UNIVERSITATEA: LUCIAN BLAGA FACULTATEA DE STIINTE AGRICOLE, INDUSTRIA ALIMENTARA SI PROTECTIA MEDIULUI SPECIALIZARE: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

POLUAREA APEI

AN I

-2010-

ţuţei .Cunoaşterea influienţei activităţii umane asupra ecosistemelor naturale . Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura.ex. asupra fiinţei vii. în ultimele doua secole zonele urbane şi industriale au devenit extrem de zgomotoase.  chimică (pesticide .: furtuni de nisip .termică ). Poluarea artificială este la rândul ei :  fizică ( apei . b) atrificială – care produce modificări ale microclimatului . Poluarea este prezenţa unor substanţe solide .erupţii vulcanice .gaze . ARGUMENTAŢIA TEMEI Protecţia mediului ambiant constituie problema majoră a societăţii contemporane . susceptibili de a avea afecte directe sau indirecte .ingreunează activitatea economică şi pune in pericol viaţa omului . 2 .imediat sau intârziate.care afectează regiuni izolate pe Glob şi are aspect temporar .substanţe organice).Ea este impusă mai ales de implicaţiile nefaste ale deteriorării mediului asupra calităţii vieţii oamenilor .  biologică (germeni patogeni) .lichide sub formă gazoasă sau de vapori sau orice formă de energie care introdusă in mediu modifică echilibru ecologic . Poluarea poate fi de două feluri : a) naturală . inclusiv a oamenilor .cu menţionarea surselor de poluare şi a efectelor lor fizice .chimici şi sociali .INTRODUCERE MEDIUL este un asamblu de factori fizici .este de strictă actualitate .sonoră .

Plantele şi animalele au nevoie de apa pura. 3 . Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. sau de la un continent la altul. Consumul de apă a crescut în timp şi 500 km3 în 1974 şi aproximativ 1400 km 3 în anul 2000. din care 1. lacurilor. iar restul se reţine din alimente. pe glob 100 l apă/zi pentru operaţii de spălare. poluarea apei poate ucide un numar mare de pesti. De asemenea este elementul care intretine viata pe Pământ. Poluarea face ca paraurile.5-2 l consumă ca atare. fiecare avand diferite actiuni: a). Apa este un factor indispensabil vieţii.Totuşi. În mare parte acesti produsi sunt otravitori pentru animale. apelor subterane. Necesarul fiziologic este de 2. diferenţa până la 3-5 l /zi apărând din activităţi fizice şi datorită temperaturii ambiante. Poduse petroliere Petrolul şi chimicalele obtinute pe baza de petrol sunt folositi drept combustibili. De aceea. Daca este extrem de grava. lacurile şi toate acumularile de apa sa aiba un aspect şi un miros neplacut.5-3 l / zi . Poluanţii pot fi clasificati în opt categorii. iar în unele cazuri poate ucide toti membrii speciei din zona afectata. De exemplu este de 3 l /zi în Africa şi de 1000 l/zi la New York. sau apare din metabolism. Aceste produse petroliere ajung în apa în mare parte accidental. omul utilizează în medie.POLUAREA APELOR Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor. unele traiesc în ea. Principalii poluanţi Principalii poluanţi sunt materialele chimice. lubrifianti. Toate organismele o contin. Oamenii care beau apa poluat se pot imbolnavi grav. necesarul minim de apă pentru un om este de 5 l /zi. şi nu pot supravietui daca apa este infectata cu chimicale toxice care dauneaza microorganismelor. unele o consuma. în jurul surselor de apă s-a dezvoltat o diversitate de biocenoze şi chiar civilzaţia umană a fost atrasă de aceste zone. a marilor şi oceanelor cu substante daunatoare mediului inconjurator. pasari şi alte animale. pregătirea hranei şi alte activităţi în gospodărie. Acest consum zilnic are valori diferite de la o regiune la alta. Nu este recomandat sa se consume pestele şi crustaceele care traiesc în apa infestata. în industria plasticului şi în multe alte scopuri. prin esuarea navelor sau prin sparturile conductelor. iar expunerea indelungata poate produce cancer iar la femei pot aparea sarcini cu probleme. biologice sau fizice care avariaza calitatea apei.

