Remedierea Calitatii Aerului

Atmosfera constituie mediul de via pe Terra, calitatea vieii

fiind direct dependent de calitatea aerului. n atmosfer aerul
ocup circa 96% din volum, restul de 4% fiind ocupat de vaporii
de ap.
Aerul atmosferic, alturi de alte componente ale mediului
ambiant, are o nsemntate vital pentru natur. Aerul este un
amestec de azot (78%) i oxigen (21%) necesar activitii
organismelor aerobe, inclusiv a oamenilor. Acest amestec conine
i o cantitate nensemnat de alte gaze: neon, argon, heliu,
cripton, xenon, radon, bioxid de carbon, hidrogen, vapori de ap i
alte particule, care practic nu au nici o influen asupra
organismelor vii.
nveliului gazos alctuit din aer, care nconjoar pmntul,
nu I se poate stabili o limit superioar precis, stratul de aer din
jurul planetei noastre trecnd treptat n spaiul interplanetar
(extraatmosferic). Acionnd ca o ptur protectoare (care
ecraneaz razele duntoare ale soarelui), atmosfera menine o
temperatur propice vieii pe pmnt. Totodat, ea acioneaz ca
un deposit pentru diverse gaze i particule care localizndu-se
n diferitele ei straturi influeneaz clima (i regimul
precipitaiilor).
Dezvoltarea societii umane duce la crearea unui impact
antropic i tehnogen negativ asupra calitii aerului.
Se vorbete despre poluarea atmosferic atunci cnd una
sau mai multe substane sau amestecuri de substane poluante
sunt prezente n atmosfer n cantiti sau pe o perioada care pot
fi periculoase pentru om, animale sau plante i contribuie la
punerea in pericol sau vtmarea activittii sau bunstrii
persoanelor .

La nivel european i internaional, poluarea atmosferic a

devenit o preocupare permanent ncepnd cu anii 1980. A
cptat consisten prin ratificarea Conveniei din 1979 privind
poluarea atmosferic transfrontier. O atenie sporit a fost
acordat, ntr-o prim faz, limitrii emisiilor de oxizi ai sulfului,
responsabili pentru ploile acide. Au urmat marile instalaii de
ardere i, n ultimii ani, protecia stratului de ozon, restriciile n
emisiile de dioxid de carbon i limitarea defririlor. [1]

Surse de poluare a aerului:

Industria este, la momentul actual, principalul poluant la
scara mondiala. Procesele de productie industriala. Emisiile sunt
substante eliberate in atmosfera de catre uzine, sau alte centre.
Procedeele de productie industriala elibereaza emisiile, care se
redepun in cazul in care nu exista filtre pentru epurarea gazelor
reziduale. Substantele specifice sunt atunci eliberate si pot
provoca local catastrofe. In momentul procesului de combustie,
substantele gazoase, lichide si solide sunt eliberate in atmosfera
de furnale. In functie de inaltimea furnalelor si de conditiile atmosferice, gazele de esapament provenind din focare se
raspandesc local sau la distante medii, - uneori chiar si mari cazand din nou sub forma de particule mai fine decat poluarea
atmosferica masurabila in locurile de emisie. Degajarile
industriale in ultima instanta nimeresc in sol, e cunoscut faptul ca
in jurul uzinelor metalurgice in perimetrul a 30-40 km in sol e
crescuta concentratia de ingrediente ce intra in compozitia
degajatilor aeriene a acestor uzine.
Transporturile sunt, dupa cum bine stiti, o alta importanta
sursa de poluare. Astfel, in S.U.A. 60% din totalul emisiilor
poluante provin de la autovehicule, iar in unele localitati ajung
chiar si pana la 90%. Autovehiculele care functioneaza cu motor
cu combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce in ce

