Poluarea aerului,apei si a solului

Poluarea aerului poate fi considerată o importantă agresiune a omului modern

asupra mediului. Odată cu revoluţia industrială de la sfârşitul secolului al XVIII-lea,
amprenta omului asupra învelişului atmosferic s-a făcut tot mai simţită.
 
 
Poluarea aerului poate fi împărţită în două categorii, în funcţie de sursele de
poluare: poluare naturală şi poluare artificială.
În prima categorie intră vulcanii. Aceştia au o forţă uimitoare, putând chiar schimba
clima întregii planete. Astăzi vulcanii activi din Europa se găsesc cu precădere în
Islanda. Incendiile naturale de vegetaţie sau furtunile de nisip din deşert pot fi
considerate surse naturale de poluare, dar nu se pot compara cu forţa distrugătoare
a vulcanilor, exercitată prin substanţele gazoase eliminate în atmosferă (cenuşa
vulcanică, vapori de apă, dioxid de carbon).
 

Sursele de poluare artificială sunt o mare problemă a epocii moderne. Pe lângă

efectele negative asupra sănătăţii oamenilor, poluarea distruge stratul de ozon, ce ne
protejează de efectele negative ale radiaţiilor ultraviolete. Ozonul filtrează cea mai
mare parte a ultravioletelor de tip C, care au proprietăţi mutagene asupra celulelor
pielii, însă datorită găurilor din strat, tot mai multe astfel de radiaţii ajung pe Pământ.
Temperatura planetei creşte tot mai mult. Acest fenomen, cunoscut şi sub denumirea
de efect de seră, poate avea consecinţe grave asupra societăţii: fiecare grad în plus
va dilata apa din oceane, astfel nivelul mării va ajunge deasupra oraşelor de coastă.
Nivelul oceanului planetar va creşte şi datorită topirii gheţarilor.

Principalul poluant artificial al planetei este industria. Necesare unui stil de viaţă

modern, uzinele sunt prezente în mai toate oraşele lumii. În jurul termocentralelor
(produc energie electrică prin arderea combustibililor fosili) sau al uzinelor
metalurgice există zone întinse, pe zeci de km, unde, pământul conţine sustanţe
toxice emanate de coşurile de fum al uzinelor. Aceste substanţe, odată ajunse în
atmosferă, se întorc pe pământ cu apă de ploaie, astfel ajung în pânza freatică şi pe
plantele cultivate.

Ce substanţe ajung în atmosferă şi ce efecte negative au asupra sănătăţii noastre?

1.    Cadmiul – folosit în fabricile ce produc baterii şi în industria plasticurilor. Odată
ajuns în atmosferă, este inhalat de oameni. Se va depozita la nivelul rinichilor,
afectându-i. Se elimină într-o perioadă lungă de timp, iar semnele intoxicaţiei cu
cadmiu sunt: durerile de cap, febra, stări de voma şi boli ale rinichilor.
2.    Plumbul – folosit în trecut ca aditiv în benzină, se mai foloseşte în industria
vopselurilor şi la fabricarea bateriilor. Efectele principale ale intoxicaţiei cu plumb se
produc asupra sistemului nervos. Se poate depune, ca şi cadmiul, la nivelul rinichilor.
3.    Mercurul – utilizat în fabricarea neoanelor colorate sau alte industrii, mercurul
este extrem de toxic. Poate produce paralizii, afecta sistemul nervos sau vederea şi
auzul. În trecut era folosit ca tratament pentru sifilis.
4.    Benzenul – este una dintre substanţele cu efect cancerigen, conţinute de fumul
de ţigară. Este folosit pe scară largă în industria alimentară, drept conservant.
Efectele sale sunt durerile de cap, greţuri, boli ale inimii sau cancer.
Deasupra oraşelor mari, pluteşte „smogul”, o combinaţie de fum şi ceaţă şi o formă
particulară de poluare a aerului. Denumirea provine din englezescul „smoke” – fum şi
„fog” – ceaţă. De smogul din Londra toată lumea a auzit.
Aerul e al tuturor şi este obligaţia noastră să ne asigurăm că acesta va rămâne
respirabil şi pentru generaţiile viitoare. Toţi putem face câte ceva pentru natură: să
stingem luminile care ard inutil, să limităm risipa de apă. Planeta nu este numai a
noastră, a generaţiei prezente, ci şi a urmaşilor noştri.
 2.

Poluarea solului reprezinta acumularea de substante chimice, materii radioactive,

compusi toxici si agenti cauzatori de boli in sol, la niveluri la care pot determina
aparitia efectelor adverse asupra cresterii plantelor si pot afecta atat sanatatea
oamenilor, cat si pe cea a animalelor. Poluarea solului este cauzata fie de activitati
naturale, fie de actiuni umane care distrug proprietatile solului, printre care si
structura, compozitia si biota.

