Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi cele care interferează cu sănătatea conținute în apa menajeră, care se descompun rapid umană, calitatea vieții sau funcția prin unele procese naturale. Acești poluanți devin o naturală a ecosistemelor problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună. (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea Poluanții nedegradabili sunt substanțe care nu se mediului înconjurător este un descompun, sau se descompun foarte lent, în mediul rezultat al cauzelor naturale, cum ar natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din fi erupțiile vulcanice, cea mai mare mediu. Compușii nedegradabili cum ar fi parte a substanțelor poluante provine diclor-difenil-tricloretanul, dioxinele, bifenilii din activitățile umane. Se disting policlorurați (BPC) și materialele radioactive pot să următoarele categorii: poluare fizică ajungă la nivele periculoase de acumulare și pot să (incluzând poluarea fonică și urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De poluarea radioactivă), poluarea exemplu, moleculele compușilor toxici pot să se chimică (produsă de diverse depună pe suprafața plantelor acvatice fără să distrugă substanțe eliberate în mediu sub acele plante. Un pește mic care se hrănește cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. formă gazoasă, lichidă sau de Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se particule solide), poluare biologică hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai (cu germeni patogeni, substanțe mare de toxine. Acest proces se numește „ organice putrescibile etc.). bioacumulare”. În perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instalații din România au avut dreptul să emită un total de 379,7 milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră, respectiv 75,9 milioane tone anual. România are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor (Assigned Amount Units - Unități ale Cantității Atribuite) de 60 milioane tone CO2 echivalent, anual, în perioada 2008-2012, pentru care ar putea încasa până la 2 miliarde euro[3] (1 miliard de euro după alte estimări) În anul 2010, statul român acorda în mod gratuit aceste certificate pentru 219 companii poluatoare de pe teritoriul țării, în majoritatea lor cu capital de stat. Scopul era de a ajuta acești poluatori să investească în ecologizare. Aceste companii au posibilitatea să vândă certificatele direct altor poluatori, români sau străini, cu capacitate mai mare de producție, să le listeze la bursele specializate sau să le vândă unor intermediari. În anul 2012, România înregistra 14.497 de decese - 73 de morți la 100.000 de locuitori - provocate de poluarea aerului cu particule fine. Majoritatea poluanților sunt eventual „spălați” de către ploaie, zăpadă sau ceață, dar după ce au parcurs distanțe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanții se adună POLUAREA AERULUI în atmosferă, oxizii de sulf și de azot sunt transformați în acizi care se combină cu ploaia. Această ploaie acidă cade Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub peste lacuri și păduri unde poate duce la moartea peștilor denumirea de „smog”. Smogul este în general un sau plantelor și poate să afecteze întregi ecosisteme. În cele amestec de monoxid de carbon și compuși din urmă, lacurile și pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite de viață. Regiunile care sunt în drumul vântului care organici proveniți din combustia incompletă a bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa și estul combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de Statelor Unite și Canadei, sunt cele mai afectate de ploi dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili. acide. Ploile acide pot să afecteze și sănătatea umană și În timp ce smogul reacționează cu oxigenul, acizii obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice organici și sulfurici se condensează sub formă de din piatră și fațade din Roma, Atena și Londra. picături, întețind ceața. Până în secolul al XX-lea smogul devenise deja un pericol major pentru Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului sănătate. este încălzirea globală, o creștere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid reducă calitatea aerului deasupra orașelor mari de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de cum ar fi Los Angeles în anii 1930. Acest smog carbon și alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează este cauzat de combustia în motoarele radiațiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă autovehiculelor și ale avioanelor a combustibilului ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C care produce oxizi de azot și eliberează până în anul 2100. Chiar dacă această tendință pare a fi o hidrocarburi din combustibilii nearși. Razele schimbare minoră, creșterea ar face ca Pământul să fie mai solare fac ca oxizii de azot și hidrocarburile să se cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil combine și să transforme oxigenul în ozon, un tiparul climatic, afectând producția agricolă, modificând distribuția animalelor și plantelor și crescând nivelul mării. agent chimic care atacă cauciucul, rănește plantele și irită plămânii. Hidrocarburile sunt oxidate în Conform OMS (2009), circa 2 milioane de oameni mor substanțe care se condensează și formează o ceață anual doar din cauza poluării aerului, majoritatea în Asia. vizibilă și pătrunzătoare. POLUAREA APELOR Cererea de apă potabilă este în creștere continuă odată cu Eroziunea contribuie și ea la poluarea apelor. creșterea populației globului. Din anul 1942 până în anul Pământul și nămolul duse de apă de pe 1990 preluarea apei potabile din râuri, lacuri, rezervoare și dealurile defrișate, pământurile arate sau de surse subterane a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate în Statele Unite în 1995, 39% a fost pentru pe terenurile de construcție pot să blocheze irigație, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% cursul apelor și să omoare vegetația acvatică. a fost folosită pentru alte utilități; industria și mineritul au Chiar și cantități mici de nămol pot să elimine folosit 7% și restul a fost folosită pentru animalele unele specii de pești. De exemplu, când domestice și în scopuri comerciale.Apa menajeră, apa defrișările îndepărtează învelișul de plante al industrială și produsele chimice folosite în agricultură, cum versanților dealurilor, ploaia poate să ducă ar fi îngrășămintele și pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor. În