Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti

Facultatea de Management şi Dezvoltare Rurală

CONTABILITATE
-RECAPITULARE-

S.L. dr. Paula STOICEA

-2020-2021-
 Etapele ciclului contabil

• Documente justificative (analiza contabilă şi contarea)

Înregistrare

• Registrul jurnal (evidenţă cronologică)

1. Identificarea Înregistrare
5. Întocmirea tranzacțiilor și
situațiilor evenimentelor
financiare economice
• Registrul Cartea Mare (evidenţă sistematică)
Transfer articole

2. Analiza • Balanţa de verificare înainte de inventar

4. Întocmirea
tranzacțiilor și
Balanței de Transfer date
evenimentelor
verificare
economice
• Registrul inventar (evidenţierea ajustărilor generate de
3. Înregistrarea Efectuare
evaluarea la inventar)
cronologică și
sistematică în
Registrul-jurnal
și Registrul • Balanţa de verificare după inventariere
Completare
Cartea Mare

• Situaţii financiare
Elaborare
 În momentul
efectuării sau apariției lor, toate
tranzacțiile și evenimentele
economice se consemneaază în
Documente justificative.

Documente
justificative
Documente
justificative

Documente
justificative

Tranzacții Document Fluxul documentului

justificativ?
1.Vânzări sau cumpărări de bunuri sau servicii Factură Întocmită de vânzător, de regulă, în trei exemplare, din care, originalul
revine clientului
2.Plăți din contul bancar Ordin de plată Întocmit în două exemplare, unul pentru plătitor și celălalt pentru
bancă.
3.Încasări în contul bancar Extras de cont Se primește de la bancă
4.Încasări în numerar Chitanță Este întocmită în două exempare
5.Consum de materii prime și material Bon de consum Este întocmit în două exempare

6. Obținere de produse finite Bon de predare, Este întocmit în două exempare

transfer, restituire
7. Depunere numerar în contul bancar Foaie de vărsământ Este întocmită în două exempare, unul pentru depunător, altul pentru
cu chitanță bancă
 2.1. Contul și dubla înregistrare
Elementul Structura contului.
contului Formule de determinare a elementelor contului
Titlul și simbolul Denumirea elementului bilanțier a cărei evidență o ține. Alături de denumire, fiecare cont are
contului atașat un simbol cifric. Toate conturile cu simbolurile lor se regăsesc în Planul general de
conturi.
Clasa 1 Conturi de
Debitul şi Cele două secțiuni ale contului, prin intermediul cărora sunt grupate modificările (+/-) suportate capitaluri
Creditul de elementele respective. Clasa 2 Conturi de
Debitul – este așezat în partea stângă a contului; imobilizări
Creditul - este așezat în partea dreaptă a contului. Clasa 3 Conturi de
stocuri
Rulajul Sumele înregistrate succesiv în D sau C contului ca urmare a modificărilor generate de Clasa 4 Conturi de
contului tranzacții sau evenimente economice (+/-) terți
Rulaj debitor: RD = Suma modificărilor din Debitul contului; Clasa 5 Conturi de
Rulaj creditor: RC = Suma modificărilor din Creditul contului. trezorerie
Totalul sumelor Suma dintre soldul inițial al contului și rulajul din secțiunea respectivă sau altfel spus totalul Clasa 6 Conturi de
debitului sau totalul creditului. cheltuieli
Clasa 7 Conturi de
Total sume debitore: TSD = SID + RD venituri
Total sume creditoare: TSC =SIC + RC Clasa 8 Conturi
Explicaţia Lămuriri ce se dau sumelor înscrise în conturi. speciale
contului Explicaţie descriptivă: Prin text scris se arată conţinutul operaţiilor înscrise în conturi. Clasa 9 Conturi de
gestiune
Explicaţie contabilă: Sub forma contului corespondent.