mor. în 1969 raul Cuyahoga din Cleveland. Cantitatile excesive de materie organica Ingrasamintele şi alti nutrienti folositi pentru cultivarea plantelor în ferme şi gradini pot ajunge foarte usor în apa. O mare parte din cantitatea de apa potabila este contaminata cu pesticide. mercurul. aceste produse incurajeaza cresterea platelor şi algelor. Azotatii. Odata ajunse în apa. plumbul. Daca nu sunt tratate şi depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele de apa cele mai aproape de locul depozitarii. reactive (capabile sa produca gaze toxice sau explozive) sau infamabile. care la randul lor sunt consumate de catre alte animale. 4 . Plumbul poate ajunge şi el în apa fie prin intermediul unor scurgeri din conducte fie pentru ca intra în componenta unor sisteme de apa mai vechi. mine şi chiar sol. c). seleniul ajung în apa din mai multe surse. inclusiv industria automobilelor. pâna cand ajung la nivele inalte ale lantului trofic devenind extrem de toxice. în timpul procesului de descompunere aceste microorganisme consuma o mare parte din oxigenul dizolvat în apa. şi astfel nivelul oxigenului din apa scade în asa masura incat vietatile dependente de oxigen din apa. pot produce o forma foarte grava de anemie la copii. Cand aceste plate mor se depun pe fundul apei şi microorganismele le descompun. sau impiedicandu-le sa se deplaseze. plumbul poate produce boli mentale. e). cum ar fi pestii. În cantitati mari sunt otravitoare. sunt preluate de precipitatii şi astfel apa infestata se scurge în apa paraurilor şi a raurilor. folosite de fermieri din belsug pentru indepartarea daunatorilor. dar cele mai des intalnite sunt cele nedegradabile care persista pentru o lunga perioada de timp. d).sau se depun pe blana animalelor şi penele pasarilor facandu-le permeabile si astfel animalele mor de frig. Deseurile Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile chimice care pot fi toxice (otravitoare). Unele din aceste chimicale sunt biodegradabile şi se descompun repede în substante inofensive sau mai putin nocive. Asemenea pesticidelor metalele devin din ce în ce mai concentrate pe masura ce sunt consumate prin intermediul hranei de catre animale. şi pot da nastere unor boli grave. şi Agentia de Protectie a Mediului estimeaza ca mai bine de 30% din sursele de apa suntr infestate. poluanţi derivati din insecticide. La copii.) Pesticide şi ierbicide Chimicalele. recoltele tratate cu astfel de ingrasaminte şi consumate în cantitati mari de catre oameni pot produce diaree şi în timp pot afecta rinichii şi ficatul. pot ajunge în mediu prin deversari şi pot atinge niveluri toxice foarte ridicate prin intermediul lantului trofic. povine din ingrasaminte. boală de cele mai multe ori mortala. Ohio a fost atat de poluat incat a luat foc şi a ars timp de cateva ore. şi asa mai departe. Chimicale folosite în industria echipamentelor electrice. b. Mai mult de 14 milioane de americani beau apa contaminata. Metalele Metale precum cuprul. Cadmiu.

Orasele şi alte zone populate pot contribui şi ele la poluarea apei. lacuri. pot deveni un pericol daca sunt prezente în cantitati mari. daca acestea le inghit 5 . şi dintre acestia mai bine de 900 mor. produsa fie de apa. apa în care sunt dizolvate chimicale ajunge în tevile de canalizare. aparand astfel poluare prin canitati mari de materie organica. vaste cum sunt. Multe din organismele care se gasesc în numar mic în majoritatea surselor de apa. Poluarea termala Apa este deseori luata din rauri. Eroziunea solului. batranilor şi oamenilor care sufera deja de alte boli. credcand astfel varietatea poluanţilor în aria respectiva. Poluarea termala poate grabi procesul biologic la plante şi animale sau poate reduce cantitatea de oxigen din apa. h). sau în cazul raurilor poate duce la disparitia vegetatiei din zona poluata. inundatiile şi caderile de teren pot fi foarte daunatoare pentru ca introduc în apa foarte multe nutrimente. oceane sau mari pentru a fi folosita drept racitor în fabrici şi centrale şi apoi este adusa inapoi la sursa mai calda decat atunci cand a fost luata. Cauzele poluarii Poluanţii rezulta în cea mai mare parte în urma activitatilor intreprinse de oameni. rezultatul poate fi acela moarte speciilor care nu sunt adaptate vietii în ape calde. uneori industriile varsa mari cantitati de poluanţi în canalizarile oraselor. sunt considerate poluanţi atunci cand ajung în apa potabila. Sedimentele Sedimentele sunt particulele de sol deplasate de catre curentii de apa. Paraziti precum Giardia lamblia şi Cryptosporidium parvum ajung deseori în sursele de apa potabila. Poluanţii din surse industriale pot ajunge în natura prin tevile de scurgere ale fabricilor sau din rezervoare subterane sparte. Ei pot provoca boli grave copiilor. vant sau precipitatii. g.) Organismele infectioase Un studiu efectuat în 1994 de Centrul de Prevenire şi Control al Bolilor a descoperit ca mai bine de 900000 de oameni se imbolnavesc annual din cauza organismelor din apa potabila. Poluanţii ajung în apa fie de pe maluri. Oceanle şi marile. Apa poluata poate rezulta şi din mine unde apa a intalnit în calea sa roci bogate în minerale sau substantele chimice care au fost folosite pentru a extrage aceste roci. din ape care se varsa în oceanul sau marea respectiva. nu sunt protejate de poluare. şi intr-un tarziu în alte surse de apa. Resturile aruncate peste bord pot omora animale marine sau pasari sufocandu-le sau blocandu-le calea sistemului digestiv. Insa chiar şi cele mai mici schimbari de temperatura în apa vor indeparta speciile care vietuiau acolo şi vor atrage specii noi.f). din nave sau de pe pltaforme petroliere esuate pe tarm.