Statele Unite, 37% din lacuri și estuare și pământ și nămol în râuri, acoperind pietrișul 36% din râuri sunt prea poluate pentru practicarea din albia unui râu unde păstrăvii sau somonii pescuitului sau înotului în cea mai mare parte a anului. În își depun icrele. țările în curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa Pescăriile marine naturale suportate de menajeră este aruncată în râuri și golfuri, creând un risc major pentru sănătatea umană. ecosistemul oceanului sunt o sursă esențială de proteine, mai ales pentru oamenii din țările Îngrășămintele chimice cum ar fi fosfații și nitrații folosiți în curs de dezvoltare. Totuși, poluarea în agricultură sunt vărsate în lacuri și râuri. Acestea se combină cu fosfații și nitrații din apa menajeră și măresc golfurilor amenință rezervele de pește care și viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate să ajungă asa sunt aproape epuizate din cauza „sufocantă” din cauza algelor care sunt în descompunere și pescuitului excesiv. În 1989, 260.000 barili de care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit petrol s-au vărsat din petrolierul Exxon Valdez eutrofizare, poate cauza moartea peștilor și a altor forme de în Strâmtoarea Prince William din Alaska, un viață acvatice. La sfârșitul anilor '90 în apele dintre Golful vechi și bogat loc de pescuit. În 1999 s-au Delaware(d) și Golful Mexic au murit mii de pești din cauza dezvoltării unei forme toxice de alge numită Pfisteria raportat 8.539 accidente petroliere în apele și piscicida. Se crede că motivul pentru dezvoltarea acestei în jurul apelor Statelor Unite, devărsându-se specii toxice de alge a fost deversarea deșeurilor urbane și 4,4 miliarde de litri de petrol. industriale în lacuri și râuri. Metodele iraționale de administrare a solului au POLUAREA SOLULUI degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui și au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu Solul este un amestec eterogen format îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, din materie din plante, minerale și fungi și alte microorganisme. De exemplu, animale care se formează într-un fermierii care cultivau căpșuni în California au proces foarte lung, ce poate dura mii de dezinfectat solul cu bromură de metil pentru a ani. Solul este necesar pentru creșterea ucide organismele care ar fi putut afecta căpșunii. Acest proces omoară fără discriminare chiar și majorității plantelor și esențial pentru organismele benefice și lasă solul steril și toată producția agricolă. Poluarea dependent de îngrășăminte pentru a suporta solului este acumularea de compuși creșterea plantelor. În consecință, se folosesc tot chimici toxici, săruri, patogeni, sau mai multe îngrășăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor și lacurilor în perioadele cu inundații. materiale radioactive și metale grele Irigația necorespunzătoare în zonele în care solul care pot afecta viața plantelor și nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite animalelor. de sare care inhibă creșterea plantelor și pot duce Poluarea solului reprezinta acumularea la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., orașele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului și de substante chimice, la niveluri la care Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogăția pot determina aparitia efectelor adverse recoltelor. Până în anul 1500 î.e.n., aceste orașe asupra cresterii plantelor si pot afecta au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei atat sanatatea oamenilor, cat si pe cea a datorate salinității ridicate a solului. Aceeași problemă există azi în Valea Indusului din animalelor. Pakistan, Valea Nilului în Egipt și Valea Imperială din California. COMBATEREA POLUĂRII Din cauza poluării mediului înconjurător, de la jumătatea secolului XX, multe na țiuni au instituit legi cuprinz ătoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale polu ării necontrolate și pentru a preveni viitoarele contaminări ale mediului. După 1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru curățarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deșeurilor. Aceste legi, precum și alte câteva legi federale sau statale, au ajutat la limitarea poluării, dar progresele au fost lente și au rămas multe probleme nerezolvate cu privire la zonele cu contamin ări severe, din cauza lipsei fondurilor pentru curățare și din cauza problemelor ivite în aplicarea legilor. Înțelegerile internaționale au jucat un rol important în reducerea poluării globale. Protocolul de la Montréal cu privire la Substanțele care Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat date internaționale p ân ă la care s ă fie reduse emisiile de substanțe chimice, cum ar fi CFC, despre care se știe c ă distruge stratul de ozon. Convenția Basel pentru Controlul Transporturilor Internaționale ale Deșeurilor Periculoase și Depozitarea Lor (1989) servește ca punct de reper pentru reglementările interna ționale ce se ocup ă de transportarea de șeurilor periculoase și depozitarea lor. După 1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru curățarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deșeurilor. Aceste legi, precum și alte câteva legi federale sau statale, au ajutat la limitarea poluării, dar progresele au fost lente și au rămas multe probleme nerezolvate cu privire la zonele cu contamin ări severe, din cauza lipsei fondurilor pentru curățare și din cauza problemelor ivite în aplicarea legilor. Înțelegerile internaționale au jucat un rol important în reducerea poluării globale. Protocolul de la Montréal cu privire la Substanțele care Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat date internaționale p ân ă la care s ă fie reduse emisiile de substanțe chimice, cum ar fi CFC, despre care se știe c ă distruge stratul de ozon. Convenția Basel pentru Controlul Transporturilor Internaționale ale Deșeurilor Periculoase și Depozitarea Lor (1989) servește ca punct de reper pentru reglementările interna ționale ce se ocup ă de transportarea de șeurilor periculoase și depozitarea lor.Greenpeace este o organizație activistă care concentrează aten ția interna țional ă asupra industriilor și guvernelor care contaminează terenul, apele sau atmosfera cu de șeuri toxice. Bibliografie: Valeria Dițoiu, Nina Holban: Modificări antropice ale mediului, Editura Orizonturi universitare, Timișoara, 2005. Engelking P. - Pollution Tratatul de aderare Romania - Uniunea Europeană, Anexa VII – Mediul