POLUAREA SOLULUI

Revoluția industrială, care a debutat le sfârșitul secolului XVIII-lea și a

continuat într-un ritm tot mai accelerat ,a marcat și începutul unui proces
alarmant de poluare a mediului înconjurător.
DEF: Poluarea solului reprezintă acumularea de substanțe chimice, la
niveluri la care pot determina apariția efectelor adverse asupra creșterii
plantelor si pot afecta atât sănatatea oamenilor, cat si pe cea a
animalelor.
TIPURI ȘI SURSELE DE POLUARE
Poluarea industrială
Deșeurile industriale se numără în topul
celor mai problematice cauze de poluare,
reprezentând o sursă majoră de poluare.
Printre acestea se numără poluanți industriali care provin din surse
precum industriile de exploatare a cărbunelui și mineralelor, fabricile de
celuloză și hârtie, fertilizatorii chimici, rafinăriile de petrol, fabricile de
zahăr, tăbăcăriile, distileriile, textilele, oțelul, fertilizatorii, pesticidele,
medicamentele, sticla, cimentul și altele.
Acești poluanți afectează și degradează proprietățile biologice ale solului,
mai ales din cauza cantităților mari și a substanțelor de proveniență
artificială. Astfel, elemente
chimice periculoase pot pătrunde
în lanțul trofic la care ia parte
omul, din apă sau din sol, pot
deregla procesele biochimice care
au loc în mod normal și, în cele
din urmă, pot produce efecte
negative serioase asupra
organismelor vii.
Poluarea urbană
Deșeurile urbane reprezintă o altă cauză majoră în ceea ce privește
poluarea solului. Acestea cuprind atât reziduurile comerciale, cât și pe
cele domestice, precum și resturile din canalizare. Deșeurile includ gunoi
și materiale precum plastic, sticlă, conserve metalice, fibre, hârtie,
cauciucuri, resturi de pe stradă, reziduuri de combustibil, frunze,
containere, vehicule abandonate, electrocasnice și așa mai departe.
Poluarea urbană este la fel de
periculoasă ca cea industrială,
deoarece este de mari proporții, iar
resturile se degradează extrem de
lent.
Practicile din agricultură
Mare parte din practicile agriculturale
moderne poluează solul în proporții
covârșitoare. Avansul tehnologic a
adus multe beneficii în ceea ce privește productivitatea, însă există și
efecte dăunătoare, provocate de cantitățile ridicare de fertilizatori,
pesticide și ierbicide care sunt folosite în scopul îmbunătățirii recoltelor.
Acestea ajung în sol, afectându-i componența.
De asemenea, reziduurile de la ferme, gunoiul de la grajduri, molozul, ce
conțin numeroase chimicale anorganice cauzează eroziunea solului și
poluarea sa.
Poluarea radioactivă
Spre deosebire de tipurile de poluare enumerate mai sus, cea radioactivă
nu este la fel de cunoscută publicului larg. Laboratoarele de testare din
industria nucleară și industria aferentă produc substanțe radioactive, în
urma activităților și a exploziilor produse. După acestea, rezultă reziduuri
care penetrează solul și îl alterează. Însă nu numai solul este afectat
astfel, ci și produsele care provin din acesta și pe care publicul le
consumă.
De exemplu, radiul, toriul și uraniul se
găsesc adesea în sol, apă și aer. Izotopii
de fier, stronțiu și cesiu se numără
printre cele mai primejdioase elemente
radioactive. Stronțiul se poate depune
în oase și alte țesuturi, în locul calciului.

Poluarea biologică
Poluarea biologică a solului se referă la contaminarea cu organisme cum
sunt bacteriile, virușii și paraziții. Acestea sunt eliminate atât de om, cât și
de animale, și au un caracter patogen. Ajung în sol ca parte integrantă a
diverselor tipuri de deșeuri: menajere, de tip alimentar sau de
proveniență industrială.
Cantitățile mari de astfel de reziduuri afectează grav calitatea solului. Este
de reținut faptul că aplicarea intensă de-a lungul a câțiva ani a
îngrășămintelor de la grajduri poate cauza pagube serioase.
Toate aceste tipuri de poluare degradează în mod fundamental solul,
astfel că acesta trece prin diverse procese:
 eroziune
 alterarea compușilor organici
 contaminarea
 compactizarea
 salinizarea
 scăderea biodiversității
 alunecări de teren
 inundații
Poluarea solului – efectele asupra mediului
înconjurător
Poluarea solului are consecințe atât asupra oamenilor, cât și asupra
celorlalte organisme din mediul înconjurător, indiferent ca este vorba de
animale, insecte sau alte tipuri de vietăți. Activitățile industriale, agricole
și domestice produc din ce în ce mai multe deșeuri, care sunt o cauză
directă a degradării solului.
Deși nu este întotdeauna vizibil, populația este expusă la efecte
periculoase:
 boli sau afecțiuni ale oamenilor și ale animalelor din cauza
alimentației modificate;
 producție agricolă slabă cauzată de poluanții din sol;

 modificarea climei, generate de procesele de deșertificare și de

degradare a atmosferei;
 împrăștierea agenților poluanți și în alte medii, precum aerul și apa;

 extincția unor specii de animale sau alte organisme vii;

 dislocări masive ale populațiilor.