mai mult in seama. Orasele mari sau aglomeratiile urbane dense

sunt afectate in mare masura de transporturile cu eliberare de
noxe.
Poluarea aerului relizata de autovehicule prezinta doua mari
particularitati: in primul rand eliminarea se face foarte aproape de
sol, fapta care duce la realizarea unor concentratii ridicate la
inaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si mare
capacitate de difuziune in atmosfera. In al doilea rand emisiile se
fac pe intreaga suprafata a localitatii, diferentele de concentratii
depinzand de intensitatea traficului si posibilitatile de ventilatie a
strazii. Ca substante care realizeaza poluarea aerului, formate
dintr-un numar foarte mare (sute) de substante, pe primul rand se
situeaza gazele de esapament. Volumul, natura, si concentratia
poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de natura
combustibilului si de conditiile tehnice de functionare. Dintre
aceste substante poluante sunt demne de amintit particulele in
suspensie, dioxidul de sulf, plumbul, hidrocarburile poliaromatice,
compusii organici volatili (benzenul), azbestul, metanul si altele.
Los Angeles este o aglomerare urbana-suburbana cladita pe o
coasta deluroasa, avand in vecinatate la sud si la est Oceanul
Pacific. Muntii se intind la est si la nord; de asemenea la nord se
gaseste San Fernando Valley, o parte a orasului cu aproximativ o
treime din populatia orasului. Los-Angeles-ul face legatura intre
regiunile sale prin intermediul unor mari autostrazi de otel si
beton, construite pentru transportul rapid, la mari viteze, dare
care este de obicei congestionat de trafic. Smogul produs de
gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o
problema continua a poluarii.
Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si
solizi care, schimba local nu numai micro si mezorelieful zonei in
care se manifesta, dar exercita influente negative si asupra
puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de
apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in

atmosfera, unde formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari
distante de locul de emitere. Timpul de remanenta in atmosfera a
acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetatori
apreciaza ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera
terestra provine din activitatea vulcanica - o importanta sursa de
poluare aer. Aceste pulberi se presupune ca au si influente asupra
bilantului termic al atmosferei, impiedicand dispersia energiei
radiate de Pamant catre univers si contribuind in acest fel, la
accentuarea fenomenului de "efect de sera", produs de cresterea
concentratiei de CO 2 din atmosfera.

Furtunile de praf sunt si ele un important factor in

poluarea aerului. Terenurile afanate din regiunile de stepa, in
perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea aeriana a vegetatiei
si raman expuse actiunii de eroziune a vantului. Vanturile
continue, de durata, ridica de pe sol o parte din particulele ce
formeaza "scheletul mineral" si le transforma in suspensii
subaeriene, care sunt retinute in atmosfera perioade lungi de
timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a procesului de
sedimentare sau a efectului de spalare exercitat de ploi, se poate
produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate.
Cercetari recente, din satelit, au aratat ca eroziunea eoliana
numai de pe continentul African ajunge la 100-400 milioane
tone/an. In acest context, se pare ca desertul Sahara inainteaza in
fiecare an cu 1.5 pana la 10 km. Furtuni de praf se produc si in
alte zone ale globului. Astfel, in mai 1934, numai intr-o singura zi,
un vant de o violenta neobisnuita a produs un intens proces de
eroziune eoliana pe teritoriile statelor Texas, Kansas, Oklahoma si
Colorado. Norii negrii, care cuprindeau circa 300 milioane de tone
de praf, dupa ce au parcurs 2/3 din teritoriul S.U.A., au intunecat
Washington-ul si New York-ul si s-au deplasat mai departe catre
Atlantic. In 1928, la 26 si 27 aprilie, o furtuna a produs erodarea

unui strat de sol cu o grosime de 12 - 25 mm pe o suprafata de

400 000 km 2 , situata in zona precaspica. Evaluarile facute cu
acest prilej au aratat ca, numai pe teritoriul tarii noastre s-au
depus circa 148 milioane m 3 de praf, din cantitatea totala
ridicata.
Incendiile naturale, o importanta sursa de fum si cenusa,
se produc atunci cand umiditatea climatului scade natural sub
pragul critic. Fenomenul este deosebit de raspandit, mai ales in
zona tropicala, desi, in general, gradul de umiditate al padurilor
din aceasta zona nu este de natura sa favorizeze izbucnirea
incendiului. La sfarsitul anului 1982 si inceputul anului 1983, pe
insula Borneo a Indoneziei si Malayesiei au avut loc 7 incendii
care au mistuit circa 3,5 milioane hectare de paduri tropicale. In
coasta de Fildes, in 1983, focul a distrus circa 450 000 ha, iar in
Ghana, in timpul aceleiasi secete, a fost distrusa prin foc o mare
suprafata de paduri si circa 10% din plantatiile de cacao. In anii
deosebit de secetosi, chiar si in zonele temperate, se produc dese
incendii ale padurilor. Astfel, in 1992, dupa o succesiune de ani
secetosi, au izbucnit incendii devastatoare chiar si in padurile
Frantei si ale Poloniei. Se pare ca situatia climatica din deceniul 80
a extins mult suprafetele de paduri vulnerabile la incendii pe
intregul glob.