ca în cazul epavelor Amoco Cadiz. Din punct de vedere al calităţii lor. RESURSELE DE APĂ ALE ROMÂNIEI Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri interioare. şi gunoiul poate creea poluare a apei daca apa de ploaie se strecoara printre deseuri absorbind toxinele. 6 .fluviul Dunărea. se foloseşte în mică măsură. La fel. de calitatea 3 (utilizate în irigaţii şi utilizări mai puţin pretenţioase) în proporţie de 10% şi de calitatea 4 (ape degradate) care reprezintă 17-18% din totalul reţelei naţionale. În ciuda aparenţelor din unele zone. germeni patogeni. azotiţi. este la inceput considerat ca poluare a atmosferei. de la cosurile unei centrale electrice. Ploaia acida poate cadea în zone unde exista lacuri şi rauri. variaţii importante de debite în timp şi în spaţiu. devenind astfel o forma de poluare a apei afectand sau chiar eliminand speciile care traiesc în locurile respective.Pierderile de petrol de obicei au loc doar prin intermediul accidentelor. datorită poziţiei sale excentrice. resursele de apă pot fi clasificate în 4 categorii: de calitatea 1 (ape care pot fi folosite pentru consumul populaţiei) reprezentând 48-50% din total. fluviul Dunărea (apele Mării Negre nu sunt luate în considerare datorită dificultăţilor tehnice şi economice de desalinizare ). cea mai importantă resursă de apă. lacuri naturale sau artificiale. . la limita sudică a teritoriului. Aceste resurse nu pot fi utilizate fară importante investiţii pentru lucrări de amenajare hidrografică şi instalaţii de epurare. deoarece: .poluarea semnificativă a unor râuri importante face prohibitivă utilizarea lor. deversand în mare 910 milioane delitri de petrol. . prezentând. Poluarea apei poate fi cauzata şi de alte tipuri de poluare. ocupând locul 21 în Europa (cf. substanţe organice. Al dilea mare accident inregistrat a avut loc în Golful Mexic în 1979 cand nava Ixtoc 1 a deversat în mare 530 milioane de litri de petrol. De exemplu. fomeaza acid sulfuric diluat şi ajunge pe Pământ sub forma ploii acide. etc. de pe coasta franceza în 1978.şi din apele subterane. Statisticii Naţiunilor Unite) în condiţiile în care dispune de numai 1700 m 3 de apă timp de un an pentru un locuitor. România este o ţară bogată în resursele de apă. şi Exxon Valdez în Alaska în 1992. Curentii de aer poluati se amesteca cu vaporii de apa. şi apoi infiltrandu-se în Pământ şi afectand apele subterane. azotaţi. dioxidul de sulf. în acelaşi timp. Insa cea mai mare varsare de petrol a avut loc în timpul razboiului din Golf. de calitatea 2 (ape utilizate în industriile pretenţioase) costituind 24% din total. Calitatea apei este stabilită cu ajutorul unor indicativi specifici de poluare: concentraţia de amoniu. în 1991. cand fortele Iraq-iene au distrus 8 rezervoare şi terminaluri de pe tarm în Kuwait.râurile interioare sunt dispuse neuniform pe teritoriu.

zootehnie şi piscicultură. 7 . iar circa 28% s-au evacuat în receptorii naturali fără epurare. dezvoltarea economico-socială. fără a fi corelată cu execuţia instalaţiilor de epurare la capacităţile necesare. depozitare şi gestionare a deşeurilor şi a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate. abandonate în ţările dezvoltate economic(de exemplu: producerea celulozei prin procedeul sulfitic. perturbând echilibrul acestor resurse. Creşterea de peste 15% a cerinţelor de apă reflectă. cât şi sub aspectul intensificării poluării.realizarea unor obiective industriale şi zootehnice gigant. din care 11% apă potabilă pentru populaţie şi domeniul public. .lipsa unui sistem organizat de colectare.exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor de epurare existente . respectiv folosirea unor norme exagerate de apă la irigarea culturilor.promovarea unor tehnologii de producţie puternic poluante. 44% pentru industrie şi 45% pentru irigaţii. . dar mai ales menţinerea unor situaţii de utilizare neraţională şi de risipă a apei. . de circa 10 mld. numai 22% s-au epurat corespunzător. de la 1. m3. . Acestea sunt generate atât de perpetuarea unor tehnologii de fabricaţie mari consumatoare de apă în industrie.creşterea rapidă a ponderii poluării difuze. din totalul apelor reziduale evacuate. efecte nefavorabile asupra însăşi dezvoltării economico-sociale a ţării. în raport cu cele utilizate în alte ţări. de la combinatele de celuloză şi hârtie Dej şi Zărneşti. de pierderi de apă în reţelele de distribuţie şi de risipă de apă. are o calitate globală ce se înscrie în limitele categoriei 1 şi 2. Se constată astfel imposibilitatea utilizării directe a acestora ca apă potabilă. în ultimii ani. Astfel. cât şi de insuficienţa dotării cu sisteme de măsurare a cantităţilor de apă prelevate şi evacuate. atât sub aspectul extinderii zonelor. datorită debitului foarte mare. Apele subterane au calitatea depreciată considerabil. în parte. cerinţele cu apă au cunoscut o creştere continuă.Fluviul Dunărea. produsă în special prin chimizarea agriculturii cu îngrăşîminte şi pesticide din ce în ce mai numeroase şi în cantităţi tot mai mari. totodată. Cauzele principale ale înrăutăţirii globale a calităţii resurselor de apă se pot sintetiza astfel: . ca şi de lipsa unui sistem de pârghii economice. Evoluţia marcată în domeniul apei reflectă o disproporţie între eforturile de amenajare a resurselor de apă şi grija insuficientă în folosirea lor. Tendinţele actuale duc la solicitarea exagerată a resurselor de apă.fabricarea sodei prin procedeul Solvay.40 miliarde m3 în anul 1989. circa 50% s-au epurat ineficient.necorelarea creşterii capacităţilor de producţie şi a dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare. fiind necesare instalaţii de tratare costisitoare. care antreneauă o diluţie foarte mare a apelor recepţionate. ca şi faptul că acest gen de poluare nu poate fi uşor de depistat şi prevenit. . în anul 1990. de la Ocna Mureşului şi Govora).4 miliarde m3 în anul 1950 – la circa 20. În raport cu resursele de apă relativ limitate. ceea ce ar avea. Creşterea consumului de apă a fost însoţită de creşterea cantităţilor de apă uzată evacuată.

