Poluarea

Andreea Iarca

Ce este poluarea ?

Poluare = contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vietii sau functia natural a ecosistemelor. : Clasificare 1. 1. Dupa Dupa natura natura poluarii poluarii:: fizic fizic,, biologic biologic sisi chimic chimic;; 2. Dupa mobilitatea surselor: fixe sau mobile; 3. Dupa ritmul emiterii: continua, intermitenta si accidentala; 4. Dupa efecte asupra biotopului i biocenozei: cronica sau acuta; 5. Dupa modul de ptrundere n ecosistem: punctual sau difuz. Sursele de poluare = locul de producere i de evacuare n mediul nconjurtor a unor emisii poluante

Poluant

Poluant = factor perturbator de natura fizic, chimic sau biologic, judecat n funcie de interferena acestuia n dinamica populaiei. Criterii de clasificare: 1. Dupa natura poluantilor:
biodegradabili =substane care se descompun rapid in natura. Aceti poluani devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun. devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun. nedegradabili = materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se ndeprteze aceti poluani din mediu. 2. Dupa natura efectelor generate: psihologic Cu efecte directe (toxice) efecte la nivel molecular biochimic Cu efecte indirecte (ecologice) alterare mediu fizic mediu chimic

Incalzirea Post-Glaciara

Actiunea factorilor climatici asupra reliefului are loc pe toata suprafata Pamnatului , dar mai ales acolo , unde structurile geomorfologice de baza sunt lipsite de invelis vegetal protector sau atenuator.Ca urmare , peisajele post-glaciare analizate mai jos cu precadere cele din emisfera nordica , ca rezultat al factorilor geomorfologici, geologici si bioclimatici , evoca atat rolul tipurilor de glaciatiuni cat si diversitatea lor morfoclimatic .Parca nu intamplator , tranzitia de la climat glaciar la cel cald am trait-o si noi , la o alta scara temporala si amplitudinala in primele luni ale anului 2012 .

Plasticul plutitor joaca feste

Cel mai recent studiu referitor la masa de plastic acumulata in Oceanul Atlantic , monotorizata constant in ultimii 22 de ani , genereaza date importante dar si intrebari ramase fara raspuns. Intre anii 1986 si 2008 cele 6000 de plase utilizate au colectat 64.000 de material , momentul de varf a fost inregistrat in 1997 cand , in numai 30 de minute , o plasa de colectare a probelor a adunat 1068 de bucati de plastic din ocean .Folosind metoda de calcul statistic , cercetatori au conchis ca la acea data aproximativ 580.000 de astfel de resturi pluteau in ocean . In mod surpinzator din 2008 pana in prezent nu a crescut , cu toate ca sa marit consumul de mase plastice , mai ales in Statele Unite.Un din explicatiile nedemonstrate ca ar fi ca obiectele se duc in bucati foarte micci si greu de colectat , ce reprezinta un percol pentru organismele marine .

Bogatia universului subacvatic

.In pericol !

Campania oceanografica a navei Calypso , de la sfarsitul anilor 80 ajungea la un bilant cel putin ingrijorator ,,Mediterana este o mare bolnava .Revenind dupa 4 ani in aceleasi locuri , decorul era deja altul .In fata vizorului mai aparea cate un crab , dar nu marea pagurie de Kaliakra , doitrei melci Rapana sau cate un guvid stingher.Extraordinarele pajisti submarine din zona Zoster , o graminee marina , populate de o fauna aparte , au disparut si ele dupa 10-12 ani .Marii pestii meru , prada predilecta a vanatorilor submarini , aproape au disparut din apele Rivierei franceze si italiene, in vreme ce litoralul , superb in starea lui initiala , a fost invadat de betoanele statiunilor de vacanta . Cauza principala a acestor schimbari a fost activitatea umana , mereu mai intensa , mai nechibzuita , cu tot cortegiul de poluari si agresiuni multiple .

Aurul verde

Nu degeaba se spune ca padurea reprezinta ,, plamanul verde al planetei.Ea ne ajuta sa respiram un aer mai curat si sa traim intr-un mediu mai sanatos , in care omenii sa se poata bucura de natura.Padurea este cel mai mare depoluant al al atmosferei , curatand-o , ca un imens filtru , de praf si de alte impuritati.Pentru a produce o tona de lemn , arborii consuma 1,8 tone de dioxid de carbon , unul dintre cele mai poluante gaze pentru atmosfera si elibereaza 1,3 tone de oxigen.Padurea are si un aport considerabil in ameliorarea schimbarilor climatice.Aceasta functie a padurii se manifesta prin reflectarea si absortia radiiatiilor de orice fel ,atenuarea extremelor de temperatura, cresterea si mentinerea umiditatii si atmosfera.

