Argument

Omul a evoluat continuu ca specie ajungând de la unelte făcute din piatră până la
mașini care ne ajută în viața de zi cu zi. Însă cu cât am evoluat mai mult, cu atât mai mult
am început să afectăm lucrurile din jurul nostru în special natura și temperatura care ne
înconjoară. Bineînțeles, schimbările climatice au existat înaintea existenței noastre când
planeta noastră încă se forma pe parcursul millioanelor de ani aceasta trecând de la o
atmosferă fierbinte la una temperată. În mare parte, mașinile făcute de noi fie că sunt
folosite pentru transport sau pentru fabricarea multor folosințe, elimină CO 2 într-o cantitate
foarte mare pe parcursul unui an integ acestea ajungând să distrugă stratul de ozon ce ne
protejează de razele UV. Chiar dacă am reușit să evoluăm și vrem în continuare să evoluăm
ca specie, trebuie în primul rând să avem grijă de planeta ce ne-a adus până în prezentul
înconjurat de technologie. (reformuleaza….deprecierea stratului de ozon, pe parcursul unui
an?.....)
 Motivul pentru care am ales  această temă a fost, în primul rând, de a mă educa în privința
acestui fenomen ( de a intelege acest fenomen si efectele pe termen lung asupra umanitatii
si a biodiversitatii) ….și de a aduce în atenția tuturor aceaste fenomene, ce nu sunt discutate
în general, într-un mod detaliat și de a-i educa cu speranța de a face o schimbare a
mentalității comune în privința încălzirii globale. (pe cine sa educi?) - reformuleaza
În lucrarea mea vă voi prezenta pe capitole, începând cu capitolul 1 ce va conține definiția
efectului de seră, cunoscut în întreagă lume ca “Încălzire globală”, schimbările climatice
de-a lungul timpului și cauzele încălzirii globale. În capitolul 2 o să prezint efectele acestui
fenomen care afectează oamenii animalele și plantele. În ultimul capitol va voi prezenta
situația actuală și dacă aceasta va fi mai bună sau mai rea, ținând cont de schimbările
societății pentru combaterea efectului de seră. 

Am zis că voi face eu argumentul, dacă nu reusești să reformulezi o să il fac eu la final,

după ce terminăm atestatul.
 Capitolul 1.
Tipuri de poluare ale atmosferei

1.1. Sursele de poluare ale atmosferei

Atmosfera reprezintă masa gazoasă ce se află în jurul planetei noastre care este formată
din mai multe straturi. Aceste straturi au densități diferite iar cel mai apropiat de sol este
stratul troposferic, altitudinea sa ajungând până la 17 kilometri la Ecuatorul planetei și până
la 7 kilometri la cei doi poli, aceasta adăpostind animalele, oamenii și plantele făcând-o una
dintre cele mai importante componente ale mediului. Tot în troposferă se formează
fenomenele meteorologice, aceasta fiind într-o mișcare permanentă. Aerul atmosferic este
alcătuit dintr-o serie de gaze în procente diferite: 78% azot, 21% oxigen, 1% argon iar în
procente mai mici se află dioxid de carbon,  bioxid de carbon, amoniac și vapori de apă.
Poluarea afectează multe zone ale Terrei în special atmosfera ce aduce schimbările
climatice care se manifestă în prezent iar în același timp poluarea este intensificată de
aceste schimbări climatice. Metanul și dioxidul de carbon contaminează aerul, aceasta
rezultând în creșterea temperaturii pe Pământ. Poluanții pot ajunge în atmosfera în mod
organizat prin instalarea unor guri de evacuare sau canale cunoscându-se astfel concentrația
acestora prin calcule și în mod neorganizat când poluanții ajung direct în atmosfera,
necunoscandu-se concentrația acestora. Sursele de poluare sunt clasificate în funcție de
criteriile acestuia:
 surse naturale și
 surse artificiale.

1.1.1. Sursele de poluare naturale

Aceste surse se află,  în mare parte, departe de zonele populate iar poluarea acestora
poate apărea în orice moment. Una dintre aceste surse naturale cunoscute de mulți oameni
sunt vulcanii ce produc pulberi solide, gaze și vapori ce conțin sulf. Acești agenți apar în
urma unei erupții când lava vulcanică este pulverizată în aer.
Furtunile de praf de asemenea sunt considerate  un fenomen natural poluant. Acestea
apar în urma cicloanelor sau uraganelor ce produc eroziunea solului. Din cauza circulației
extinse a aerului, pulberea cauzează poluare pe suprafețe mari. De asemenea ceața
reprezintă un alt fenomen poluant care este prezent adesea în zonele apropiate de mari și
oceane.
Printre alte surse de poluare naturale pot fi enumerate procesele de descompunere a
organismelor moarte, polenul, spori de mucegaiuri – aceștia având un caracter alergizant,
praful cosmic - având un caracter radioactiv, incendiile ce sunt provocate de perioadele
secetoase etc.