legislaţie şi administraţie.exploatării necorespunzătoare a instalaţiilor.reducerea ritmului de creştere a consumului de apă în toate ramurile economiei naţionale. . în zonele afectate de activităţi antropice. cu mari cheltuieli. reducerea cotelor de energie şi fiabilitatea redusă a unor utilaje. deosebit de critică.recircularea şi reutilizarea apei.18% (19700 km) se încadrează în categoria a IV-a de calitate. reprezintă o altă cauză care a contribuit la apariţia unor deficienţe majore în funcţionarea la parametrii proiectaţi a acestor instalaţii. Din totalul reţelei hidrografice a ţării. . în special. Deşi în ultimii 20 de ani au fost alocate fonduri pentru instalaţii antipoluante. ajungându-se în prezent să funcţioneze peste 4900 de staţii de epurare a apei şi peste 15000 de instalaţii de purificare a gazelor evacuate din procesele tehnologice. Datorită acestui fapt. . lipsa pieselor de schimb. a cerinţei de apă proaspătă din sursă şi consumul nerecuperabil de apă. contribuţia acestora la reducerea poluării mediului a fost insuficientă datorită: .sistematizarea reţelelor de distribuţie a apelor.participarea publicului.Elaborarea şi implementarea eficientă a unei politici naţionale pentru utilizarea raţională a resurselor de apă impune următoarele priorităţi: . . .12% se încadrează în categoria a III-a de calitate.protecţia apei împotriva poluării. utilizabile. improprii pentru orice utilizare. . . . ca şi retribuirea lui la un nivel minim faţă de alte ramuri. distribuţia pe categorii de ape este următoarea: .dezvoltarea capacităţii de producţie fără asigurarea concomitentă a realizării instalaţiilor de epurare şi respectiv de purificare a gazelor nocive. necesită ample acţiuni pentru reducerea substanţială a potenţialului poluant şi pentru refacerea ecosistemelor afectate. . SITUAŢIA APELOR DIN ROMÂNIA DIN PUNCT DE VEDERE AL POLUĂRII Starea actuală a factorilor de mediu în ţara noastră. 8 . care pot fi.lipsa personalului calificat.raţionalizarea şi economisirea în utilizare în scopul reducerii la minim a necesarului de apă. în prezent aproximativ 20% din lungimea cursurilor de apă supravegheate (~20000 km) sunt degradate.

din care au aviz de funcţionare numai 3223. Râul Mureş.5 m3/oră apă uzată (menajeră şi industrială). Argeş 22%. afectând grav râurile Săsar. Mai la nord se înregistrează alte statistici negative. adică 52%. care reprezintă 25-35% din volumul total al debitului râului şi care conţine: compuşi ai azotului. Vedea 23%.A. Mureş. recul şi lostriţa au dispărut din faună. pot fi folosite şi ca sursă de apă potabilă. crescătoria de porci amplifică poluarea. este ameninţat să se rupă sub apăsarea nemiloasă a industrializării. În aval de Tg. În aceste condiţii proliferează o bacterie filamentoasă care colmatează conductele termocentralei Iernut. Vulcăniţa. o apă moartă. de exemplu: Ialomiţa 48%. detergenţi. Phoenix şi S. Pentru a ilustra gradul de poluare al apelor de suprafaţă din ţara noastră. la care se adaugă şocul poluant al oraşului Tg. au produs pagube de 700 mil. Bârsa îl sufocă. degradarea se păstrează la 35%. În aval de oraşul Reghin se deversează cca 250 l/sec. ce au costat milioane. care filtrează 40 l/zi de apă. coloana vertebrală a Transilvaniei. fosfaţi. ştiuca. se spune. din care numai 2574. Romplumb. fenoli. Chiar şi după câţiva zeci de kilometri în aval. râul ajunge la un grad de degradare biologică de 45-50% vara şi 60-70% iarna. precum şi a Mării Negre. Mureş. Oltul este. Olt 42%. zac nefolosite de ani de zile. Sistemul actual de dezinfectare a apei Mureş prin clorinare dă naştere la trihalometani (substanţe cancerigene). m3 de ape uzate. S./m3 la 1-2 buc. când râul se autoepurează parţial. aducându-i substanţele deversate de Fabrica de celuloză şi hârtie din Zărneşti. în fiecare an. Combinatele chimice de la Victoria şi Govora “contribuie” sârguincioase cu substanţe organo-clorurate. Siret 31%. puţin pretenţioşi la condiţiile de mediu. celelalte specii s-au redus: somonul. Nu este doar o crimă ecologică. Tisa 35%. cu un conţinut de 10000 t suspensii (350t cupru. apă uzată. lei în fiecare an. Multe asemenea întreprinderi nu au nici măcar autorizaţii de funcţionare. 50 mil. Sursele de poluare a apelor evidenţiate sunt în număr de 6097. Alt afluent.30% se încadrează în categoria a II-a de calitate./m3. Aceşti poluanţi crează un şoc tragic echilibrului ecologic al râului Mureş. 9 . La ora actuală există 4831 de instalaţii de epurarea a apelor.). Doar două unităţi. În acelaşi timp. care prin tratare. Poluarea reţelei hidrografice a dus la dispariţia faunei pe segmente importante de râu. ci şi o risipă uriaşă. Mureş 22%. scoica. alterându-i calităţile. 3. aduce “otravă” scursă de la Colorom Codlea.A. Prut 20%. Vişeu. trebuie menţionat faptul că gradul de poluare se menţine ridicat chiar în condiţiile în care unităţile economice nu mai funcţionează la parametrii proiectaţi.. Cavnic. În aval de localitatea Gorneşti.2% funcţionează corespunzător. s-a redus la 80 buc. Unităţile miniere şi metalurgice din Maramureş au evacuat. iar staţiile de epurare. prin poluarea şi nerecuperarea substanţelor utile deversate. la fel de toxice. Diminuarea oxigenului din apă duce la existenţa a doar două grupe de viermi. 240t fier etc. adică 53. Lăpuş şi Someş. oferim câteva exemple de situaţii constatate în ultimii ani.

