Tendinte in Utilizarea Materialelor Biodegradabile

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice

Splaiul Independenei Nr. 313, corp D Bucureti, Sector 6, Cod 060042, Romnia
Telefon: +4021 4029648; Fax: +4021 3181018; www.isb.upb.ro
Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Domeniul de studii: Ingineria mediului
RAPORT DE PRACTIC
TENDINE N UTILIZAREA
MATERIALELOR BIODEGRADABILE
PENTRU REALIZAREA DE AMBALAJE
Student practicant: Radulescu Carmen-Ioana

Semnatura..
Anul universitar 2013-2014

CUPRINS
SECTIUNEA A INFORMATII PRIVIND UNITATEA PARTENERA DE PRACTICA
- Date de identificare ale unitatii ( denumire , adresa , date de contact ) INMA
- Pozitionarea geografica - INMA
- Scurta descriere a companiei, numar de angajati - INMA
- Domeniul de activitate ( se vor mentiona serviciile / produsele oferite / realizate de catre
unitate) - INMA
- Pozitionarea in piata; principalii clienti si furnizori - INMA
- Structura organizatoric (departamente, secii se prezint pe scurt rolul fiecruia i
interaciunea dintre acestea)
- Perspective de angajare/recrutare (departamente n care exist poziii disponibile)
SECTIUNEA B - INFORMATII PRIVIND ACTIVITATILE PRESTATE DE CATRE
STUDENT :
- Titlul temei de practica
Tendine n utilizarea materialelor biodegradabile pentru realizarea de ambalaje
- Domeniul in care se incadreaza tema de practica - Student Licenta
Inginerie mecanic
- Durata perioadei de practica - Student Licenta
Perioada 16.06.2014 - 5.09.2014, total 12 saptamani
- Descrierea detaliata a departamentelor in care si-a desfasurat activitatea
( servicii / produse, incadrarea in schema functionala a unitatii ) - INMA
SECTIUNEA C MEMORIUL TEHNIC PRIVIND TEMA DE PRACTICA
4.1 Necesitatea utilizarii materialelor biodegradabile pentru realizarea de ambalaje
4.2 Materiale biodegradabile folosite la realizarea ambalajelor de umplere (loose fill
packaging)
4.3 Amidonul ca materie prima in retetele de realizare a ambalajelor de umplere
4.4 Cerinte impuse ambalajelor de umplere din materii prime biodegradabile
4.5 Tehnologii si echipamente utilizate la realizarea si caracterizarea ambalajelor de umplere
pe baza de amidon

4.6 Biodegradabilitatiea. Definitie. Moduri de determinare

4.7 Realizari INMA in domeniu
4.8 Concluzii
SECTIUNEA D INFORMATII PRIVIND ABILITATILE PERSONALE
- Gradul de integrare / acceptare in echipa de lucru - INMA
- Competentele si abilitatile dobandite in perioada de practica - INMA
- Colaborarea cu tutorele reprezentant al unitatii de practica - INMA
- Propuneri de ameliorare a activitatii de practica INMA + UPB
BIBLIOGRAFIE

SECTIUNEA A INFORMAII PRIVIND UNITATEA PARTENER DE PRACTIC:

1. Date de identificare ale unitii (denumire, adres, date de contact)
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE- DEZVOLTARE PENTRU MASINI SI

INSTALATII DESTINATE AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE INMA
Bucuresti,
B-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 6, sector 1, cod postal 013813,
Tel. : 021.269.32.49; Fax: 021.269.32.73;
e-mail: icsit@inma.ro; http: \\www.inma.ro.
2. Poziionarea geografic
3. Scurt descriere a companiei, numr de angajai

INMA Bucuresti are cea mai veche si prestigioasa activitate de cercetare in domeniul
masinismului agricol, a tehnologiilor de mecanizare si automatizare a lucrarilor din agricultura
Romniei.
3.1.
Scurt istoric
18

EVOLUTIA ORGANIZATIONALA
OBIECTIVE
1927 Infiintarea STATIUNII DE INCERCARE A - Realizarea de incercari stiintifice si experimentale

MASINILOR SI UNELTELOR AGRICOLE asupra uneltelor si masinilor cele mai potrivite
BANEASA in cadrul INSTITUTULUI PENTRU solului si climei tarii;
- Incercarea masinilor introduse in tara.
CERCETARI AGRONOMICE A ROMNIEI prin
Legea de infiintare ICAR (M. O. nr. 97/05.05.1927).
- Infiintarea si dotarea primului laborator de
1930 Decizia nr. 2000/1930 a Directorului ICAR
incercari masini agricole;

GHEORGHE IONESCU SISESTI privind normele - Reguli de cercetare experimentala si alegerea
de
functionare
si
rolul
STATIUNII
DE tipurilor de masini corespunzatoare agriculturii
INCERCARE A MASINILOR SI UNELTELOR Romniei;

- Stabilirea metodologiilor si programelor de
AGRICOLE.
incercari;
- Publicarea rezultatelor incercarilor masinilor
agricole;
- Demonstratii regionale cu masinile agricole
1952 Infiintarea institutului de CERCETARI performante.
STIINTIFICE
PENTRU
MECANIZAREA
SI
- Elaborarea cerintelor agrotehnice pentru masinile si
ELECTRIFICAREA AGRICULTURII ICMEA
uneltele corespunzatoare proceselor agricole;

prin transformarea STATIUNII DE INCERCARE A - Elaborarea sistemelor si a tipurilor de masini
MASINILOR SI UNELTELOR AGRICOLE din necesare mecanizarii proceselor din agricultura;
- Cercetarea experimentala si imbunatatirea solutiilor
Cadrul ICAR (HCM nr. 543/16.04.1952).
tehnice si de fabricatie.
1982 Unificarea ICMEA Baneasa cu
- Cercetarea stiintifica, proiectarea, ingineria
INSTITUTUL PENTRU PROIECTARE MASINI
tehnologica si realizarea de modele experimentale si
AGRICOLE
OTOPENI
si
infiintarea
prototipuri de masini si utilaje agricole;
INSTITUTULUI DE CERCETARE, PROIECTARE
- Elaborarea tehnologiilor de mecanizare;
SI INGINERIE TEHNOLOGICA PENTRU - Elaborarea sistemelor de masini si utilaje pentru
MASINI SI UTILAJE AGRICOLE ICPITMUA procesele agricole.
Baneasa
(Decret
Consiliul
de
Stat
nr.
368/27.10.1982).
- Cercetarea fundamentala legata de structura si de

rezistenta
1996 Infiintarea INSTITUTULUI NATIONAL DE

CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU MASINI
SI INSTALATII DESTINATE AGRICULTURII SI
INDUSTRIEI
ALIMENTARE
INMA (HG.
materialelor
utilizate
in
constructia
echipamentelor tehnice; relatia ET, planta, mediu

(aer, apa,sol);
- Cercetarea aplicativa in scopul fundamentarii si
realizarii de tehnologii de mecanizare si echipamente
19

1308/25.11.1996, M.O. nr. 329/1996) in coordonarea tehnice

Ministerului Educatiei si Cercetarii.
performante
destinate
agriculturii
si
industriei alimentare;
- Dezvoltarea tehnologica prin realizarea de modele
2008 INMA a fost acreditat pentru a desfasura
experimentale si prototipuri de echipamente tehnice;

- Standardizarea, tipizarea si unificarea organologica
activitati de cercetare-dezvoltare finantate din
a echipamentelor tehnice pentru agricultura CT 77;

fonduri publice in conformitate cu HG 551/2007, - Testarea si certificarea echipamentelor tehnice;
- Demonstratii practice, diseminare si asistenta
Decizia ANCS nr. 9634/2008.
tehnica la implementare;
- Incubare si transfer tehnologic;
- Perfectionare si instruire profesionala; cariere
stiintifice;
Fundamentarea
parteneriatelor-consortiilor,
tematici pentru proiecte finantate din fonduri U.E.

