Nica Elena Laura Igienă

POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞI MĂSURILE DE

PROTECŢIE A ACESTUIA

CAP. 1 DEFINIŢIA POLUĂRII MEDIULUI, CAUZELE ŞI

PRINCIPALELE EFECTE ALE POLUĂRII MEDIULUI

1.1. Ce este poluarea mediului

Poluarea mediului înconjurător este un fenomen care a început să ia o amploare

semnificativă în urma revoluţiei industriale din secolul al XIX-lea. Poluarea apare
atunci când mediul natural nu poate distruge un element care a ajuns în aer, sol sau
apă pe cale nenaturală. Dacă aducem în discuţie poluanţii radioactivi, procesul de
distrugere menţionat poate varia de la câteva zile la mii de ani.

În viaţa de zi cu zi identificăm mai multe tipuri de poluare: poluarea aerului,

poluarea apei şi poluarea solului.

1.2. Cauzele poluării mediului

Printre cauzele poluării mediului se numără o serie de activităţi pe care le vom

enumera în cele ce urmează:

a) Industria şi poluarea mediului

Industria poluează mediul încă de la începutul revoluţiei industriale, în special

din cauza utilizării tot mai mult a combustibililor fosili. Secolul al XIX-lea şi începutul
secolului al XX-lea a reprezentat o perioadă în care forţa umană a fost înlocuită de
utilizarea pe scară largă a forţei degajate de arderea cărbunelui, ducând astfel la o
poluare masivă a mediului înconjurător.

Deşi poluarea cauzată de industrie conduce în principal la poluarea aerului,

întrucât elementele naturale există într-o strânsă legătură, apar şi contaminarea
solului şi poluarea apei. De exemplu, dacă vorbim despre industriile producătoare de
energie electrică (un baraj, un reactor nuclear sau alt tip de instalaţie care suferă o
avarie majoră), vorbim deja despre o poluare masivă a mediului. La fel, dacă există
o scurgere la o conductă de transport de combustibil, solul va fi automat poluat.

Se lucrează continuu la capitolul luptei împotriva poluării din cauze industriale –

standardele din ce în ce mai stricte pe care trebuie să le îndeplinească cei care
lucrează în diferite industrii, conform dispoziţiilor din legea privind protecţia mediului,
vor duce într-un final la un mediu mai puţin poluat.

b) Transporturile şi poluarea mediului

1
 Nica Elena Laura Igienă

Odată cu evoluţia industriei auto, poluarea mediului s-a accentuat.

Transporturile reprezintă una dintre cauzele majore ale poluării mediului, din cauza
motoarelor cu ardere internă. Pe măsură ce traficul creşte zi de zi, şi tot mai mulţi
locuitori ai planetei îşi doresc un mijloc de transport personal, poluarea mediului
urmează o curbă ascendentă şi nu vom observa curând o scădere a nivelului
poluării, în principal din cauza autoturismelor care se înmulţesc an de an pe şosele.
În plus, dezvoltarea transporturilor aeriene şi ieftinirea zborurilor a dus şi la o poluare
masivă a aerului din cauza utilizării intensive a kerosenului.

Totuşi, pe lângă normele de poluare din ce în ce mai stricte impuse de UE sau

SUA producătorilor auto, observăm că ia amploare o tendinţă eco, relativ nouă –
utilizarea pe scară largă a motoarelor electrice. Astfel, marii producatori gen Tesla,
Mercedes sau BMW s-au orientat deja către modele de autoturisme electrice care au
devenit din ce în ce mai cautate şi mai apreciate de către automobilişti, diminunând
astfel numărul autoturismelor cu motoare cu ardere internă care se află în circulaţie.

c) Activităţile agricole şi poluarea mediului

Agricultura este responsabilă în principal de contaminarea apei şi a solului, lucru

cauzat de utilizarea tot mai mare a pesticidelor, precum şi de caracterul intensiv al
producţiei agricole. Aproape toate pesticidele sunt fabricate din substanţe chimice,
menite să menţină bolile şi dăunătorii departe de culturi. Cu toate acestea, pe
termen lung tot mediul înconjurător are de suferit – un paradox care în final
repercutează asupra sănătăţii oamenilor.