formează o ceaţă deasupra oraşului Tg. Mureş. datorită spălării lor de pe platformă şi antrenării în circuitul natural al apei.M. devine aproape otravă. precum şi mortalitatea infantilă crescută. Mediul aerian este şi el afectat. un grad mare de poluare. faţă de maxim admis de 2. Mediul cel mai poluat continuă să fie apa. este de mult abiotic. roşii-portocalii. faţă de 26 mg/l C. De sus. Coşurile celor două uzine domină cerul nu atât cu înălţimea lor. . În aceste condiţii.A. . Gârleni şi Lilieci – în care afluează debitele râului Bistriţa de pe albia veche şi de pe canalul UHE prezintă. Aceste produse reprezintă 80% din producţia societăţii Azomureş.) de 6 mg/l. dintre Călimani şi Bârgău şi până jos. Trece prin două judeţe – Neamţ şi Bacău – şi ajunge la vărsare corespunzătoare categoriei a III-a de calitate. faţă de 17 g/m3/lună maxim admis.ureea este de 40-50 mg/l. Implicaţiile sociale sunt cele care dictează această politică.ionul nitric se situează la 70 mg/l. În judeţul Neamţ. fiind degradate în cea mai mare parte din timp.Combinatul chimic Azomureş nu are tehnica şi tehnologiile proiectate să se încadreze la standardele internaţionale de protecţie a mediului. numiţi “cozi de vulpe”. Amoniacul gazos. mai ales pe vreme umedă. costul de fabricaţie este mult mai mare decât pe piaţa externă. în ceea ce priveşte negrul de fum. apa cea repede.ionul de amoniu se situează la 17-18 mg/l. Mediile lunare ale concentraţiei ionilor poluanţi cresc în perioadele ploioase.A. Bistriţa. de asemenea. Râul Târnava. Poluarea accidentală joacă şi ea un rol important în balanţa negativă a agresării mediului acvatic. Deşi sub concentraţia maximă admisă. Noxele de 20-21 g/m3/lună.M.. Repercursiunile poluării asupra copiilor constau în frecvenţa mare a bolilor pulmonare şi cardio-vasculare. Lacurile de acumulare din aval de Piatra Neamţ – Racova.7 mg/l. Devine firească întrebarea. (înscriindu-se în categoria a III-a de calitate). faţă de concentraţia maximă admisă (C. 10 . Coşurile de dispersie (cu înălţimea h=78-106m) aruncă în atmosferă oxizi de azot. la un debit continuu de peste 40 m3/sec. Recent (după 1989) s-au instalat circa 8000 de electrofiltre. aceştia provin de la Fabrica de celuloză şi hârtie din Piatra Neamţ. victimă pe termen lung a poluării de aici. sunt variabile. Costul amenajărilor antipoluante este foarte mare. în Siret. staţii de epurare a apelor uzate la instalaţia furnal-aglomerare. în care: . formează acidul azotic care afectează direct culturile vegetale. cât mai ales cu negru de fum şi noxele ce le degajă continuu. pe timp de ploaie. de ce nu alternativa cu achiziţionarea de pe piaţa externă? Am scăpa de poluare. Degradarea provine de la afluenţii industriali. saci filtranţi cu garanţie calitativă. de la Platforma chimică Săvineşti – Roznov. funcţie de anotimp.

