Poluarea solului:

Interesul pentru poluarea mediului a crescut foarte mult pentru intreaga populzație a globului, a
instituțiilor şi a organizaților diverse. unele polivalente, altele cu caracter specializat, orientate exclusiv
pe problemele poluării. Fără sol nu există viaţă. Solul format de-a lungul milioanelor de ani poate fi
distrus de croziune în căteva zile. O treime din solul planetei este serios deteriorat, fapt ce are
consecințe fatale asupra naturii. Poluarea este evidentă ş în cazul solului care este cel de-al treileafactor
important de mediu, ce trebuie protejat la fel ca şi apa şi aerul. Reziduurile de tot felul cure n-au lost
evucuate în ape şi aer acoperă uscatul, ambianța imediată de viată a oamenilor, tocmai în locurile
aglomerate unde fiecare metru pătrat este intens şi multiplu solicitat, degradează terenurile agricole
tocmai acolo unde sunt mai fertile, curățesc natura acolo unde este mai căutută pentru frumuseteaa ei.

Roca ce acoperă pământul a fost transformată de vânt, ploaie şi gheaţă în particule minuscule, ce pe
baza dimensiunilor şi calităţii sunt denumite nisip, argilă sau mal. Solul este locul de întalnire a
poluanţilor: pulberile din zer şi gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosteră se întorc în sol. Apele de
infiltraţie impregnează solul cu poluanți antrenându-l spre adâncime, raurile poluate infectează
supratețele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau
numai aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de tramvai pănă la automobilul
abandotonat, la picătura de ulei scursă din tractorul care circula pe câmp, toate sunt poluări directe ale
solului. Solul reprezintă stratul superficial cu grosimea de 20-30cm de la suprafața scoarței terestre
(stratul fertil) care împreuna cu atmosfera învecinată, constituie mediul de viaţă al plantelor. Importanţa
ecologică a solului rezultă din faptul că:

· Se afla în strânsă legatură cu clima unei regiuni prin configuraţia, structura şi natura lui:
Influențează caliatea surseloi de apă subterană şi de suprataţă:
Raspunde direct de creşterea şi dezvoltarea vegetaţiei aferente şi indirect de poluarea
alimentaţiei omului:

Este un factor important în dezvoltarea socio-economică a asezărilor umane :

Un kiogram de sol conține: -0.78 kg de substante minerale:

— 0.04 kg aer

0.18 kg apa (substante dizolvate). Substantele minerale din sol contin: -1% piatra

99% pamant macinat( humă, argilă cu nisip fin). nisip cuarţ,mică,telăspar, curbonaţi,oxizi de fier):
Substanțele organice din sol contin 81% humus

10 % radacini din plante:

9% flora si fauna caracteristicile pamantului:
-epurarea apelor reziduale(cu ajutorul filtrelor,a unor substante chimice sau a unor bacterii
biodegradanțe etc.);

«construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor si reziduurilor,pentru a impiedica deversarea

directa a acestora in apele de suprafata;

constructia de zone de protectie a apelor; construirea unor statii de epurare a apelor reziduale ale
localitatilor; -executia lucrarilor de indiguire si de construire a unor baraje;

-sa nu se arunce si sa nu se depoziteze pe maluri sau in albiile raurilor deseuri de orce fel etc.

*Poluarea solului

“Solul este spatiul de viata pentru numeroase vietuitoare,dar si baza de constructie pentru asezarile
umane,drumuri etc.

“Poluarea solului este strans legata de poluarea aerului si a apei.Ea se produce insa,mai ales,cu pesticide
si ingrasaminte chimice pe baza de azot si fosfor.O parte dintre acestea ajung in corpul animalelor si al
omului,alterand functia diferitelor organe.

-Dintre masurile impotriva poluarii solului mai importante sunt: -constructia unor zone de depozite a
gunoaielor; -diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;

-folosirea judicioasa a ingrasamintelor,pesticidelor,precum si a metodelor agrotehnice care sporesc

fertilitatea solurilor etc.

