Cum eliminăm efectele poluării?

Poluarea aerului
Ce înseamnă poluărea
aerului?

     Fenomenul de poluare al aerului reprezintă eliberarea de

poluanți în atmosferă. Aceștia sunt dăunători sănătății umane,
dar și planetei în întregime. Conform studiilor OMS
(Organizația Mondială a Sănătății), contaminarea aerului este
cauza a câtorva milioane de decese în întreaga lume. 

      Din nefericire, o majoritate covârșitoare a locuitorilor

planetei sunt nevoiți să respire aer poluat, conform ghidului
OMS care stabilește limitele pentru nivelul poluanților.
Populațiile cele mai afectate sunt cele care trăiesc în țări cu un
nivel de trai scăzut.
Care sunt cauzele poluării atmosferice?

• În mare parte, poluarea aerului este provocată de utilizarea și

producția de energie, mai ales din arderea combustibililor fosili, care
eliberează gaze și alte substanțe chimice nocive în aer. Din păcate, se
creează o buclă de feedback distructiv în ceea ce privește încălzirea
globală. Nu numai că poluarea aerului contribuie decisiv la
schimbările climatice, ci acestea amplifică efectele poluării.
• Emiterea poluanților sub formă de dioxid de carbon și metan
cauzează creșterea temperaturii planetei, iar smogul care apare în
urma nivelului ridicat de căldură conduce la creșterea gradului de
radiații ultraviolete.
• Un alt efect al schimbărilor climatice este amplificarea poluanților
alergeni, precum mucegaiul și polenul, ce apar în condiții de
umezeală, vreme extremă și inundații.
Efecte poluării aerului
asupra sănătății omului

• Printre cei mai răspândiți poluanți ai aerului se numără smogul și

funinginea. Smogul apare în urma interacțiunii dintre emisiile rezultate din arderea
combustibililor fosili cu lumina soarelui. Funinginea reprezintă particule de mici
dimensiuni transportate în aer. Acestea pot fi de mai multe feluri: fum, praf ori
alergeni și pot fi gazoase sau solide. Ele provin de la autoturisme, camioane, uzine,
centrale electrice, incineratoare, motoare de diverse tipuri și alte sisteme care
funcționează prin arderea cărbunelui sau a gazului prin arderea incompletă a
hidrocarburilor.
• Smogul poate cauza iritații ale ochilor și gâtului, iar pe termen lung afectează
sistemul respirator, în special plămânii. Persoanele în vârstă, copiii și cei care
lucrează sau petrec mult timp în aer poluat cu smog prezintă riscuri de sănătate mai
ridicate. Pacienții care suferă de alergii sau astm vor avea parte de intensificarea
simptomelor și de atacuri astmatice mai dese. Particulele de mici dimensiuni sunt
extrem de periculoase deoarece există posibilitatea ca ele să pătrundă în plămâni și
apoi în sânge, provocând bronșită sau atacuri de cord.
Efecte poluării aerului asupra mediului

• La nivelul planetei, a apărut efectul de seră cauzat de emisiile de gaze. Gazele cu efect de

seră captează căldura pământului în atmosferă și conduc la creșterea temperaturilor. Astfel,
apar schimbările climatice: creșterea nivelului apelor, fenomene meteorologice extreme,
decese survenite din cauza căldurii ridicate și creșterea gradului de transmitere a bolilor
infecțioase.
• De asemenea, pătrunderea gazelor în atmosferă (oxizii de azot, oxizii de sulf etc.) și
amestecarea lor cu picăturile de apă, conduce la apariția fenomenului de ploi acide. Solul,
fauna și vegetația sunt grav afectate, la fel și populațiile care trăiesc în zone cu astfel de
probleme.
Măsuri de diminuare a
efectelor poluării aerului