Combinatul de îngrăşăminte chimice. la copii. Tot ca efecte. pierderi masive de 11 . Au crescut. între 69. din Oneşti.8mg/l în 1990 (nu este admisă prezenţa lui).Cursurile de ape din judeţul Bacău. Trotuş.5mg/l. 42% sunt de categoria I. cantitatea de apă este insuficientă pentru populaţie. urmărite în apa distribuită populaţiei oraşului Bacău. întrucât evacuările de ape uzate din judeţul Neamţ afectează apa Bistriţei.5mg/l. încă din 1986. formând cloramină. deşeu de la Combinatul de îngrăşăminte chimice Bacău. în vreme ce evacuările apelor reziduale din Bacău influenţează calitatea apelor râului Siret. Implicaţiile s-au regăsit mai ales în sănătatea copiilor din Bacău. bolile infecţioase şi parazitare. analizate fizicochimic. în 1986 şi 2.3 mil. Fabrica de postav din Buhuşi. nitraţi. bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat. a căror calitate este grav afectată sunt râurile Bistriţa. clorul nemaifiind eficient. 20% de categoria a II-a. respectiv ale lacului Galbeni folosit pentru aprovizionarea municipiului. ceea ce reprezintă 0. pentru nitriţi între 0. Întreprinderea pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Bacău. nitriţi. iar 15% sunt degradaţi. situaţie ce nu mai poate fi corectată. La acestea se adaugă apele uzate menajere. pentru substanţe organice. înregistrează o depăşire netă a concentraţiilor maxim admisibile în substanţe organice. intoxicaţiile acute cu nitriţi (la sugari). Din cei 611 km din râurile principale ale judeţului Bacău. Valorile indicatorilor chimic curenţi. Rapiditatea cu care este influenţată pânza subterană demonstrează că solul din zonă este saturat de poluanţi şi nu mai poate reprezenta o barieră pentru reţinerea lor prin filtrare. incidenţa fiind mai crescută în mediul urban şi în principal în grupa de vârstă 0-14 ani. în 1989 şi 28.76mg/l.4mg/l în 1990 (faţă de valoarea admisă 1012 mg/l). urmează bolile aparatului respirator. Combinatul de prelucrare a lemnului Comăneşti. 23% de categoria a III-a de calitate. înregistrând un indice de 719. Se asigură 33. întrucât a fost complet afectată pânza freatică. Valorile au oscilat. Sursele principale de poluare sunt: din Bacău. În municipiul Bacău. Combinatul chimic din Borzeşti. Se dă. Problema aprovizionării cu apă a municipiului Bacău nu va fi corespunzător rezolvată. anemiile. În 1989.2 mg/l în 1989 (prevederile STAS = 0 mg/l). infecţiile renale. Pe primul loc se situează afecţiunile aparatului digestiv. Exploatările de gospodărie comunală a localităţilor urbane din judeţ. Siret. timp de 10-20 de ani.456 m3/loc/zi. morbiditatea generală a crescut. Existenţa amoniului din apa impurificată blochează clorul introdus pentru dezinfecţie. în permanenţă. Combinatul de hârtie şi celuloză.8 cazuri la 1000 de locuitori. au fost semnalate distrugeri masive ale florei şi faunei. în 1986 şi 4. pentru amoniac între 10. m3/an. prin infiltrarea în sol a apei de ploaie ce solvă parţial radiul prezent în haldele de fesgips. Există şi pericolul contaminării radioactive a pânzei de apă freatică. Acţiunea substanţelor organice şi a altora are efecte mutagene şi cancerigene asupra oamenilor. în consum. amoniac. unde în ultimii ani nivelul mortalităţii infantile a fost mai mare decât media pe ţară. Combinatul petrochimic. Rafinăria Dărmăneşti. apă nepotabilă din punct de vedere chimic.

în Dunăre. Dăieni etc. Gheorghe. porturile lipsite de orice apărare împotriva reziduurilor petroliere ori de altă natură provenite de la nave. în primul rând. acuta lipsă de apă potabilă în municipiul Bacău (de 70%). Iată că un râu. Delta Dunării şi anexele sale genetice au statutul de zonă cu regim special de protecţie. fenoli. ori un accident petrolier s-ar solda cu consecinţe dezastruoase asupra faunei şi florei. otrăveşte. Referitor la Dunăre. mai recent şi la metalele grele şi produsele petroliere. nitriţi. Totul se varsă în Dunăre. Ori. dar nici la Galaţi. Odată cu dezintegrarea lagărului comunist. Iar noi sporim “sinistra zestre”. nu s-a reuşit menţinerea calităţii apelor care intră în România la secţiunea Baziaş. în majoritate cu Dunărea. aflat în vizită la Bucureşti şi nu este de mirare. Brăila. toate. poziţia numărul unu pe lista obiectivelor cu valoare universală. Marea Neagră. pe parcursul a 179km. încă de la începutul secolului obiectul cercetării ştiinţifice. Nu există în zonă nici o instalaţie pentru prelucrarea reziduurilor. Apele din interiorul ţării noastre sunt foarte poluate şi prin urmare procesul natural de autoepurare nu reuşeşte să menţină calitatea de la intrarea Dunării pe teritoriul românesc. Victimele sunt. în loc să dea viaţă. cel de la Satul Nou şi Fabrica de zahăr de la Babadag otrăveşte lacul Babadag la care se adaugă complexele avicole şi de taurine de la Nalbant. astfel încât apele uzate menajere şi o parte din apele reziduale industriale sunt deversate direct în Dunăre. Aşa. în baza prevederilor Convenţiei Internaţionale a patrimoniului natural şi cultural universal. de unde se evacuează mari cantităţi de dejecţii. zootehnia. O dovedesc indicii de calitate de la secţiunea Baziaş comparativ cu indicii de la nitraţi. pentru Dunăre. fluviul primeşte 11600 tone suspensii şi 1600 tone substanţe biodegradabile pe care le duce spre mare. bineînţeles. Nu sunt staţii de epurare la Tulcea. sunt: combinatele chimice şi metalurgice. prin braţul Sf. căci adună tot răul de la munţii Pădurea Neagră încoace. a făcut. exploatarea minieră de la Altân-Tepe. ţările estice au putut atrage atenţia asupra gravităţii stării ecologice a acestei mări. Călăraşi. Şi când vorbim de protecţia Dunării trebuie avut î vedere apartenenţa ei la o largă zonă a Europei Centrale. Multiplicarea noxelor şi asaltul factorilor poluanţi asupra mediului pe teritoriul judeţului Tulcea configurează o stare de lucruri alarmantă. Complexul de porci Baia poluează lacul Goloviţa. şi. Afectarea fluviului duce la degradarea Deltei. lacurile. spunea comandantul Cousteau. În judeţul Mehedinţi.substanţe utile evacuate în apele uzate. “Dunărea este bolnavă”. Comunitatea ştiinţifică internaţională a devenit tot mai receptivă la problematica acestui important 12 . Substanţele ucigătoare se varsă. calitatea necorespunzătoare a celei existente. Ultimele depăşind de 20 până la 50 de ori limitele admise. Comitetul Internaţional UNESCO a recunoscut necesitatea includerii sale în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei. de exemplu. Această zonă ocupă pe teritoriul României. ca mare semiînchisă şi unicat hidrogeologic. legate. Sursele de poluare.