-construirea de spatii de epurare a apei;

-modernizarea gropilor de gunoi;

-ridicarea nivelului de securitate nucleara;

-controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele industriale;

-mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in limita aprobata prin legea

-combaterea eroziunii solului;

-colectarea reziduurilor menajere in recipiente speciale,pe sortimente (sticla,metal,hartie,material

plastic etc.) si reciclarea acestora etc.
Poluarea solului reprezinta acumularea de substante chimice, materii radioactive, compusi toxici si agenti
cauzatori de boli in sol, la niveluri la care pot determina aparitia efectelor adverse asupra cresterii
plantelor si pot afecta atat sanatatea oamenilor, cat si pe cea a animalelor. Poluarea solului este cauzata
fie de activitati naturale, fie de actiuni umane care distrug proprietatile solului, printre care si structura,
compozitia si biota.

In mod natural, solul contine agenti de contaminare precum metale, saruri, ioni anorganici si compusi
organici, formati in principal prin activitatea microbiana a solului. Acumularea acestor compusi naturali
(contaminanti) genereaza foarte rar poluare. In majoritatea cazurilor, insa, solul este poluat ca urmare a
activitatilor umane si in general are ca rezultat atat un impact pe termen lung, cat si unul pe termen
scurt. In primul rand, poluarea solului duce la deteriorarea continutului sau de minerale, a calitatii si a
texturii sale.

Produsele secundare si deseurile generate de gospodarii, industrii, substante chimice artificiale, produse
petroliere si exploatari miniere sunt contribuitori principali la poluarea solului. Unii dintre agentii de
poluare ai solului sunt biodegradabili si se descompun treptat dupa o anumita perioada. Altii nu sunt
biodegradabili, ceea ce inseamna ca ei pot persista in sol o perioada lunga de timp. Poluantii solului pot
fi clasificati drept fizici, biologici si chimici.
SURSELE AGRICOLE

Practicile agricole precum utilizarea de produse non-organice in agricultura si in cresterea animalelor duc
la poluarea solului. Printre aceste substante se numara pesticidele chimice artificiale, ierbicidele,
fungicidele si ingrasamintele, asa cum vom discuta in cele ce urmeaza.

• Pesticide, ierbicide si insecticide. Introducerea pesticidelor, ierbicidelor si insecticidelor moderne a dus

la o crestere a utilizarii de substante chimice agricole. Aceste substante chimice sunt utilizate pentru a
controla daunatorii, insectele, buruienile, ciupercile si bolile care ataca in general culturile. Majoritatea
acestor subtante chimice sunt non-biodegradabile, in timp ce altele se descompun in produsi care sunt
toxici pentru sol. Acestia se infiltreaza in sol si actioneaza asupra sa, schimbandu-i structura, compozitia
si pH-ul.

• Folosirea inadecvata a ingrasamintelor. Ingrasamintele sunt in cea mai mare parte folositi pentru a
corecta deficitul de nutrienti din sol. Un sol cu deficit de potasiu, calciu, nitrogen si sulf, printre alti
macro-nutrienti importanti, ar trebui tratat cu ingrasamantul adecvat si in cantitatea potrivita. Insa, din
pacate, unii fermieri folosesc ingrasamintele fara discernamant, ceea ce duce la poluarea solului. In plus,
materialele folosite pentru a produce ingrasamintele contin impuritati care contribuie la toxicitatea
solului. De pilda, mineralul fosfat natural folosit pentru producerea ingrasamintelor mixte contine urme
de azbest, cadmiu si plumb, care sunt transferate ingrasamantului in timul procesului de productie.
Aceste metale sunt non-biodegradabile si in timp se acumuleaza pana la niveluri toxice.
SURSELE INDUSTRIALE

Deseurile industriale sau produsele secundare sunt printre cauzele principale ale poluarii solului. Ele pot
exista sub forma de gaz, lichid sau substante solide. Dioxidul de carbon, dioxidul de nitrogen, dioxidul de
sulf si monoxidul de carbon sunt unele dintre gazelle produse de activitatile industriale care cauzeaza in
mod direct poluarea considerabila a solului. Ele se combina cu apa de ploaie, ducand la aparitia ploii
acide care schimba pH-ul solului si astel afecteaza productia generala de culturi.

