existenţa a doar două grupe de viermi. coloana vertebrală a Transilvaniei./m3 la 1-2 buc. adică 52%. Combinatele chimice de la Victoria şi Govora “contribuie” sârguincioase cu substanţe organo-clorurate. Vulcăniţa. lei în fiecare an. Tisa 35%. Nu este doar o crimă ecologică. au produs pagube de 700 mil.30% se încadrează în categoria a II-a de calitate.

apa cea repede.Combinatul chimic Azomureş nu are tehnica şi tehnologiile proiectate să se încadreze la standardele internaţionale de protecţie a mediului. Trece prin două judeţe – Neamţ şi Bacău – şi ajunge la vărsare corespunzătoare categoriei a III-a de calitate. (înscriindu-se în categoria a III-a de calitate). Implicaţiile sociale sunt cele care dictează această politică. în Siret. de asemenea. Repercursiunile poluării asupra copiilor constau în frecvenţa mare a bolilor pulmonare şi cardio-vasculare. Deşi sub concentraţia maximă admisă. precum şi mortalitatea infantilă crescută.7 mg/l.ionul nitric se situează la 70 mg/l.M. este de mult abiotic. Recent (după 1989) s-au instalat circa 8000 de electrofiltre. devine aproape otravă. Noxele de 20-21 g/m3/lună. formează o ceaţă deasupra oraşului Tg. Gârleni şi Lilieci – în care afluează debitele râului Bistriţa de pe albia veche şi de pe canalul UHE prezintă. costul de fabricaţie este mult mai mare decât pe piaţa externă. mai ales pe vreme umedă. Lacurile de acumulare din aval de Piatra Neamţ – Racova. Râul Târnava.ureea este de 40-50 mg/l. dintre Călimani şi Bârgău şi până jos. Poluarea accidentală joacă şi ea un rol important în balanţa negativă a agresării mediului acvatic. În judeţul Neamţ. . roşii-portocalii. la un debit continuu de peste 40 m3/sec. datorită spălării lor de pe platformă şi antrenării în circuitul natural al apei. Costul amenajărilor antipoluante este foarte mare. în care: . . Devine firească întrebarea.ionul de amoniu se situează la 17-18 mg/l. Mureş. În aceste condiţii. Bistriţa.A.. Mediul aerian este şi el afectat. faţă de 17 g/m3/lună maxim admis. saci filtranţi cu garanţie calitativă. Mediile lunare ale concentraţiei ionilor poluanţi cresc în perioadele ploioase. Amoniacul gazos. un grad mare de poluare. de ce nu alternativa cu achiziţionarea de pe piaţa externă? Am scăpa de poluare. Degradarea provine de la afluenţii industriali. cât mai ales cu negru de fum şi noxele ce le degajă continuu. De sus. în ceea ce priveşte negrul de fum. faţă de maxim admis de 2. Coşurile de dispersie (cu înălţimea h=78-106m) aruncă în atmosferă oxizi de azot. staţii de epurare a apelor uzate la instalaţia furnal-aglomerare. de la Platforma chimică Săvineşti – Roznov. formează acidul azotic care afectează direct culturile vegetale. numiţi “cozi de vulpe”. pe timp de ploaie.) de 6 mg/l. 10 . Coşurile celor două uzine domină cerul nu atât cu înălţimea lor. Aceste produse reprezintă 80% din producţia societăţii Azomureş. aceştia provin de la Fabrica de celuloză şi hârtie din Piatra Neamţ. Mediul cel mai poluat continuă să fie apa. sunt variabile. fiind degradate în cea mai mare parte din timp. victimă pe termen lung a poluării de aici. faţă de 26 mg/l C. funcţie de anotimp.M. faţă de concentraţia maximă admisă (C.A.