pentru prima dată. apare fenomenul de hipozie – scăderea concentraţiei de oxigen. Sursele de apă brută de suprafaţă din bazinele Argeş. chiar dramatic. nivelul hidrogenului sulfurat. în 1991. ci întreaga comunitate internaţională. o expediţie la care au participat toate ţările riverane de la acea dată: Rusia. Bulgaria şi Turcia. element indispensabil vieţii. România. Dâmboviţa şi Ialomiţa. Scade dramatic biodiversitatea. cu Institutul oceanografic Wood Hole. Adevărul despre Marea Neagră este trist.U. în doar două săptămâni. Programul ONU pentru dezvoltare şi Banca Mondială. În această privinţă. “Global Environment Facility” (GEF). consideră chiar o prioritate ameliorarea situaţiei ecologice a Mării Negre. În plus. acoperirea cvasi-sinoptică a mării în multe planuri de cercetare. creşte.).dotarea cu sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu. POLUAREA APEI ÎN BUCUREŞTI . Astfel. GEF a acceptat finanţarea unor programe internaţionale pentru Marea Neagră. În afară de ţările riverane şi de cele europene cu tradiţii în cercetarea oceanografică. în anumite lacuri. inaugurat la Viena. care nu permite decât existenţa câtorva specii microbiologice. problematica este la fel de complexă. Programul. de aceeaşi anvergură. .segment planetar. Stridii nu mai există demult în dreptul litoralului nostru. s-au realizat alte două campanii oceanografice. Ucraine. Uni experţi vorbesc deja de o criză ecologică gravă. Problematica Mării Negre nu priveşte numai statele riverane. cu experienţa cărui s-a reuşit stimularea cercetării şi demararea unui program internaţional privind Marea Neagră. În anul 1992. care alimentează 13 . şosele etc. S-a realiza. Tot mai frecvent şi pe zone tot mai întinse.. a organizat. Marea Neagră prezintă particularitatea de a avea la suprafaţă un strat de apă oxigenată. Toate acestea au repercursiuni directe asupra calităţii apei şi a plajei. Dunărea fiind principalul cărăuş de reziduuri dintr-o Europă puternic industrializată. midiile aproape au dispărut. peştele s-a împuţinat dramatic. compus in Programul ONU pentru protecţia mediului. iar în adânc un altul cu hidrogen sulfurat. . care împiedică viaţa.ecologică a zonelor înscrise şi protejarea lor cu perdele de protecţie (pădure). la capătul drumului ei se află România şi Marea Neagră. Cooperarea internaţională se impune ca o condiţie fundamentală a unei minime şanse de succes în ce priveşte ameliorarea situaţiei mediului. Creşte continuu poluarea.A.amenajarea spaţiilor verzi publice / private şi stabilirea unui raport ecologic între acestea şi suprafeţele ocupate de construcţii (clădiri. un rol important revine şi S. pentru Delta Dunării. tot mai evidentă. Procesul continuă. un prestigios organism internaţional.

“Flagelata”.B. ele conducând pe lângă zidul metroului la creşterile importante a nivelului din subterane.A. Efectele negative ale acestei creşteri a nivelului pânzei freatice constau în: . cu pericolul imediat – proliferarea ţânţarilor şi a instabilităţii la seisme.R. .inundarea subsolurilor unor clădiri.1 mg/l cf. fier (peste 0. 270 cm. deşi în zonele limitrofe nivelul apei din pânza freatică este într-o continuă coborâre (de ani de zile). Utilizarea tot mai largă a surselor de apă subterană în scop potabil şi industrial a dus la depistarea unor tipuri de impurificatori specifici unor zone.G. care să evite o clorinare avansată. STAS). “Rhizopoda”. dar apare adesea necesitatea de sterilizare avansată. Cauzele acestei creşteri anormale sunt metroul şi pierderile de apă din reţelele de distribuţie termoficare. Analiza biologică şi bacteriologică (microscopică) a dus la identificare unor bacterii de tip “Zooglea” care apar datorită aglomerărilor de substanţe organice care devin substrat de proliferare a acestor formaţiuni. pe lângă instituirea unor zone de protecţie sanitară riguroasă. fosfat (proveniţi probabil din solul mineral sau din infiltrarea îngrăşămintelor fosfatice în pânza freatică). (Regia de Gospodărirea Apelor din Bucureşti). depăşiri ale conţinutului în ioni de amoniu (3-8 mg NH4/l). de asemenea. este extrem de periculos şi greu de remediat. cât şi în privinţa modalităţilor îndepărtării acestora. în medie cu cca. sunt în general acceptabile calitativ. (Regia Apelor Române) şi R. Pericolul potenţial de infestare a surselor de apă pentru Bucureşti este foarte mare şi el justifică pe deplin conjugarea eforturilor celor două regii implicate R. cele din Crângaşi). S-au pus în evidenţă fero14 . drenurile de la metrou funcţionează parţial şi sporadic.capitala. prin cele cca. Sursele de poluare concentrate şi difuze sunt slab monitorizate în vederea aplicării unor măsuri ferme. alge de tip “Bacillariophyta”. Majoritatea acestor pierderi nu se regăsesc în canalizare. O măsură iminentă este mărirea anticipării informaţiilor referitoare la poluările accidentale şi aplicarea unei diluţii corespunzătoare. O problemă ecologică specifică în legătură cu apele subterane din zona Bucureştiului este aceea de creştere (în ultimii ani) a nivelului apelor freatice.A. Multe din aceste foraje au fost infestate cu apă din freatic şi s-a interzis folosirea lor (forajele de la Căminele Politehnicii de la Leu. Analiza indicatorilor chimici pentru determinarea caracterului poluant al apei a pus în evidenţă un conţinut de substanţe organice care depăşesc limitele admisibile de potabilitate. Se înregistrează.inundarea conductelor de alimentare cu apă şi a celor de termoficare. Procesul continuă.pătrunderea excesului de apă freatică din nisipurile de la Colentina prin lentilele discontinue de argilă în straturile de la Frăţeşti. . 400 de foraje existente şi exploatate. forajele din zona Sârbi. La suprafaţa acestora s-a evidenţiat existenţa unor bacterii filamentoase. impurificatori care ridică probleme noi atât în privinţa determinării naturii poluării. “Ciliata”. din care sunt alimentate cu apă multe obiective.