(PC7, EUREKA, COST, TRANSBORDER, etc.);
2010 INMA a fost autorizat sa desfasoare activitati
- Activitati de calificare si perfectionare in cadrul
de formare / calificare si specializare / perfectionare
centrului de formare profesionala;
profesionala, conf. Aut. Seria B Nr. 0003222 din

17.02.2010;
- Activitati de evaluare si certificare competente.
INMA a fost autorizat sa desfasoare activitati
pentru
evaluarea
si certificarea
competentelor
profesionale pentru ocupatia de mecanic masini

agricole, conf.
Aut. Seria A nr. 00866 din
25.11.2010.
3.2.
Numar de angajati
1. Numar total de personal
2011
174
2. Numar personal de CD, din care:
79
Doctori
Doctoranzi
Masteranzi
CS I
CS II
CS III
CS
ACS
28
8
7
11
11
13
13
16
20

IDT I
IDT II
IDT III
IDT
ING
0
9
3
1
2
4. Domeniul de activitate (se vor meniona serviciile/produsele oferite/realizate de ctre

unitate)
Fundamentarea stiintifica a proceselor din agricultura, industrie alimentara si crearea de noi

tehnologii de mecanizare, instrumente si echipamente tehnice compatibile si competitive cu
aria europeana de cercetare specifica conceptelor de AGRICULTURA DURABILA SI
SECURITATE ALIMENTARA;
Cresterea nivelului tehnic si al performantelor proceselor, tehnologiilor si echipamentelor
tehnice destinate agriculturii si industriei alimentare, care sa satisfaca exigentele si
reglementarile UE in scopul valorificarii potentialului agricol al Romniei;

Punerea in valoare a surselor regenerabile de energie (biomasa, biocombustibili) a
tehnologiilor si echipamentelor tehnice pentru utilizarea acestora in conditii de eficienta,
protectia vietii, sanatatii si a mediului;

Diseminarea si transferul tehnologic in economie a rezultatelor cercetarii in scopul
dezvoltarii rurale si cresterea calitatii vietii;

Sprijinirea activitatii de C-D din intreprinderile constructoare de tractoare si masini agricole
si instruirea utilizatorilor de echipamente tehnice, in scopul cresterii capacitatii de difuzare
si dezvoltare in economie a tehnologiilor avansate;

Realizarea de incercari interlaboratoare si parteneriate externe pentru racordarea cercetarilor
realizate de INMA la aria de cercetare europeana, inclusiv integrarea in platformele
tehnologice la nivel european;

Cresterea nivelului de pregatire profesionala a resursei umane si imbunatatirea structurii;
Realizarea de parteneriate stiintifice cu institutele similare din spatiul european;
Pregatirea de oferte pentru participarea la programe europene si internationale;
Cresterea vizibilitatii activitatilor si a rezultatelor institutului;
Activitati de calificare si perfectionare in cadrul centrului de formare profesionala;
Activitati de evaluare a competentelor profesionale;
Elaborarea de diagnoze, prognoze si strategii in domeniul tehnologiilor si echipamentelor
tehnice destinate agriculturii si industriei alimentare;

Standardizarea in domeniul echipamentelor tehnice;
Incercarea echipamentelor tehnice in laboratoare acreditate;
Certificarea conformitatii produselor;
Efectuarea de inspectii tehnice pentru tractoare, autocamioane, remorci si automobile;
Transfer tehnologic si afaceri inovative prin incubatorul tehnologic acreditat INMA-ITA.
21

5. Poziionare n pia; principali clieni i furnizori (in cazul in care acestea nu fac obiectul
unor date confidentiale ale operatorului economic/institutiei/organizatiei)
5.1. INSTITUTE DE CERCETARE
Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE 2000 IHP
Bucuresti; ICIA Cluj

Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Mecatronica si Tehnica Masurarii
INCDMTM Bucuresti
Institutul Cercetare - Dezvoltare pentru Pajisti Brasov
Institutul Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Plantelor Bucuresti
Institutul de Biologie si Nutritie Animala Balotesti
INCD pentru Fizica si Inginerie Nucleara Bucuresti
Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare IBA Bucuresti
INCD in Informatica Bucuresti
Institutul National de Cercetare Dezvoltare Agricola INCDA Fundulea
Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvacultura
ICDEAPA Galati
Institutul de Cercetare in Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca
Institutul de Conceptie, Cercetare si Proiectare Echipamente Termo-Energetice Bucuresti
SC IPA SA Bucuresti
Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice Bucuresti
Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Biologie si Nutritie Animala IBNA
Balotesti
INCD pentru Cartof si Sfecla de Zahar Brasov
INCD pentru Chimie si Petrochimie Bucuresti
Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia
Mediului ICPA Bucuresti

INCD ECOIND Bucuresti
Institutul de CD pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca
INCD pentru Utilaj Petrolier Ploiesti
SC ICPAO SA Medias
Institutul de Cercetari Metalurgice Bucuresti
SC ICPE SA Bucuresti
Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultura - Pitesti
5.2. UNIVERSITATI
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului
Universitatea Transilvania din Brasov
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti
Universitatea Politehnica din Bucuresti
22

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Iasi

Universitatea Dunarea de Jos - Galati
UniversitateaValahia - Trgoviste
Universitatea Tehnica Ghe. Asachi - Iasi
Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea din Craiova
Academia de Studii Economice Bucuresti
5.3. ABSORBITORI
Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare Bucuresti
Centrul de Aparatura Stiintifica Bucuresti
SC CORAX BIONER CEU Miercurea Ciuc
SC Mecanica Ceahlau SA Piatra Neamt
SC PROIECT Mecanica Ceahlau Piatra Neamt
SC MAT SA Craiova
SC HIDRAMOLD SRL
SC COMES SA Savinesti
SC GRUP MET CAR SRL
SC HIDRAULICA Uzina Mecanica Plopeni SA
SC MARVIOR EXPERT SRL Bucuresti
SC ORASD 98 SRL Bucuresti
SC CARMESIN SA Bucuresti
SC ROMFLUID SA Bucuresti
SC GRUP ROMET SA Buzau
SC ICPT TEHNOMAG SA Cluj-Napoca
Administratia Nationala de Meteorologie Bucuresti
SC DESAN SRL Bucuresti
SC HESPER SA Bucuresti
SC VIROMET SA Vaslui
SC PHYTO GEN TEC SRL Piatra Neamt
SC SERICAROM SA Bucuresti
5.4. SERVICII
Registrul Auto Romn Bucuresti
SC Softronic SRL Craiova
SC OMP SRL Bacau
SC Diem SRL Brasov
SC Iridex Group Import Export SRL Bucuresti
SC Instirig SA Bals
SC Proenerg Bucuresti
SC Duotrac SRL Brasov
SC Tehno-Favorit SA Bontida
SC Agri-Sigeva SRL Brasov
SC Condor 2000 SRL Busureti
23

SC Umeb
5.5. COLABORARE INTERNATIONALA

ECOPLUS The Business Agency of Lower Austria Austria
Lund University Suedia
Tillvaxtverket Swedish Agency for Economic and Regional Growth Suedia
Region of Southern Denmark Danemarca
ERAI Enterprise Rhone Alpes International Franta
Economic Development Karlsruhe Germania
West Transdanubian Regional Development Agency Nonprofit Limited Liability Company
Ungaria
Research Institute for Fisheries, Agriculture and Irrigation HAKI Ungaria
TIS Techno Innovation South Tyrol SpcA Italia
Confederazione italiana agricultori dellUmbria Italia
Alliance for Regional and Civic Initiatives Silistra, Bulgaria
New Century Foundation Alfatar, Bulgaria
N. Poushkarov Institute of Soil Science, Bulgaria
NGO Business Center Svishtov, Bulgaria
University of Rousse Angel Kantchev, Bulgaria
Betelgeux, SL Spania
SGS TECNOS Spania
ASAJA Granada Spania
Ondokuz Mayis Univesitesi Turcia
Agroinstitut Nitra - Slovacia
6. Structura organizatoric (departamente, secii se prezint pe scurt rolul fiecaruia i

interaciunea dintre acestea)
Structura organizatorica si functionala a fost definita prin HG 823/2004, iar organigrama a
fost aprobata de Ministerul Educatiei si Cercertarii.
Din punct de vedere al infrastructurii organizatorice si functionale activitatea de cercetare
dezvoltare se desfasoara in cadrul departamentelor, laboratoarelor si colectivelor de cercetatori
stiintifici, ingineri de dezvoltare tehnologica si tehnicieni
24