1.1.2. Sursele de poluare artificiale

Poluarea artificială, cunoscută și sub numele de poluare antropică, provine din
numeroase surse ce ajută omul această fiind cea mai dăunătoare pentru atmosferă fiind
trimisă în ea poluanți  într-o cantitate mare.  Aceste surse sunt :
a) Industriile: acestea pe lângă atmosferă, poluează și alte medii provocând daune
oamenilor, plantelor și animalelor prin folosirea combustibililor fosili și a
cărbunilor. De asemenea se produc și deșeuri ce conțin substanțe toxice care duc la
creșterea cantității de metan.
b) Transporturile: acestea emit o serie de poluanți ce provin din arderea
combustibililor. Agenții poluanți au diferite influențe asupra mediului și sănătății
oamenilor. Oxidul de carbon se combină cu hemoglobina provocând astfel
amețeală, astenie, tulburări de vedere, asfixie etc.
c) Agricultura: aceasta afectează prin folosirea pesticidelor, zootehnie (dejecții ale
animalelor) și creearea gunoiului de grajd ce rezultă metan.
d) Gospodăriile: acestea sunt utilizate zilnic prin încălzirea locuințelor cu lemne care
consumă resurse ale naturii.
Figura 1. Sursele de poluare
 Capitolul 2.
Încălzirea globală sau ”Efectul de seră”

2.1. Ce este Încălzirea Globală numită și “efectul de seră”?

Încălzirea globală, sau efectul de seră, reprezintă fenomenul de creștere a
temperaturilor înregistrate în atmosferă în apropierea stratului terestru. Acest fenomen a
început să crească după anii ’60 în urma creșterii concentrației gazelor cu effect de seră
provenite din industriile massive prin arderea cărbunilor, uleiurilor, a gazelor naturale și a
tăierii pădurilor într-o cantitate mare. Modelele climatice concluzionate de specialiștii în
domeniu au estimat că încălzirea climei globale va crește 1,1 – 6,4 oC până în secolul 21.
Estimările variază deoarece nu se poate determina evoluția emisiilor de gaze ce cauzează
efectul de seră. Efectul de seră este format când razele UV pătrund în atmosferă însă când
aceasta este reflectată de suprafață nu poate scapă înapoi în spațiu. Excesul de căldură a
făcut ca temperatua medie globală să crească peste timp, altfel cunoscut sub numele de
încălzire globală.

2.2. Schimbările climatice de-a lungul timpului

Clima reprezintă modul pe termen lung al vremii dintr-o anumită zonă. Vremea se poate
schimba de la oră la oră, zi după zi sau chiar de la an la an. Însă după perioade mai mari de
30 de ani se poate observa o schimbare a vremii. Spre exemplu, un deșert poate avea o
săptămână ploioasă dar pe un termen lung aceasta primește foarte puține precipitații, având
un climat uscat. Deoarece clima este în mare parte constantă, plantele și animalele se pot
adapta la ele. Urșii polari s-au adaptat pentru a se menține cald în climatele polare iar
cactușii au evoluat pentru a-și păstra apa în climatele uscate.

Clima Pământului s-a schimbat de multe ori de-a lungul timpului. Cercetătorii au descoperit
fosile din perioada Cretacic iar aceștia au aflat că Pământul era mult mai cald decât este
astăzi. Plantele și animalele fosilizate care trăiesc în mod normal în medii calde au fost
găsite la latitudini mult mai mari. De exemplu, copacii Artocarpus altilis găsiți acum pe
insulele tropicale, au crescut până în Groenlanda, în nord.

Pământul a trecut de asemenea prin câteva ere glaciare majore. În aceaste perioade
temperatura Pământului a scăzut, determinând o expansiune a straturilor de gheață și a
ghețarilor. Cea mai recentă epocă a început în urmă cu aproximativ 20.000 de ani. După
2.000 de ani calotele glaciare au început să se retragă.