• Cel mai eficient mod de a ține sub control poluarea

mediului este tranziția către combustibili curați și modificarea
proceselor industriale.
• Trecerea la surse de energie regenerabilă și optimizarea
eficienței combustibililor pentru vehicule reprezintă metode
eficiente de a contracara efectele negative ale poluării. Printre
tipurile de energie verde se numără cea eoliană și cea solară.
Înlocuirea autoturismelor și camioanelor de tip vechi cu unele
noi, care funcționează cu energie electrică, va limita de
asemenea poluarea aerului. O altă consecință a acestor
modificări este reducerea încălzirii globale, care are efecte
periculoase asupra sănătății și mediului.
Poluarea solului
 • Prin poluarea solului se înțelege contaminarea acestuia cu
Ce este poluarea solului? diverși factori dăunători, precum substanțe chimice sau
radioactive, elemente toxice sau alte materii care cauzează
probleme atât în ceea ce privește creșterea normală a plantelor,
cât și sănătatea oamenilor și a animalelor.
• Chiar dacă în sol este detectabilă prezența unor substanțe
contaminante precum sărurile, metalele anumiți compuși
organici sau ioni anorganici, apărute în mod natural, acestea nu
produc efecte negative. Poluarea solului are loc în urma
contaminării cu agenți proveniți din activitățile umane, în
cantități considerabile, iar acesta are un impact asupra calității
solului, deteriorându-i echilibrul, conținutul și chiar textura.
• Printre poluanți se numără deșeurile produse de activitatea
industrială, petrolieră, exploatarea minieră, dar și cele emise de
gospodării, precum și substanțele chimice de proveniență
artificială.
• Din nefericire, se estimează că mai mult de o treime din solul
planetei este afectat de poluare, iar recuperarea acestuia se
realizează foarte lent.
 Sursele de poluare a solului
• Deșeurile industriale se numără în topul celor mai problematice cauze de poluare, reprezentând o sursă majoră de poluare. Printre
acestea se numără poluanți industriali care provin din surse precum industriile de exploatare a cărbunelui și mineralelor, fabricile de
celuloză și hârtie, fertilizatorii chimici, rafinăriile de petrol, fabricile de zahăr, tăbăcăriile, distileriile, textilele, oțelul, fertilizatorii,
pesticidele, medicamentele, sticla, cimentul și altele.
• Acești poluanți afectează și degradează proprietățile biologice ale solului, mai ales din cauza cantităților mari și a substanțelor de
proveniență artificială. Astfel, elemente chimice periculoase pot pătrunde în lanțul trofic la care ia parte omul, din apă sau din sol, pot
deregla procesele biochimice care au loc în mod normal și, în cele din urmă, pot produce efecte negative serioase asupra organismelor
vii.
• Deșeurile urbane reprezintă o altă cauză majoră în ceea ce privește poluarea solului. Acestea cuprind atât reziduurile comerciale, cât și
pe cele domestice, precum și resturile din canalizare. Deșeurile includ gunoi și materiale precum plastic, sticlă, conserve metalice,
fibre, hârtie, cauciucuri, resturi de pe stradă, reziduuri de combustibil, frunze, containere, vehicule abandonate, electrocasnice și așa
mai departe.
• Poluarea urbană este la fel de periculoasă ca cea industrială, deoarece este de mari proporții, iar resturile se degradează extrem de lent.
 Efectele poluării solului
 Toate aceste tipuri de poluare degradează în mod fundamental solul, astfel că acesta trece
prin diverse procese:
• eroziune
• alterarea compușilor organici
• contaminarea
• compactizarea
• salinizarea
• scăderea biodiversității
• alunecări de teren
• inundații
 Din cauza acestor fenomene, anumite terenuri pot fi scoase din circuitul agricol.
 Cum poate fi combătută poluarea solului?

Fiecare persoană în parte poate avea un aport important la reducerea acestei probleme și la restaurarea calității solului. Succesul acestui demers, reglementat de
autorități, depinde de toți indivizii și de deciziile acestora. Iată ce poți face pentru a preveni și combate poluarea solului:
• colectează deșeurile separat, pe categorii: sticlă, hârtie, plastic, metal;
• oferă spre reciclare deșeurile electrice, electronice, bateriile, becurile și alte deșeuri potențial periculoase pentru sol
•compostează: crează în curte o groapă de compost sau folosește un container și poți transforma deșeurile alimentare în îngrășământ natural;
• susține afacerile sustenabile, care folosesc ambalaje realizate din materiale reciclate, biodegradabile sau ușor de reciclat la rândul lor;
• folosește obiecte cu impact minim asupra mediului: sacoșe refolosibile din material textil, tacâmuri din materiale biodegradabile etc;
• achiziționează haine și încălțăminte realizate în mod sustenabil, cu minim impact asupra solului sau realizate din materiale care nu afectează mediul dacă sunt
aruncate, dar care rezistă în timp, pentru a evita consumul excesiv: in, bumbac organic și altele;
• sub nicio formă nu arunca resturi pe jos, indiferent dacă te afli în oraș sau într-un spațiu natural.
Poluarea apei
Ce este poluarea apei?

• Poluarea apei se poate defini ca eliberarea în apele subterane sau în lacuri, fluvii, râuri, estuare, mări și oceane,
a substanțelor. Acestea ajung să interfereze și să afecteze utilizarea benefică a apei și, de asemenea, funcționarea
normală a ecosistemelor. Pe lângă eliberarea substanțelor chimice sau a microorganismelor, poluarea apei poate
include și eliberarea energiei, sub forma radioactivității sau căldurii.
• De exemplu, apa subterană este o sursă considerată potabilă de către foarte multe persoane și se folosește pentru
uzul casnic. Deși aceasta poate părea curată, nu este exclus să fie încă poluată de substanțe chimice, bacterii și
viruși.
• Deși mările și oceanele conțin volume mari de apă, capacitatea lor naturală de a absorbi poluanții este limitată.
Contaminarea din conductele de evacuare, din deversarea de nămol sau de petrol poate dăuna vieții marine, în
special fitoplanctonului microscopic care servește drept hrană pentru organismele acvatice mai mari.
Sursele de poluare a apei
• Depunerile și deșeurile radioactive, apele folosite în uzine atomice, cele care folosesc la răcirea instalațiilor și apele termale sunt doar
câteva exemple ale poluării.
• De asemenea, chiar și petrolul și benzina care provin din milioane de autoturisme ajung să fie deversate în ape. Aproape jumătate din
cele 1 milion de tone estimate, de petrol care intră în mediul marin în fiecare an, provin din surse terestre. Pe mare, deversările de
cisterne reprezintă aproximativ 10% din petrolul din apele din întreaga lume, în timp ce operațiunile regulate ale industriei de transport
maritim atât prin deversări legale, cât și ilegale contribuie cu aproximativ o treime. De asemenea, petrolul este eliberat în mod natural de
sub fundul oceanului prin fracturi cunoscute sub numele de infiltrații.
• Unul dintre principalii poluanți ai apei este canalizarea orașului, deoarece, este principala sursă de agenți patogeni (microorganisme
cauzatoare de boli) și substanțe organice aflate în putrefacție. Toate acestea reprezintă o amenințare directă pentru sănătatea umană. De
asemenea, materia organică ce se descompune reprezintă un alt tip de amenințare la adresa calității apei. Deoarece substanțele organice
sunt descompuse în mod natural în canalizare de către bacterii și alte microorganisme, conținutul de oxigen existent în apă este epuizat.
Acest lucru pune în pericol calitatea apei a lacurilor și a cursurilor de apă, unde sunt necesare niveluri ridicate de oxigen pentru ca peștii
și alte vietăți acvatice să supraviețuiască. Procesele de tratare a apelor uzate reduc nivelul agenților patogeni și organici din apele uzate,
dar nu le elimină complet.
Care sunt efectele  poluării
apei?

• Efectele poluării apei asupra sănătății omului sunt multe și extrem de

nocive. Este foarte important ca fiecare persoană să conștientizeze că apa
poluată poate îmbolnăvi orice organism sănătos și, mai mult, poate duce la
deces. Agenții patogeni din apă sub formă de bacterii care cauzează boli și
viruși provenite din deșeurile umane și animale sunt o cauză majoră a
bolilor provenite din apa potabilă.
• Chiar și înotul poate reprezenta un risc. În apă pot exista foarte mulți
poluanți chimici, de la metale grele, cum ar fi arsenul și mercurul până la
pesticide și îngrășăminte nitrate.
• După ce sunt ingerate, aceste toxine pot provoca o serie de probleme de
sănătate, precum: cancer, dereglări hormonale, efecte nocive asupra
funcțiilor creierului, erupții cutanate, ochi inflamați, infecții respiratorii,
hepatită.
• De asemenea, pentru ca natura să se bucure de un ecosistem sănătos este
important ca apele să beneficieze de oxigen. Unde acesta lipsește, plantele și
animalele se sufocă și mor. În anumite cazuri, aceste substanțe dăunătoare
pot afecta viața balenelor și a broaștelor țestoase marine.
Măsuri de prevenire a
poluării apei

• Poate că cea mai eficientă metodă de reducere a efectelor

deșeurilor toxice asupra sănătății umane și a mediului ar fi
eliminarea producției acestora. Toxinele pot fi reduse prin
înlocuirea unor produse, cu alternativele lor nepoluante.
Procesele de producție eficiente și întreținerea
corespunzătoare a mașinilor reduc, de asemenea, toxinele.
Unele deșeuri, cum ar fi metalele grele, pot fi reciclate,
ceea ce poate diminua atât cantitatea de toxine necesare în
procesul de producție, cât și costurile producătorului.
De asemenea, ține de fiecare persoană în parte să ajute la reechilibrarea acestei balanțe. Iată ce poți face:

•nu vărsa grăsimea sau uleiul cu care gătești direct în chiuvetă sau în WC. Încearcă să ai un borcan special de
 depozitare și lasă-l în pubelele de gunoi când este plin;
•nu folosi toaleta pe post de coș de gunoi. Evită să arunci în ea pad-uri demachiante sau șervețele umede;
•folosește mașina de spălat rufe numai atunci când cuva este plină;
•asigură-te că utilizezi o cantitate minimă de detergent atunci când speli haine și vase;
•cumpără recipiente doar biodegradabile;
•evită pe cât de posibil utilizarea plasticului;
•sortează resturile menajere;
•aruncă baterii și becuri doar la pubelele special amenajate pentru ele;
•dacă vizitezi o zonă în care există un lac, un râu sau un ocean în apropiere, nu arunca niciun fel de gunoi în sau lângă apă;

Așadar este foarte important să ții cont de toate aceste lucruri și să nu participi activ la poluarea apelor naturale.
Sfârșit!