6.1 DEPARTAMENTUL
DE
CERCETARE DEZVOLTARE
TEHNOLOGII
DE
MECANIZARE SI ECHIPAMENTE TEHNICE

MISIUNEA DEPARTAMENTULUI CDI
Misiunea departamentului este de a desfasura activitati de cercetare stiintifica (fundamentala
si aplicativa), inovare si dezvoltare tehnologica in domeniul proceselor, tehnologiilor si
echipamentelor tehnice de mecanizare si automatizare a lucrarilor din agricultura si industria
alimentara.
6.2 DEPARTAMENT EXECUTIE ECHIPAMENTE TEHNICE
Infrastructura pentru activitatea de dezvoltare este reprezentata prin departamentul de
realizare a modelelor experimentale si prototipuri de masini si instalatii noi sau modernizate cu
caracteristici tehnice performante, care dispun de o dotare tehnica moderna care permite realizarea
de produse la un nivel calitativ ridicat.
25

Ca dotari moderne se pot enumera:

-centru de prelucrat table cu comanda numerica
-masina de indoit table tip ABCANT cu comanda numerica
-ghilotina pentru debitat table cu comanda numerica
-masina automata pentru debitat profile din metal
6.3 DEPARTAMENT INCERCARI TRACTOARE SI ECHIPAMENTE TEHNICE
PENTRU AGRICULTURA SI INGINERIE ALIMENTARA
INMA Bucuresti dispune de laboratoare de cercetare si testare acreditate in conformitate cu
normele si directivele U.E. si unde se verifica ideile, solutiile si echipamentele noi, proiectate si
realizate in institut. Aceste laboratoare dispun de o dotare tehnica performanta si personal cu o
calificare inalta.
Institutul dispune de trei laboratoare performante dotate la nivelul laboratoarelor similare din
UE, acreditate in conformitate cu standardul SREN ISO/CEI 17025/2005:
-laborator pentru incercari in regim simulat si accelerat la rezistenta a echipamentelor
tehnice pentru agricultura si industria alimentara HIDROPULS
-laborator pentru incercari de performanta si siguranta a circulatiei tractoarelor, remorcilor,
masinilor agricole si a echipamentelor tehnice din industria alimentara;
-laborator de masuratori complexe a echipamentelor tehnice ( forte, momente, presiuni,
temperaturi, viteze, acceleratii, debite, zgomote, vibratii, compozitia chimica a materialelor feroase
si neferoase, marimi electrice, concentratii de praf, etc. ).
6.4 ORGANISM ACREDITAT PENTRU CERTIFICARE PRODUSE -INMA CERT
(NOTIFICAT DE COMISIA EUROPEANA NB 1804)
-INMA-CERT este un organism de certificare produse de terta parte, a carui organizare si
functionare sunt conforme cu cerintele SR EN 45011 : 2001 si Legea 608/2001, republicata, 2006,
cu modificarile ulterioare
- INMA-CERT este primul organism din Romania, acreditat de RENAR prin Certificatul
de Acreditare nr. 006-C/1996, reacreditat in 2007 si 2011 prin Certificatul de Acreditare nr. PR 006
care efectueaza evaluarea conformitatii produselor.
-In domeniul nereglementat (voluntar) INMA-CERT are ca obiect de activitate
certificarea masinilor si instalatiilor pentru agricultura si industrie alimentara (peste 23 de tipuri).
-In domeniul reglementat de Directiva 2006/42/EC, INMA, ca entitate legala din care face
parte INMA-CERT, este acreditat de RENAR prin Certificatul de Acreditare nr. ON 002/2007,
reacreditat in 2011, recunoscut de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale prin Certificatul
26

de Recunoastere nr. 5/05 12.2005 si notificat de Comisia Europeana cu nr. de identificare 1804
pentru evaluarea conformitatii urmatoarelor masini industriale inscrise in Anexa IV din Directiva
2006/42/EC si efectueaza certificari pentru 20 de tipuri de echipamente tehnice.
- In domeniul reglementat de Directiva 2000/14/EC, INMA este acreditat de RENAR prin
Certficatul de Acreditare nr. ON002/1/2007, reacreditat in 2011 si notificat de catre Comisia
Europeana pentru 12 echipamente tehnice supuse limitarii nivelului de zgomot.
- Prin sistemul propriu de certificare, INMA-CERT asigura si garanteaza accesul tuturor
producatorilor, nediscriminatoriu, in aceleasi conditii financiare si asigura impartialitatea si
obiectivitatea sa, atat prin structura sa organizatorica si functionala, cat si prin procedurile de
evaluare si certificare adoptate.
- Organizatii care au produse certificate de INMA-CERT sunt peste 40.
6.5 CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA
-are expertiza tehnica specifica si pedagogica pentru urmatoarele ocupatii:
-FORMATOR, cod COR 241205
-MECANIC MASINI AGRICOLE, cod COR 723308
-Initiere
-Perfectionare
-MECANIC AGRICOL, cod NC 7233.2.2
-SPECIALIST IN DOMENIUL PROIECTARII ASISTATA DE CALCULATOR, cod
COR 213907
-OPERATOR IN DOMENIUL PROIECTARII ASISTATA DE CALCULATOR, cod
COR 312204
-DIRECTOR DIVIZIE INFORMATICA, cod COR123606
-Continutul programelor de pregatire este permanent revizuit de personalul specializat conform
legislatiei in vigoare, garantand cursantilor si angajatorilor accesul la cunostintele si deprinderile
cele mai noi in domeniu.
-Asigura dobandirea unei noi competente profesionale, atat pentru persoanele aflate in cautarea unui
loc de munca, pentru salariatii din cadrul unor organizatii, cat si pentru alte persoane interesate de
pe piata muncii.
6.6 CENTRUL DE EVALUARE SI CERTIFICARE COMPETENTE PROFESIONALE
-Organizeaza evaluare si certificare competente pentru ocupatia Mecanic masini agricole cod
COR 723309
27

-Garanteaza candidatilor conditii corespunzatoare de evaluare competente profesionale si accesul la

documentatia respectiva.
-Recunoastere nationala a certificatelor obtinute
-Grup tinta: orice persoana care are minim 18 ani cu experienta in domeniu
-Cerinte pentru grupul tinta: persoane absolvente ale invatamantului general obligatoriu.
6.7 INCUBATOR TEHNOLOGIC SI DE AFACERI INMA ITA
INMA ITA este acreditata din 2005 de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica
(ANCS) si este membra a Retelei Nationale de Inovare si Transfer Tehnologic ReNITT si a
Asociatiei Romane pentru Transfer Tehnologic AroTT.
Domeniul de activitate acreditat este pentru tehnologii si echipamente tehnice destinate
agriculturii, industriei alimentare su fermelor agricole.
Obiectivul general este accelerarea transferului rezultatelor cercetarii in economie, prin
serviciisuport, in vederea crearii si dezvoltarii de IMM-uri inovative, bazate pe tehnologii avansate
si spin-off uri ale C-D care sa realizeze produse si servicii competitive pe Piata Unica.
7. Perspective de angajare (departamente n care exist poziii disponibile)
Prin implicarea studentilor in activitati specifice domeniului studiat a fost asigurat un
context favorabil formarii de competente profesionale in domeniu cercetarii, constructiei si
exploatarii echipamentelor tehnice in cadrul unor tehnologii specifice moderne pentru agricultura si
industrie alimentara, existand posibilitatea ocuparii unui loc de munca in institut.
In principal INMA angajeaza anual circa 8 11 tineri, prin concurs ca urmare schimbului
natural al Resurselor Umane, se datoreaza unor proiecte/contracte noi aparute.
SECTIUNEA B INFORMAII PRIVIND ACTIVITATILE PRESTATE DE CTRE
STUDENT
1. Titlul temei de practica
Tendine n utilizarea materialelor biodegradabile pentru realizarea de ambalaje
2. Durata perioadei de practic
16.06.2014 pn 05.09.2014
3. Descrierea detaliat a departamentelor n care i-a desfurat activitatea
(servicii/produse, ncadrarea n schema funcional a unitii)
a) MISIUNEA DEPARTAMENTULUI
( CDI )
28
CERCETARE DEZVOLTARE INOVARE