Activitatile "casnice" sunt, fie ca vrem, fie ca nu, o sursa

de poluare. Astazi, in multe tari in curs de dezvoltare, asa cum
este si tara noastra, lemnul de foc este la fel de vital ca si
elementele, iar ca pret, in unele locuri, are un ritm de crestere
mai mare decat alimentele. Cauza cresterii zi de zi a pretului este
restrangerea suprafetelor de padure. Multe tari care fusesera
candva exportatoare de material lemnos, au devenit
importatoare, in masura in care nu s-au preocupat de regenerarea
fondului forestier. In S.U.A. si India se ard anul circa 130 milioane
de tone de lemn de foc; in S.U.A. aceasta cantitate asigura doar

3% din consumul de energie, in timp ce in India, aceiasi cantitate

asigura 25% din consum. Deci, pentru tarile in curs de dezvoltare,
lemnul de foc constituie o necesitate legata de satisfacerea
consumurilor energetice. Dar nu numai pentru aceste tari
consumul de lemn este o necesitate; tari ca Suedia, Danemarca,
Finlanda au ca obiectiv, in politica lor economica, reducerea
consumului de petrol si, in compensatie, cresterea contributiei
energetice a lemnului de foc. Chiar in S.U.A., acolo unde pretul
altor surse de energie a crescut considerabil, s-a produs o
orientare spectaculoasa catre folosirea lemnului. Se apreciaza, de
exemplu, ca in aceasta tara, dupa 1973, folosirea energiei
obtinute din lemn, in sectorul casnic, a sporit de doua ori.
Vanzarile anuale de sobe, intre 1972 si 1979, au sporit de 2 ori,
iar in 1981 s-au vandut pe teritoriul Statelor Unite circa 2 milioane
de sobe pentru incalzirea locuintelor cu lemne. Fumul emis de
sobele cu lemne are o culoare albastra fumurie si contine o
cantitate insemnata de materii organice, care se apreciaza ca pot
fi cancerigene. Dar in scopuri casnice nu se ard numai lemn, ci si
cantitati enorme de carbuni, petrol, si gaze naturale, din care
rezulta de asemenea substante toxice. [2]

Msuri de protecie a caliti aerului:

Procedeele de purificare a aerului urmaresc reducerea

concentratiilor de poluanti sub limitele legale, stabilite prin
standard. Se utilizeaza 2 procedee de purificare a aerului:

- fizice, pe cale uscat sau umed

- procedee chimice.
1. Prin procedeele fizice sunt ndeprtate substantele solide de
diferite dimensiuni, substantele lichide si unele gaze continute n
aer. Acest tip utilizeaza ca principiu de functionare: sedimentarea,
schimbarea directiei gazelor, filtrarea si
electrofiltrarea, aglomerarea si sedimentarea, adsorbtia si
absorbtia.
2. Procedee chimice: prin spalare, prin reducere, prin separare,
prin absorbtie i prin adsorbtie.
Instalatiile si aparatele de epurare se pot grupa astfel:
Instalaii de purificare directa
Instalatii sau aparate de purificare care necesita un
tratament al agentilor nocivi nainte de epurare;
Instalatii sau aparate care utilizeaza ambele principii n
acelasi timp.
Din punct de vedere al mediului n care lucreaza pot fi:
Instalatii si aparate care lucreaza n medii umede;
Instalatii si aparate care lucreaza n medii uscate.

Dupa modul de actionare pot fi aparate care folosesc:

pentru medii uscate: principiul detentei, principiul de
impact, soc si inertie, principiul centrifugal, medii filtrante,
principii electrostatice
pentru medii umede: spalatoare, filtre umede, epuratoare cu
spuma, separatoare dinamice.
Principalele procedee de purificare a aerului aplicate industrial

