Efectul de seră

Fenomenul schimbărilor climatice reprezintă cea

mai importantă problemă de mediu conform unei anchete din
2000 organizată de UNEP, fiind denumit în mod generic ale
încălzire globală, reprezintă unul dintre cele mai fierbinţi teme
ştiinţei contemporane şi nu numai, dacă ne gândim la
controversele politice generate de consecinţele potenţiale
imense în plan economic şi social.
 Încălzirea globală este
fenomenul de creștere continuă a
temperaturilor medii înregistrate ale
atmosferei în imediata apropiere a
solului, precum și a apei oceanelor,
constatată în ultimele două secole, dar
mai ales în ultimele decenii.
Fenomene de încălzire globală au
existat dintotdeauna în istoria
Pământului, ele fiind asociate cu
fenomenul cosmic de maximum solar,
acestea alternând cu mici glaciațiuni
terestre asociate cu fenomenul de
minimum solar.
 Efectul de seră este procesul de încălzire a
unei planete din cauza radiației reflectate de
aceasta, care, în condițiile prezenței unor gaze
cu efect de seră în atmosferă, o parte
semnificativă a radiației va fi reflectată înapoi
spre suprafață.
Acest fenomen a fost descoperit de Joseph
Fourier în 1824.
Termenul de „efect de seră” este folosit
cel mai adesea în vorbirea curentă pentru a
evidenția contribuția unor anumite gaze emise
natural sau artificial la încălzirea atmosferei
terestre prin modificarea permeabilității
atmosferei la radiațiile solare reflectate de
suprafața terestră.
Dioxidul de carbon
Dioxidul de carbon este cel mai important gaz, care cauzează efectul de seră

(cu o pondere. de cca. 50% din efectul de seră antropogen). Conform raportului IPCC
din 2001, începând cu anul 1750 a avut loc o creştere a concentraţiei de CO2 din
atmosferă cu 31%. Aproximativ 75% din emisiile antropogene de CO2 în atmosferă din
ultimii 20 de ani sunt cauzate de arderea carburanţilor fosili.
Formare

arderea carburanţilor fosili (petrol, gaze naturale, cărbuni)

defrişarea pădurilor
eroziunea solurilor (oxidarea carbonului înmagazinat în sol)
 Vapori de apă
.
Cu o pondere de 3%,
vaporii de apă nu aparţin gazelor
reziduale din atmosferă. Prin
concentraţia ridicată, vaporii de
apă joacă un rol important în
efectul de seră natural, deşi
moleculele de apă absorb numai o
anumită parte din undele de
căldură radiate de Pământ. Vaporii
de apă au o durată scurtă de
existenţă în atmosferă şi se întorc
prin precipitaţii înapoi pe Pământ
Hexafluorura de sulf.

Acesta este un gaz foarte inert la

reacţii, din acest motiv fiind folosit la
instalaţiile de înaltă tensiune din industria grea,
ca gaz de umplere la geamurile cu izolare
fonică şi la anvelopele de maşină. SF6 este
gazul cu cel mai înalt potenţial de producere a
efectului de seră. O tonă de SF6 poluează
atmosfera într-o măsură care corespunde cca.
23.900 de tone de CO2.
 Efecte ale încălzirii globale
Efectele încălzirii globale includ lipsa apei şi secete, inundaţii catastrofale, uragane şi
incendii.
Inundaţii, seceta, valuri de caniculă, viituri, dispariţia unor specii ale faunei şi florei
sunt doar câteva dintre consecinţele supraîncălzirii atmosferei, potrivit unei copii a documentului
apărute în presă.
-gheţarii şi gheaţa polară se topesc;
-încălzirea oceanelor şi creşterea nivelului mărilor;
-amplificarea circuitului apelor la nivel global: la tropice se evaporă din ce în ce mai multă apă,
care se transformă mai apoi în ploaie în emisfera nordică; modele de precipitaţii modificat;
-întinderea deşerturilor ;
-modificarea vegetaţiei: suprafeţe uriaşe de pădure ar putea dispărea. Astfel s-ar elibera în
atmosferă cantităţi uriaşe de dioxid de carbon, care ar accelera încă şi mai mult efectul de seră
conducând la o şi mai rapidă încălzire globală;
-posibile distrugeri masive ale stratului de ozon.
 Omenirea nu are prea multe soluţii de luptă împotriva schimbărilor
climatice. Reîmpăduririle rezolvă doar parţial problema dioxidului de carbon
din atmosferă. Ele trebuie dublate de utilizarea energiei alternative, de
metode industriale (pomparea directă a CO2 în apa oceanului, la mare
adâncime sau îngroparea gazului).
Fiecare dintre noi poate contribui la arderea a cât mai puţini
carburanţi fosili, economisind astfel energie, şi, în plus, se poate strădui
pentru a utiliza într-o măsură cât mai mare energiile
regenerabile.................................................................................................
.
BIBLIOGRAFIE

1.Larrouse- Fenomene ale naturii, Editura RAO Books, 2003

2. www. Climatehotmap. Org

3. www. Globalwarming. Org

4. www. Stopglobalwarming.org

5.Ioan Ovidiu Muntean, Ecologie si protectia mediului ,Editura Emia

6.Alexandra Banu ,Octavian Radovici ,Editura Tehnica 2008 ,Elemente de ingineria si

protectia mediului
ANEXE