Efectul de sera

Temperatura medie a aerului in apropierea suprafetei Pamantului a crescut in ultimul secol cu aproximativ 0,7 grade Celsius. Expertii ce studiaza evolutia climei afirma ca cea mai mare parte a cresterii temperaturii medii in a doua jumatate a secolului XX-lea se datoreaza probabil cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera, de provenienta antropica, iar fenomenele naturale precum variatiile solare si vulcanismul au avut un efect de incalzire pana in anii 1950. Indiferent care sunt cauzele, cert este ca incalzirea globala are loc cu adevarat.

Ce este efectul de sera? Acesta este un fenomen natural prin care o parte a radiatiei terestre in infrarosu este retinuta de atmosfera terestra. Efectul de sera este cauzat de cantitatile de dioxid de carbon si a altor substante, ce se acumuleaza in straturi formand o plapuma. Aceste substante dau posibilitate razelor ultra violete sa treaca foarte usor, ajungand la suprafata solului, transformandu-se in energie termica, iar aceasta energie trecand mult mai greu inapoi, formand efectul de sera. Gazele lasa lumina sa patrunda, insa nu permite caldurii sa scape, precum geamurile de sticla dintr-o sera. Datorita acestui sistem, efectul de sera este benefic, asigurand incalzirea suficienta a Pamantului pentru a permite dezvoltarea plantelor si a vietii. Insa in cantitati prea mari, aceste elementele responsabile pentru efectul de sera vor duce la o crestere a temperaturii. Ce elemente sunt responsabile pentru efectul de sera? Principalele elemente care produc efectul de sera sunt: vaporii de apa, dioxidul de carbon, metanul si ozonul. De asemenea mai sunt responsabile si alte elemente, insa cu o pondere mai mica, precum: protoxidul de azot, hidrofluorocarburile, perfluorocarburile si fluorura de sulf. Fenomene sinergice Vulcanismul este un factor a carui importanta a fost subestimata pana recent si contribuie la incalzirea globala, producand gaze cu efect de sera, in general CO2, continute in magma. Cenusa vulcanica contine si aerosoli sulfurosi care obtureaza radiatia solara. Efectul antropic Este adevarat ca si omul a ajutat la accelerarea incalzirii globale, insa chiar atat de mult precum auzim in massmedia? Activitatile oamenilor au dus la cresterea emisiilor de CO2 datorita defrisarilor si emisiilor de dioxid de carbon ca urmare a arderii combustibililor fosili. Emisiile de metan, ca urmare a activitatilor agricole (cresterea vacilor si cultivarea orezului), emisiile de N2O ca urmare a folosirii ingrasemintelor chimice si a arderii combustibililor fosili. Tot datorita omului sunt si emisiile de compusi halogenati, prin utilizarea freonilor in instalatiile frigorifice. Acelasi efect este provocat si de instalatiile pentru stingerea incendiilor, sau ca agent de propulsie in sprayuri. Dioxidul de carbon este o hrana pentru plante, insa cand acesta este in exces, devine poluator. Actualmente cantitatea dioxidului de carbon este de 0,03 %. Presupunand ca aceasta cantitate va fi dublata, temperatura globului pamantesc poate sa creasca cu 1,3 3 grade Celsius. Insa dioxidul de carbon, CO2, nu este cel mai important factor pentru efectul de sera. Vaporii din apa (H2O) si metanul (CH4), iesit din fermentarea materiilor organice, contribuie chiar mai mult la retinerea radiatiilor infrarosii. CH4 este eliberat de micile miscari tectonice ale oceanelor si de animale. Contributia omului la incalzirea globala Diverse teorii care confirma cresterea temperaturii cauzata de poluare se rotesc in jurul unor slabe certitudini, cateva aproximari si o multime de fabulatii venite in serviciul unei singure ideologii: ecologia care salveaza planeta. Insa si omul produce CO2 incontinuu, inclusiv atunci cand respira.

Schimbarile climatice ale Pamantului sunt cunoscute geologilor. Aceste schimbari sunt ciclice si aleatorii. Unii cercetatori sustin ca omul nu afecteaza semnificativ mediul, iar cauzele ar fi naturale si normale. Doctrina incalzirii globale Aceasta doctrina presupune purificarea societatii umane de pacatul degradarii mediului inconjurator si este propovaduita de fanatici si de o clasa clericala intoleranta, in special in randul elitelor urbane din tarile dezvoltate. Pilmer a scris 6 carti si 60 de lucrari academice pe subiectul incalzirii globale: Heaven and Earth Global Warming: The Missing Science. Efectele benefice ale incalzirii globale Peste tot se discuta despre partile negative ale incalzirii globale. Insa exista si avantaje. Perioadele de incalzire globala au reprezentat pentru oameni epoci de abundenta, cand civilizatiile au facut salturi uriase. In schimb, epocile glaciare au reprezentat timpuri in care dezvoltarea umana s-a incetinit sau chiar a regresat. Geologul australian Plimer spune ca incalzirea globala este un fenomen pe care oamenii ar trebui sa-l imbratiseze ca un prevestitor al vremurilor bune care vor veni. Efectele negative ale incalzirii globale Se enumera o serie de efecte negative precum disparitia unor specii, desertificarea, topirea ghetarilor si cresterea nivelului marilor si oceanelor. Un alt efect negativ al incalzirii globale sunt taxele eco, care le platesti la orice. Pentru emisiile de CO2, pentru pungile de plastic mai scumpe decat cele obisnuite si pentru multe alte produse unde este mentionata suma care se duce catre ecologisti. Nu sunt schimbarile climatice normale?

Temperatura globala si concentratia de dioxid de carbon au fluctuat de-a lungul timpului, formand cicluri de sute de mii de ani, schimband periodic clima Pamantului. Chiar si pozitia Pamantului fata de Soare variaza. Ca rezultat, au aparut si au trecut erele glaciare. In ultimele sute de ani, emisiile de gaze cu efect de sera au fost in mod natural absorbite. Ca rezultat, temperatura a fost destul de stabila. Aceasta stabilitate a permis civilizatiei umane sa traiasca intr-un climat constant. Trebuie sa se ajunga la o concluzie certa privind impactul omului asupra mediului. Poluarea trebuie intradevar diminuata. Nimanui nu i-ar place sa faca un picnic la iarba verde inconjurat de sticle si gunoaie. Insa nu trebuie sa confundam poluarea cu incalzirea globala. Morala ecologistilor este ca noi toti trebuie sa ne schimbam modul de viata pentru a combate moartea programata a planetei sale. Un scenariu apocaliptic, poate exagerat uneori de ecologisti. Ei sustin ca este o datorie morala fata de generatiile viitoare, care, altfel, vor fi condamnate sa traiasca intr-un infern. Oamenii vor trebui sa consume mai putina energie, sa schimbe confortul autoturismului personal cu disconfortul transportului in comun, va trebui sa renunte la aerul conditionat, si mai ales, va trebui sa plateasca taxele ecologice pentru alimentele obisnuite. Soarele Cel mai mare factor de care depind schimbarile climatice este Soarele, cea mai importanta energie pentru Pamant. Activitatea solara variaza considerabil. Eruptiile solare, acele explozii uriase de energie care apar cateodata la suprafata Soarelui, sunt cauzate de schimbari majore si rapide pe care le sufera campurile magnetice solare. Efectul este ca energia magnetica pana atunci constransa intr-o zona mica explodeaza, eliberand o ploaie de particule.

Aceste explozii uriase de energie sunt echivalente cu eruptia simultana a 10 milioane de vulcani, producand efecte si la distante mari precum cea dintre Soare si Pamant. Eruptiile solare au luat in ultimii ani o amploare fara precedent, undele magnetice perturband aparatele electronice si comunicatiile prin satelit si producand valuri de caldura. Profesorul Sami Solanki, de la Institutul Max-Plank pentru studierea sistemului solar a spus ca de 8.000 de ani nu a mai fost o activitate atat de intensa, fiind de parere ca aceasta activitate solara deosebit de puternica va mai dura cativa ani, inainte sa Soarele sa se linisteasca. Datorita Soarelui viata a aparut pe Pamant si tot el este responsabil pentru modificarile climatice. Tot Soarele este cel ce a stat ca simbol al Divinitatii incepand cu cele mai vechi religii si tot el va fi cel care va sfarsi viata pe Pamant.

I. Introducere Ploaia acid este o form de poluare att a aerului ct i a apei n care acizii din aer, produi de uzine de producere a energiei electrice i alte surse, cad pe Pmnt n diferite regiuni. Aciunea corosiv a ploii acide provoac pagube incomensurabile mediului inconjurtor. Problema ncepe cu producerea dioxidului de sulf i a oxizilor de azot produi prin arderea combustibilului fosil (crbune, gaz natural i petrol). Dioxidul de sulf i oxizii de azot reacioneaz cu apa, i alte substane chimice din aer, pentru a forma acidul sulfuric, acidul azotat i ali poluani. Aceti acizi poluani ajung pn n atmosfer, unde cltoresc sute de kilometri, i, n cele din urm, se ntorc pe pmnt sub form de ploaie, zpad sau cea. Urmri ale ploii acide pot fi observate mai ales n estul Americii de Nord, n Europa, n Japonia, China i Sud-Estul Asiei. Ploaia acid ndeprteaz substanele nutritive din pmnt, ncetinete dezvoltarea copacilor i transform lacurile ntr-un mediu care nu poate ntreine viaa. n orae, acizii poluanii corodeaz aproape tot ce intr n contact cu ei, accelernd acest proces asupra structurilor cum ar fi blocuri i statui. Acizii n combinaie cu alte substane chimice formeaz praful de fum urban care atac plmnii, cauznd boli i decedri premature. II. Formarea ploii acide Procesul care duce la formarea ploii acide ncepe cu arderea combustibililor fosili. Arderea este o reacie chimic n care oxigenul din aer se combin cu carbon, azot, sulf i alte elemente chimice din substana care este ars. Noii compui formai sunt gaze numite oxizi. Cnd sulful i azotul sunt prezeni n combustibil, din reacia lor cu oxigenul rezult dioxid de sulf i diferii compui de oxid de azot. Oxizii de azot ajung n atmosfer de la mai multe surse, primul loc fiind deinut de motoarele vehiculelor. Uneori acizii poluani apar ca particule uscate i ca gase care pot atinge solul fr ajutorul apei. Cnd aceti acizi uscai sunt splai de ploaie, combinnduse cu aceasta, formeaz o soluie cu aciune mult mai coroziv. Combinaia dintre ploaie acid i acizi uscai este cunoscut sub numele de depunere de acid. III. Efecte ale ploii acide Acizii din ploaia acid reacioneaz chimic cu orice obiect cu care intr n contact. Acizii sunt substane chimice corozive ce reacioneaz prin punere n comun de atomi de hidrogen. Aciditatea unei substane provine din abundena de atomi de hidrogen liberi n momentul n care substana este dizolvat n ap. Aciditatea este msurat pe scara pH cu valori de la 0 la 14. Substanele acidice au numere pH de la 1 la 6 cu ct este mai mic numrul cu att substana este mai puternic i mai coroziv.

a) Asupra copacilor Prin ndeprtarea substanelor nutritive din sol, ploaia acid ncetinete creterea plantelor, dar mai ales a copacilor. De asemenea, atac copacii intr-un mod mai aparte prin producerea unor guri n depozitele de amidon ale frunzelor, rezultnd pete moarte, maronii. Dac se formeaz mai multe astfel de pete, un copac i pierde abilitatea de a produce hran prin fotosintez. De asemenea, organismele pot infecta copacul prin frunzele rnite. Odat slbii, copacii sunt mai vulnerabili la ali posibili factori cum sunt infestarea cu insecte, temperaturi sczute sau secet. b) Asupra suprafeelor de ap Ploaia acid cade, de asemenea, i n ruri, lacuri si mlatini. Acolo unde este zpad iarna, apele locale cresc dintr-o dat mai acidice n momentul n care zpada se topete primvara.. Marea majoritate a apelor naturale sunt aproape de neutrul chimic, nici acidice, nici alkaline: pH-ul lor este undeva ntre 6 i 8. n Munii Adirondack din SUA, o ptrime din lacuri i iazuri sunt acidice, i multe dintre ele i-au pierdut deja petii. Toate rurile majore ale Norvegiei au fost scuturate de ploaia acid, reducnd drastic populaia de somon i pstrv. c) Asupra structurilor construite de om Ploaia acid i depoziia de acid uscat stric cldiri, statui, automobile i alte structuri obinute din piatr, metal sau orice alt material expus pentru o perioad ndelungat de timp la capriciile vremii. Paguba coroziv poate fi foarte scump, iar n oraele cu cldiri istorice, tragic. Att Parthenon-ul din Atena, Grecia, ct i Taj Mahal-ul din Agra, India se deterioreaz datorit ploii acide.

IV. Eforturile de a controla ploaia acid Cea mai bun metod mpotriva ploii acide este prin reducerea cantitii de dioxid de sulf i a oxizilor de azot emanai de centrale, de autovehiculele motorizate i de fabrici. Cea mai simpl metod de a reduce din aceste emanaii este folosirea n cantiti mai mici a energiei provenit din combustibilii fosili. Fiecare, personal, poate ajuta. De fiecare dat cnd un consumator cumpr un dispozitiv de micorare a energiei, adaug izolare la cas sau ia autobuzul pn la serviciu, automat el/ea conserv energie i ca urmare lupt mpotriva ploii acide.

Degradarea stratului de ozon

Rezumat: Degradarea stratului de ozon a fost observat n urma cercetrilor de dup 1963 cnd s-a constatat c iarna i primvara se formeaz goluri n stratul de ozon n Arctica i Antarctica, cantitatea de ozon putnd scdea uneori cu 30-40% din total. n acelai timp i eficiena la reinere a razelor ultraviolete-B scade simitor. Cuvinte cheie: strat de ozon, radiatie ultravioleta, "gaura de ozon", degradare, mediu, schimbare globala, efect de sera. Ozonul este unul dintre cele mai importante gaze care vine n ajutorul vieii. Pmntul este nconjurat de un strat de ozon care se afla n mod natural n stratosfer la o altitudine foarte mare, ntre 15-40 km. Ozonul joaca un rol major n reglarea regimului termic din stratosfer deoarece volumul de vapori de ap din strat este foarte redus. Temperatura creste odat cu concentraia ozonului. Degradarea stratului de ozon. Msurtorile au anunat c distrugerea stratului de ozon este mult mai pronunat la Polul Sud dect la Polul Nord. Oamenii de tiina au oferit urmtoarea explicaie: iarna, n stratosfer, temperatura este mult mai sczut la Polul Sud i dureaz un timp mai ndelungat, deoarece vrtejurile de aici, create n lunile de iarna, sunt mai stabile i mai puternice dect cele de la Polul Nord. Vara, curenii de aer din stratosfer deplaseaz spre poli cea mai mare parte din ozonul format n zonele ecuatoriale (nepoluate, n general) astfel c parial concentraia de ozon la poli se reface, dar rmne sczut n medie, la nivel global

Fig. 1 - Distrugerea stratului de ozon Descoperirea gurii de ozon. Ozonul din atmosfer a fost msurat sistematic din 1920 i ncepnd cu anul 1974, mai muli oameni de tiin, dintre care amintim pe Molina si Rowland, au artat c la Polul Sud i mai puin la Polul Nord a aprut o gaur n stratul de ozon sub influena CFC-urilor.Gaura din stratul de ozon este adesea confundat cu problema nclzirii globale. Dei ntre ele exista o anumita legtur, pentru c ozonul are contribuia sa la efectul de sera, "gaura de ozon" constituie o problema separat i o dovada n plus a efectelor nefaste ale activitii omului asupra mediului care i-a dat natere. Termenul de gaur de ozon desemneaz fenomenul de rarefiere a stratului de ozon stratosferic deasupra Antarcticii. Cauze ale degradrii stratului de ozon: Cauze naturale (o specie de nori existent la poli ce poarta numele de PSC (Polar Stratospheric Clouds) si au

proprietatea de a oferi o suprafaa catalitic ideal pentru descompunerea CFC-urilor, eliberndu-se astfel clor care are proprietatea de a rezista n atmosfer de la 20 la 120 de ani, fiecare atom al su putnd distruge sute de mii de molecule de ozon ); Cauze antropice, care intervin cu ponderea cea mai mare. Principalii vinovai sunt clorofluorocarbonii (aa numitele CFC-uri) i a alte chimicale industriale precum halonii sau bromura de metil. Aceste produse mai sunt nc folosite la instalaiile de climatizare, fabricarea produselor cosmetice, presurizarea substanelor lichide n butelii metalice (spray-uri), ca agent de rcire al frigiderelor i congelatoarelor, sau pentru stingerea incendiilor, la prepararea maselor plastice expandate, ca solveni industriali etc. Bromura de metil s-a folosit zeci de ani la dezinfecia materiilor prime destinate exportului, precum i a terenurilor destinate anumitor culturi. Distrugerea ozonului a devenit o problema economica i politic foarte controversat, dar si o problema tiinifica complexa. Surse de ageni care afecteaz stratul de ozon sunt nc de domeniul lucrurilor nesigure, insa CFC este cu sigurana una dintre acele substane care sunt dovedite ca afectnd stratul de ozon. Modele tiinifice de atmosfer sunt construite ca s ajute oamenii de tiin s caute ali factori in distrugerea ozonului, evaluarea importantei lor si prevenirea a ceea ce s-ar putea ntmpla in viitor. Impactul asupra mediului: 1.Impactul asupra mediului datorat degradrii stratului de ozon Asupra oamenilor : n privina sntii umane trebuie menionate maladii ale ochilor, ale pielii (cancerul pielii, n special mai intens la cei cu pielea de culoare mai nchis) i maladii infecioase, prin creterea incidenei acestora. Expunerea omului la concentraii mari de ozon poate produce efecte nefaste asupra sistemului respirator i poate duce la scderea funciei plmnilor. Simptomele observate pe durata producerii de smog sunt tuse, dureri n piept, dificulti de respiraie, dureri de cap i iritaii ale ochilor. Asupra plantelor (toate speciile afectate la acelasi nivel): Expunerea ecosistemelor i a culturilor agricole la ozon are drept efect afectarea vizibil a frunzelor i diminuarea recoltei i a cantitii de semine produse. Efecte nefaste asupra vegetaiei se pot observa la concentraii relativ sczute de ozon, care se nregistreaz n mod frecvent n Europa. Asupra ecosistemelor acvatice : Acestea, sub influena ozonului, sunt prejudiciate prin dereglarea strategiilor de adaptare (orientare, mobilitate), funciilor psihologice (reacii de fotosintez i enzimatice), dezvoltarea anormal a organismelor marine (peti tineri, larve), cu consecine n reducerea produciei de biomas, respectiv de hran uman. 2.Impactul asupra mediului datorat ozonului n timpul caniculei din timpul verii, toat lumea ncearc, n primul rnd, s se fereasc de radiaiile solare, ns foarte puini tiu c un pericol la fel de mare pentru sntate l reprezint i ozonul. La altitudine mare, ozonul are un efect benefic deoarece acioneaz ca un ecran protector mpotriva radiaiilor solare ultraviolete. La nivelul solului din marile orae, smogul rezultat din poluare se transform in ozon, care este periculos pentru plmni. Msuri de refacere a stratului de ozon in Romania: Romnia a fcut progrese in implementarea regimului juridic al ozonului, prin: continuarea dezvoltrii cadrului legislativ si instituional necesar aplicrii regimului ozonului; implementarea transferului de tehnologie nepoluant care au condus la eliminarea a 1069 de tone, consum anual la utilizatorii industriali de substane care epuizeaz stratul de ozon; instituirea controlului comerului cu aceste substane (prin obligativitatea obinerii acordului de mediu pentru importul/exportul de substane care epuizeaz stratul de ozon; introducerea unor restricii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon. Omenirea prin activitile ei contribuie la creterea cantitii de gaze din atmosfer, contribuind astfel la nclzirea Pmntului distrugnd stratul de ozon, acel component atmosferic care protejeaz planeta de radiaiile ultraviolete.