 Denoxarea sau denitrificarea, consta in reducerea oxizilor de

azot (NO si NO2)
Desulfurarea presupune combinarea de tehnici chimice
separative (neutralizare) sau fizice (adsorbtia cu carbon
activ), pentru a fixa sau a izola SO2,combinate cu tehnici
separative mecanice, electrice, in strat poros sau hidraulice,
pentru a recupera intro forma manipulabila chiar si
poluantii mai izolat.
Purificarea uscata se bazeaza pe generarea si utilizarea unor
forte speciale active mari, care actionand asupra particulelor,
provoaca decantarea (separarea) acestora din curentul de aer sau
gaz
Decantarea bazata pe utilizarea fortei gravitationale
constituie principiul de functionare al camerelor si
conductelor de desprafuire folosite, la procesarea emisiilor
poluante care contin particule solide mari (100 200m).
Decantarea bazata pe utilizarea fortei centrifuge. Sub
actiunea acesteia, particula din praf tinde sa paraseasca
curentul initial de poluant.
Purificarea umed. Principiul acestei metode se bazeaza pe
faptul ca, la contactul dintre particula de poluant si picaturi sau
suprafete de apa, sub actiunea unuia sau mai multor factori fizici
(socuri date de fortele inertiale, miscarea browniana, difuzia
turbulenta etc.), particulele se umecteaza, "se scufunda" prin
absorbtie in masa lichida si impreuna cu aceasta se
separa/decanteaza din curentul gazos initial. Acest mecanism se
desfasoara in instalatii conventionale, la epurarea umeda a
particulelor relativ mari (peste 3m).

Metode i utilaje de reinere a suspensiilor solide din

gazele de ardere
Camerele de linitire gravitaionale care funcioneaz pe
pricipiul trecerii gazelor printro camer cu seciune foarte
mare, cu vitez foarte sczut, unde, sub aciunea
gravitaiei, particulele de dimensiuni mai mari se separ din
gaz.
Cicloanele. Prin introducerea gazelor cu o vitez mare,
acestea capt o micare elicoidal, iar particulele, sub
aciunea forei centrifuge, sunt separate lang peretele
ciclonului, dup care cad n partea inferioar conic a
acestuia de unde se elimin.
Filtrele din materiale semiporos (semipermeabile), din
materiale esute sau pasl prin care sunt trecute gazele
ncrcate cu praf rein particulele de praf, gazul epurat
trecand mai departe. Eficiena de reinere a acestor filtre
este foarte ridicat, ns utilizarea lor este limitat la
temperaturi i uniti reduse.
Scruberele rein particulele prin splarea cu un lichid, apoi
acestea sunt separate n decantoare sau separatoare
centrifugale.
Filtrele electrostatice sunt probabil cele mai potrivite pentru
reinerea prafului, fiindutilizate atat pentru particule
micronice, cat i pentru cele mai mari atat la presiuni,
umiditi i temperaturi sczute, cat i pentru valori ridicate
ale acestora.
Procedee de reducere a oxizilor de azot din gazele de ardere
Tehnicile care mpiedic formarea de NOx n cantiti mari, au ca
principiu arderea cucoeficieni de exces de aer foarte sczui. Una
dintre metode const n montarea arztoarelor n colurile
focarelor astfel ncat aerul secundar de ardere i combustibilul
s nu fie coninute n acelai jet. Jeturile de combustibil se

ntalnesc tangenial n centrul focarului, formand o zon de ardere

circular.

Metode pentru desulfurare:

Compuii cu sulf existeni n atmosfer cuprind n principal H2S,
SO2, SO3 i sulfai Pentru respectarea valorii admise a emisiei de
SO2 este necesar implementarea unei tehnologii de reinere din
gazele de ardere a SO2 cu o rat de desulfurare de minim 94%.
Tehnologiile de ndeprtare a bioxidului de sulf cele mai
moderne i eficiente se aplic n zona de ardere i de post ardere
a combustibililor fosili n cazanele energetice. 17Reducerea
emisiilor de SO2 n zona de preardere constau n metode
convenionale de curire fizic i chimic a combustibilului. Se
vor monta instalaii de desulfurare n zona de postardere folosind
procedeul umed. Acest procedeu permite SO2 format n zona de
ardere s parcurg toate schimbtoarele de cldur ale
cazanelor i numai dup aceea s fie reinut.El se poate combina
cu diveri compui din cenu formnd depuneri sulfatice
compacte care nrutesc schimbul de cldur,
provoac coroziune evilor i uneori duc la spargerea evilor.[3]
Concluzii
Bucurestiul este un oras cu aer foarte poluat ,nu doar in
comparative cu alte capitale europene , ci si la modul absolut
.Luand in considerare efectele poluarii atmosferice asupra
sanatatii populatiei se impune luarea de catre autoritati si de
catre fiecare dintre noi a unei masuri urgente pentru atenuarea
problemei.
Politici publice la nivel European si national:

 Prioritizarea investitiilor in mijloace alternative de transport:

mai degraba inbunatatirea infrastructurii feroviere decat
constructia de sosele noi
Imbunatatirea standardelor privind continutul acceptabil de
poluanti din combustibili(ex: prin implementarea unor filter
imbunatatite pentru particule)
Incurajarea pentru instrumente de taxare,a utilizarii
vehiculelor care respecta standard EURO cat mai ridicate
Impunerea unor taxe de poluare apicabile transportului
aerian la nivel de pasager
Descurajarea,respective incurajarea print axe a furnizorilor
de energie din surse ne-regenerabile fata de cei care
furnizeaza energie din surse regenerabile
Identificarea si sanctionarea mai atenta a poluantilor
industriali comerciali
Incurajarea sistemului de tranzactionarea a certificatelor de
poluare
Reglementarea si sanctionarea mai stricta a arderii
deseurilor agricole
Nu in ultimul rand , imbunatatirea infrastructurii de
monitorizare a calitatii aerrului
Politici publice la nivel local:
Definirea unor zone urbane in care sa fie impuse restrictii
asupra traficului rutier
Incurajarea transportului local alternative(altul decat cu
masini personale)
Construirea si mentenanta centurilor si in general a rutelor
de ocolire a oraselor,astfel incat sa devieze transportul
dinspre aglomerarile urbane
Ce putem face cu totii?
Sa utilizam cat mai rar automobilele personale

 Sa cumparam alimente si obiecte care au fost produse cat

mai aproape de locul din care le cumparam : astfel
incurajam reducerea transportului de marfuri pe distante
mari si deci traficul rutier in general
Sa inlocuim centralele sau sobele pe lemn sau carbine cu
sisteme de incalzire cu gaz sau electrice si , bineinteles sa
consumam cat mai putina energie
Sa nu mai ardem deseuri
Sa sprijinim politicile publice locale de imbunatatire a
transportului in comun si de inlocuire a mijloacelor de
transport care folosesc motoare Diesel cu automobile care
folosesc energie electrica sau hibride
Sa sustinem in mod active imbunatatirea legislatiei si
normelor de control al poluarii.[4]
Monitorizarea calitatii apei
Sistemul de monitorizare a calitii aerului este un subsistem al
sistemului general de monitorizare a mediului.
Monitorizarea calitii aerului presupune o serie de aciuni de
observare i msurare cantitativ i calitativ a unor indicatori ai
strii aerului (cum ar fi concentraii ale unor componente din aer).
Sistemul de monitorizare permite obinerea de date utile pentru
identificarea rapid a zonelor poluate i pentru luarea de decizii
strategice i tactice de combatere a polurii i de prevenire a
acesteia.
n procesul de proiectare a unui sistem de monitorizare a calitii
aerului se parcurg mai multe etape, unul din primii pai fiind
stabilirea obiectivelor. Printre obiectivele principale ale unui
sistem de monitorizare pot fi enumerate:
supravegherea calitii aerului n raport cu norme i
standarde prestabilite i declanarea alarmei n cazul
depirii accidentale/ sistematice a normelor
identificarea surselor de poluare

 stabilirea polurii de fond i a tendinelor de poluare

predicii pe termen scurt pentru prevenirea polurilor cu
efecte catastrofale
evaluarea impactului de mediu a diferiilor poluani
evaluarea schimbrii microclimatului sub influena polurii
validarea modelelor analitice i empirice ale dispersiei
poluanilor n aer
Poluarea de fond reprezint poluarea existent n zonele n care
nu se manifest direct influena surselor de poluare antropice.
Monitorizarea polurii de fond este o problem global,
important pentru a putea aprecia efectele ptrunderii poluanilor
n aerul curat al ecosferei (prin aer curat se poate nelege
actualmente doar aerul de la foarte mare altitudine sau cel de la
nivelul solului dar situat la o foarte mare distan de centrele
urbane sau industriale).
Monitorizarea polurii regionale corespunde supravegherii aerului
situat relativ departe de centrele urbane sau industriale, adic
ntre poluarea de fond i aerul poluat antropic.
Poluarea de impact reprezint poluarea produs n zonele directe
de impact al surselor de poluare antropice. Monitorizarea continu
a polurii de impact (locale) este necesar deoarece poluarea de
impact afecteaz direct i imediat lanurile trofice i sntatea
uman.
Monitorizarea polurii de fond, intermediare sau de impact se
realizeaz prin reele de supraveghere la nivel internaional,
naional, regional sau local, care sunt interconectate sau se vor
interconecta pentru schimbul de date i pentru luarea de decizii la
nivel global.
Dup stabilirea obiectivelor de monitorizare, n funcie de nivelul
reelei de supraveghere, proiectarea presupune parcurgerea mai
multor etape:
- stabilirea zonei de monitorizare