(D)Efectul de sera

Efectul de sera este procesul prin care atmosfera capteaza o parte din energia solara, incalzind Pamantul si moderand clima. Expertii in domeniul climatic sunt de parere ca o crestere a nivelului gazelor cu efect de sera , crestere provocata de activitatile umane, accentueaza in mod artificial efectul de sera, ducand la cresterea temperaturilor globale si deregland clima. Gazele de sera includ dioxidul de carbon, rezultat din arderea combustibilului fosil si defrisari, metanul, eliberat de pe plantatiile de orez si locurile de depozitare a gunoaielor, precum si produse rezultate din arderi si diferiti compusi chimici industriale (acid azotos, carbon fluorhidric, carbon perftoric, sulf hexaflorid). Schimbarile climatice Zilnic, activitatile noastre afecteaza clima prin utilizarea combustibililor fosili (petrol, carbuni si gaze) pentru producerea energiei si transport. Aceste schimbari climatice au impact asupra vietii si pot distruge numeroase medii naturale pe parcursul urmatorilor ani. Trebuie sa reducem semnificativ poluarea care are ca rezultat efectul de sera. Acest lucru are sens atat din punct de vedere al mediului, cat si economic. Datorita gazelor de sera pe care pe care le-am emis deja in atmosfera, suntem predispusi la o incalzire cu 1,2 sau 1,3C a temperaturii in urmatoarele decenii, chiar daca am opri toate emisiile de gaze cu efect de sera imediat. Scopul politicii climaterice ar fi acela de a impiedica cresterea temperaturii medii globale cu mai mult de 2C peste nivelul perioadei pre-industriale. La peste 2C, impactul asupra ecosistemelor naturale si a sistemului climatic creste in mod dramatic. Avem o perioada de timp foarte scurta, nu mai mult de 2 decenii, in care putem sa schimbam sistemul energetic astfel incat sa se indeplineasca aceste scopuri.

Efectul de sera

Respiri si te imbolnavesti

Doua noi studii , unul efectuat in Stalele Unite , celalalt, in Germania , confirma banuiala specialistilor ca poluarea aerului cu micic particule favorizeaza dezvoltarea diabetului.Studiul efectuat , cu toate datele obtinute detaliat din toate zonele din jurul oraselor americane , arata ca frecventa cazurilor de diabet creste proportional cu fiecare 10 micrograme de particule poluante pe metru cub de aer.Concuziile maericanilor si ale colegilor germani , care au efectuat studiul paralel , cioncid cu adtele de laborator obtinute anul trecut.Soarecii care au respirat timp de jumatate de an aer intens poluat au consumat mai multe grasimi , majoritatea imbolnavindu-se de diabet .

Petele de plastic ale oceanelor

Marea pata de gunoi din nordul Pacificului nu mai este o noutate pentru certatatorii care avertizeaza de ceva vreme asupra efectelor ei daunatoare. Rcent insa , ei au remarcat o zona similara in nordul Atlanticului , care ii pune in garda.Cele doua asa-numite pete sunt de fapt, zone largii in care s-au adunat tone de gunoaie si deseuri.Prezenta unei cantitati atat de mari de materiale poluante ameninta fauna oceanelor cu intoxicare si moarte.Cea mai mare concentratie descoperita se ridica la 200.000 de bucati de plastic pe kilometru patrat.

Plantele in lupta cu poluarea

Cercetatorii cauta mereu noi solutii , nepoluante , pentru marile orase , unde traficul si caldura verilor se combina , de mai multe ori , pentru a face insuportabila atmosfera. Tijana Blanusa a studiat efectul plantelor din specia Sedum asupra mediului in care cresc .Astfel , datele obtinute de ea arata ca aceasta au eficienta ridicata in a racori aerul din jurul lor , iar efectul imediat se resimte si la 20 de cm deasupra unei mici plantatii.Totodata plantele respira dioxid de carbon , pe care-l transforma in oxigen.

Un model cu efect intarziat

In Scandinavia , nordici s-au dat repede seama ca in afara de lemn , nu au ce sa exporte si , deci , nu prea detin mijloace de a face bani asa ca sau pus pe treaba .Secolul al xx-lea a insemnat apogeul capitalismului si al industiei lemnoase , ceea ce s-a tradus prin defrisari masive.Ramasi aproximativ fara padure , au inceput reinpadurirea , orientate pe profilul de termen scurt , ele au dat nastere la vastele monoculturi de arbori care cresc mai repede.Initiativa nu a insemnat doar intinerirea padurilor , ci si o mare pierdere a biodiversitatii , intrucat numeroase specii , cum ar fii unii licheni sau ciuperci , depindeau de arboretul batran si , totodata de un ecosistem de padure mixta.

Padurile uscate

Finlanda este o tara care simte din plin efectele monoculturii , in fiecare an inregistrandu-se atacuri din ce in ce mai intense ale moliilor care rod arborii si lasa in urma paduri intregi uscate-un peisaj lipsit de viata si nu tocmai placut.Reformele guvernamentale ce garanteaza statutul de arie protejata pentru aproape o zecime din suprafata statu;ui , precum si o administratie eficienta din partea autoritatilor locale au facut din Finlanda una dintre putinele tari din lume unde masa lemnoasa creste de la an la an .

Ranile pamantului

Activitatile economice si tehnologice mondiale produc modificari rapide si potential stresante ale mediului inconjurator , intr-un mod pe care noi abia acum am inceput sa-l intelegem.Cand relieful , temelia tuturor factorilor de mediu , ajunge , ca urmare a acestor activitatti , sa-si schimbe infatisarea , este un avertisment ultimativ asupra gravitatii acestui impact . Dat fiind faptul pe care exp;loatarile de suprafata l-au avut asupra mediului din bazinele carbonifere Oltenia si Crisana , modificarea reliefului din aceste areale profund afectate de activitatile industraiale extraactive.

Smogul londonez

Smogul londonez De la nceputul secolului 20, peisajul din Londra a fost ruinate de smog gros. Smog cuvntul "descrise de amestec al orasului caracteristic a cea i fum cauzate de courile industriale i incendiile de crbune pe piaa intern. Smog a fost, de asemenea, menionate n continuare bob de mazre de capital's '-souper ", i Charles Dickens a descris-o ca fiind" din Londra special ". Cea mai rea zonei afectate de la Londra a fost sfritul de Est, care a avut cea mai mare densitate de smokestacks fabricii i oale co de fum pe piaa intern. Joase de geografie din zona ncurajat smog s se stabileasc. Pentru a-o mare msur, londonezii tolerat efectele neplacute ale smogului ca fiind costul a creterii economice a oraului, ns condiiile au devenit intolerabil n anii 1950. "Marea Smog" Londra drpnate timp de cinci zile de vineri 5 decembrie 1952. Acesta a fost cauzat de un anticyclone (o zon de presiune ridicat), care soluioneaz peste sudul Angliei, pentru un timp neobinuit de lung. Datorit o combinaie de temperaturi de ngheare (persoane cu crbune ars mai mult pentru a se incalzi), precum i o lips de vnt, smog a devenit mai groase dect oricnd. Fum-cea ncrcat c nvluit de capital cauzat de moartea prematur, de pn la 4000 de persoane. Muli dintre cei care au murit au suferit de boli legate de-pulmonar, dar londonezii de multe, de asemenea, au pierit din cauza nivelurilor sczute de vizibilitate. Oamenii nu ar putea vedea mai mult de civa metri n faa lor, care a condus la accidente rutiere i incidente de nec, atunci cnd oamenii au czut n Tamisa.

Ploile acide

Ploaia acida Sub termenul de "ploi acide" sau "precipitatii acide" se includ toate tipurile de precipitatii - ploaie, zapada, lapovita, ceata, ale caror pH e mai mic decat pH-ul apei naturale, care este egal cu 5,6. Ploaia acida se formeaza in rezultatul reactiilor din atmosfera cu substante, ce contin sulf si azot, sau altfel spus, eliminandu-se in urma activitatii umane SO2 si NOx se transforma in atmosfera in particule acide. Aceste particule intra in reactie cu vaporii de apa, transformandu-le in amestecuri acide, ce scad pH-ul apei de ploaie. Formarea in cantitati mari a oxizilor se formeaza in urma arderii petrolului si carbunelui. Cea mai mare cantitate de oxizi se intalneste in orase. Ploile acide duc la distrugerea suprafetelor date cu lac si vopsea, pierderea lumii vii a bazinelor acvatice, la coroziunea podurilor si monumentelor arhitecturale, determina toxicitatea apei potabile in urma dizolvarii in apa a Pb din conducte si scade transparenta apei, duce la scaderea fertilitatii solului.

Poluarea solului

Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza intr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru cresterea majoritatii plantelor si esential pentru toata productia agricola. Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri, patogeni (organisme care provoaca boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viata plantelor si a animalelor. Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ingrasaminte chimice, pesticide si fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi si alte microorganisme. Elementele poluante ale solului sunt grupate in 3 categorii: - elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusi, paraziti), eliminate de om si de animale, fiind in cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integranta din diferite reziduuri (menajere, animaliere, industriale); - elemente chimice, in cea mai mare parte de natura organica. Importanta lor este multipla: servesc drept suport nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare, sufera procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice si pot fi antrenate in sursele de apa, pe care le degradeaza; - elemente fizice care provoaca dezechilibrul compozitiei solului: inundatii, ploi acide, defrisari masive. Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului. Poluarea solului este considerata o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in agricultura. Solul este supus poluarii ca si celelate elemente ale mediului, dar el se reface tot mai greu in comparatie cu apa si aerul, deoarece procesele de autoepurare sunt mult mai lente. Principalele surse de poluare sunt deseurile reprezentate de: - Ambalaje - Hartie - Sticla - Melale - Materiale textile - Petrol - Deseuri organice

Poluarea fonica

Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete de nivele deranjante, stresante sau daunatoare. Cu toate ca sunetele infricosatoare si puternice sunt o parte din natura, numai in anii recenti, datorita urbanizarii, a devenit lumea zgomotoasa in mod cronic. Mare parte din poluarea fonica provine de la masinarii, automobile, camionane si avioane. Echipamentele de constructie, masinile agricole si amalgamul de masinarii din interiorul fabricilor pot fi periculos de zgomotoase. Alte obiecte cum ar fi aparatele de taiat iarba, arme de foc si unele jucarii pot fi deasemenea zgomotoase. Chiar si muzica, daca este ascultata la un volum foarte mare, in special in casti, poate fi la fel de daunatoare ca si zgomotul produs de o drujba.

Zgomotul e reprezentat dintotdeauna ca un factor perturbator al organismului uman. Sub aspectul fizic zgomotul are 2 caracteristici esentiale: - Frecventa sau numarul de oscilatii pe unitatea de timp - Taria, forta sau intensitatea sonora Frecventa recunoaste ca unitate de masura Hertzul sau o oscilatie pe secunda. Organismul uman inregistreaza la nivelul aparatului auditiv oscilatii intre 16 si 20.000 de hertzi.Cu timpul, pe masura ce inainteaza in varsta, urechea nu mai surprinde oscilatiile mai inalte de 1.000-4.000 de Hertzi; cu cat frecventa este mai inalta cu atat si nocivitatea zgomotului este mai mare.
Actiunea zgomotului asupra organismului poate avea urmatoarele efecte: - Leziuni la nivelul timpanului (perforatii) ale urechii medii si chiar in urechea interna - Oboseala auditiva care consta in ridicarea pragului de audibilitate ceea ce face ca zgomotul sau sunetele mai joase sa nu mai fie auzite. Oboseala auditiva ese considerate ca un fenomen fiziologic de fapt, o masura fiziologica de protectie a organismului respectiv a urechii, fata de actiunea nociva a zgomotului. - Hipoacuzia din ce in ce mai frecventa tocmai datorita zgomotului in medii de viata care a devenit din ce in ce mai puternice - Perturbari asupra curentilor bioelectrici din creier cu modificari asemanatoare cu cele din anumite boli psihice - Pot aparea tulburari ale aparatului circulator cu cresterea frecventei pulsului si a tensiunii arteriale, asupra aparatului digestiv cu modificari ale motilitatii si secretiei digestive, asupra unor glande endocrine mai ales tiroidei si pancreasului si chiar asupra sistemului nervos insusi cu cresterea excretiei nervoase cu hiperreflectivitate, stari de iritatie, nervozitate, insomnia, scaderea puterii de munca mai ales a celei intelectuale. Zgomotul este un factor de stress si pentru animalele domestice si pentru cele salbatice Poluarea fonica nu este o "necesitate" in zonele bine industrializate. Se pot face multe pentru a reduce severitatea problemei, de exemplu, masinariile si vehiculele pot fi construite astfel incat vor produce mai putin zgomot. Etichetele care indica nivelul zgomotului a unui produs pot ajuta consumatorii sa evite produsele zgomotoase si sa aleaga alternative mai silentioase.

Poluarea agroecosistemelor
Agroecosistemele sunt integrate in mecanismele biosferei si de aceea, de cele mai multe ori, poluarea lor depaseste nivelul local dintr-un ecosistem, afectand si celalalte ecosisteme naturale.
In ultimele decenii, datorita aplicarii de noi tehnologii, s-a ajuns la crearea de agroecosisteme moderne, dar o data cu mecanizarea agriculturii,administrarea ingrasamintelor, apeticidelor a crescut si gradul de poluare.

In agroecosisteme, poluarea se reflecta, mai ales, in degradarea solului, determinata de o poluare naturala si una artificiala.

Este provocata de cauze naturale: -inundatii;

-alunecari de teren;

-depozite sedimentare produse de vant etc.

Mai ales cu azot si fosfor are efect negativ asupra:fertilitatii,structurii si capacitatii solului de retinere a apei, precum si asupra organismelor din sol. Aplicarea excesiva a ingrasamintelor depaseste capacitatea de absorbtie a plantelor si astfel , azotatii sau fosfatii ajung in apele freatice si de aici in corpul organismelor

Masuri impotriva poluarii solului

-constructia unor zone de depozitare a gunoaielor -diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor; -folosirea judicioasa a ingrasamintelor,pesticidelor,precum si a metodelor agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc. -construirea de spatii de epurare a apei; -modernizarea gropilor de gunoi; -ridicarea nivelului de securitate nucleara; -controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele industriale; -mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in limita aprobata prin lege; -combaterea eroziunii solului; -colectarea rezidurilor menajere in recipiente speciale,pe sortimente(sticla,metal,hartie,material plastic etc.) si reciclarea acestora

Masuri impotriva poluarii apei

-construirea de baraje; -epurarea apelor reziduale(cu ajutorul filtrelor,a unor substante chimice sau a unor bacterii biodegradante etc.); -construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor si rezidurilor,pentru a impiedica deversarea directa a acestora in apele de suprafata; -constructia de zone de protectie a apelor; -construirea unor statii de epurare a apelor reziduale ale localitatilor; -executia lucrarilor de indiguire si de construire a unor baraje; -sa nu se arunce si sa nu se depoziteze pe maluri sau in albiile raurilor deseuri de orice fel

Masuri impotriva poluarii aerului

-diminuarea emisiilor de gaze si pulberi in aer cu ajutorul filtrelor si a unor tehnologii moderne aplicate in industrie; -construirea de vehicule cat mai putin poluante; -plantarea unor zone verzi de protectie; -producerea energiei prin procedee nepoluante(solar,eolian); -utilizarea carburantilor nepoluanti de catre autovehicule sau dotarea acestora cu filtre speciale; -extinderea si protejarea spatiilor verzi,a parcurilor,a gardurilor vii -protejarea padurilor; -interzicerea claxonatului si a altor surse generatoare de zgomot

Cum sa reglam temperatura pe Terra

Ce poate fi mai important in aceasta lume tot mai pouata si care sta pe un butoi de .. Metan (descoperit sub calota polara )?,,Doar gasirea unor metode care sa stopeze flagelul secolului in care traim:dezghetarea calotelor polare si incalzirea globala.Un inginer englez a propu construirea unor turnuri pentru fabricarea norilor, in insulele din nordul oceanului Atlantic si Pacific , pentru a putea preveni incalzirea din regiunea artica.Acest demers constituie o urgenta planetara. Deoarece Oceanul Artic ar putea sa ramana fara gheata , in termen de doar cativa ani , ca urmare a topirii gheturilor artice.Metoda propusa implica un mecanism relativ simplu :pomparea apei de mare, sub forma unor jeturi in atmosfera, producand astfel nori , care sa raceasca planeta.Un prim pas facut de Universitatea din Edinburgh , care a sugerat ca ,,albirea norilor ar putea fi efectuata prin intermediul unor nave construite special pentru asa ceva .