In mod natural, solul contine agenti de contaminare precum metale, saruri, ioni
anorganici si compusi organici, formati in principal prin activitatea microbiana a
solului. Acumularea acestor compusi naturali (contaminanti) genereaza foarte rar
poluare. In majoritatea cazurilor, insa, solul este poluat ca urmare a activitatilor
umane si in general are ca rezultat atat un impact pe termen lung, cat si unul pe
termen scurt. In primul rand, poluarea solului duce la deteriorarea continutului sau de
minerale, a calitatii si a texturii sale.

Produsele secundare si deseurile generate de gospodarii, industrii, substante

chimice artificiale, produse petroliere si exploatari miniere sunt contribuitori principali
la poluarea solului. Unii dintre agentii de poluare ai solului sunt biodegradabili si se
descompun treptat dupa o anumita perioada. Altii nu sunt biodegradabili, ceea ce
inseamna ca ei pot persista in sol o perioada lunga de timp. Poluantii solului pot fi
clasificati drept fizici, biologici si chimici.

Iata, in cele ce urmeaza, o discutie pe marginea surselor si solutiilor privitoare la

poluarea solului.

DIFERITELE SURSE DE POLUARE A SOLULUI

1. SURSELE AGRICOLE

Practicile agricole precum utilizarea de produse non-organice in agricultura si in

cresterea animalelor duc la poluarea solului. Printre aceste substante se numara
pesticidele chimice artificiale, ierbicidele, fungicidele si ingrasamintele, asa cum vom
discuta in cele ce urmeaza.

• Pesticide, ierbicide si insecticide. Introducerea pesticidelor, ierbicidelor si

insecticidelor moderne a dus la o crestere a utilizarii de substante chimice agricole.
Aceste substante chimice sunt utilizate pentru a controla daunatorii, insectele,
buruienile, ciupercile si bolile care ataca in general culturile. Majoritatea acestor
subtante chimice sunt non-biodegradabile, in timp ce altele se descompun in produsi
care sunt toxici pentru sol. Acestia se infiltreaza in sol si actioneaza asupra sa,
schimbandu-i structura, compozitia si pH-ul.

• Folosirea inadecvata a ingrasamintelor. Ingrasamintele sunt in cea mai mare parte

folositi pentru a corecta deficitul de nutrienti din sol. Un sol cu deficit de potasiu,
calciu, nitrogen si sulf, printre alti macro-nutrienti importanti, ar trebui tratat cu
ingrasamantul adecvat si in cantitatea potrivita. Insa, din pacate, unii fermieri
folosesc ingrasamintele fara discernamant, ceea ce duce la poluarea solului. In plus,
materialele folosite pentru a produce ingrasamintele contin impuritati care contribuie
la toxicitatea solului. De pilda, mineralul fosfat natural folosit pentru producerea
ingrasamintelor mixte contine urme de azbest, cadmiu si plumb, care sunt transferate
ingrasamantului in timul procesului de productie. Aceste metale sunt non-
biodegradabile si in timp se acumuleaza pana la niveluri toxice.

2. SURSELE INDUSTRIALE

Deseurile industriale sau produsele secundare sunt printre cauzele principale ale
poluarii solului. Ele pot exista sub forma de gaz, lichid sau substante solide. Dioxidul
de carbon, dioxidul de nitrogen, dioxidul de sulf si monoxidul de carbon sunt unele
dintre gazelle produse de activitatile industriale care cauzeaza in mod direct poluarea
considerabila a solului. Ele se combina cu apa de ploaie, ducand la aparitia ploii
acide care schimba pH-ul solului si astel afecteaza productia generala de culturi.

Pe de alta parte, industriile isi arunca in sol si efluentii solizi si lichizi.

3. DESEURILE URBANE

Majoritatea tarilor in curs de dezvoltare au o problema in ceea ce priveste

controlarea aruncarii gunoiului municipal. Gunoiul este aruncat oricum, si contine
deseuri precum cele alimentare, materiale plastice, deseuri industriale, deseuri
electronice si deseuri menajere generale. Se pare ca administratiile urbane nu stiu ca
majoritatea deseurilor non-biodegradabile pot fi reciclate, iar materialele organice pot
fi aruncate in zone destinate in mod special descompunerii naturale.
4. NAMOLURILE DE EPURARE

Statiile de epurare contribuie si ele la poluarea solului, din pricina modului in care
elimina namolul de epurare provenit din deseurile domestice si comerciale.