Misiunea departamentului este de a desfasura activitati de cercetare stiintifica (fundamentala

si aplicativa), inovare si dezvoltare tehnologica in domeniul proceselor, tehnologiilor si
echipamentelor tehnice de mecanizare si automatizare a lucrarilor din agricultura si industria
alimentara.
b) DIRECTII SI OBIECTIVE DE CERCETARE
-Elaborare de tehnologii si echipamente tehnice de mecanizare pentru cresterea capacitatii de
productie a terenurilor agricole si actiuni de conservare a calitatii structurale; eliminarea eroziunii si
degradarii solurilor;
-Elaborarea de tehnologii noi de mecanizare si automatizare a proceselor de prelucrare a
produselor legumicole si horticole;
-Dezvoltarea de tehnologii noi de infiintare, intretinere, recoltare si valorificare a biomasei;
-Optimizarea energetica a proceselor de prelucrare a produselor agricole primare (transport,
manipulare, conditionare, stocare);
-Conservarea biodiversivitatii resurselor naturale prin reproducerea si cresterea insistemelor
acvacole recirculante ( SAR) a speciilor valoroase de pesti pe cale de disparitie, in vederea
repopularii habitatelor naturale traditionale ale acestora (ex. sturionii de Dunare);
- Promovarea agriculturii sustenabile in scopul diversificarii productiei piscicole si
introducerea pe piata a unor specii valoroase pentru care exista cerere si traditie in consum;
realizarea de modele functionale noi, inteligente specifice conceptului de AGRICULTURA DE
PRECIZIE;
- Elaborarea de tehnologii de mecanizare a lucrarilor agricole, pentru promovarea in
Romnia a plantei energetice Miscanthus, ca sursa regenerabila;
- Modernizarea si optimizarea energetica a echipamentelor tehnice utilizate in productia
vegetala, legumicola, horticola, acvacultura si piscicola;
Departamentul CDI este alcatuit din 11 echipe de cercetare astfel:
Echipa 1: Tehnologii de mecanizare a lucrarilor solului, adaptate schimbarilor climatice
la nivel euro regional
DIRECTII SI OBIECTIVE DE CERCETARE
o Proiecte de CD in parteneriat cu agenti economici in vederea realizarii de produse cu pret de
fabricatie competitiv si cu cerere de piata.
o Elaborarea tehnologiei de mecanizare, de mare productivitate, privind decompactare si
aerarea, in profunzime, a solurilor deficitare concomitent cu administrarea de elemente
nutritive;
29

o Promovarea sistemului de lucrari pentru conservarea solului prin care se asigura productii
competitive cantitativ si calitativ, cu costuri reduse si profit ridicat;
o Adaptarea sistemei de masini pentru lucrari de conservarea solului prin realizarea de organe
active si echipamente tehnice noi.
Echipa 2 : Tehnologii de mecanizare pentru infiintarea culturilor agricole in sistem
conservativ
Principalele directii si obiective de cercetare in ultimii 4 ani ale echipei au urmarit:
o cercetarea si dezvoltarea proceselor, tehnologiilor si echipamentelor tehnice destinate
infiintarii culturilor plante prasitoare in contextul unei agriculturi durabile;
infiintarii culturilor de cereale paioase in sistem durabil;
o elaborarea unei tehnologii de mecanizare a lucrarilor agricole, pentru promovarea in
Romnia a plantei energetice Miscanthus, ca sursa regenerabila.
Echipa 3: Tehnologii de mecanizare pentru protectia culturilor agricole adaptate
schimbarilor climaterice locale
protectiei culturilor agricole, in contextul unei agriculturi durabile;
o identificarea, realizarea si testarea unor noi sisteme de irigatie a culturilor agricole in
contextul evolutiei crizei energetice si a pericolului tot mai evident de desertificare la
nivelul Romaniei si zonei centrale a Uniunii Europene.
o elaborarea unor sisteme de management a procesului de irigare si colectare a datelor si a
unor sisteme mecatronice de monitorizare a parametrilor procesului de irigare.
Echipa 4: Sisteme pentru transportul si manipularea produselor agricole, cu grad ridicat
de siguranta in exploatare, integrate in strategiile de dezvoltare durabila
o cresterea calitatii si conditiilor de transport;
o dezvoltarea de mijloace de transport si manipulare in vederea realizarii sigurantei si
securitati totale in exploatare;
o protectia solului, mediului si infrastructurii de transport;
o utilizarea in componenta sistemelor a materialelor nepoluante;
o eficientizarea energetica a sistemelor de transport si manipulare;
30

o realizarea de mijloace de manipulare multifunctionale;

Echipa 5: Tehnologii si echipamente tehnice pentru recoltarea furajelor si pregatirea
hranei in zootehnie
o cercetare stiintifica (fundamentala, aplicativa si dezvoltare tehnologica) asupra tehnologiilor
de mecanizare si echipamente tehnice adecvate pentru recoltarea, transportul si conservarea
eficienta a plantelor furajere;
o cercetare stiintifica (fundamentala, aplicativa si dezvoltare tehnologica) asupra tehnologiilor
de mecanizare si echipamentelor tehnice adecvate pentru pregatirea si distribuirea hranei
animalelor din fermele zootehnice sau gospodarii individuale.
o optimizarea sistemei de echipamente tehnice destinate zootehnie pentru lucrari de intretinere
si pentru manipularea produselor;
o implementarea noilor tehnologii care sunt mai economice si au un impact minim asupra
mediului;
o continuarea activitatii de diseminare a rezultatelor cercetarii din domeniu, imbunatatirea
fluxului de informatii de la nivel stiintific la fermieri si asigurarea feed-back-ului, in vederea
orientarii cercetarilor catre cerintele fermierilor;
o integrarea in platformele tehnologice la nivel european.
Echipa 6: Tehnologii si echipamente tehnice pentru fertilizarea solului, conform
conceptului de agricultura durabila
fertilizarii solului cu ingrasaminte chimice conform conceptului de agricultura durabila,
agricultura de precizie;
fertilizarii solului cu ingrasaminte organice conform conceptului de agricultura ecologic
fertilizarii solului cu ingrasaminte verzi conform conceptului de agricultura ecologica;
o implementarea tehnologiilor de fertilizare chimice si organice in conformitate cu orientarile
actuale de dezvoltare a unei agriculturi durabile si ecologice;
o
desfasurarea de activitati de diseminare pe scara larga a rezultatelor cercetarilor efectuate;

31

integrarea in platformele tehnologice din domeniu existente la nivel european.

Echipa 7: Tehnologii si echipamente tehnice pentru recoltarea produselor agricole si
horticole
o cercetarea tehnologiilor de mecanizare si a echipamentelor tehnice pentru recoltarea
produselor agricole si horticole;
o proiectarea modelelor experimentale si prototipurilor echipamentelor tehnice;
o demonstrarea, diseminarea si transferul tehnologic al rezultatelor cercetarilor;
o cresterea permanenta a nivelului de pregatire profesionala a membrilor echipei de cercetare.
Echipa 8: Tehnologii de mecanizare a lucrarilor de impaduriri si infiintarea perdelelor
forestiere de protectie a culturilor agricole
o cercetarea si dezvoltarea unor tehnologii si ET in vederea reinfiintarii perdelelor forestiere in
teren total prelucrat;
o cercetara si dezvoltarea unor tehnologii si ET in vederea reinfiintarii perdelelor forestiere in
teren prelucrat in benzi;
o tehnologii pentru infiintarea pepinierelor.
Echipa 9: Tehnologii, instalatii si echipamente tehnice destinate depozitarii si procesarii
semintelor de cereale si plante tehnice
DIRECTII SI OBIECTIVE DE CERCETARE.
depozitarii semintelor de cereale si plante tehnice:
procesarii semintelor de cereale;
procesarii semintelor oleaginoase.
Echipa 10: Dezvoltarea de produse prietenoase mediului, din materiale regenerabile
o implementarea masurilor preventive de protectie a mediului prin producerea pieselor de
inalta rezistenta, utilizand o noua tehnologie de matritare si sinterizare la cald a acestora;
o promovarea tehnologiilor durabile de intretinere a culturii cartofului, si implementarea
masurilor preventive de protectie a mediului, crestere a sigurantei chimice a produsului, si
dezvoltarea de utilaje noi, performante;
32