Se dă. unde în ultimii ani nivelul mortalităţii infantile a fost mai mare decât media pe ţară. prin infiltrarea în sol a apei de ploaie ce solvă parţial radiul prezent în haldele de fesgips. Pe primul loc se situează afecţiunile aparatului digestiv. la copii. timp de 10-20 de ani. La acestea se adaugă apele uzate menajere. Combinatul petrochimic. 23% de categoria a III-a de calitate. înregistrând un indice de 719. În 1989. morbiditatea generală a crescut. Problema aprovizionării cu apă a municipiului Bacău nu va fi corespunzător rezolvată. situaţie ce nu mai poate fi corectată. cantitatea de apă este insuficientă pentru populaţie. respectiv ale lacului Galbeni folosit pentru aprovizionarea municipiului. Întreprinderea pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Bacău. urmează bolile aparatului respirator.3 mil. întrucât a fost complet afectată pânza freatică. urmărite în apa distribuită populaţiei oraşului Bacău.456 m3/loc/zi. bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat. pentru amoniac între 10. Trotuş.5mg/l.8mg/l în 1990 (nu este admisă prezenţa lui). în 1989 şi 28. apă nepotabilă din punct de vedere chimic. incidenţa fiind mai crescută în mediul urban şi în principal în grupa de vârstă 0-14 ani. Au crescut. Rapiditatea cu care este influenţată pânza subterană demonstrează că solul din zonă este saturat de poluanţi şi nu mai poate reprezenta o barieră pentru reţinerea lor prin filtrare. Sursele principale de poluare sunt: din Bacău. analizate fizicochimic. Existenţa amoniului din apa impurificată blochează clorul introdus pentru dezinfecţie. Combinatul chimic din Borzeşti. în consum. infecţiile renale. pentru substanţe organice. Se asigură 33. nitriţi.2 mg/l în 1989 (prevederile STAS = 0 mg/l). Rafinăria Dărmăneşti.8 cazuri la 1000 de locuitori. deşeu de la Combinatul de îngrăşăminte chimice Bacău. în 1986 şi 4. din Oneşti. Valorile indicatorilor chimic curenţi. pierderi masive de 11 . Tot ca efecte. Din cei 611 km din râurile principale ale judeţului Bacău. în 1986 şi 2. Combinatul de hârtie şi celuloză. între 69. Implicaţiile s-au regăsit mai ales în sănătatea copiilor din Bacău. iar 15% sunt degradaţi. m3/an. Combinatul de prelucrare a lemnului Comăneşti. Acţiunea substanţelor organice şi a altora are efecte mutagene şi cancerigene asupra oamenilor. Combinatul de îngrăşăminte chimice.5mg/l. a căror calitate este grav afectată sunt râurile Bistriţa.Cursurile de ape din judeţul Bacău. Siret. Exploatările de gospodărie comunală a localităţilor urbane din judeţ. în vreme ce evacuările apelor reziduale din Bacău influenţează calitatea apelor râului Siret. 42% sunt de categoria I. înregistrează o depăşire netă a concentraţiilor maxim admisibile în substanţe organice. bolile infecţioase şi parazitare. ceea ce reprezintă 0. 20% de categoria a II-a. Valorile au oscilat. clorul nemaifiind eficient. în permanenţă.76mg/l. În municipiul Bacău. intoxicaţiile acute cu nitriţi (la sugari). anemiile. amoniac. nitraţi. formând cloramină.4mg/l în 1990 (faţă de valoarea admisă 1012 mg/l). au fost semnalate distrugeri masive ale florei şi faunei. întrucât evacuările de ape uzate din judeţul Neamţ afectează apa Bistriţei. Fabrica de postav din Buhuşi. pentru nitriţi între 0. Există şi pericolul contaminării radioactive a pânzei de apă freatică. încă din 1986.