În mod evident, poluarea afectează calitatea vieții, sănătatea, dar și starea

economiei globale. Aceasta are efecte atât pe termen scurt, cât și lung, prin
apariția unor fenomene ireversibile sau greu de combătut.
În mod particular, se pot observa efectele poluării asupra omului, care
suferă din ce în ce mai des de mai multe afecțiune, cum sunt alergiile ori
iritațiile cutanate, dar și boli mai grave ce pot afecta diverse sisteme ale
organismului, precum cel nervos.
Poluarea este unul dintre factori care
conduc la apariția bolilor autoimune sau
la declanșarea diverselor tipuri de
cancer.
Cum sunt expuși oamenii la agenții contaminanți din sol?
Există mai multe căi prin care oamenii ajung în contact cu agenții patogeni
din sol:
 prin ingerare – copiii de vârste mici se joacă la nivelul solului și pot
înghiți particule fine, care nu sunt vizibile cu ochiul liber. De
asemenea, acest lucru se poate întâmpla oricui, mai ales dacă iei
masa într-o zonă în care solul nu este acoperit cu iarbă sau alte
plante, din cauza vântului;
 prin alimente – solul contaminat poate fi prezent pe produsele

recoltate, spre exemplu pe frunzele de salată, morcovi, cartofi;

 prin respirare – atunci când inspiri, poți inhala particule de praf

care sunt nocive, mai ales în zone unde se construiește intens;

 prin absorbție la nivelul pielii – agenții contaminanți pot pătrunde

în organism prin piele, așa cum o face creozotul, o substanță

cancerigenă, utilizată pentru a trata lemnul;
 prin alimente crescute în sol contaminat – dacă solul are parte de

agenți poluanți, atunci

există riscul ca aceștia să fie
preluați de către alimente
odată cu nutrienții din
pământ.
Nici flora nu este scutită de
consecințe negative. Plantele
suferă din cauza ploilor acide, au
parte de hrană modificată din sol,
iar aceste efecte se revarsă și
asupra faunei din zonele poluate.
Poluarea solului – cum poate fi combătută de
cetățeni și de agenții economici
Responsabilitatea în fața poluării solului trebuie să se manifeste atât la
nivel individual, de către fiecare cetățean, cât și de către organizații.
Există mai multe soluții pentru combaterea și prevenirea poluării, ce pot
aduce îmbunătățiri semnificative în acest sens. Prin reîmpădurire și alte
procedee speciale, autoritățile încearcă să combată efectele poluării, însă
și domeniul privat poate juca un rol esențial în acest proces.
Măsuri de prevenire și combatere pentru cetățeni
Fiecare persoană în parte poate avea un aport important la reducerea
acestei probleme și la restaurarea calității solului. Succesul acestui
demers, reglementat de autorități, depinde de toți indivizii și de deciziile
acestora. Iată ce poți face pentru a preveni și
combate poluarea solului:

 colectează deșeurile separat, pe

categorii: sticlă, hârtie, plastic, metal;
 oferă spre reciclare deșeurile electrice,

electronice, bateriile, becurile și alte

deșeuri potențial periculoase pentru
sol
compostează: crează în curte o groapă de compost sau
folosește un container și poți transforma deșeurile
alimentare în îngrășământ natural;
 susține afacerile sustenabile, care folosesc ambalaje
realizate din materiale reciclate, biodegradabile sau ușor de
reciclat la rândul lor;
 folosește obiecte cu impact minim asupra mediului: sacoșe
refolosibile din material textil, tacâmuri din materiale
biodegradabile etc;
  achiziționează haine și
încălțăminte realizate în mod
sustenabil, cu minim impact
asupra solului sau realizate din
materiale care nu afectează
mediul dacă sunt aruncate, dar
care rezistă în timp, pentru a
evita consumul excesiv: in, bumbac organic și altele;
 sub nicio formă nu arunca resturi pe jos, indiferent dacă te

afli în oraș sau într-un spațiu natural.

Dacă ții cont de aceste recomandări, impactul activității tale domestice și
urbane este unul minim asupra solului. O parte dintre ele sunt
reglementate și de autoritățile publice, așa că asigură-te că ești la curent
cu legislația de mediu. Cu cât mai multe persoane aderă la un astfel de
stil de viață, cu atât populația va avea parte de un sol mai sănătos, în care
organismele se dezvoltă normal, iar alimentația este nealterată.