Pe de alta parte, industriile isi arunca in sol si efluentii solizi si lichizi.

Majoritatea tarilor in curs de dezvoltare au o problema in ceea ce priveste controlarea aruncarii
gunoiului municipal. Gunoiul este aruncat oricum, si contine deseuri precum cele alimentare, materiale
plastice, deseuri industriale, deseuri electronice si deseuri menajere generale. Se pare ca administratiile
urbane nu stiu ca majoritatea deseurilor non-biodegradabile pot fi reciclate, iar materialele organice pot
fi aruncate in zone destinate in mod special descompunerii naturale.

NAMOLURILE DE EPURARE

Statiile de epurare contribuie si ele la poluarea solului, din pricina modului in care elimina namolul de
epurare provenit din deseurile domestice si comerciale.

Namolul de epurare este in general tratat inainte de a fi eliminat in pamant sau in acumularile de apa.
Atunci cand sunt aruncate pe pamant, namolurile pot elibera cantitati mari de nutrient (in functie de
sursa) care pot depasi cerintele privind nutrientii naturali din sol, reprezentand astfel un risc pentru
sanatatea umana si/sau pentru ecosistem in ansamblul sau. Namolurile de epurare pot contine, de
asemenea, niveluri foarte mari de metale, poluand si mai mult solul.

SURSELE DIN DOMENIUL MINERITULUI SI METALURGIEI

Activitatile miniere cauzeaza poluarea solului la scara mare. Operatiunile cauzeaza o schimbare a
peisajului si expun solurile netulburate anterior, elementelor meteorologice. Eroziunea solului care
contine urme de minereuri si materii fine in jurul zonelor miniere conduce la acumularea de sediment in
sursele de apa si in caile de drenaj. Ele ajung, in cele din urma, in sol, prin irigatii si prin intermediul
apelor pluviale.

Exista si alte materiale periculoase care se scurg din activitatile miniere, inclusiv particulele daunatoare
de pulberi care sunt depozitate in solurile din imprejurimi.

In tarile aflate in curs de dezvoltare, nivelurile de poluare sunt chiar mai mari, pentru ca activitati precum
mineritul aurifer se fac prin metode traditionale, ce duc la eliberarea de mercur si de alte metale grele in
rauri si in terenurile din imprejurimi.

Unele dintre raurile poluate sunt utilizate, apoi, pentru irigatii, ceea ce duce la poluarea solurilor irigate.

SURSELE NUCLEARE

Fiecare organism viu este expus in mod continuu la radiatii de fundal. Daca nivelul acestor radiatii
depaseste o limita data, putem avea parte de efecte dezastruoase. Poluarea prin intermediul radiatiilor
rezulta din doua surse si anume actiunile naturale si actiunile antropogenice.

In natura exista minerale radioactive care contribuie la poluarea solului, asa cum este Radon – 222 si
Radiu – 226, care se gasesc in roci. Aruncarea in mod inadecvat a deseurilor provenite din centrale
nucleare poate duce, astfel, la poluarea solului si la contaminare.

DEFRISARILE

Desi nu sunt un factor care contribuie in mod direct la poluarea solului, defrisarile conduc la inlaturarea
barierei care protejeaza solul impotriva agentilor de eroziune. Solurile aflate in aceasta situatie sunt mai
usor de erodat si sunt expuse poluantilor artificiali chimici din aer, vant si ploaie.
Va multumesc pentru timpul acordat!