Fig. 2 Comparaţie între aria ocupată de calotele glaciare în emisfera nordică în present și acum
21000 de ani

Fig. 3 Schimbările climatice 2000-2021

În prezent impactul schimbărilor climatice se reflectă în diminuarea resurselor de apă,
reducerea calotelor glaciare, creșterea nivelului oceanelor, creșterea temperaturii medii,
modificarea ciclului hidrologic, modificări în desfășurarea anotimpurilor, reducerea
biodiversității și creșterea intensității și a frecvenței fenomenelor climatice extreme.

2.3. Ce cauzează Încălzirea Globală

Încălzirea globală reprezintă un aspect al schimbărilor climatice, referindu-se la creșterea
pe termen lung a temperaturilor planetei. Aceasta este cauzată de mărirea concentrațiilor de
gaze cu efect de seră în atmosferă, în principal creată din activitățile umane cum ar fi
arderea combustibilor fosili și agricultură.

Arderea combustibililor, precum cărbunele, ne oferă electricitate sau combustibil pentru

mașini acestea rezultând dioxid de carbon ce este eliberat în atmosferă. Australia produce
cel mai mult dioxid de carbon din toată lumea unde nivelul de CO2 pe persoană este
aproape dublu față de media altor țări dezvoltate. Generarea de energie electrică este
principala cauză a poluării cu carbon în Australia deoarece 73% din electricitate provine
din arderea cărbunelui și 13% provine din arderea gazului. Restul provin din surse
regenerabile de energie precum hidrocentrale, eoliane și panouri solare.

În America, metanul reprezintă 7,9% din toate emisiile. Sursele majore includ gropile de
gunoi, sisteme de gaze naturale și exploatarea cărbunelui. Agricultura contribuie cu 6 până
la 7% din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera unde metanul este găsit în gunoiul de
grajd (7%) și în fermentația enterică (20%) aceasta fiind principala sursă de producție a
CH4. De obicei, proporția de dioxid de carbon este de două până la trei ori mai mare decât
cea a metanului. Chiar dacă o cantitate mare de CO2 se reduce la CH4, aproximativ 0.5 m3
până la 1 m3 de gaz este eliberat prin fermentație în fiecare zi. Potrivit Grupului
Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, metanul este de peste 20 de ori mai
eficient decât CO2 în captarea căldurii în atmosferă; aceasta crescând în ultimele două
secole cu 143%.
 Capitolul 3.
Efectele încălzirii globale

3.1. Efecte asupra oamenilor

Schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare pentru sănătate iar Grupul
Interguvernamental pentru Schimbări Climatice a concluzionat că, pentru a preveni efectele
catastrofale, lumea trebuie să limiteze creșterea temperaturii la 1,5 oC. Nimeni nu este ferit
de aceste riscuri însă cei care suferă cel mai mult aceste schimbări sunt persoanele care
contribuie cel mai puțin la cauzele încălzirii climei și care sunt mai puțin capabile să se
protejeze pe ei înșiși. Criza climatică amenință să anuleze ultimii cincizeci de ani de
progres în dezvoltare a domeniului sănătății și a reducerii sărăciei.
 
Schimbările climatice au deja un impact asupra sănătății în multe moduri, inclusiv prin
îmbolnăviri și decese din cauza evenimentelor meteorologice extreme din ce în ce mai
frecvente cum ar fi furtuni, inundații, valuri de căldură etc. De asemenea schimbările
climatice agravează multe boli și ajută dăunătorii și agenții patogeni să se răspândească în
diferite regiuni. Persoanele mai vulnerabile precum bătrânii, cei săraci, cei cu afecțiuni de
sanatate și copiii sunt expuși unui risc crescut de efecte asupra sănătății legate de climă.
 
Exemple de riscuri pentru sănătatea publică:

a) Calitatea slabă a aerului și căldura extremă crește complicațiile cauzate de afecțiuni

cardiace și respiratorii precum astmul; iar pe măsură ce temperaturile vor crește vor
există mai multe decese și boli legate de căldură.
b) Riscul de incendii amenințând direct viețile oamenilor, provocând o poluare severă
a aerului în zone mari.
c) Creșterea intensității și frecvenței ploilor abundente rezultând inundații ce pot
transmite bacterii sau boli ce pot contamina apa potabilă cu apa uzată.
3.2. Efecte asupra plantelor și animalelor
Speciile de plante și animale trebuie să se adapteze la temperaturi ce cresc rapid, făcând
față și altor probleme cauzate de om cum ar fi poluarea, ocuparea habitatului etc. Aceste
efecte afectează în mare măsură rezistență multor specii și ecosisteme. S-au observant
schimbări notabile la specii în ultimii 30-40 de ani, în timp ce temperatura globală a crescut
cu aproximativ 0,5 oC.