Soldul contului Valoarea elementului bilanţier a cărei evidență o ține contul la un moment dat.
Sold iniţial: Reprezintă valoarea contului la începutul perioadei de calcul și provine din soldul
final al perioadei precedente. Este înregistrat în aceeaşi parte din care el provine.
Sold final: Se calculează la sfârşitul exerciţiului financiar, ca diferenţă între TSD şi TSC,
1 –Clasa
preluând semnul celei mai mari, fiind amplasat pentru verificare, în secţiunea opusă celei din 10- Grupa
care el provine. 101 – CS de grad 1
Data Momentul când a avut loc tranzacția respectivă, înregistrată pe baza documentului justificativ 1011 – CS de grad 2
aferent şi este definită prin zi, lună, an.
 Fișa de cont
-model-

Reguli de funcționare a conturilor

D Conturi de Activ C D Conturi de Pasiv C D Conturi de cheltuieli C D Conturi de Venituri C
I. Eb (SI) III. Ieşiri () III. Ieşiri () I. Eb (SI) Nu prezintă sold Ieșiri Ieşiri () Nu prezintă sold
inițial ințial

II. Intrări (+) IV. Sold final IV. Sold final II. Intrări Intrări (+) Într-o etapă Într-o etapă Intrări (+)
debitor sau creditor sau (+) intermediară intermediară
zero zero prezintă SFD, dar prezintă SFC, dar
la sfârșitul la sfârșitul
perioadei sunt perioadei sunt
soldate. soldate.
Conturi de
Capitaluri proprii și
Conturi de datorii
 Clasificarea conturilor
Criteriu de
clasificare Tipologie Descriere, exemple, observații
1. După Funcția 1.1. Conturi de Activ Conturi monofuncționale = prezintă un singur tip de sold
Contabilă sau locul indiferent de momentul de raportare.
1.2. Conturi de Pasiv
în bilanț
1.3. Conturi Bifuncționale Conturi bifuncționale = prezintă fie sold final debitor, fie
creditor, în momente diferite.
2. După sfera de 2.1. Conturi sintetice 401 Furnizori
cuprindere a 2.2. Conturi analitice 401.1 Furnizor Enel
elementelor sau după 401.2 Furnizor Digi
detalierea 401.3 Furnizor Cooperativa
conţinutului
3.1. Conturi de bilanţ: Conturi permanente (Clasele 1-5 din Planul de Conturi) =
3.1.1. Conturi de active economice Conturi care la sfârșitul perioadei de gestiune pot să prezinte sold
3.1.2.Conturi de capitaluri final debitor, creditor sau zero și asupra cărora nu se intervine.
3.1.3. Conturi de regularizare sau delimitative;
3.1.4.Conturi rectificative.
3.2. Conturi de procese economice: Conturi temporare (Clasele 6-7 din Planul de Conturi) = conturi
3.2.1. Conturi de cheltuieli; care la sfârșitul perioadei de gestiune fac obiectul procedurilor de
3. După conținutul 3.2.2. Conturi de venituri; închidere a exercițiului financiar, și ca rezultat, sunt soldate.
economic 3.2.3 Conturi de rezultate economice;
3.3. Conturi de ordine şi evidenţă; Nu sunt incluse în A/P bilanţului: reflectă valori care nu
constituie elemente patrimoniale ale societăţii.
Înregistrarile se efectuează în partidă simpla: se reflectă fie prin
debitul, fie prin creditul unui singur cont, fără utilizarea de conturi
corespondente
3.4. Conturi interne de gestiune. Obligatorie în cadrul societăților, dar organizarea ei este adaptată
specificului activității desfăsurate: producție, servicii, comerț.
Conturile din clasa a 9-a din Planul de Conturi = funcționează
după principiul contabilității în partida dubla, dar corespondența
conturilor se realizează numai între conturile clasei a -9-a.
  Care este tranzacția ce este necesar a fi analizată?

 Care elemente se modifică și care este sensul modificării?

Analiza
contabilă  Ce conturi sunt implicate și ce funcție contabilă prezintă?

Întrebări cheie:  În ce secțiune a conturilor se va face înregistrarea: în debit

sau credit?

 În sistemul partidei duble, formula contabilă se prezintă ca o

egalitate (D=C):

Cont debitat = Cont creditat ∑

Tipologia Formulelor contabile
Formule contabile de stornare
1. Formule contabile simple:
Cont debitat = Cont creditat ∑ 1. Formule contabile de stornare în negru:
efectuată prin inversarea conturilor în formula
contabilă scrisă inițial eronat.

2. Formule contabile de stornare în roșu: efectuată

2. Formule prin transcrierea formulei contabilă scrisă eronat,
dar cu suma scrisă cu roșu sau în chenar (conotația
contabile
compuse
sa: înscrierea unei operații cu semnul minus).
 Tranzacțiile și evenimentele economice sunt înregistrate
cronologic și sistematic în registre de contabilitate:
Registrul-Jurnal și Registrul Cartea Mare.