bineînţeles. fenoli. în baza prevederilor Convenţiei Internaţionale a patrimoniului natural şi cultural universal. Odată cu dezintegrarea lagărului comunist. Ori. fluviul primeşte 11600 tone suspensii şi 1600 tone substanţe biodegradabile pe care le duce spre mare. acuta lipsă de apă potabilă în municipiul Bacău (de 70%). Comitetul Internaţional UNESCO a recunoscut necesitatea includerii sale în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei. calitatea necorespunzătoare a celei existente. Gheorghe. Victimele sunt. ţările estice au putut atrage atenţia asupra gravităţii stării ecologice a acestei mări. de exemplu. O dovedesc indicii de calitate de la secţiunea Baziaş comparativ cu indicii de la nitraţi. Afectarea fluviului duce la degradarea Deltei. Complexul de porci Baia poluează lacul Goloviţa. lacurile. Şi când vorbim de protecţia Dunării trebuie avut î vedere apartenenţa ei la o largă zonă a Europei Centrale. “Dunărea este bolnavă”. nitriţi. dar nici la Galaţi. Această zonă ocupă pe teritoriul României. aflat în vizită la Bucureşti şi nu este de mirare. şi. Marea Neagră. în Dunăre. zootehnia. ca mare semiînchisă şi unicat hidrogeologic. otrăveşte. spunea comandantul Cousteau. pentru Dunăre. Apele din interiorul ţării noastre sunt foarte poluate şi prin urmare procesul natural de autoepurare nu reuşeşte să menţină calitatea de la intrarea Dunării pe teritoriul românesc. poziţia numărul unu pe lista obiectivelor cu valoare universală. astfel încât apele uzate menajere şi o parte din apele reziduale industriale sunt deversate direct în Dunăre. porturile lipsite de orice apărare împotriva reziduurilor petroliere ori de altă natură provenite de la nave. mai recent şi la metalele grele şi produsele petroliere. încă de la începutul secolului obiectul cercetării ştiinţifice.substanţe utile evacuate în apele uzate. Ultimele depăşind de 20 până la 50 de ori limitele admise. Iată că un râu. cel de la Satul Nou şi Fabrica de zahăr de la Babadag otrăveşte lacul Babadag la care se adaugă complexele avicole şi de taurine de la Nalbant. Totul se varsă în Dunăre. legate. Brăila. pe parcursul a 179km. prin braţul Sf. Sursele de poluare. Delta Dunării şi anexele sale genetice au statutul de zonă cu regim special de protecţie. nu s-a reuşit menţinerea calităţii apelor care intră în România la secţiunea Baziaş. toate. Substanţele ucigătoare se varsă. Aşa. Nu sunt staţii de epurare la Tulcea. exploatarea minieră de la Altân-Tepe. Multiplicarea noxelor şi asaltul factorilor poluanţi asupra mediului pe teritoriul judeţului Tulcea configurează o stare de lucruri alarmantă. de unde se evacuează mari cantităţi de dejecţii. În judeţul Mehedinţi. căci adună tot răul de la munţii Pădurea Neagră încoace. în loc să dea viaţă. Referitor la Dunăre. Nu există în zonă nici o instalaţie pentru prelucrarea reziduurilor. Comunitatea ştiinţifică internaţională a devenit tot mai receptivă la problematica acestui important 12 . Călăraşi. Dăieni etc. ori un accident petrolier s-ar solda cu consecinţe dezastruoase asupra faunei şi florei. Iar noi sporim “sinistra zestre”. în primul rând. a făcut. în majoritate cu Dunărea. sunt: combinatele chimice şi metalurgice.

Procesul continuă. un prestigios organism internaţional. care împiedică viaţa. Uni experţi vorbesc deja de o criză ecologică gravă. GEF a acceptat finanţarea unor programe internaţionale pentru Marea Neagră. România.ecologică a zonelor înscrise şi protejarea lor cu perdele de protecţie (pădure). în 1991. tot mai evidentă. consideră chiar o prioritate ameliorarea situaţiei ecologice a Mării Negre. ci întreaga comunitate internaţională. În anul 1992. inaugurat la Viena. pentru Delta Dunării. cu Institutul oceanografic Wood Hole. Dâmboviţa şi Ialomiţa. un rol important revine şi S. apare fenomenul de hipozie – scăderea concentraţiei de oxigen. cu experienţa cărui s-a reuşit stimularea cercetării şi demararea unui program internaţional privind Marea Neagră. Astfel. . Sursele de apă brută de suprafaţă din bazinele Argeş. peştele s-a împuţinat dramatic. Dunărea fiind principalul cărăuş de reziduuri dintr-o Europă puternic industrializată. în anumite lacuri. Creşte continuu poluarea. Scade dramatic biodiversitatea. . iar în adânc un altul cu hidrogen sulfurat. element indispensabil vieţii. o expediţie la care au participat toate ţările riverane de la acea dată: Rusia. de aceeaşi anvergură. În afară de ţările riverane şi de cele europene cu tradiţii în cercetarea oceanografică. Cooperarea internaţională se impune ca o condiţie