o promovarea cercetarilor in domeniul utilizarii eficiente a resurselor de energie regenerabile

din agricultura si dezvoltarea tehnologiilor de realizare a produselor prietenoase mediului,
sub forma de ambalaje si materiale de protectie biodegradabile din surse regenerabile.
Echipa 11: Tehnologii inovatoare si sisteme pentru acvacultura
realizarii sistemelor acvacole recirculante, promovarea agriculturii sustenabile in scopul
diversificarii productiei piscicole si introducerii pe piata a unor specii valoroase pentru care
exista cerere si traditie in consum;
o cercetarea si dezvoltarea tehnologiilor si echipamentelor tehnice destinate filtrarii mecanice
si biologice a apei utilizate in SAR in vederea optimizarii parametrilor tehnologici si
asigurarea protectiei sanitar-veterinare; folosirea pompelor de caldura, a celulelor solare si a
celor fotovoltaice ca sursa de energie alternativa pentru incalzirea/racirea apei si pentru
incalzirea/racirea halei si a anexelor;
o promovarea si extinderea tehnologiilor elaborate si a echipamentelor tehnice rezultate in
vederea infiintarii de noi ferme de acvacultura din Romnia pentru obtinerea materialului
piscicol destinat consumului si a popularilor in mediul natural, in vedere refacerii
potentialului piscicol al ecosistemelor acvatice naturale.
4. Memoriul tehnic privind tema de practica
Titlul Temei: Tendine n utilizarea materialelor biodegradabile pentru realizarea de ambalaje
4.1 Necesitatea utilizarii materialelor biodegradabile pentru realizarea de ambalaje
Biopolimerii biodegradabili reprezinta un domeniu curent de cercetare stiintifica de o mare
importanta ecologica, stiintifica si economica. Creste insa continuuu preocuparea pentru
consecintele asupra mediului, ale produselor din materiale plastice nebiodegradabile, cand acestea
sfarsesc in gropile de gunoi, dupa ce si-au indeplinit rolul. In special ridica probleme materiale
plastice de unica folosinta, cum ar fi ambalajele. Macromoleculele cu masa moleculara mare,
continand legaturi covalente, nu sunt usor descompuse pe cale naturala, in conditiile oferite de
infrastructurile de management al deseurilor.
Fiind biodegradabile, bioplasticele pot juca un rol considerabil in rezolvarea problemelor de
mediu ridicate de folosirea materialelor polimerice sintetice.
33

Fig. 1 Productia de bioplastice la nivel mondial

(http://www.european-bioplastics.org)
Materiile prime din resurse regenerabile, existente din ambunden, care se utilizeaz i
ciclurile complete ale acestor materiale, prin posibilitatea de a forma composturi sau a fi ele insele
biodegradabile in sol, au devenit argumente decisive pentru dezvoltarea acestor cercetri.
De remarcat ca, prin utilizarea metodelor moderne de cultur, pe un hectar de teren agricol
se poate realiza o recolt din care s se obina materia prim pentru dou tone de bioplastic.
Utilizarea resurselor regenerabile in productia de materiale polimerice realizeaz acest lucru
n dou moduri. n primul rnd, materiile prime utilizate sunt regenerabile, fie prin ciclurile
naturale, fie prin interventia intentionat a omului. Al doilea avantaj pentru mediu al folosirii
materiilor prime regenerabile pentru dezvoltare de biopolimeri este natura biodegradabil a
produselor finale, prevenind astfel poluarea potentiala provenita de la aruncarea unui volum
echivalent de plastic conventional. La sfrsitul perioadei de utilizare, materiale biopolimerice sunt
n general trimise la depozitele de deseuri pentru a intra in composturi.
Exist deci dou avantaje majore ale bioplasticelor n comparatie cu versiunile lor
conventionale: ele economisesc resursele fosile si contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect
de sera (GES).
Potrivit European Bioplastics, utilizarea bioplasticelor poate oferi o gam larg de
functionalitti optimizate pentru fiecare tip de aplicatie. Se estimeaza ca n prezent, aproximativ 85
la suta din plastice pot fi, din punct de vedere tehnic, nlocuite de bioplastice. Productia de
bioplastice in Europa a fost in anul 2011 de aprox. 1,2 milioane tone.
34

Capacitatea de productie la nivel mondial de bioplastice, repartizata pe domenii de utilizare

si tipuri de materii prime folosite, este prezentata in Fig 4 [2].
Datele de piata conduc spre o posibilitate a cresterii productii de bioplastice la 6 milioane
tone pana in anul 2016.
4.2 Materiale biodegradabile folosite la realizarea ambalajelor de umplere (loose fill
packaging)
Bioplasticele de tipul ambalajelor de umplere pot fi fabricate pornind de la biopolimeri
naturali, precum:
polizaharide (ca amidonul si celuloza)
proteine
trigliceride (uleiuri vegetale)
Se pot utiliza si polimeri biodegradabili obtinuti prin biosinteza bacteriana din materiale
naturale (poliesteri din polizaharide), sau prin sinteze chimice din materiale naturale regenerabile
(poliesteri din acidul lactic - obtinut prin fermentare pornind de la amidon).
Produsii micsti pe baza de polimeri sintetici si biopolimeri pot prezenta de asemenea un grad
mai mare sau mai mic de biodegradabilitate
4.3 Amidonul ca materie prima in retetele de realizare a ambalajelor de umplere
Amidonul este materie prima care prezint cel mai mare interes pentru dezvoltarea si
fabricarea bioplasticelor. Acesta, nu doar c este disponibil peste tot, dar el ofer de asemenea o rat
cost-performan foarte buna. Se poate gsi n multe plante sub form de granule microscopice.
Astfel, n timp ce cele mai importante surse de amidon din Europa, America i Africa de Sud
sunt porumbul, grul i cartoful, in Asia sursa principal este tapioca. Procesele industriale de
obinere a amidonului separ produsele secundare precum proteinele, uleiurile i fibrele vegetale,
astfel inct rmne numai amidonul foarte curat. Finurile bogate n amidon sunt de asemenea
potrivite pentru fabricarea de bioplastice i produse biodegradabile.
n lume se fabric anual peste 45 de milioane de tone de amidon, din care apropape 10
milioane de tone in Europa i aproape 2 milioane de tone in Germania. Apropape jumatatea acesteia
este folosit pentru aplicatii industriale i o mare parte din aceasta este convertit prin procese
biotehnice directe in glucoza.
Aceasta pentru c, pentru producerea de bioplastice, nu numai polimerul de amidon este
important, dar si monomerul acestuia, glucoza. In procesele biotehnicie i/sau chimice, aceasta este
35

transformat n poliester i poliuretan termoplastic. Produsele de morrit precum finurile i

griurile la fel ca granulele de amidon obinute din cereale, cartofi sau porumb sunt de asemenea
materii prime foarte economice pentru anumite aplicaii. Produsele secundare ale industriei de
amidon se pot folosi de asemenea ca materii prime pentru procesele de fermentare.
n cadrul negocierilor de aderare la UE pentru capitolul Agricultura, Romania a solicitat la
domeniul produse care nu sunt destinate consumului uman pentru sortimentul amidon din
cartofi, (Reglementarile CE nr.1252/1999 si nr.1868/1994) alocarea unei cote anuale de amidon de
cartofi de 4 000 tone justificand acest lucru si mentionand ca se asteapta ca prin dezvoltarea si
modernizarea industriilor utilizatoare de amidon de cartofi sa existe o cerere mai ridicata pentru
acest produs. Intre aceste industrii utilizatoare va putea fi si cea de realizare a bioplasticelor.
Din punct de vedere chimic, amidonul, la fel ca celuloza, face parte din grupa
carbohidrailor. Este alctuit din dou elemente componente: amilopectina, cu structur ramificat.
care este componenta principala a amidonului i care se afl repartizat n bob n jurul amilozei
neramificate.
n esen, amiloza are o structur liniara format din uniti de glucoz unite prin legturi 1,4, iar amilopectina este o structur puternic ramificat de lanuri scurte -1,4 unite prin legturi
-1,6. Figura 2 prezint
structura chimic i o
reprezentare schematic a
amilozei si amilopectinei.
De remarcat c
multe
din
proprietile
fizico-mecanice
amidonului
Fig. 2. Reprezentarea schematic a structurii chimice i fizice a (a) amilozei
si (b) amilopectinei
ale
cum
sunt:
gelatinizarea,
tranziia
vitroas,
topirea,
proprietile de curgere
etc., sunt puternic influenate de raportul amiloz/amilopectin din structura amidonului.

Coninutul de amiloz, se determina folosind metoda de hidratare, centrifugare, concentrare
n vid i precipitare cu metanol.
Se suspenda 10 gr. amidon in 20 ml apa, dupa care acest amestec se introduce in 2000 ml
ap distilat cald (70C) i se agita uor (20 turatii/min).
36

Se mentine aceast agitare lent, la 70C, timp de o or. Se lasa peste noapte i se sifoneaza
stratul superior a doua zi. Stratul inferior se centrifugheaza iar lichidul limpede (centrifugat) ss
adauga la soluia sifonata i se filtreaza. Lichidele reunite i filtrate se concentreaza sub vid la un
volum de 100 ml. Amiloza s-a precipitat prin adaugarea de metanol.
Umiditatea amidonului se determina prin metoda prin uscare n etuv la 130 C la presiune
atmosferica, conform ISO 1666:1996.
4.4
Cerinte impuse ambalajelor de umplere din
materii prime biodegradabile

Ambalajele de umplere sunt utilizate in special pentru
protectia produselor fragile pe parcursul transportului acestora
de la producator la beneficiar.
Pentru realizarea acestu scop ele trebuie sa
indeplineasaca anumite cerinte. Cele mai importante
-
dintre acestea sunt:

rezistenta la compresiune
rezilienta
rezistenta la soc
biodegradabilitatea
Toate aceste caracteristici trebuie sa fie constant in timp in gama conditiilor de temperature si
umiditate impuse de utilizator.
4.5 Tehnologii si echipamente utilizate la realizarea si caracterizarea ambalajelor

de umplere pe baza de amidon
Amidonul nu este un compus termoplastic real, dar n prezena unui plastifiant (ap,
glicerin, sorbitol etc.), a temperaturilor ridicate (90-180C) i supus unui proces de amestecareforfecare se topete i se fluidizeaz, dnd posibilitatea de a fi folosit n echipamente de extrudare,
injecie i suflare la fel cu cele folosite pentru plasticul sintetic.
Tehnologia folosita la realizarea ambalajelor de umplere este extrudarea. In cadrul
procesului, amestecarea are loc, aa cum se vede in Fig.3, intr-un extruder
format dintr-un cilindru
Alimentare
Sistem
de actionate de un motor.
nclzit n care se rotesc unul sau doua
snecuri
nec
incalire-racire
Evacuare
produs
Cilindru
37
mat. prim

Fig. 3 Reprezentarea schematic a extruderului
Materiile prime sunt amestecate, nclzite i transformate intr-o substant topit omogen.
La captul extruderului materialul termoplastic topit trece prin diuze, transformndu-se, dupa tiere
i rcire, n produs finit (ex. Ambalaj de umplere antisoc).
Pentru a obine un amidon termoplastic, este necesar ca amidonul s ii menin structura
granular semicristalin i s se comporte ntr-un mod similar cu termoplasticul topit, obinut prin
folosirea energiei mecanice i calorice la extrudare.
Apa adugat formulei joac dou roluri: e un agent care rupe structura granulei, rupnd
legtura lanurilor de hidrogen i este i plastifiant. Este necesar i adugarea unui plastifiant
adiional pe lng ap ca de ex. glycerol, sorbitol etc., care este doar uor influenat de condiiile
atmosferice i care va permite o temperatur de topire mai mic dect temperatura de degradare a
amidonului.
4.6 Biodegradabilitatiea. Definitie. Moduri de determinare
Gradul de degradabilitate a polimerilor folositi caambalaje in mediu trebuie sa tina cont de:
- caracteristici ale mediului in care se va produce biodegradarea (mediu natural simulat: biomasa
din sol) si ale materialului polimeric - ca variabile independente
- caracteristici ale probei polimerice si variatia lor in functie de timpul de expunere la actiune
mediului - ca variabile dependente
Variabile independente care pot fi urmarite privind mediului de biodegradare (biomasa, sol)
pot fi: umiditatea, speciile de microorganisme prezente si concentratia lor, temperatura, pH-ul,
radiatii UV, substante nutritive prezente. In ceeea ce priveste proba, astfel de variabile ar fi:
rugozitatea suprafetei, granulatia, concentratia polimerului.
38

Biodegradabilitatea polimerilor este influentata denumerosi parametrii structurali si prin

folosirea unor metode statistice de interpretare a datelor se poate stabili care dintre acestia se
coreleaza cel mai bine cu biodegradabilitatea. Majoritatea polimerilor
naturali ca amidonul,
celuloza, proteinel sunt biodegradati cu usurinta prin hidroliza urmata de oxidarea cu ajutorul
enzimelor. In vederea evaluarii procesului de biodegradare trebuie deci sa se tina seama de faptul ca
proprietatile moleculare ale polimerului, precum distributia maselor moleculare,cristalinitatea si
morfologia, vor dicta proprietatile fizice ale produsilor de ambalat, obtinuti din acesti polimeri.
Cand proba de polimer este supusa procesului de biodegradare, numeroase proprietati fizicochimice se modifica: indicel de topire (de curgere), distributia maselor moleculare (polidispersia),
analiza termografica, curbele tensiune-deformare, cinetica degradarii (care poate fi determinata cu
ajutorul unui respirometru, care masoara concentratia oxigenului sau a dioxidului de carbon in faza
gazoasa). O conditie esentiala pentru biodegradareapolimerilor este compostarea aeroba,
realizeazata intr-un mediu controlat de temperatura, fluxul de aer si umiditate utilizand un
respirometru sau o instalatie de masurare a dioxidului de carbon.
Testul urmareste masurarea consumului total de oxigen care insoteste procesul de
biodegradare a polimerului. Prin aceasta metoda se determina conversia si viteza de biodegradare a
biopolimerului sub actiunea microorganismelor aerobe in prezenta apelor reziduale municipale: - in
prima etapa are loc atasarea microorganismelor la proba de polimer (formandu-se un mic ecosistem
pentru microb, in care acesta actioneaza asupra materialului polimeric, de obicei prin enzime, in
sensul descompunerii conform necesitatilor de alimentare a microorganismului)
- a doua etapa a biodegradarii consta in fragmentarea materialului
- a treia etapa este dezintgrarea acestuia si transformarea in pulbere
- a patra etapa si finala este transformarea in dioxid de carbon, apa si substante
minerale.
4.7 Realizari INMA in domeniu
In cadrul laboratorului INMA Cluj-Napoca s-a realizat ambalajul de protectie antisoc, (tip
pufuleti) pornind de la amidon de porumb (polimer natural nemodificat), cu o structura poroasa
asemanatoare cu aceea a polistirenului expandat
extruder conform fig. 2.
39
conform (fig.1) si realizat cu ajutorul unui

Materiale :
Reteta utilizat la realizarea ambalajului bioplimeric, supus testelor de biodegradabilitate
aavut n componenta amidon, glicerin si apa:
S-a utilizat amidon de porumb obtinut in Romania avand urmatorele caracteristici:
-
umiditate raportat la substanta umeda de 10,76%,
dimensiunile particulelor intre 2,3 si 37,3 m si
densitatea de 0,561 g/cm3

Glicerina utilizata a avut o concentratie de 99,5 % si o densitate de 1,262 g/cm3;
Apa utilizat a fost apa curenta de la retea.
Fluxul tehnologic
Amidonul a fost introdus n extruder cu ajutorul dozatorului iar alimentarea plastifiantilor a
fost realizata cu ajutorul pompei peristaltice.

n scopul utilizrii unei singure pompe dozatoare, cei doi plastifianti, glicerina si apa, fiind
miscibili, aufost amestecati n proportia din reteta si introdusi n rezervorul pentru plastifianti.
Raportul masic intre glicerina si apa a fost de 1 la 2.
Plastifiantii au fost introdusi n zona de lucru printr-un stut aflat la 170 mm de la axa palniei
de alimentare. Ambele alimentari s-au facut n mod continuu, orice ntrerupere a alimentarii
conducnd la variatii aledebitului si proprietatilor produsului finit. Debitul de alimentare cu amidon
a fost de 4 kg/h iar debitul de alimentare cu plastifianti de 11 ml/min.
Valorile temperaturilor n cele 6 zone ale extruderului au fost stabilite initial, realizate si
mentinute pe parcursul functionarii instalatiei de extrudare cu ajutorului
unui program a carui interfata este panoul de comanda al extruderului.
40

Temperaturile n primele cinci zone ale extruderului au fost 30C, 50C, 100C, 130C,
150C iar temperatura n zona matritei a fost de 150C.
Turatia melcilor a fost de 140 rot/min.
Tehnologia aplicata a permis obtinerea unui ambalaj de protectie antisoc de calitate,definit
de proprietati de structura,mecanice si de biodegradabilitate specific prin intermediul unei instalatii
de extrudare format din:
A-pompa peristaltica;B-extrudere;C-panou de comanda;D-dozator
1. Rezervor plastifianti
2. Palnie alimentare
3. Zona 01-05
4. Zona 0,6-5
5. Matrita
Controlul biodegradabilitatii pe baza de amidon de porumb s a determinat cu ajutorul

instalatiei de masurare a CO2 .
Evaluarea biodegradarii aerobe finale a presupus descompunerea ambalajului de catre
microorganisme aflate intr-o suspensie de compost-inocul in prezenta oxigenului in CO2 , apa ,
saruri minerale si intr o biomasa noua. Fiolele se monteaz n serie i se conecteazmpreun la
tubulatura etan pentru a nu patrunde dioxid de carbon din aer. Se introduce in instalatie aer fr
CO2, cu un debit de la 50 ml/min pn la 100 ml/min i la presiune scazut i constant.
41

Pentru a verifica debitul de aer, se utilizeaz un dispozitiv corespunztor de control al

debitului.
Se utilizeaz aer sintetic fr CO2 sau aer comprimat. n acest ultim caz, se elimin CO2
prin trecerea aerului printr-o fiol cu calce sodat uscatsau soluie apoas de hidroxid de potasiu
(KOH) 10 mol/l (n prima instalaie). CO2 degajat n vasul de compostare se absoarbe n fiola
absorbant cu soluie bazic de NaOH.
In a doua instalatie se utilizeaza o fiola continand calce sudata sau 100 ml sol de hidroxid de bariu
de 0,125 mol/l pt a indica prin turbiditate prezenta CO2 in aer.
Aerul lipsit de CO2 ajunge in balonul de incercare,respectiv compostare unde are loc
biodegradarea,se produce CO2 unde este absorbit in fiola absorbanta cu solutie de Ba(OH) 2 pentru a
fi det conform metodelor (titrinetrica si DIC-carbonul anorganic dizolvat)
In cursul biodegradarii aerobe a materialului de incercat, dioxidul de carbon apa sarurile
minerale si noii constituenti celulari microbieni (bimasa) sunt produse de biodegradare finala.
Dioxidul de carbon obtinut este monitorizat continuu sau la intervale regulate in recipiente de
incercare si in cele martor, pentru a se determina cantitatea cumulata de dioxidde carbon degajat.
Inoculul-compost bine aerat, lipsit de obiecte inerte de dimensiuni mari (sticle, pietre,
metale) trebuie pastrat intre 2 luni si 6 luni.
Mai poate fi utilizat de asemenea, un compost provenit din instalatiile care trateaza deseuri
de gradina cu deseuri solide menajere. Din punct de vedere chimic s-au determinat pH, continutul
in , substante solide uscate la (105), substante volatile la (550 ), rcontinutul de carbon organic (C),
continutul de azot (N), raportul N/C si ionul amoniu.
42

- Celuloza, ca material de referinta, pentru control pozitiv, cu dimensiunea particulelor

sub 2m. La sfarsitul incercarii trebuie sa fie 70% degradat sau mai mult;
- Ambalaj, ca material de incercat, de dimensiuni, aproximativ 20mmx 2mm, cu un continut
suficient de carbon organic pentru a permite obtinerea unei cantitati de dioxid de carbon
corespunzatoare pentru determinare, respectiv o cantitate de minimum 50g materii solide uscate
totale care sa contina 20g TOC (carbon organic total), si un raport C:N cuprins intre 10 si 40. De
asemenea se determina continutul in materii solide uscate si materii volatile solide ca la proba
martor.
S-au supus experimentarii3 recipiente de compostare cu probe: (1) proba inocul-compost,
blanc ; (2) proba inocul-compost : material de referinta (celuloza); (3) proba inocul-compost :
material de incercat, respectiv ambalaj din amidon de porum sub forma de pufuleti, in raport de
(6:10)si au fost urmarite timp de 30 zile.
Compostarea s-a realizat in conditii controlate de: temperatura, umiditate, debit si agitare
timp de o luna, analizandu-se la interval de 2 zile, solutiile absorbante prin metoda titrimetrica si
prin analiza IR cu TOC-lichide la 5 zile, conform standardului (4,5).
Metoda titrimetric
La inceputul ncercrii, se dozeaz exact 100ml soluie, hidroxidul de bariu n fiecare din
flacoanele absorbante. n funcie de natura i de cantitatea materialului de ncercat, se
modificvolumele de absorbie. La anumite intervale de timp, dup scoaterea flaconului, se
filtreaz tot volumul prin hrtie de filtru cu porozitate medie i se titreaz o cot parte din soluia
de hidroxid de bariu cu soluia de acid clorhidric.
S-au supus experimentarii: o proba inocul-compost cu material de referinta (celuloza);
inlocul-compost cu material de ambalaj,respectiv amidon de porumb sub forma de pufuleti in raport
de 6:1
Compostul utilizat a fost obinut din deeuri de gradin, livad, deeuri alimentare,
depozitate ntre 2-6 luni i amestecat ulterior cu nmol activ, obinndu-se o suspensie inoculcompost, care s-a supus analizei i s-au determinat urmtoarele caracteristici: pHsol (1:5) 7.71;
solide uscate la (105C), pn la masa constant 50%; solide volatile (calcinare, 550 C) 29%;
coninutul de carbon organic n proporie de 33,93%; coninut de azot 8,79% i raportul C/N
3,86; iar pentru nmolul activ s-au determinat: substana uscat 2,481g/l; substane volatile
48,64%; reziduu calcinat 0,702g/l i amoniu 1,49mg/l.
43

Compostarea s-a realizat n condiii controlate de: temperatur, umiditate, debit i agitare
timp de o lun, analizndu-se la interval de 2 zile, soluiile absorbante prin metoda titrimetric i
prin analizIR cu TOC-lichide, la 5 zile.
Dioxidul de carbon degajat n cursul
compostrii s-a absoarbit n soluie bazic
(hidroxid
de
bariu,
de
concentraie
0,125mol/l i s-a analizat
cantitatea de
CO2 eliberat n mg/l , pe fiecare

recipient,
prin
metoda
analitic
(titrimetric), i curba de biodegradare

conform graficului nr. 1.La sfarsitul celor
30 zile, celuloza s-a degradat pana la faza
stationara in
proportie de 63,0% iar
ambalajul de amidon de porumb, compostat, a atins un nivel de biodegradarede 46,5%.