Registrul-Jurnal prezintă cronologic, toate

Toate Fișele de cont sunt centralizate în
înregistrările contabile care au la bază
documente justificative. Registrul Cartea Mare

1. Balanța de verificare Sintetică

Balanța de verificare = sistematizează la sfârșit de lună 2. Balanță de verificare Analitică
informațiile existente în conturi, verificând înregistrările
contabile.

1. Balanța de verificare cu o serie de egalități: Total Sume sau Solduri Finale;

2. Balanță de verificare cu două serii de egalități: Total Sume și Solduri Finale;
3. Balanță de verificare cu trei serii de egalități: Solduri inițiale, Rulaje și
Solduri finale;
4. Balanță dd verificare cu patru serii de egaliăți: Solduri inițiale, Rulașe, Total
sume, Solduri finale.
5. Balanță de verificare cu cinci serii de egalități: Solduri inițiale precedente,
Rulaje precedente, Totalul sumelor, Rulajele curente, Solduri finale.
 Evaluarea =
cuantificarea și exprimarea în unități monetare a mărimii elementelor de natura
activelor, capitalurilor proprii, datoriilor, cheltuielilor și veniturilor.
Momentul Modalitate de intrare Valoare
evaluării
1. Evaluarea la 1. Bunuri procurate cu titlu oneros Cost de achiziție =
data intrării în + Preț de cumpărare
entitate +Taxe de import și alte taxe nerecuperabile
+Cheltuieli de transport
+ Cheltuieli de manipulare
+Alte cheltuieli (comisioane, taxe notariale, cheltuieli cu autorizații, etc)
- Reduceri comerciale acordate de furnizor și înscrise în aceeași mașină.
2. Bunuri produse de entitate Cost de producție=
+ Cheltuieli directe aferente producției (cheltuieli cu materiile prime și
materialele + energisa consumată în scop productiv + salarii directe+manoperă
directă +alte cheltuieli de producție)
+ Cota de cheltuieli indirecte repartizată și legată de producția respectivă.
3. Bunuri primite ca aport la capitalul Valoarea de aport
social
4. Bunuri primite cu titlu gratuit sau Valoarea justă =
constatate plus la inventar Suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între părți aflate în
cunoștință de cauză în cadrul unei tranzacții cu prețul determint obiectiv.
2. Evaluarea la Comparație între: Valoarea contabilă > Diferența este înregistrată în Conturi de ajustări
inventar 1. Valoarea contabilă - valoarea la Valoarea de inventar pentru depreciere sau pierderi de valoare.
care activul este recunoscut, după
Valoarea contabilă < Nu se face nici o înregistrare
ce a fost dedusă amortizarea
Valoarea de inventar
cumulată și ajustările din
depreciere sau pierderi de valoare. Valoarea contabilă = Nu se face nici o înregistrare
2. Valoarea de inventar – stabilită Valoarea de inventar
la inventariere.
3. Evaluarea la
data ieșirii din Bunurile se evaluează și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea reevaluată
entitate sau la (valoarea de înregistrare în contabilitate).
darea în consum
 Obiectul inventarierii
= întreg patrimoniul entităților =
= toate elementele de activ şi pasiv existente în momentul efectuării inventarierii.

Importanța inventarierii
1. Inventarierea constituie baza de pornire pentru deschiderea şi Tipologia inventarierii
organizarea evidenţei operative şi contabile la entităţilor nou
înfiinţate. Din punct de vedere al În raport de perioada la
sferei de cuprindere: care se referă:
2. Asigură integritatea patrimoniului prin controlul periodic şi
sistematic al gestiunilor.
Inventarierea generală Inventarierea anuală
Inventarierea periodică
3. Prin inventariere se stabilesc drepturile greu de încasat şi datoriile Inventarierea parțială
(de gestiune)
neplătite la timp.
Inventarierea inopinată

4. Inventarierea asigură determinarea reală a patrimoniului, în

scopul calculării corectă a indicatorilor economico-financiari şi Etapele inventarierii
implicit a unui bilanţ real.