• Resturile menajere. cu care s-a obţinut o reducere substanţială a conţinutului de substanţe organice.bacterii şi bacterii sulfat-reducătoare.1 KMnO4/l pentru apa potabilă.A. bani şi putin efort din partea oamenilor. Pentru eliminarea pericolului de poluare bacteriană. de la 12. apa rezultata în urma spalarii hainelor şi a obiectelor de uz casnic sa fie aruncate direct la canalizare. În România. • Depozitarea deseurilor în locuri special amenajate. presupunând şi operaţia de filtrare lentă. cum ar fi: metoda de oxidare cu permanganat de potasiu. Metoda este mai laborioasă. cu un puternic efect antibactericid. nu are încă finalizată o staţie de epurare şi are în schimb numeroase zone-problemă (deficitare) în ceea ce priveşte alimentarea şi evacuarea apelor reziduale (cartierele Chitila. când s-au obţinut în plus reduceri substanţiale la azotiţi şi amoniu. Urmărind datele obţinute prin supravegherea şi monitorizarea calităţii apei de băut s-a putut estima impactul acesteia asupra stării de sănătate a consumatorilor . prin R. • Reciclarea tuturor materiilor reciclabile. pe cărbune activ granulat sau nisip. s-a recurs la metode specifice. Este important de amintit că Bucureştiul. iar Primăriei. Valorile găsite la indicatorul bacteriologic (la 37°C) s-au apropiat / au depăşit limita maximă admisă pe standardul de potabilitate (STAS 1342-91). COMBATEREA POLUARII APEI • Sunt multe de facut pentru a impiedica poluarea apelor. din Dâmboviţa şi Argeş.B. lucruri pe care majoritatea dintre acestia nu sunt dispusi sa le irosesca “doar pentru a salva planeta”. Dintre măsurile administrative. • Pentru spalarea automobilelor sa se foloseasca locuri special amenajate. 15 . prima care se impune a fi luată de R. dar toate acestea necesita timp. Ferentari şi chiar zona centrală). insecticidelor şi a ingrasamintelor. care se alimentează cu apă din subteran. • Verificarea starii automobilului pentru a evita scurgerile nedorite de benzina şi ulei. • Folosirea pe cat posibila a materialelor biodegradabile şi ale celor reciclabile. îi revine sarcina de refacere a canalizării de alimentaţie şi de termoficare.A. protecţia mediului presupune costuri suplimentare de producţie care pot influenţa negativ performanţele economico-financiare ale unităţilor productive.R. • Incetarea folosirii substantelor chimice în apropierea surselor de apa.48 mg KMnO4/l la 4. este aceea de repunere în funcţiune la întreaga capacitate a drenurilor de la metrou şi urmărirea sistematică a forajelor. • Incetarea folosirii pesticidelor.G. performanţe situate în limite critice în cazul multor întreprinderi.

Editura Ştinţifică . Bucuresti. CORNELIA PAPADOPOL .1992 .• Daca doriti mai multe informatii sau doriti sa va implicati direct în salvarea surselor de apa prezentati-va la cea mai apropiata institutie ecologica ! BIBLIOGRAFIE: -ANGELESCU ANCA:”Protecţia mediului ambiant” -RĂUŢĂ CORNELIU mediului înconjurător” şi CÂRSTEA STELIAN:”Poluarea şi protecţia -LESTER BROWN:”Probleme globale ale omenirii” -Poluarea şi protecţia mediului .Ing. Editura Albatros .VIRGIL SPULBER. Editura Ştiinţifică şi eniclopedică . – “Un singur Pământ”.Bucureşti 1984 -NEGUT S. MATEI BORNEA . Bucureşti 1975 -Poluarea apei . Bucurest. 1978.Dr. -BROWN L. Editura Tehnica. – “Probleme globale ale omenirii”. 16 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful