Factori poluanti in mediul inconjurator

Prof: Dornianu Iuliana Carmen

Colegiul Naţional “Victor Babeş”

Cele mai des intalnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului.
Aceste elemente de baza pentru viata omului se pare ca sunt si cele mai afectate de actiunile
iresponsabile ale fiintei omenesti. Solul, ca si apa si aerul, este un factor de mediu cu influentă
deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a
celei de suprafaţa, cat, mai ales, a celei subterane.
Apa este un factor de mediu indispensabil vietii. Ea indeplineste in organism multiple functii.
Fara apa, toate reacţiile biologice devin imposibile. Lipsa de apa sau consumul de apa poluata
favorizează multiple consecinte negative asupra sanatatii omului.
Poluarea reprezinta modificarea componentelor naturale prin prezenţa unor componente
straine, numite poluanti, ca urmare a activitatii omului si care provoaca, prin natura lor, prin
concentratia in care se gasesc și prin timpul cat actionează, efecte nocive asupra sanatatii, creeaza
disconfort sau impiedica folosirea unor componente ale mediului, esentiale vietii (Conferinta
Mondiala a ONU, Stockholm, 1972).
Din cuprinsul definitiei se poate constata clar ca cea mai mare responsabilitate pentru
poluarea mediului o poarta omul, poluarea fiind consecinta activitatii, mai ales, social-economice a
acestuia.

Principalii poluanti ai atmosferei, sunt:

Page 1 of 7
 1. Bioxidul de carbon, un constituent normal al atmosferei, in medie 325 ppm (parti per
milion-1 mg/kg), care, ca urmare a consumului tot mai mare de conbustibili fosili, a inregistrat in
ultimul secol o foarte mare crestere.
Cresterea procentului de bioxid de carbon din atmosfera poate sa duca, dupa cum se stie, la
intensificarea "efectului de sera", adica la ridicarea temperaturii la suprafata solului, fenomen
contrabalansat intr-o anumita masura de fenomenul de racire prin reflectarea in spatiu a razelor
solare de catre praful din atmosfera.
2. Oxidul de carbon care, fata de concentratia medie de 0,12 ppm in ansamblul atmosferei
poate atinge in atmosfera marilor orase, la nivelul solului, circa 20 ppm si uneori cu mult peste
100 ppm In punctele de trafic urban aglomerat.
3. Anhidrida sulfuroasa (SO2), desi se gaseste in cantitati foarte mici in atmosfera nepoluata
(0,2 ppm, in medie, in troposfera), este generata in cantitati tot mai mari, de la an la an, ca urmare
a folosirii combustibililor fosili, ceea ce face ca anual sa se evacueze in atmosfera o cantitate
etimata la 145x1000000 tone. Depasirea a 2 ppm este critica pentru om, dar si expunerea la mai
mult de 0,10 ppm este daunatoare sanatatii acestuia.
4. Hidrogenul sulfurat (H2S) cu o concentratie normala de 0,2 ppb (parti per miliard-1
mg/tona) in atmosfera este um compus foarte toxic, concentratia maxima in atmosfera fiind de
0,15 ppm.
5. Derivati/halogeni-clor, acid clorhidric, brom, fluor si acid fluorhidric, sunt emisi aproape
in totalitate in industrie, cu aceleasi consecinte de temut pentru vegetatie, soluri, animale
domestice, ca si pentru oameni. Arderea materialelor plastice este o sursa tot mai importanta de
poluare atmoferica cu derivate halogene, mai ales acid clorhidric.
6. Derivati ai azotului, de care este legata, in principal asa-zisa poluare fotochimica a aerului
prin reactia produsilor rezultati din descompunerea la lumina a bioxidului de azot cu alti compusi
continuti in aerul poluat (anhidrida sulfuroasa, hidrocarburi), formand o serie de substante dintre
care unele, ca PAN (peroxy-acil-nitrati), sunt fitotoxice si foarte iritante pentru tesutul conjunctiv.
7. Hidrocarburi, mai ales hidrocarburile policiclice cancerigene, care apar in cursul arderilor
incomplete.
8. Metale grele g/m3.g/m3, media situandu-se la circa 0,1 g/m3, prezinta unele efecte
toxice. Beriliul, azbestul si mercurul sunt considerati de asemenea, contaminanti periculosi. O
serie de activitati siderurgice, chimice etc., sunt, de asemenea, surse de poluare cu mangan, al
carui continut maxim poate atinge 10 g/100g chiar in absenta oricarui simptom. Cadmiul, ale
carui concentratii medii in atmosfera sunt de ordinul a 0,02 . Dintre acestea se mentioneaza in
special plumbul care se adauga in carburanti ca antidetonant (tetraetil sau tetrametil de plumb), de
unde, in urma combustiei este eliminat ca aerosol sub forma de saruri sau oxizi de plumb. Se
considera ca excesive sau anormale continuturile de 40
9. Particulele solide evacuate in atmosfera reprezinta, de asemenea, un aspect important al
poluarii aerului de catre om. Pe cat sunt de diferite sursele acestora, pe atat sunt de numeroase si
variate aceste substante poluante.
10. Poluarea atmosferei datorita avioanelor supersonice de transport (SST) este o
problema inca controversata. Unele studii lasa sa se inteleaga ca poate avea loc o perturbare a
ozonosferei in culoarele de circulatie intensa, intre 17 si 20 km, mai ales cand cantitatile de ozon
sunt minime si vanturile slabe.

Page 2 of 7
 Modalitati de poluare a solului

Cu toate functiile vitale ce le are pentru asigurarea de alimente, cu toate ca este o resursa
limitata, nerecuperabila, solul a fost si este supus tot mai multor solicitari ale altor sectoare din
afara agriculturii si silviculturii, ceea ce face ca anual sa fie dezafectate suprafete insemnate. Se
apreciaza ca in decursul istoriei au fost asfel irosite circa 2 miliarde ha de teren cultivabil, fata de
cele aproximativ 1,5 miliarde de ha folosite in prezent, in lume, ca arabil ceea ce reprezinta o
pierdere foarte mare.
O foarte mare pierdere este datorata eroziunii, care a distrus circa 430 milioane ha de soluri
in diferite tari din lume. Anual, se pierd prin eroziune peste 3,5 miliarde tone de sol, in timp ce
oceanele primesc de pe uscat 10-16 km3 de material pamantos care contine 1-3% materie
organica. In afara pierderii unor insemnate suprafete de sol, eroziunea constituie si cauza directa a
poluarii apelor cu sedimente, a degradarii unor soluri de lunca prin colmatare, a scoaterii din
functiune prematura a bazinelor de acumulare si rezervoarelor de apa etc.
Poluarea poate fi naturală şi artificială. Principalele surse naturale ale poluării sunt erupţiile
vulcanice, furtunile de praf, incendiile pădurilor, gheizerele sau descompunerea unor substanţe
organice. Erupţiile vulcanice generează produşi gazoşi, lichizi şi solizi, exercitând influenţe
negative asupra purităţii atmosferice.
Cenuşile vulcanice, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic şi alte numeroase gaze, sunt
suflate în atmosferă, unde formează nori groşi, care pot pluti până la mari distanţe de locul de
emitere. Timpul de rămânere în atmosferă a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani.
Furtunile de praf sunt, şi ele, un important factor de poluarea a aerului.
Terenurile afânate din regiunile de stepă, în perioadele lipsite de precipitaţii, pierd partea
aeriană a vegetaţiei şi rămân expuse acţiunii de eroziune a vântului. Vânturile continue, de durată,
ridică de pe sol o parte din particule, care sunt reţinute în atmosferă perioade lungi de timp.
Depunerea acestor particule, ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de spălare
exercitat de ploi, se poate produce la mari distanţe faţă de locul de unde au fost ridicate. Incendiile
naturale sunt o importantă sursă de fum şi cenuşă, care se produc atunci când umiditatea
climatului scade natural sub pragul critic.
Fenomenul este deosebit de răspândit, mai ales în zona tropicală, deşi, în general, gradul de
umiditate al pădurilor din această zonă nu este de natură să favorizeze izbucnirea incendiului. Din
punct de vedere al surselor de poluare produse de om (artificiale), se disting: - poluare industrială
20-25% - poluare casnică 50-60% - poluare datorată mijloacelor de transport 20-25%.
Construind fabrici si uzine, dezvoltand orasele si transporturile, defrisand padurile pentru a
folosi lemnul si a mari suprafetele agricole, aruncand nepasator in apa si in aer cantitati mari de

Page 3 of 7
deşeuri toxice, omul a stricat echilibrul natural existent in mediul inconjurator, aşa incat, uneori, şi-
a pus in pericol chiar viata. In asemenea situatie, fiinta umana s-a vazut nevoita sa ia atitudine
pentru inlaturarea raului pe care l-a produs si sa treaca urgent la luarea unor masuri pentru protectia
mediului inconjurator, pentru mentinerea in natura a unui echilibru normal intre toti factorii care
compun mediul.

Principalii poluanti ai apei

Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice

fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteorologica, a apei, care are drept urmare
raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele virale, febra tifoida, dizenteria
etc. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura
industriile alimentare, industria hartiei etc. Nu mai putin periculoase, potential, sunt apele uzate
provenite de la cresterea animalelor in marile complexe agroindustriale.

Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca: nitrati, fosfati si alte
substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din
activitati care contin: plumb, cupru, zinc, crom, nichel, cadmiu, mercur etc. Excesul de
ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in
apa freatica in cantitati mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la "boala
albastra" a copiilor - methemoglobinemie. De prezenta fosfatilor din apele uzate, unde prin
epurare nu se reduce mai mult de 80%, este legata aparitia eutrofizarii lacurilor.
O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile. Unele dintre produsele
petroliere, ca de pilda, benzina, se infiltreaza in sol cu o viteza de sapte ori mai mare decat apa,
dand un gust neplacut apei la concentratii de chiar 1 ppb (parte de miliard). Aceasta forma de
poluare poate face ca rezerve considerabile de ape subterane sa devina improprii pentru baut.
Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata, in principal, detergentilor si
pesticidelor. In S.U.A., de exemplu, s-a evoluat la 13,1% proportia de dermatoze (afectiuni ale
pielii) provocate de detergenti. In ceea de priveste pesticidele, inca din 1948, locuitorii orasului
Arles din Franta se plngeau de gustul detestabil pe care il capatase apa de baut din cauza
reziduurilor ramase de la fabricarea erbicidului din grupa 2,4D de catre o uzina chimica situata la
mai multe sute de km. Contaminarea apelor se mai poate face si cu insecticide sau cu PCB
(policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult in industria materialelor plastice. Pe langa aceste

Page 4 of 7
 substante, mai participa nenumarate alte substante organice de sinteza, cum sunt fenolii in apele
continentale.
Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materiilor solide,
minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in in cursurile de apa a reziduurilor de la
exploatarea carierlor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea termica a apei. Construirea
de centrale electrice se face in general aproape de lacuri, rauri si langa mari sau oceane in scopul
asigurarii racirii.Insa ridicarea temperaturii apei poate duce la modificari intolerabile pentru cea
mai mare parte a speciilor animale si vegetale din zona respectiva. Continutul de oxigen dizolvat
scade si ca atare si puterea de autoepurare. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de
descompunere bacteriana, animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile superioare maresc
intensitatea metabolismului. Toate acestea determina asa numita "poluare termica".
O problema speciala o prezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in urma
unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajari a
reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomica sau de la
cercetarile nucleare.

Soluții posibile
Combustibili sintetici este denumirea combustibililor obtinuti din plastic si deseuri de plastic care au
caracteristici similare cu combustibili obtinuti din prelucrarea petrolului.
Transformarea plasticului in hidrocarburi ( motorina, benzina, kerosen, metan) este procesul reversibil de
transformare al petrolului in plastic.
Acest tip de combustibil a fost produs pe scară industriala mare de cativa ani în Irlanda, Germania si
Japonia, dar tehnologia nu a fost disponibila pentru producatori la scara mica pana acum.
Procesul este relativ simplu. Deseurilor din plastic se încalzesc într-un recipient etans pana cand ajung la
punctul de topire al plasticului. Gazele sunt trecute printr-un catalizator si apoi într-un condensator in cazul
în care acesta este racit într-un lichid. Procesul termic, in lipsa aerului, desface lanturile moleculare lungi de
hidrocarburi in lanturi moleculare scurte.
Rezultatul este un amestec combustibilul: diesel 75 %, benzina 15%, gaz 3 % si 4-5 % cenusa.
Procentul variaza in functie de deseurile plastice folosite ca materie prima in proces. Un sistem de distilare
este folosit pentru a separa combustibilii prin racire cu apa. Cheia acestui sistem este catalizatorul.
Rafinariile de petrol folosesc catalizatori foarte scumpi sintetici, care sunt cu mult peste indemana
producatorilor la scara mica. Recent prin cercetare s-a gasit un catalizator ieftin de unica folosinta.
Proprietatile combustibililor rezultati sunt similare cu combustibili petrolieri, fara continut de impuritati
biologice, metalice sau apa. Instalatiile sunt construita sa functioneze total ecologic. Deseurile care se pot
procesa sunt deseuri municipale, plastic, uleiuri minerale uzate, cauciuc si anvelope. Un alt avantaj al
instalatiei este ca deseurile pot fi procesate si amestecate fara sortare.
Randamentul de transformare al deseurilor este de pana la 80 % pentru plastic, 90 % uleiuri minerale
uzate si 45% pentru anvelope si cauciuc . Deseurile de plastic sunt in general deseuri care nu pot fi reciclate
in vederea valorificarii (produse vopsite, ambalaje contaminate, folii din agricultura, amestec de repere,
deseuri municipale, etc.) si ar necesita incinerare care este un proces cu emisii de CO2 si contra cost. O piata
mare de deseuri care pot fi transformate in combustibil sunt piesele auto de plastic provenite din service auto,
dezmembrari si centre de colectare a fierului vechi. Piesele contin repere diferite , vopsea, uleiuri, praf, noroi
si mici componente metalice, care necesita costuri de sortare, curatare si dezmembrare si fara rentabilitate.
Deseurile municipale sunt o sursa inepuizabila in producerea de combustibil sintetic. Instalatii
disponibile sunt cu capacitatea de procesare de la 300 kg/zi , 1-5 T/zi si pana la 20000 T/ zi pentru plastic.
Instalatii pentru deseuri municipale sunt cu capacitate de productie de la 150 L/ ora pana la 2000 L/ ora.
Combustibilul rezultat este conform normelor europene pentru combustibil diesel EN 590 si poate fi folosit
in motoarele diesel. Fluxul de procesare este automat sau semi-automat de 1 lot / zi si dureaza 10-12 ore in
cazul in care se folosesc deseuri mixte, lichid/solid si 21 de ore pentru deseuri solide. Necesarul energetic al
instalatiilor este de 10-20% din cantitatea de combustibil produs.

Page 5 of 7
Pentru ca Pamantul sa ramana o planetă vie, interesele oamenilor trebuiesc corelate cu legile naturii.

Page 6 of 7
Bibliografie:

 https://biblioteca.regielive.ro/referate/ecologie/poluarea-aerului-cu-hidrogen-sulfurat-
amoniac-acid-clorhidric-clor-si-fluor-320853.html
 https://poluarea.files.wordpress.com/2009/12/poluarea-aerului.jpg
 http://proalimente.com/dioxidul-de-sulf-in-vinificatie/
 http://www.ecos-
magazine.com/uploads/1/2/2/0/122036/poluarea_mediului_inconjurator.pdf
 https://www.scribd.com/doc/46229515/Poluarea-REFERAT
 http://stiintasiinginerie.ro/wp-content/uploads/2014/01/1-EXTRAGEREA-
HIDROGENULUI-SULFURAT.pdf

Page 7 of 7