Principii în organizarea inventarierii 1. Etapa de pregătire a inventarierii

1. Stabilirea cu anticipaţie a elementelor supuse inventarierii, a limitelor de

extindere a acesteia =Planul inventarierii 2. Inventarierea propriu-zisă
2. Stabilirea comisiilor de inventariere
3. Inventarierea trebuie să se efectueze într-un timp cât mai scurt 3. Evaluarea
4. Inventarierea trebuie să se execute corect.
5. Respectarea caracterul inopinat al inventarierii, păstrându-se secretul asupra 4. Stabilirea şi regularizarea rezultatelor
datei ei. inventarierii.
Situațiile financiare = reprezintă cel mai
important cadru prin care informația
contabilă este pusă la dispoziția
utilizatorilor săi.

Poziţia financiară = reflectată prin

bilanţ și cuprinde activele, datoriile şi
capitalurile proprii.
Performanţa financiară =
evaluată prin intermediul Contului
de profit şi pierdere, si cuprinde
veniturile şi cheltuielile realizate.

Obiectivul situaţiilor financiare =

furnizarea de informaţii despre poziţia
financiara si perrformanţa financiară ale
unei entităţi, destinate utilizatorilor
interesați.
 Structuri ale Situațiilor financiare în funcție Bilanțul
–model privind poziția financiară a entităților
de mărimea entității Capitalurile proprii = interesul rezidual
Nr. Microentităţi: Entităţi mici: Entități mijlocii şi al acţionarilor sau asociaţilor în activele
Activele = resurse controlate de către unei entităţi după deducerea tuturor
Cr mari entitate ca rezultat al unor evenimente datoriilor sale.
t. (societăţile care (societăţile care la
trecute, de la care se aşteaptă să genereze
la data data bilanţului, nu se (sunt societatile care beneficii economice viitoare pentru entitate. O datorie = o obligaţie actuală a entităţii
bilanţului, încadrează la depăşesc limitele a ce decurge din evenimente trecute şi prin
decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o
îndeplinesc cel microentităţi şi nu cel puţin două Activele = sunt recunoscute în contabilitate
ieşire de resurse care încorporează
şi prezentat în bilanţ atunci când este
puţin două depăşesc limitele a cel criterii:) beneficii economice.
probabilă realizarea unui beneficiu economic
criterii:) puţin două criteriile:) viitor de către entitate iar valoarea lor poate Datoriile = sunt recunoscute în
fi evaluată în mod credibil. contabilitate şi prezentată în bilanţ atunci
1. Total active: Total active: 4.000.000 Total active:
când este probabil ca o ieşire de resurse,
350.000 euro; euro; 4.000.000 euro; ce încorporeaza beneficii economice, să
2. Cifra de afaceri Cifra de afaceri netă: Cifra de afaceri rezulta prin decontarea obligaţiei prezente,
netă: 700.000 8.000.000 euro; neta: 8.000.000 euro; şi când valoarea la care se va realiza
această decontare poate fi evaluată în mod
euro; credibil.
3. Numarul mediu Numar mediu de Număr mediu de
de salariati: 10. salariaţi: 50. salariaţi: 50.
4. Situaţii Situaţiile financiare Situaţiile financiare Contul de profit și pierdere
financiare anuale: anuale: –model privind performanța financiară a entităților
anuale: Cheltuielile = diminuări ale beneficiilor Veniturile = creşteri ale beneficiilor
economice înregistrate pe parcursul economice înregistrate pe parcursul perioadei
Bilanţ Bilanţ; Bilanţ; perioadei de referință sub formă de ieşiri de referință, sub formă de intrări sau creşteri
Cont de profit si Cont de profit si sau scăderi ale valorii activelor ori ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
prescurtat; creşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor
Cont de profit si pierderi; pierderi; concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din
pierderi Note explicative care Note explicative proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
sunt mai detaliate Situația fluxurilor de distribuirea acestora către acţionari.
prescurtat;
decat la microentitati. trezorerie Veniturile = recunoscute în contul de profit şi
Note explicative. Cheltuielile = recunoscute în pierdere atunci când se poate evalua în mod
Situati modificării contul de profit şi pierdere atunci când se credibil o creştere a beneficiilor economice
Opţional: capitalului social. poate evalua în mod credibil o diminuare viitoare legate de creşterea valorii unui activ
Situaţia fluxurilor de Raport privind a beneficiilor economice viitoare legate sau de scăderea valorii unei datorii.
de o diminuare a valorii unui activ sau de Recunoaşterea veniturilor se realizează
trezorerie plăţile catre buget.
o creştere a valorii unei datorii. simultan cu recunoaşterea creşterii de active
Situaţia modificării Recunoaşterea cheltuielilor are loc sau reducerii datoriilor.
capitalului social. simultan cu recunoaşterea creşterii valorii
datoriilor sau reducerii valorii activelor.
 Situația modificării capitalurilor proprii Situația fluxurilor de trezorerie
= EVOLUȚIA CAPITALURILOR PROPRII =ÎNCASĂRI si PLĂȚI DE TREZORERIE
Denumire Sold la Creșteri Reduceri Sold la
element 01.01…. 31.12…… Denumire element Exercițiul financiar
Capital social 5000 1000 2000 4000 Precedent Curent
Fluxuri de numerar din ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE
Prime de capital 700 200 0 900
Încasări de la clienți