Namolul de epurare este in general tratat inainte de a fi eliminat in pamant sau in

acumularile de apa. Atunci cand sunt aruncate pe pamant, namolurile pot elibera
cantitati mari de nutrient (in functie de sursa) care pot depasi cerintele privind
nutrientii naturali din sol, reprezentand astfel un risc pentru sanatatea umana si/sau
pentru ecosistem in ansamblul sau. Namolurile de epurare pot contine, de
asemenea, niveluri foarte mari de metale, poluand si mai mult solul.

5. SURSELE DIN DOMENIUL MINERITULUI SI METALURGIEI

Activitatile miniere cauzeaza poluarea solului la scara mare. Operatiunile cauzeaza o

schimbare a peisajului si expun solurile netulburate anterior, elementelor
meteorologice. Eroziunea solului care contine urme de minereuri si materii fine in
jurul zonelor miniere conduce la acumularea de sediment in sursele de apa si in caile
de drenaj. Ele ajung, in cele din urma, in sol, prin irigatii si prin intermediul apelor
pluviale.

Exista si alte materiale periculoase care se scurg din activitatile miniere, inclusiv
particulele daunatoare de pulberi care sunt depozitate in solurile din imprejurimi.

In tarile aflate in curs de dezvoltare, nivelurile de poluare sunt chiar mai mari, pentru
ca activitati precum mineritul aurifer se fac prin metode traditionale, ce duc la
eliberarea de mercur si de alte metale grele in rauri si in terenurile din imprejurimi.

Unele dintre raurile poluate sunt utilizate, apoi, pentru irigatii, ceea ce duce la
poluarea solurilor irigate.

6. SURSELE NUCLEARE

Fiecare organism viu este expus in mod continuu la radiatii de fundal. Daca nivelul
acestor radiatii depaseste o limita data, putem avea parte de efecte dezastruoase.
Poluarea prin intermediul radiatiilor rezulta din doua surse si anume actiunile naturale
si actiunile antropogenice.

In natura exista minerale radioactive care contribuie la poluarea solului, asa cum este
Radon – 222 si Radiu – 226, care se gasesc in roci. Aruncarea in mod inadecvat a
deseurilor provenite din centrale nucleare poate duce, astfel, la poluarea solului si la
contaminare.
7. DEFRISARILE

Desi nu sunt un factor care contribuie in mod direct la poluarea solului, defrisarile
conduc la inlaturarea barierei care protejeaza solul impotriva agentilor de eroziune.
Solurile aflate in aceasta situatie sunt mai usor de erodat si sunt expuse poluantilor
artificiali chimici din aer, vant si ploaie.

SOLUTII INCREDIBILE PENTRU COMBATEREA POLUARII SOLULUI

Pentru a reduce poluarea solului este absolut necesara adoptarea unei strategii de
tip “Reducere, Reutilizare si Reciclare”. Iata in cele ce urmeaza cateva dintre solutiile
vizand combaterea poluarii solului.

1. REDUCEREA UTILIZARII DE INGRASAMINTE ARTIFICIALE SI DE PESTICIDE

Folosirea mijloacelor organice din agricultura poate reduce poluarea solului la scala
globala. Bio-ingrasamintele si gunoiul reduc nevoia utilizarii de ingrasaminte chimice.
Daunatorii si bolile din culturi pot fi, de asemenea, controlate prin utilizarea de
metode biologice, reducand in consecinta poluarea solului.

2. REUTILIZAREA SI RECICLAREA MATERIALELOR

Recipientele din sticla, hartia si tesaturile, ca si produsele realizate din aceste

materiale, pot fi reutilizate la nivel casnic, intr-un efort de a reduce poluarea solului.

Reutilizarea va limita nevoia de a inlocui produsele folosite, reducand astfel si

cantitatea de deseuri din gospodarii, printre care materii plastice si deseuri
electronice, care ajung la gropile de gunoi. Reciclarea este un alt mod de a reduce
eliminarea deseurilor. Unele produse din plastic si sticla pot fi reciclate, astfel incat sa
reducem volumul deseurilor si sa incurajam conservarea mediului.

3. REIMPADURIREA

Plantarea unui numar mai mare de copaci este cel mai bun mod de a reduce
poluarea solului prin reducerea la minim a eroziunii si a efectelor inundatiilor.
Reimpadurirea reuseste sa faca acest lucru prin furnizarea unei copertine de
protectie pentru sol.

4. METODELE FIZICE (METODA TERMICA)

Agentii de contaminare pot fi eliminati prin evaporare. Aplicand temperatura corecta
prin incalzire directa sau indirecta, agentii de poluare pot scapa prin procesul de
evaporare. Separarea este o astfel de metoda in care un jet de abur este injectat in
solul contaminat pentru a determina evaporarea agentilor volatili de poluare.

Insa aceasta metoda nu este una sustenabila, pentru ca agentii de contaminare din
sol ajung in acest fel direct in atmosfera, cauzand astfel poluarea aerului. Desi este o
metoda alternativa de rezolvare a impactului poluarii solului, trebuie pus un accent
important pe procesul de reciclare, reutilizare si reducere.

5. METODELE CHIMICE

In cadrul acestor metode, solul este adus in contact cu substantele adecvate, printr-
un proces chimic de restaurare a echilibrului chimic natural la nivelul solului. Aceasta
metoda este folosita in mod obisnuit pentru a ne asigura ca procesul de detoxifiere
este complet.

6. TEHNICA EXTRACTIEI SI SEPARARII

In cadrul acestei metode este utilizata tehnica de extractie cu solvent, in care un

agent de extractie este amestecat in solul contaminat. Agentul de extractie este in
general un solvent organic. Aceasta metoda poate fi aplicata pentru indepartarea din
sol a metalelor grele, asa cum sunt arsenicul, cuprul, plumbul si cadmiul, printre
altele.

De asemenea, aceasta metoda poate fi utilizata pentru indepartarea hidrocarburilor

si a hidrocarburilor halogenate. Impuritatile din sol sunt in mod principal localizate
intr-un stratul solului numit huma. Eliminarea poate fi bazata pe separarea
particulelor de sol in fractiuni, utilizand principiul extragerii gravitationale a diferitelor
particule.

7. TRATAMENTUL MICROBIAN

Aceasta metoda poate face fata unor tipuri diferite de agenti organici de contaminare,
asa cum sunt fenolul, petrolul si produsele sale, dar si hidrocarburile policlorinate.
Microbii sunt colectati, cultivati si folositi pentru a trata mediul. Inainte de tratamentul
microbian, solul este excavat si tratat, si abia apoi ii sunt aplicate tehnicile agricole
standard.

8. TRATAREA DESEURILOR SOLIDE

Deseurile solide trebuie tratate si aruncate in mod adecvat. Inainte de aruncare,
deseurile sunt tratate prin mijloace fizice, chimice si biologice, pana cand nivelurile
lor de risc fata de mediu sunt reduse la cerintele minime.
I.1.Poluarea apei
Apa este un factor important in echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o
problema actuala cu consecinte mai mult sau mai putin grave asupra populatiei. Prin
polarea apei, se intelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale
apei, produsa direct sau indirect de activitatile umane si care face ca apele sa devina
improprii utilizarii normale in scopurile in care aceasta utilizare era posibila inainte de
a interveni alterarea CLIPEA L. I. 1978. Efectele poluarii resurselor de apa sunt sunt
complexe si variate, in functie de natura si concentratia substantelor impurificatoare.
Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaza prin
tratare ,prin care se asigura conditiile necesare pentru consum.
Poluarea apelor poate fi naturala sau artificiala. Poluarea naturala se datoreaza
surselor de poluare naturale si se produce in urma interactiei apei cu atmosfera,
cand are loc o dizolvare a gazelor existente in acestea, cu litosfera, cand se produce
dizolvarea recilor solubile si cu organismele vii din apa.  Poluarea artificiala se
datoreaza surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteoritice, namolurilor,
reziduurilor, navigatiei etc.
Se poate vorbi si despre poluare controlata si necontrolata. Poluarea controlta
(organizata) se refera la poluarea datorata apelor uzate transportate prin reteaua de
canalizare si evacuare in anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea
necontrolata (neorganizata) provine din surse de poluare care ajung in emisari pe
cale naturala, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie.
Poluarea normala si accidentala reprezinta categorii de impurificare folosite pentru
a defini grupuri de surse de ape uzate. Poluarea normala provine din surse de
poluare cunoscute, colectate si transportate prin reteaua de canalizare la statia de
epurare sau direct in receptor. Poluarea accidentala apare , de exemplu , ca urmare
a dereglarii unor procese industriale, cand cantitatile mari (anormale) de substante
nocive ajung in reteaua de canalizare sau, ca urmare a defectarii unor obiecte din
statia de preepurare sau epurare.
Se mai poate vorbi si despre poluare primara si secundara. Poluarea primara
apare, de exemplu in urma depunerii substantelor in suspensie din apele uzate,
evacuate intr+un receptor, pe patul acesteia. Poluarea secundara apare, de
exemplu, imediat ce gazele rezultate in urma fermentarii materiilor organice depuse
din substante in suspensie antreneaza restul de suspensii si le aduce la suprafata
apei, de unde sunt apoi transportate in aval de curentul de apa.