Mai mult decât atât, deoarece agricultura devine tot mai intensivă, cu scopul de
a alimenta populaţia în creştere, multe ecosisteme sunt distruse pentru a face loc
culturilor. Tăiem păduri întregi pentru a obţine în final culturi agricole, însă uităm că
pe termen lung distrugem de fapt plămânii planetei.

Agricultura bio este o alternativă viabilă însă deocamdată prea scumpă pentru
mulţi dintre producătorii agricoli dar şi pentru potenţialii cumpărători ai produselor
obţinute astfel. În viitor însă, adoptarea unor tehnici de combatere a dăunătorilor
care să nu implice pesticide şi alte substanţe poluante, va constitui o soluţie care să
prevină poluarea solului.

d) Activităţile comerciale şi poluarea mediului

Activităţile comerciale, inclusiv producţia şi schimbul de bunuri şi servicii,

poluează mediul înconjurător în principal din cauza modului în care se efectuează
managementul deşeurilor şi ambalajelor (majoritatea din plastic, fabricate din
combustibili fosili), precum şi din cauza transportului, inevitabil în cazul schimburilor
de mărfuri.

Legislaţia de mediu prevede sancţiuni drastice pentru cei care nu respectă

cadrul strict delimitat pentru anumite activităţi comerciale, de producţie sau de

2
 Nica Elena Laura Igienă

servicii, iar controalele Garzii de Mediu şi ale altor autorităţi abilitate încep să impună
o anumită disciplină atât de necesară în anumite sectoare de activitate.

e) Zonele rezidenţiale şi poluarea mediului

Zonele rezidenţiale reprezintă un factor important din punct de vedere al poluării

mediului, cu o pondere în creştere faţă de anii precedenţi. După o analiză concretă,
observăm că până şi simpla construcţie a unei case presupune afectarea mediului
înconjurator (anumite areale se distrug într-un fel sau altul, plantele şi animalele
sălbatice sunt îndepărtate etc.). La aceasta adăugăm şi deşeurile produse zilnic de
oameni, dar şi poluarea aerului în urma activităţilor casnice.

1.3. Efectele poluării mediului

Principalele efecte ale poluării mediului pot fi împărţite în următoarele categorii,

în funcţie de cine este afectat de poluare:

a) Efectele poluării asupra oamenilor → cel mai des întâlnite sunt problemele
respiratorii, acestea manifestându-se prin astm, alergii sau iritaţii ale ochilor, dacă
vorbim de efectele imediate, sau de afecţiuni ale sistemului nervos, dacă vorbim de
efectele pe termen lung. Mai mult decât atât, studiile au demonstrat că poluarea
mediului reprezintă una dintre cauzele dezvoltării cancerului, în urma respirării
aerului poluat, a consumului excesiv de alimente prelucrate sau prezenţei resturilor
de pesticide din culturi. Alte afecţiuni asociate poluării mediului sunt hepatita,
afecţiuni ale tiroidei precum şi tulburările hormonale.
b) Efectele poluării asupra animalelor → poluarea mediului înconjurător
afectează şi animalele, îngreunându-le pe zi ce trece existenţa. Ploile acide schimbă
compoziţia râurilor şi a mărilor, făcându-le toxice pentru vieţuitoarele marine, iar
azotul şi fosfaţii din apă provoacă supra-aglomerarea algelor care împiedică astfel
alte forme de viaţă să-şi urmeze cursul normal. În cele din urmă, poluarea solului
provoacă distrugerea microorganismelor, ceea ce poate duce la dezechilibre ale
lanţului trofic.
c) Efectele poluării asupra plantelor → în ceea ce priveşte plantele, ploile acide
duc la distrugerea arborilor, fenomen care repercutează şi asupra animalelor,
întrucât mediul lor natural va fi modificat.
d) Efectele poluării asupra ecosistemului → poluarea mediului, exclusiv create
de activităţile umane, are un efect negativ şi asupra ecosistemului în ansamblul lui,
distrugând straturile esenţiale ale acestuia şi generând dezechilibre majore.