Pe  măsură ce globul se încălzește, speciile își extend raza de acțiune spre nord deoarece
habitatele din aceste zone s-au încălzit suficient pentru a permite răspândirea. Migrarea
speciilor este totuși frecvent încetinită de stresuri provocate de om; astfel populațiile trebuie
să navigheze peste sau în jurul zonelor urbane. Speciile din apropierea polului și din
apropierea vârfurilor munților nu vor avea habitate în care să se poată dispersa pe măsură
ce habitatul lor se încălzește. Aceste specii vor fi stresate de schimbarea mediului în care se
află dar și de alte specii ce se mută în habitatele lor.

Fig. 4 Pika – Specie pe cale de dispariție

Acidificarea progresivă a oceanelor din cauza creșterii dioxidului de carbon din atmosferă
va avea un impact negative asupra organismelor marine care formează cochilii și asupra
speciilor dependente de acestea. Până în 2100, pH-ul oceanului este foarte posibil să fie mai
scăzut decât în ultimii 20 de milioane de ani.
 
Speciile de asemenea își modifică “ceasul”; spre exemplu, broaștele se reproduc mai
devreme, florile de cireș înfloresc mai devreme iar frunzele cad mai târziu. Aproximativ
115 de specii au prezentat schimbări semnificative în locații de pe tot globul în ultimii 30
de ani. În fiecare deceniu speciile încep activitatea mai devreme cu 5 zile.
 
Speciile dispărute sunt cele care nu s-au putut deplasa într-o altă locație pe măsură ce
temperatura crește din cauza incapacității de a-l accesa sau habitatul nu avea spațiu
suficient pentru specii. Fără asistență umană, probabilitatea ca aceste specii să dispară este
destul de mare.
 Capitolul 4.
Sustenabilitatea mediului înconjurător

4.1. Situația actuală – Un semnal de alarmă

Sustenibilitatea sau dezvoltarea durabilă a fost prima dată definită de Organizația
Națiunilor Unite ca fiind capacitatea de a exista și de a dezvolta fără a epuiza resursele
naturale presupunând satisfacerea tuturor nevoilor din prezent ale omenirii fără a
compromite resursele destinate următoarelor generații.

Chiar dacă politicile europene în domeniul mediului și al climei au contribuit la

îmbunătățirea condițiilor în ultimele decenii, Europa nu a înregistrat suficiente progrese iar
perspectiva pentru mediu în următorul deceniu nu este una pozitivă, potrivit raportului
„Mediul european - situația actuală și perspective 2020 (SOER 2020)”.

SOER 2020 reprezintă cea mai mare evaluare cuprinzătoare de mediu realizată vreodată în
Europa. Această ne prezintă o poziție clară în care se află continentul în contextul
îndeplinirii cerințelor politice pentru 2020 și 2030, precum și a aspirațiilor pe termen lung
pentru 2050 în vederea orientării către un viitor cu un volum scăzut de emisii de dioxid de
carbon. Se pot observa semne de progres în combaterea poluării aerului și a apei,
introducându-se astfel și politici noi pentru combaterea deșeurilor și pentru sprijinarea
adaptării la schimbările climatice, a bioeconomiei și a economiei circulare.

„Mediul european se află într-un punct critic. Avem o oportunitate mică în următorul
deceniu pentru a extinde măsurile de protecție a naturii, a reduce impactul schimbărilor
climatice și de a diminua radical consumul nostru de resurse naturale. Evaluarea noastră
relevă faptul că schimbările graduale au generat progrese în anumite domenii, însă clar
insuficiente pentru îndeplinirea obiectivelor noastre pe termen lung. Dispunem deja de
cunoștințele, tehnologiile și instrumentele care se impun pentru a face ca sistemele-cheie de
producție și consum, cum ar fi alimentația, mobilitatea și energia, să devină sustenabile.
Bunăstarea și prosperitatea noastră în viitor depind de aceasta și de capacitatea noastră de a
beneficia de acțiuni la nivelul întregii societăți pentru a aduce schimbarea și a crea un viitor
mai bun”, a declarat directorul executiv al AEM, Hans Bruyninckx.

Atingerea obiectivelor Europei va necesita o punere mai bună în aplicare și coordonare la

nivelul politicilor actuale. Se vor impune de asemenea acțiuni politice suplimentare în
scopul realizării schimbărilor fundamentale la nivelul sistemelor-cheie de producție și
consum cum ar fi energia, mobilitatea și alimentația ce stau la baza stilurilor noastre de
viață modern și care generează un impact substanțial asupra mediului.
Tendințele în materie de mediu la nivel European nu s-au îmbunătățit de la data ultimului
raport al AEM privind starea mediului din 2015. Deși majoritatea obiectivelor pentru anul
2020 nu vor fi realizate, mai ales cele legate de biodiversitate, există încă șanse pentru a
atinge obiectivele pe termen mai lung pentru anii 2030 și 2050. Europa a înregistrat
progrese mari din punct de vedere a utilizării eficiente a resurselor și a economiei circulare.
Tendințele recente evidențiază însă o încetinire a progresului înregistrat în domenii precum
reducerea emisiilor industriale, reducerea deșeurilor generate, reducerea emisiilor de gaze
cu effect de seră, creșterea eficienței energetice și ponderea energiei regenerabile.

Conservarea și protecția biodiversității la nivel European este în continuare cel mai mare
domeniu în care nivelul progresului este descurajator. Doar două obiective  ar putea fi
îndeplinite din treisprezece acestea fiind desemnarea ariilor protejate terestre și marine.
Impactul schimbărilor climatice și a poluării atmosferice asupra mediului și a sănătății
umane reprezintă și ele în continuare motive de îngrijorare. Pulberile în suspensie ajung să
provoace aproximativ 400,000 de cazuri de deces prematur la nivel european.

Fig. 5 Tendințe și proiecții ale emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul UE-28, 1990-2050

4.2. Impactul unei societați sustenabile asupra efectului de seră

Sustenibilitatea se bazează pe trei piloni principali: mediu, economie și societate:
a) Mediu: acest pilon se concentrează pe protejarea ecosistemului și pe reducerea
poluării.
 b) Economie : acest pilon promovează practicile de comerț echitabil, încurajând
companiile să dezvolte produse ecologice, având o creștere economică fară a
sacrifica mediul.
c) Societate : acest pilon are ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață pentru omenire.
O societate sustenabilă trebuie să fie durabilă din punct de vedere energetic, ecologic și
social,  să aibă resurse durabile și să fie sustenabil din punct de vedere fiscal. Printr-o
societate durabilă, viata se susține prin energie regenerabilă precum energia solară și
eoliană iar daunele asupra mediului se pot minimiza și  prin reducerea emisiilor de gaze cu
effect de seră, a deteriorării terenurilor și a resurselor de apă.

Alte metode de a forma o societate sustenabilă presupune: utilizarea transportului public

efficient, disponibil pe scară largă, folosirea bunurilor de lungă durata, reutilizabile, un
sistem efficient de reciclare,  utilizarea tehnicilor agricole mai eficiente, un consum redus
cu deșeuri reduse etc.

Capitolul 5.
Concluzii finale

Bibliografie
https://www.ecomagazin.ro/incalzirea-globala-cauze-si-efecte/
https://stratos.ro/poluarea-atmosferei-surse-metode-de-protectie-si-solutii-pentru-cetateni-
si-companii/
https://climate.nasa.gov/vital-signs/global-temperature/
http://www.clima.md/files/CercetareSC/Publicatii/Mediul%20Ambiant%20nr
%203%20Iunie%202005%20Copacinschi%20et%20al.pdf
http://www.anpm.ro/schimbari-climatice
https://education.nationalgeographic.org/resource/earths-changing-climate
https://www.scientia.ro/univers/40-terra/1528-schimbarile-climatice-si-efectul-lor-asupra-
gazelor-de-sera.html
https://www.wwf.org.au/what-we-do/climate/causes-of-global-warming
https://extension.psu.edu/carbon-methane-emissions-and-the-dairy-cow
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/climate-change-and-health
https://www.climate.gov/news-features/climate-qa/how-will-global-warming-harm-human-
health-and-well-being
https://fsi.stanford.edu/news/the_effect_of_global_warming_on_animals_and_plants_the_fi
ndings_of_fourth_assesssment_report_20070801
https://www.eea.europa.eu/ro/highlights/starea-mediului-in-europa-2020