MEDIUL NATURAL SURSĂ DE VIAŢĂ, ANTROPIZAREA SA ÎNCOTRO....!

Talpă Beatrice, clasa a X-a Liceul de Arte,,Constantin Brăiloiu”, Tg-Jiu

Prof. coordonator Pătrășcoiu Ana-Maria Liceul de Arte,,Constantin Brăiloiu”

Global Eco Center este prima societate şi poate chiar singura care a definit şi defineşte în
România adevăratul sens al cuvântului “ECOLOGIZARE”. Dacă ne uităm din curiozitate în
DEX, aflăm explicaţia acestui cuvânt: „a asigura un mediu natural, sănătos”.În viziunea Global
Eco Center, „ecologizarea” reprezintă o suma de mai multe acţiuni ce se aplică în toate situaţiile
referitoare la poluare, şi anume: colectarea deşeurilor din anumite locaţii, curăţarea platformelor
de orice fel, decontaminarea unui teren (soluri etc.), decontaminarea unei clădiri etc.
Apa sub toate formele ei de agregare, constituie direct sau indirect, condiția principal a vieții. Ea
este izvorul vieții umane, este resursa fundamentală pentru societatea omenească. Fiind un factor
foarte important în echilibrele ecologice, apa este afectată în mare parte de problema actuala a
poluării ei. Poluarea apei a ajuns o problemă la nivel mondial, atât pentru vietățile acvatice, cât și
pentru oameni. Oceanele, lacurile, fluviile și mările pline de deșeuri au început să afecteze în
totalitate modul de viață al populației de pe întreg globul. Substanțele nocive care intră în contact
cu acestea nu afectează doar animalele, ci și apa subterană potabilă. Planeta poate supraviețui
fără oameni, însă noi nu putem supraviețui dacă ne distrugem singuri casa. Cei mai mulți speram
ca generația noastră să nu fie martoră la schimbările climatice cauzate de om. Din păcate, acestea
sunt evidente încă de acum. Cu toate acestea, se crede că nu e prea târziu pentru a îmbunătăți
situația, atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare și miliardele de animale care mai
locuiesc aici. Activitățile industriale reprezintă cauza principală a poluării solului. Acestea includ
producția, prelucrarea, curățarea, întreținerea, reciclarea etc a produselor în scopuri comerciale și
includ transportul și depozitarea asociate. Cele mai multe industrii sunt dependente de extragerea
mineralelor de pe Pământ, iar produsele secundare nu sunt eliminate într-un mod sigur pentru
mediul înconjurător. Activitățile agricole poluează de asemenea solul, din cauza pesticidelor și
îngrășămintelor moderne. Deși acestea au și beneficii de necontestat, conțin substanțe chimice
care nu sunt produse în natură și nu pot fi descompuse, ci reduc fertilitatea solului. Desigur,
modul în care gestionăm deșeurile contribuie direct la poluare. Deșeurile industriale
contaminează puternic solul, însă și deșeurile personale precum urina și fecalele afectează
mediul. Motivul este simplu: o cantitate importantă ajunge la groapa de gunoi prin intermediul
scutecelor. Mai mult, în zonele fără canalizare, deșeurile biologice ajung să polueze atât solul,
cât și apele. Acum că am înțeles problemele cu care ne confruntăm, trebuie să discutăm despre
cum protejăm natura. Fiecare dintre noi poate contribui prin adaptarea obiceiurilor zilnice, astfel
încât să îmbunătățim situația. Atunci când colectăm și reciclăm deșeurile, eliberăm groapa de
gunoi și permitem materialelor respective să fie refolosite. În felul acesta reușim și să limităm
consumul de resurse naturale atât de prețioase.Putem recicla hârtia, cartonul, plasticul, sticla,
aluminiul și alte metale, dar și textilele sau uleiul. Fiecare material se reciclează diferit, însă ce
trebuie să știi e că deșeurile trebuie curățate și/sau spălate înainte de colectare. Ține cont de acest
lucru pentru a nu contamina întreg containerul! Transportul public folosește mai puțină energie și
produce mai puțină poluare decât automobilele personale. Astfel, cantitatea de gaze cu efect de
seră care ajunge în atmosferă este redusă. Această schimbare este cu atât mai importantă în
orașele mari și aglomerate, unde poluarea este ridicată. În plus, dacă suficienți oameni ar renunța
la mașina personală, multe parcări ar putea fi desființate, fiind înlocuite cu zone de verdeață.

Stilul de viață fără risipă:

Reducerea cantității de deșeuri este unul dintre cele mai utile lucruri pe care le poți face pentru
protejarea mediului. Începutul poate fi copleșitor pentru că vei observa cât de mult gunoi
produci, însă schimbarea nu trebuie să aibă loc peste noapte. Pașii mici, dar siguri, sunt cheia
succesului.
Poluarea aerului este una dintre formele de poluare cu efecte majore, dezastruoase, asupra
mediului înconjurător. Din punct de vedere tehnic, orice modificare fizică, biologică sau chimică
în atmosferă poate fi denumită poluare a aerului şi apare atunci când orice gaz nociv, praf sau
fum, intră în atmosferă şi afectează plantele, animalele precum şi fiinţele umane.
Implicit, poluarea aerului presupune poluarea atmosferei şi astfel orice gaz sau
substanţa care pătrund în atmosferă pot crea dezechilibre nedorite pe termen mediu şi lung. De
aceea, subţierea stratului de ozon din atmosferă (cel care ne protejează de efectele negative ale
radiaţiilor ultraviolete)  cauzat de poluarea aerului reprezintă o ameninţare majoră pentru
existentă ecosistemelor de pe planetă şi reprezintă provocarea supremă pe care omenirea trebuie
să o depăşeasca în ciuda diferenţelor politice de pe scena internaţională.

