POLUAREA SOLULUI

ARGUMENT
Una dintre cele mai importante componente ale
biosferei este solul.
Solul este stratul afnat, de la suprafaa uscatului,
n care plantele i nfig rdcinile. El este un corp
natural format n timp ndelungat n urma unor procese
pedogenetice i are alctuire complex.
Degradarea solului este procesul care determin
distrugerea stratului fertil de la suprafaa i
imposibilitatea refacerii lui, ducnd i la dispariia unui
numr mare de specii de plante i animale.
Cauzele degradrii solului datorate activitii umane
sunt: exploatrile miniere, defririle pdurilor,
desecrile, aratul necorespunztor, exploatarea
intensiv, folosirea excesiv a ngrmintelor i
pesticidelor, punatul excesiv, turismul practicat
necorespunztor la care se adaug urbanizarea i
traficul rutier ce adaug urbanizarea i traficul rutier ce
au dus la apariia i accentuarea fenomenului polurii.

n ara noastr protecia mediului

nconjurtor constituie o problem de
interes naional n scopul pstrrii
echilibrului ecologic, meninerii i
mbuntirii calitii factorilor naturali,
asigurrii unor condiii de via i de
munc tot mai bune generaiilor actuale i
viitoare.
n afar de beneficiile unei viei ntr-o
lume mai puin poluat i mai echilibrat,
nevoia unei dezvoltri raionale, devine
din ce n ce mai acut, odat cu
rspndirea global a industrializrii.
De asemenea, prin protecia mediului
nconjurtor putem prevenii bolile produse
de poluare i nu s-ar mai ajunge la
dispariia unor specii de plante i animale.

CAPITOLUL I

Solul. Generalitati
Solul este reprezentat prin partea
superficiala a scoartei terestre si s-a
format din fondul mineral al acesteia,
ca urmare a unui complex de procese
mecanice, fizice, chimice si biologice
desfasurate pe lungi perioade de timp.
Grosimea medie a solului este
apreciata la circa 1,5 m reprezentnd
0,0037% din grosimea medie a scoartei
terestre, care este de 40 km.

Solul este un factor ecologic important

pentru ca:
se afla n strnsa corelatie cu clima unei
regiuni prin configuratia, natura si structura
lui;
de calitatea lui depinde formarea si
protectia surselor de apa subterane si de
suprafata;
determina cresterea si dezvoltarea
vegetatiei, influentnd astfel n mod indirect
alimentatia omului;
are un rol hotartor n amplasarea
localitatilor, asigurarea conditiilor optime de
constructie a locuintelor, de dezvoltare
sociala si economica a asezarilor umane.

CAPITOLUL II
Sursele de poluare a solului
Principalele surse de poluare a
solului sunt reziduurile. Data
fiind marea lor heterogenitate n
functie de gradul de dezvoltare
economica si sociala a
colectivitatilor, de obiceiurile si
traditiile populatiei etc., o
clasificare a reziduurilor este
dificil de facut.

innd seama de provenienta lor

pot fi clasificate n:
- reziduuri menajere - rezultate din
activitatea zilnica a oamenilor n
locuinte si localuri publice, din care fac
parte cele mai diverse resturi
alimentare, cenusa, sticla, tesaturi,
ambalaje, cutii de conserve, materiale
plastice etc. In zonele dezvoltate
cantitatea de reziduuri menajere este
de aproximativ 2 kg pe cap de locuitor
pe zi;

- reziduuri industriale - provin din diverse

procese tehnologice si pot fi formate din
materii brute, finite sau intermediare si au o
compozitie foarte variata n functie de
ramura industriala si de tehnologia utilizata;
- reziduuri agrozootehnice - provin de la
cresterea si ngrijirea animalelor, din
agricultura si sunt formate din substante
organice putrescibile, substante chimice
utilizate n hrana sau ngrijirea animalelor
(biostimulatori, insecticide, erbicide,
fungicide etc.), microorganisme;
- reziduuri radioactive - sunt formate din
diversi izotopi radioactivi utilizati n
activitatea industriala, agricola,
zootehnica, medicala, cercetare stiintifica
etc

Capitolul III.

Poluantii solului
Poluarea solului este cauzata de:

pulberi si gaze nocive din atmosfera,

dizolvate de ploaie si ntoarse n sol;
apele de infiltratie care impregneaza solul
cu poluanti si i antreneaza n adncime;
rurile poluate care infesteaza suprafetele
irigate si inundate;
deseurile industriale sau menajere
depozitate necorespunzator;
pesticidele si ngrasamintele chimice
folosite n agricultura.

Principalii poluanti ai solului sunt:

a) reziduuri solide:
steril de mina sau de cariera;
minereuri neprelucrabile;
'
reziduuri de la prelucrarea minereurilor sau a carbunilor,
aflate n iazuri de decantare;
zguri metalurgice rezultate de la procesele pirometalurgice;
namoluri si slamuri rezultate de la procesele
hidrometalurgice;
cenusi si zguri de la termocentrale cu combustibil solid
(carbune);
pulberi si prafuri rezultate din industria miniera;
plumb depus, provenit din gazele de esapament ale
autovehiculelor;
pulberi sedimentabile rezultate din industria
metalurgica (oxizi ai metalelor grele Zn, Cd, Cu, Pb, etc.);
deseuri si reziduuri menajere;
pesticide;
ngrasaminte chimice;
gunoaie orasenesti (automobile abandonate,
aparate electronice, ambalaje, ziare, carti, haine,
ncaltaminte, resturi alimentare, cladiri demolate, mobile,
cadavre de animale etc.);

b) reziduuri lichide:

apele de mina si de cariere;

ape din zacaminte petroliere;
ape reziduale din instalatii de preparare a
minereurilor si carbunilor;
ape reziduale de la rafinarii si produse petroliere
raspndite pe sol;
ape reziduale din procese pirometalurgice si
hidrometalurgice;
precipitatii naturale care au dizolvat HiSC^, HF;

c) reziduuri gazoase:

gaze rezultate din activitatea industriei miniere:

CO2, SO2, HiS, aerosoli, etc.;
gaze naturale (metan, etan, propan, butan etc.)
scurse din conducte ngropate;
fenoli, cianuri, produse petroliere gazoase etc.;

d) antrenari de pulberi cu reziduuri gazoase:

compusi sub forma de oxizi, sulfati, silicati ai
urmatoarelor metale: Pb, Cu, Zn, Hg, Cd.

Capitolul IV
Efectele poluantilor asupra
mediului si sanatatii umane
Reziduurile solide ocupa suprafete mari
de teren pentru instalarea haldelor
avnd ca efect acumularea unei mase
sordide, urtirea peisajului, poluarea
aerului si a apelor subterane,
mpiedicarea folosirii solului. Haldele de
cenusi si zguri din industria metalelor
neferoase contin urme de metale grele
toxice( Cu, Zn, Cd, Pb), SO2 si As.
Pulberile si praful acopera cu depozite
eoliene regiunea nvecinata
exploatarilor si nabuse vegetatia.

Reziduurile lichide impurifica solul prin

infiltrarea apelor poluate care se
epureaza partial depunnd elemente
nocive n sol. Petrolul si apele de la
rafinarii afecteaza suprafata solului pe
care se raspndesc si pnza de ape
freatice n care se infiltreaza.
Reziduurile petroliere au persistenta
ndelungata si degradeaza solul pentru
perioade lungi.
lazurile de decantare ocupa suprafete
mari, reziduurile minerale si substantele
toxice depuse n ele pe sol sunt greu si
foarte putin degradabile de
microorganisme, iar solul prin dizolvare
se degradeaza imediat si ireversibil.

Poluarea mediului privit ndeosebi prin prisma

efectelor nocive asupra sntii a mbrcat de-a
lungul timpului mai multe aspecte concretizate n
diferite tipuri de poluare i anume:
I. Poluarea biologic, cea mai veche i mai bine
cunoscut dintre formele de poluare, este
produs prin eliminarea i rspndirea n mediul
nconjurtor a germenilor microbieni productori
de boli. Astfel, poluarea bacterian nsoete
deopotriv omul, oriunde s-ar gsi. Pericolul
principal reprezentat de poluarea biologic
const n declanarea de epidemii, care fac
numeroase victime.
II. Poluarea chimic const n eliminarea i
rspndirea n mediul nconjurtor a diverselor
substane chimice. Poluarea chimic devine din
ce n ce mai evident, att prin creterea
nivelului de poluare, ct mai ales prin
diversificarea ei. Pericolul principal al polurii
chimice l reprezint potenialul toxic ridicat al
acestor substane.

Capitolul V
Masuri de prevenire si combatere a
poluarii solului
Dintre masurile impotriva poluarii solului mai importante
sunt:
- constructia unor zone de depozite a gunoaielor;

- diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;

- folosirea judicioasa a
ingrasamintelor,pesticidelor,precum si a metodelor
agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc.
- construirea de spatii de epurare a apei;
- modernizarea gropilor de gunoi;
- ridicarea nivelului de securitate nucleara;
- controlul poluarii industriale si a substantelor chimice
utilizate in procesele industriale;
- mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea
lemnului padurilor numai in limita aprobata prin lege;
- colectarea reziduurilor menajere in recipiente
speciale,pe sortimente(sticla,metal,har4tie,material
plastic etc.) si reciclarea acestora etc.

CONCLUZII
Mediul nconjurator ne asigura conditiile
necesare vietii, nsa depinde de noi daca dorim
sa folosim aceste elemente esentiale ct mai
util sau daca vrem sa ocolim acest aspect al
vietii noastre.
Poluarea planetei se
agraveaza pe zi ce trece si se pare ca populatia
nu acorda interes acestui proces nociv.
Convingerea ca aceasta problema este doar a
specialistilor si a forurilor internationale, este
tot att de eronata, pe ct este si de grava.
Ocrotirea planetei este o problema mondiala,
si, tocmai de aceea, fiecare om trebuie sa-si
asume aceasta responsabilitate.
Poluarea afecteaza calitatea vietii locuitorilor!
Ca un bun cetatian trebuie sa respecti legile,
normele si valorile mediului inconjurator.
Protectia naturii depinde doar de noi!

Trecerea ecologiei de la stadiul de simpl

disciplina stiintifica la cea de problema a
constiintei comune, national si
internationala, reprezinta o realitate trista
n zilele noastre, cnd distrugerea
echilibrului natural al ntregii planete este
iminenta.
Lupta mpotriva poluarii ntregii planete
solicita colaborare si cooperare
internationala si de aceea depinde de noi
daca vom trai ntr-un mediu curat, sanatos
si nepoluat.
Sta n puterea omului sa ia masuri
eficiente si sa gaseasca solutii pentru a
opri continuarea si agravarea acestui
proces daunator.

BIBLIOGRAFIE

1. Manual: "Studiul calitatii mediului"

Cls: IX-a

2. www.referate.ro
3. www.e-referate.ro