Dioxidul de carbon absorbit in solutie de hidroxid de sodiu, 0,05mol/l, a fost masurat cu
ajutorul unui analizor in IR, metoda TIC-AS.
Rezultatele obtinute pentru gradul de biodegradare pe fiecare recipient au fost: celuloza in prezenta
compostului s-a degradat 87,7% in 30 zile,
iar ambalajul pe baza de amidon 56,5%.
Nivelul de biodegradare s-a determinat
prin compararea cantitatii de dioxid de
carbon degajata cu cantitatea teoretica
(ThCO2), folosind formulele (6,7,8), si
apoi s-a trasat curba de biodegradare
conform graficului nr. 2.
4.8 Concluzii
Bioplasticele, care sunt materiale biodegradabile obtinute din polimeri naturali proveniti din
resurse agricole, constitue o solutie viabila pentru rezolvarea problemelor create de materialele
plastice sintetice, datorita consumului ridicat de titei, o resursa mereu deficitara si mai scumpa si cu
impact negativ asupra mediului, nefiind biodegradabile
Amidonul din surse vegetale este foarte atractiv datorita pretului de cost scazut, existentei
lui in cantitati mari in materiile regenerabile si datorita posibilitatii prelucrarii
44

lui pe utilaje de extrudare si termoformare utilizate in prelucrarea biopolimerilor

Realizarea de ambalaje de protectie biodegradabile va contribui la valorificarea
superioar a amidonului si reactivarea fabricilor autohtone de amidon si va aduce
beneficii substantiale mediului si societatii prin conservarea si protejarea ecosistemelor, n acord cu
Directiva UE 94/62 referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje.
Beneficiarii tehnologiei pot fi fabricile de amidon din tar, unittile care detin utilaje de
extrudare, n special cele din industria maselor plastice, precum si fabricantii de produse fragile care
necesit astfel de ambalaje de protectie.
In consecinta biopolimerii ce provin din resurse regenerabile sunt biodegradabili in
proportie destul de mare, pot fi compostati cu usurinta , nu contribuie la cresterea bioxidului de
carbon atmosferic, asigurand astfel, un sistem de management al rezidurilor care sa protejeaza mediul.
Bibliografie
- SR EN 14046 : 2009 Packages. Evaluation of the ultimate aerobic biodegradability and of
packaging materials desintegrationunder controlled
- composting conditions. Method by analysis of released carbon dioxide
- www.proenvironment.ro
- http://journals.usamvcluj.ro/index.php/promediu/article/viewFile/6205/5638
- http://mediu.minind.ro/ambalaje.pdf
- http://www.icmpp.ro/sustainableplastics/glossary.php
- http://www.inma.ro/pagina_web_parteneriate/Cioica/DatePagWEB_1.htm
SECTIUNEA C INFORMATII PRIVIND ABILITATILE PERSONALE
1. Gradul de integrare/acceptare n echipa de lucru
Echipa in care s-a lucrat a fost o echipa de profesionisti de la care se pot invata foarte multe in
domeniile studiate si care faciliteaza cai de acces catre viitoarea integrare pe piata muncii.
Colaborarea a fost excelenta, iar rezultate, adica cunostiintele dobandite, in contextul
aptitudinilor personale mi-au creat competente profesionale noi pentru proiectare, evaluare si
valorificarea superioara a ideilor noi.
2. Competenele i abilitile dobndite n perioada de practic
Nr.
1
Competena
Gestionarea i
solutionarea
problemelor specifice
de mediu pentru
dezvoltarea durabil
Modulul
de
pregtire
Pregtire
n
domeniul
Ingineria
Mediului
Locul de munc
Institutul
National de
Cercetare
Dezvoltare
pentru Maini
din Agricultur
45
Activiti planificate
-Analiza strategiilor i politicilor de
protecie a mediului, n vederea
dezvoltrii durabile.
-Studierea codurilor de bune practici
pentru protecia mediului, n vederea

i Industria
Alimentar
I.N.M.A.
Bucureti
Cooperarea cu
institutiile cu
responsabilitati in
managementul de
mediu si implicarea in
definirea politicilor si
strategiilor de mediu
Pregtire
n
domeniul
Ingineria
Mediului
Institutul
National de
Cercetare
Dezvoltare
pentru Maini
din Agricultur
i Industria
Alimentar
I.N.M.A.
Bucureti
-Analiza conceptului de managementul

integrat de mediu, ca instrument al
- Participarea, sub coordonare, n echipele
de elaborare a unor studii/proiecte
pentru rezolvarea unor probleme specifice
din domeniul mediului, cu respectarea
responsabilitatilor si sarcinilor stabilite,
cu evaluarea corecta a volumului de
lucru, resurselor disponibile, timpului
necesar de finalizare si a riscurilor, in
conditii de aplicare a normelor deontologice
si de etica profesionala in domeniu, precum
si de securitate si sanatate in munca
3. Colaborarea cu tutorele reprezentant al societatii.

Tutorele Nicolae CIOICA a planificat, organizat si supravegheat desfasurarea activitatii de
practica.
Tutorele a adus la cunostiinta conditiile si cerintele stagiului de practica asa cum sunt ele
specificate de PORTOFOLIUL DE PRACTICA si s-a asigurat ca derularea practicii este in acord cu
angajamentele stabilite.
De asemenea, tutorele si seful de departament au coordonat elaborarea RAPORTULUI DE
PRACTICA conform metodologiei stabilite.
46

Tendinte in Utilizarea Materialelor Biodegradabile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tendinte in Utilizarea Materialelor Biodegradabile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,

Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Student practicant: Radulescu Carmen-Ioana

Anul universitar 2013-2014

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,

4.6 Biodegradabilitatiea. Definitie. Moduri de determinare

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,

SECTIUNEA A INFORMAII PRIVIND UNITATEA PARTENER DE PRACTIC:

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE- DEZVOLTARE PENTRU MASINI SI

3. Scurt descriere a companiei, numr de angajai

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,

1927 Infiintarea STATIUNII DE INCERCARE A - Realizarea de incercari stiintifice si experimentale

incercari masini agricole;

DE tipurilor de masini corespunzatoare agriculturii

INCERCARE A MASINILOR SI UNELTELOR Romniei;

- Elaborarea cerintelor agrotehnice pentru masinile si

ELECTRIFICAREA AGRICULTURII ICMEA

uneltele corespunzatoare proceselor agricole;

- Cercetarea fundamentala legata de structura si de

1996 Infiintarea INSTITUTULUI NATIONAL DE

echipamentelor tehnice; relatia ET, planta, mediu

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,

1308/25.11.1996, M.O. nr. 329/1996) in coordonarea tehnice

2008 INMA a fost acreditat pentru a desfasura

experimentale si prototipuri de echipamente tehnice;

activitati de cercetare-dezvoltare finantate din

a echipamentelor tehnice pentru agricultura CT 77;

tematici pentru proiecte finantate din fonduri U.E.

- Activitati de calificare si perfectionare in cadrul

de formare / calificare si specializare / perfectionare

centrului de formare profesionala;

profesionala, conf. Aut. Seria B Nr. 0003222 din

profesionale pentru ocupatia de mecanic masini

Aut. Seria A nr. 00866 din

1. Numar total de personal

2. Numar personal de CD, din care:

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,

4. Domeniul de activitate (se vor meniona serviciile/produsele oferite/realizate de ctre

Fundamentarea stiintifica a proceselor din agricultura, industrie alimentara si crearea de noi

reglementarile UE in scopul valorificarii potentialului agricol al Romniei;

protectia vietii, sanatatii si a mediului;

dezvoltarii rurale si cresterea calitatii vietii;

si dezvoltare in economie a tehnologiilor avansate;

tehnologice la nivel european;

tehnice destinate agriculturii si industriei alimentare;

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,

Bucuresti; ICIA Cluj

Mediului ICPA Bucuresti

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Iasi

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,

5.5. COLABORARE INTERNATIONALA

6. Structura organizatoric (departamente, secii se prezint pe scurt rolul fiecaruia i

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,

MECANIZARE SI ECHIPAMENTE TEHNICE

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,

Ca dotari moderne se pot enumera:

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,

-Garanteaza candidatilor conditii corespunzatoare de evaluare competente profesionale si accesul la

CERCETARE DEZVOLTARE INOVARE