Printre cauzele poluării aerului se numără o serie de activităţi precum:

● Arderea combustibililor fosili – dioxidul de sulf emis în urma arderii combustibililor fosili
(cum ar fi cărbunele sau petrolul) reprezintă una dintre principalele cauze ale poluării aerului;
totodată, autoturismele cu motoare cu ardere internă, cele pe care le utilizăm zi de zi,
 reprezintă surse poluante majore cu efecte nocive asupra calităţii aerului pentru că eliberează
în atmosferă zilnic zeci de mii de tone de gaze nocive;
● Activităţile agricole – amoniacul, de exemplu, este un produs des utilizat în activităţi
specifice sectorului agricol, în acelaşi timp fiind unul dintre cele mai periculoase gaze
prezente în atmosferă. Mai mult, utilizarea pe scară largă a insecticidelor şi pesticidelor
contribuie la poluarea mediuluiîinconjurător, inclusiv a atmosferei.
● Activităţile miniere – Mineritul este un domeniu în care se folosesc echipamente de mari
dimensiuni. În timpul procesului, praful şi substanţele chimice sunt eliberate în aer cauzând o
poluare masivă a aerului. Acesta este unul dintre motivele pentru care această activitate este
responsabilă pentru deteriorarea sănătăţii lucrătorilor şi a locuitorilor din apropierea
exploataţiilor miniere.
● Activităţile casnice: produsele de curăţare de uz caznic sau produsele de vopsire emit
substanţe toxice în aer ce produc poluarea mediului înconjurător. Aţi observat că atunci când
zugrăviţi în interior, chiar şi cu geamurile deschise, aerul devine irespirabil? Deşi pare o
poluare minoră, zilnic se produc mii de astfel de “poluări minore” ale aerului, însă privind în
ansamblu vom constata că toate contribuie la deteriorarea constantă şi aproape ireversibilă (în
absenţa unor măsuri adecvate) a calităţii aerului pe care cu toţii îl respirăm.
● Probleme respiratorii şi cardio-respiratorii – efectele poluării aerului asupra sănătăţii
noastre sunt alarmante. Ele cauzează afecţiuni respiratorii şi cardiace, acestea fiind cel mai
des întâlnite afecţiuni medicale în aceste cazuri. Studiile au demonstrat că locuitorii din zone
cu cantităţi mari de poluanţi atmosferici în compoziţia aerului sunt predispuşi la afecţiuni
precum pneumonie sau astm, pe lângă multe altele.
● Încălzirea globală – temperaturile ridicate la nivel mondial, creşterea nivelului mării şi
topirea gheţarilor sunt semnale alarmante care ne transmit că, dacă nu se iau măsuri urgente
de oprire a poluării aerului, mediul înconjurător va suferi ireversibil. Din păcate, liderii
planetei par să nu se înţeleagă şi să nu ajungă la un consens atunci când este vorba de
limitarea sau împiedicarea ireversibilului…
● Ploile acide – gazele care pătrund în atmosferă, precum oxizii de azot şi oxizii de sulf, se
amestecă în atmosferă cu picăturile de apă, rezultând ploile acide, cu efecte dăunătoare
asupra solului şi plantelor.
● Eutrofizarea apei – eutrofizarea se produce atunci când o cantitate mare de azot se depune
pe suprafaţa mărilor favorizând creşterea unor alge ce afectează în mod negativ flora şi fauna
subacvatică. Algele verzi care sunt prezente pe lacuri şi iazuri apar din cauza prezenţei
azotului în aer, peste o anumită cantitate limită.
● Efectul poluării asupra animalelor sălbatice – la fel ca şi oamenii, animalele se confruntă
cu efectele devastatoare ale poluării atmosferei. Substanţele chimice prezente în aer pot
determina speciile sălbatice de animale să-şi schimbe habitatul, pot cauza îmbolnăviri în
rândul animalelor şi chiar determină moartea lor în anumite circumstanţe.
● Utilizarea energiei verzi – energia solara, eoliana si geotermala contribuie la reducerea
poluării aerului; eliminarea pe cât posibil a arderilor de combustibili fosili pentru producerea
energiei termice sau electrice duce indirect la diminuarea gazelor care rezultă în urma
arderilor, contribuind astfel la păstrarea unui aer mai puţin poluat.

Bibliografie

● https://www.global-ecocenter.ro/2010/12/despre-global-eco-center/
● https://mediulacvatic.weebly.com/poluarea.html
● https://marathonepr.ro/blog/protejarea-mediului-ce-putem-face-pentru-a-ajuta-
planeta/
● https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.ebihoreanul.ro
%2Fstiri%2Fprinsi-cu-satelitul-edilii-din-beius-au-fost-inregistrati-din-satelit-
depozitand-gunoaie-ilegal-111116.html&psig=AOvVaw1rG-