Salvati planeta

• În fiecare an pe data de 22
aprilie celebrăm Ziua
Pământului pentru a ne

Ziua
reaminti că planeta Pământ și
ecosistemele sale ne oferă
condițiile necesare pentru

pamantului întreținerea vieții. Ziua

Planetei Pământ a fost
declarată sărbătoare oficială
de către Organizația Națiunilor
Unite (ONU), în anul 2009.
Pământul
• Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai
mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.
Este singurul corp ceresc despre care se știe că adăpostește viață. Aproximativ 29 % din
suprafața Pământului este un uscat format din continente și insule. Restul de 71 % este
acoperit cu apă, în mare parte de oceane, mări, golfuri și alte corpuri de apă sărată, dar și
de lacuri, râuri și alte ape dulci, care împreună constituie hidrosfera.O mare parte din regiunile
polare ale Pământului sunt acoperite cu gheață. Stratul exterior al Pământului este împărțit
în mai multe plăci tectonice rigide care migrează pe suprafață de-a lungul a multe milioane
de ani. Interiorul Pământului rămâne activ cu un nucleu interior din fier solid, un miez
exterior lichid care generează câmpul magnetic al Pământului și o manta de convecție care
conduce tectonica plăcilor.
Poluare
• Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală
a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi
erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane. Se disting următoarele categorii: poluare fizică
(incluzând poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea chimică (produsă de diverse substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de
particule solide), poluare biologică (cu germeni patogeni, substanțe organice putrescibile etc.).

• Există două categorii de poluanți:

• Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi cele conținute în apa menajeră, care se descompun rapid prin unele procese naturale. Acești poluanți devin o
problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună.
• Poluanții nedegradabili sunt substanțe care nu se descompun, sau se descompun foarte lent, în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar
imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu. Compușii nedegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretanul, dioxinele, bifenilii policlorurați (BPC) și
materialele radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele
compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un pește mic care se hrănește cu aceste plante
acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai
mare de toxine. Acest proces se numește „bioacumulare”.
 Poluarea aerului
• Învelișul gazos care înconjoară Pământul fără o limită superioară precisă, trecând treptat în spațiul interplanetar, se
numește atmosferă. Masa acesteia reprezintă 0,000001 din masa globului pământesc, și densitatea sa scade cu
creșterea altitudinii. Compoziția atmosferei se modifică de asemenea cu altitudinea. Amestecul de gaze ce formează
atmosfera este numit aer.
• Compoziția aerului nu este aceeași în orice loc de pe planetă. Aceasta variază de la o zi la alta și de la un loc la altul.
• Acțiunea umană asupra atmosferei Pământului poate lua multe forme și a existat de când oamenii au început să
utilizeze focul pentru agricultură, încălzire și gătitul alimentelor. În timpul revoluției industriale (secolele XVIII și XIX),
poluarea aerului a devenit o problemă majoră.
• Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un amestec de monoxid de
carbon și compuși organici proveniți din combustia incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid
de sulf de la impuritățile din combustibili. În timp ce smogul reacționează cu oxigenul, acizii organici și sulfurici se
condensează sub formă de picături, întețind ceața. Până în secolul al XX-lea smogul devenise deja un pericol major
pentru sănătate.
• Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra orașelor mari cum ar fi Los Angeles în
anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele autovehiculelor și ale avioanelor a combustibilului care produce
oxizi de azot și eliberează hidrocarburi din combustibilii nearși. Razele solare fac ca oxizii de azot și hidrocarburile să se
combine și să transforme oxigenul în ozon, un agent chimic care atacă cauciucul, rănește plantele și irită plămânii.
Hidrocarburile sunt oxidate în substanțe care se condensează și formează o ceață vizibilă și pătrunzătoare.
• Majoritatea poluanților sunt eventual „spălați” de către ploaie, zăpadă sau ceață, dar după ce au parcurs distanțe
mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanții se adună în atmosferă, oxizii de sulf și de azot sunt transformați în
acizi care se combină cu ploaia. Această ploaie acidă cade peste lacuri și păduri unde poate duce la moartea peștilor
sau plantelor și poate să afecteze întregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile și pădurile contaminate pot ajunge să
fie lipsite de viață. Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa și estul
Statelor Unite și Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot să afecteze și sănătatea umană și
obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatră și fațade din Roma, Atena și Londra.
• Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a temperaturii
Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a
combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon
și alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiațiile
Soarelui. Din cauza efectului de seră se așteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în
anul 2100. Chiar dacă această tendință pare a fi o schimbare minoră, creșterea ar face ca Pământul să fie mai cald
decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producția agricolă, modificând distribuția
animalelor și plantelor și crescând nivelul mării.
• Poluarea aerului poate să afecteze zona superioară a atmosferei, numită stratosferă. Producția excesivă a compușilor
care conțin clor cum ar fi clorofluorocarburile (CFC) (compuși folosiți până recent în frigidere, aparate de aer
condiționat și în fabricarea produselor pe bază de polistiren) a redus stratul de ozon stratosferic, creând o gaură
deasupra Antarcticii care durează mai multe săptămâni în fiecare an. Ca rezultat, expunerea directă la razele solare a
afectat viața acvatică și terestră și amenință sănătatea oamenilor din zonele sudice ale planetei.
Poluarea
aerului
• Solul este un amestec eterogen format din materie din plante, minerale și animale care se formează
într-un proces foarte lung, ce poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creșterea majorității
plantelor și esențial pentru toată producția agricolă. Poluarea solului este acumularea de compuși
chimici toxici, săruri, patogeni, sau materiale radioactive și metale grele care pot afecta viața
plantelor și animalelor.