CAP. II MĂSURI DE PROTECŢIE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

3
 Nica Elena Laura Igienă

2.1. Măsuri pentru prevenirea şi reducerea poluării mediului

Elaborarea unor măsuri de protecţia mediului a devenit o problemă globală

majoră datorită efectelor nocive ale poluării asupra sănătăţii oamenilor, efecte pe
care le resimţim tot mai mult. De aceea, elaborarea şi respectarea unor măsuri de
protecţia mediului este vitală, atât pentru noi cât şi pentru un viitor durabil al copiilor
noştri.

Conştientizând efectele poluării mediului, putem vizualiza riscurile majore la care

suntem supuşi în fiecare zi, dacă nu luăm măsurile necesare protecţiei mediului:

a) Creşterea emisiilor de monoxid de carbon → joacă un rol important în

schimbările climaterice. Concret, aceste gaze formează o barieră în jurul planetei
care menţine căldura, conducând la creşterea temperaturii globale.
b) Creşterea temperaturii globale → la nivel mondial se observă o creştere
semnificativă a temperaturii globale în ultimii ani. O ameninţare majoră o reprezintă
topirea gheţarilor de la cei doi poli, ceea ce duce la creşterea nivelului mărilor şi
oceanelor, dezechilibre în temperatura curenţilor maritimi şi la efecte catastrofale
asupra florei şi faunei arctice. Încălzirea globală nu are efecte imediate, însă pe
termen lung provoacă schimbări climaterice catastrofale, schimbări care se
manifestă prin furtuni violente, grindină, caniculă şi schimbări bruşte de temperatură
de la o zi la alta, fenomene care în trecut erau foarte rare.
c) Creşterea cantităţii de polen din aer → un efect al poluării mediului pe care
mulţi dintre noi nu îl cunoaştem. La fel ca şi oamenii, plantele sunt implicit afectate,
astfel se creează dezechilibre din cauza emisiilor de CO2 care induc plantelor
producerea unei cantităţi mai mari decât cea normală. Acest lucru conduce la alergii
din ce în ce mai severe, iar cei care suferă de astfel de afecţiuni constată că se simt
din ce în ce mai rău.

Aceste efecte ale poluării mediului sunt aspecte extrem de grave pentru planetă
şi întreg mediul înconjurător. Există însă măsuri de protecţie a mediului menite să
asigure o dezvoltare durabilă pentru generaţiile viitoare cu condiţia să fie aplicate.

2.2. Aplicabilitatea măsurilor de protecţie a mediului înconjurător

a) Diminuarea poluării prin emisiile de monoxid de carbon → poate fi obţinută prin

verificarea periodică a stării automobilelor, achiziţionarea vehiculelor electrice sau
hibride în locul celor clasice, cu motoare cu ardere internă, sau o măsură ce este la
îndemâna oricui - utilizarea mijloacelor de transport în comun.
b) Înlocuirea centralelor pe bază de cărbune → în locul vechilor centrale avem
acum centrale eoliene, solare sau staţii de cogenerare pe bază de deşeuri. Există de
asemenea şi o dezbatere aprinsă în legătură cu utilizarea sau nu a centralelor

4
 Nica Elena Laura Igienă

nucleare din cauza potenţialelor pericole pe care le prezintă (spre exemplu

scurgerile radioactive, exploziile sau alte asemenea situaţii care au contaminat
areale întregi pe perioade de cel puţin zeci de ani).
c) Utilizarea energiei solare → este o soluţie excelentă acum când radiaţiile
solare se află într-un vârf de maximă intensitate; putem stoca puterea lor prin
panouri solare, utilizând apoi energia stocată atât pentru uzul casnic cât şi pentru
uzul public.
d) Utilizarea energiei eoliene → construirea de turbine eoliene care să stocheze
energia eoliană şi pe care să o transforme în energie electrică reprezintă o
alternativă la clasicele centrale pe bază de cărbune. În Romania, numeroşi
antreprenori au început construirea de parcuri eoliene, însă sistarea mecanismului
de acordare a certificatelor verzi şi dificultăţile care apar atunci când doreşti
racordarea unui parc eolian la sistemul naţional de distribuţie, au descurajat
continuarea acestui gen de iniţiative.

Toate aceste măsuri de protecţie a mediului sunt doar câteva dintre soluţiile pe
care trebuie să le implementăm urgent. De altfel, cu cât conştientizăm mai repede şi
începem cu paşi mici să fim responsabili cu mediul înconjurător cu atât efectele
nocive se vor diminua.