fundamentală a unei minime şanse de succes în ce priveşte ameliorarea situaţiei mediului.A.segment planetar.amenajarea spaţiilor verzi publice / private şi stabilirea unui raport ecologic între acestea şi suprafeţele ocupate de construcţii (clădiri. În plus. Stridii nu mai există demult în dreptul litoralului nostru. Adevărul despre Marea Neagră este trist. Problematica Mării Negre nu priveşte numai statele riverane. Marea Neagră prezintă particularitatea de a avea la suprafaţă un strat de apă oxigenată. “Global Environment Facility” (GEF). Tot mai frecvent şi pe zone tot mai întinse.). midiile aproape au dispărut. care alimentează 13 . POLUAREA APEI ÎN BUCUREŞTI . a organizat. Programul ONU pentru dezvoltare şi Banca Mondială. creşte. în doar două săptămâni. chiar dramatic. S-a realiza. Toate acestea au repercursiuni directe asupra calităţii apei şi a plajei. În această privinţă. pentru prima dată. acoperirea cvasi-sinoptică a mării în multe planuri de cercetare.. problematica este la fel de complexă.U. şosele etc. nivelul hidrogenului sulfurat. s-au realizat alte două campanii oceanografice.dotarea cu sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu. la capătul drumului ei se află România şi Marea Neagră. Bulgaria şi Turcia. care nu permite decât existenţa câtorva specii microbiologice. Programul. compus in Programul ONU pentru protecţia mediului. Ucraine.

care să evite o clorinare avansată. S-au pus în evidenţă fero14 . forajele din zona Sârbi. cu pericolul imediat – proliferarea ţânţarilor şi a instabilităţii la seisme. (Regia Apelor Române) şi R. Se înregistrează.inundarea subsolurilor unor clădiri. este extrem de periculos şi greu de remediat. cât şi în privinţa modalităţilor îndepărtării acestora.G. “Ciliata”. . Analiza biologică şi bacteriologică (microscopică) a dus la identificare unor bacterii de tip “Zooglea” care apar datorită aglomerărilor de substanţe organice care devin substrat de proliferare a acestor formaţiuni.B.1 mg/l cf. fier (peste 0. în medie cu cca. . depăşiri ale conţinutului în ioni de amoniu (3-8 mg NH4/l). La suprafaţa acestora s-a evidenţiat existenţa unor bacterii filamentoase. Efectele negative ale acestei creşteri a nivelului pânzei freatice constau în: . alge de tip “Bacillariophyta”. sunt în general acceptabile calitativ. drenurile de la metrou funcţionează parţial şi sporadic. “Rhizopoda”.A. 270 cm. Pericolul potenţial de infestare a surselor de apă pentru Bucureşti este foarte mare şi el justifică pe deplin conjugarea eforturilor celor două regii implicate R. Procesul continuă. ele conducând pe lângă zidul metroului la creşterile importante a nivelului din subterane. Utilizarea tot mai largă a surselor de apă subterană în scop potabil şi industrial a dus la depistarea unor tipuri de impurificatori specifici unor zone. Majoritatea acestor pierderi nu se regăsesc în canalizare.R. de asemenea. STAS). deşi în zonele limitrofe nivelul apei din pânza freatică este într-o continuă coborâre (de ani de zile). Cauzele acestei creşteri anormale sunt metroul şi pierderile de apă din reţelele de distribuţie termoficare. “Flagelata”. cele din Crângaşi). Sursele de poluare concentrate şi difuze sunt slab monitorizate în vederea aplicării unor măsuri ferme. impurificatori care ridică probleme noi atât în privinţa determinării naturii poluării. O problemă ecologică specifică în legătură cu apele subterane din zona Bucureştiului este aceea de creştere (în ultimii ani) a nivelului apelor freatice. 400 de foraje existente şi exploatate. Analiza indicatorilor chimici pentru determinarea caracterului poluant al apei a pus în evidenţă un conţinut de substanţe organice care depăşesc limitele admisibile de potabilitate.inundarea conductelor de alimentare cu apă şi a celor de termoficare. (Regia de Gospodărirea Apelor din Bucureşti). dar apare adesea necesitatea de sterilizare avansată. din care sunt alimentate cu apă multe obiective. Multe din aceste foraje au fost infestate cu apă din freatic şi s-a interzis folosirea lor (forajele de la Căminele Politehnicii de la Leu. O măsură iminentă este mărirea anticipării informaţiilor referitoare la poluările accidentale şi aplicarea unei diluţii corespunzătoare. fosfat (proveniţi probabil din solul mineral sau din infiltrarea îngrăşămintelor fosfatice în pânza freatică). prin cele cca.A.capitala. pe lângă instituirea unor zone de protecţie sanitară riguroasă.pătrunderea excesului de apă freatică din nisipurile de la Colentina prin lentilele discontinue de argilă în straturile de la Frăţeşti.