Poluarea
• Poluarea solului reprezinta acumularea de substante chimice, la niveluri la care pot determina aparitia
efectelor adverse asupra cresterii plantelor si pot afecta atat sanatatea oamenilor, cat si pe cea a
animalelor.
• Metodele iraționale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui
și au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară
organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi și alte microorganisme. De exemplu, fermierii care
cultivau căpșuni în California au dezinfectat solul cu bromură de metil pentru a ucide organismele
care ar fi putut afecta căpșunii. Acest proces omoară fără discriminare chiar și organismele
solului
benefice și lasă solul steril și dependent de îngrășăminte pentru a suporta creșterea plantelor.
În consecință, se folosesc tot mai multe îngrășăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor și
lacurilor în perioadele cu inundații.
Poluarea apei
• Poluarea apei reprezintă orice modificare a compoziției sau a calității apei, ca rezultat al activităților umane
sau în urma unor procese naturale, astfel încât aceasta să devină mai puțin adecvată utilizărilor sale.

• Poluarea apei poate fi caracterizată după natura substanțelor poluante ca fizică (datorată apelor termice),
chimică (ca rezultat al deversării reziduurilor petroliere, fenolilor, detergenților, pesticidelor, substanțelor
cancerigene sau a altor substanțe chimice specifice diverselor industrii), biologică (rezultată de contaminarea
cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii paraziți, enterovirusurile, organisme
coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc) și radioactivă.

• După perioada de timp cât acționează agentul poluant, poluarea poate fi permanentă, sistematică, periodică
sau accidentală.
Combaterea poluarii
• Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:
Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.
Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.
Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile
in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta.
Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei.
Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie
si baterii reincarcabile.
Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.
Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina.
Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar putea informa.

• ·Pentru a mentine in stare nealterata(a conserva) factorii de mediu(apa,aer,sol),a preveni si combate fenomenele nedorite car e produc poluarea in orasul Focsani este necesar sa se respecte prevederile Legii
protectiei mediului:
-amplasarea obiectivelor industriale,a statiilor de epurare si depozitelor de deseuri menajere la periferia localitatilor sau in zonele din afara lor;
-mentinerea,intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,a parcurilor,arborilor si arbustilor de protectie stradala;
-intretinerea si infrumusetarea cladirilor,a curtilor si imprejurimilor acestora,a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri ;
-intretinerea curata a luciilor de apa(a lacurilor,santurilor) din parcuri,zone de agrement si de interes turistic;
– protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale.
Controlarea poluării atmosferice
Cele mai sensibile strategii de control ale poluării atmosferice implică metode ce reduc, colectează, captează sau reţin poluanţi înainte ca ei să intre în atmosferă. Din punct de vedere ecologic, reducând
emisiile poluante cu o mărire a randamentului energetic şi prin măsuri de conservare, precum arderea de mai puţin combustibil este strategia preferată. Influenţând oamenii să folosească transportul în
comun în locul autovehiculelor personale, ajută de asemenea la îmbunătăţirea calităţii aerului urban. Poluanţii industriali pot fi la rândul lor captaţi în filtre sau precipitatori electrostatici.
sfarsit