- selectarea variabilelor (componentelor) care vor fi msurate

- stabilirea numrului de puncte de msurare, a tipului acestor
puncte (fix sau mobil) precum i localizarea punctelor de
msurare
- alegerea i instalarea instrumentaiei (senzori, aparate)
necesare - determinarea frecvenei de msurare
- stabilirea metodelor de analiz on-line sau off-line a probelor de
aer
- dezvoltarea subsistemelor de achiziie, memorare, transmitere i
de
introducere/ stocare a datelor
- stabilirea unui sistem de analiz, prelucrare i raportare a
datelor

Pentru implementarea corect a tuturor acestor etape, sunt

necesare o serie de informaii referitoare la zona de monitorizare
i condiiile de funcionare a sistemului:
- localizarea geografic a zonei i relieful
- precizarea condiiilor meteorologice ale zonei (vnt, umiditate,
regim de
precipitaii etc.)
- numrul i tipul surselor de poluare cunoscute din zon (surse
fixe, mobile, punctiforme, de suprafa, permanente, accidentale
posibile)
- resurse umane i financiare pentru implementarea sistemului

n funcie de obiectivele monitorizrii, de resurse i de integrarea

ntr-un sistem global, sistemele de monitorizare pot fi dezvoltate
folosind mai multe metode:
- metoda mpririi pe zone: aria supus monitorizrii este
mprit pe zone relativ omogene (din punct de vedere al
emisiilor poluante, topografiei, densitii populaiei); n aceste
zone se msoar variabilele specifice i pe baza unui model de
dispersie se evalueaz impactul global. Pentru implementarea
metodei sunt necesare staii de msurare n apropierea surselor
industriale, lng rutele cu trafic intens i n zonele urbane din
zonele respective
- metoda statistic: se analizeaz corelaiile n timp i spaiu ale
datelor msurate de ctre un numr minim de staii de msurare
existente, care furnizeaz ns date precise
- metoda grilei: se implementeaz un numr mare de puncte de
msurare, repartizate relativ uniform n aria supus monitorizrii
- metoda analitic: staiile de msurare se amplaseaz n
funcie de localizarea punctelor de intensitate maxim a polurii,
localizare furnizat de un model matematic al dispersiei
poluanilor n zona supus monitorizrii; aceast metod se aplic
n vecintatea surselor de poluare, unde modelul are un grad mai
mare de veridicitate
- metoda empiric: se realizeaz msurtori pe un anumit
traseu, stabilit de exemplu n funcie de rutele de trafic auto
intens dintr-o anumit zon. [5]

Nivelul local cuprinde:

3 afioare SIGN pentru informarea publicului;
unitate central de achiziie i comunicaii de date, cu tastatur
i afior LCD pentru setri i testri locale;
traductori de mediu pentru temperatur, CO, NO2, SO2;
modemuri GSM pentru comunicaii de date;
aplicaie de achiziie local de date, comunicaii de date,
comenzi afior:
_ achiziie date de la senzorii de mediu;
_ afiare local parametrii de mediu monitorizai;
_ transmitere la Dispecerat a concentraiilor medii, n urma unei
interogri a acestuia;
_ afiare local a mesajelor primite de la postul central;
_ afiare local a mesajelor primite de la alte puncte de msur;
_ meniu de setri i teste.

Bibliografie :
[1]http://enviro.ubbcluj.ro/studenti/cursuri
%20suport/Carte_Monitoring_Radu_SITE.pdf
[2] http://www.high-health.info/aer/poluarea/principalelesurse-de-poluare.htm
[3]http://www.ecopolis.org.ro/media/files/studiu_calitatea_
aerului_bucuresti.pdf
http://bioclima.ro/ECO.pdf
[4]https://www.google.ro/search?
q=Structura+sistemului+complet+de+monitoring+a+calit
%C4%83%C8%9Bii+aerului&es_sm=93&source=lnms&tbm
=isch&sa=X&ei=2G2pVKXgAoTLaNu6gMAF&ved=0CAgQ_A
UoAQ&biw=1024&bih=677#imgdii=_
http://enviro.ubbcluj.ro/studenti/cursuri
%20suport/Carte_Monitoring_Radu_SITE.pdf
[5] http://biblioteca.regielive.ro/download-70522.html