lucruri pe care majoritatea dintre acestia nu sunt dispusi sa le irosesca “doar pentru a salva planeta”.G. când s-au obţinut în plus reduceri substanţiale la azotiţi şi amoniu. îi revine sarcina de refacere a canalizării de alimentaţie şi de termoficare. • Reciclarea tuturor materiilor reciclabile. • Incetarea folosirii substantelor chimice în apropierea surselor de apa. prin R. cu care s-a obţinut o reducere substanţială a conţinutului de substanţe organice.R.B. s-a recurs la metode specifice. • Resturile menajere. 15 . • Verificarea starii automobilului pentru a evita scurgerile nedorite de benzina şi ulei. Pentru eliminarea pericolului de poluare bacteriană. Metoda este mai laborioasă.1 KMnO4/l pentru apa potabilă. iar Primăriei.48 mg KMnO4/l la 4. insecticidelor şi a ingrasamintelor. Ferentari şi chiar zona centrală). este aceea de repunere în funcţiune la întreaga capacitate a drenurilor de la metrou şi urmărirea sistematică a forajelor. prima care se impune a fi luată de R. • Incetarea folosirii pesticidelor. Urmărind datele obţinute prin supravegherea şi monitorizarea calităţii apei de băut s-a putut estima impactul acesteia asupra stării de sănătate a consumatorilor . apa rezultata în urma spalarii hainelor şi a obiectelor de uz casnic sa fie aruncate direct la canalizare. Valorile găsite la indicatorul bacteriologic (la 37°C) s-au apropiat / au depăşit limita maximă admisă pe standardul de potabilitate (STAS 1342-91). • Pentru spalarea automobilelor sa se foloseasca locuri special amenajate. • Depozitarea deseurilor în locuri special amenajate. nu are încă finalizată o staţie de epurare şi are în schimb numeroase zone-problemă (deficitare) în ceea ce priveşte alimentarea şi evacuarea apelor reziduale (cartierele Chitila. de la 12. cum ar fi: metoda de oxidare cu permanganat de potasiu. Este important de amintit că Bucureştiul. Dintre măsurile administrative.A. performanţe situate în limite critice în cazul multor întreprinderi. bani şi putin efort din partea oamenilor. dar toate acestea necesita timp. din Dâmboviţa şi Argeş. COMBATEREA POLUARII APEI • Sunt multe de facut pentru a impiedica poluarea apelor. cu un puternic efect antibactericid. pe cărbune activ granulat sau nisip.A. • Folosirea pe cat posibila a materialelor biodegradabile şi ale celor reciclabile.bacterii şi bacterii sulfat-reducătoare. În România. care se alimentează cu apă din subteran. protecţia mediului presupune costuri suplimentare de producţie care pot influenţa negativ performanţele economico-financiare ale unităţilor productive. presupunând şi operaţia de filtrare lentă.

– “Probleme globale ale omenirii”. – “Un singur Pământ”. Bucuresti. Editura Albatros .Ing. 16 .1992 . Bucurest. CORNELIA PAPADOPOL . MATEI BORNEA .VIRGIL SPULBER. -BROWN L. Editura Ştinţifică .Bucureşti 1984 -NEGUT S.• Daca doriti mai multe informatii sau doriti sa va implicati direct în salvarea surselor de apa prezentati-va la cea mai apropiata institutie ecologica ! BIBLIOGRAFIE: -ANGELESCU ANCA:”Protecţia mediului ambiant” -RĂUŢĂ CORNELIU mediului înconjurător” şi CÂRSTEA STELIAN:”Poluarea şi protecţia -LESTER BROWN:”Probleme globale ale omenirii” -Poluarea şi protecţia mediului .Dr. Editura Tehnica. Editura Ştiinţifică şi eniclopedică . 1978. Bucureşti 1975 -Poluarea apei .