Rezerve din 2000 1200 0 3200 Plăți către furnizori

reevaluare Dobânzi plătite
Rezerve legale 0 0 0 0 Impozit pe profit plătit
Încasări din asigurarea împotriva cutremurelor
Rezerve statutare 0 0 0 0 Numerar net din activități de exploatare
Fluxuri de numerar din ACTIVITĂȚI DE INVESTIȚIE
Alte rezerve 400 0 0 400
Plăți pentru achiziționarea de acțiuni
Acțiuni proprii 0 0 0 0
Plăți pentru achiziționarea de imobilizări corporale
Încasări din vânzarea de imobilizări corporale, financiare
Rezultat SFC 0 0 0 0 Dobânzi încasate
reportat
Dividende încasate
SFD 2000 2.000 0 0
Numerar net din activitatea de investiție
Rezultatul SFC 3200 12.000 0 15200 Fluxuri de numerar din ACTIVITĂȚI DE FINANȚARE
exercițiului Încasări din emisiunea de acțiuni
financiar SFD 0 0 0 0
Încasări din împrumuturi pe termen lung
Total 7300 16400 2000 23700
Plata datoriilor aferente leasing-ului
Dividende plătite
Note explicative
Numerar din activitatea de finanțare
Întocmite pentru a detalia informațiile existente în conținutul situațiilor financiare: Creșterea netă a numerarului și echivalentelor de numerar
Numerar și echivalentelor de numerar la începutul exercițiului financiar
•
Active Imobilizate
Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului financiar
 Provizioane Nr. Tip de Descriere
 Repartizarea profitului crt. activitate

 Analiza rezultatului de exploatare 1. Activitatea Îndeplinirea obiectivelor referitoare la activitatea entității:

de exploatare producția, livrarea de bunuri, executarea de lucrări,
 Situația creanțelor și datoriilor
prestarea de servicii.
 Principii, politici și metode contabile 2. Activitatea Achiziționarea de imobilizări
 Participații și surse de finanțare de investiții
3. Activitatea Asigurarea resurselor (capitaluri proprii sau împrumuturi)
 Informații privind salariații și membrii organelor de
administrație, conducere de finanțare pentru activitatea de exploatare și activitatea de investiții.
4. Flux de = Numerar existent la începutul perioadei ± Fluxuri de
 Exemple de calcul și analiza principalilor indicatori trezorerie trezorerie din activitatea de exploatare ± Fluxuri de
economico-financiari trezorerie din activitatea de investiții ± Fluxuri de trezorerie
 Alte informații din activitatea de finanțare
= Numerar la sfârșitul perioadei
 Principii contabile

Înregistrările din contabilitate a

tranzacțiilor economice efectuate de entități Politicile Contabile
presupun rapoartarea la legislația în vigoare și
=
respectarea principiilor impuse de aceasta.
Astfel, pentru a reda o imagine fidelă a Principiile,
patrimoniului în situaţiile financiare,
contabilitatea trebuie să respecte o serie de bazele, convențiile,
principii general aplicabile, reprezentând
sistemul de referinţă în contabilitate. regulile

şi

practicile specifice
Utilitatea principiilor contabile este aplicate de o entitate
aceea că oferă un ghid pentru recunoaşterea
în contabilitate a unor elemente, premisa la întocmirea
generală fiind aceea a practicării unei
şi prezentarea
contabilităţi de angajamente (efectul
tranzacţiilor şi evenimentelor economice este situațiilor financiare
recunoscut atunci când acestea se produc,
înregistrându-se şi raportându-se în situaţiile anuale.
financiare ale perioadei aferente.
 Principiul continuităţii activităţii: presupune că entitatea îşi desfăşoară activitatea în
condiţii de continuitate într-un viitor previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau
reducere semnificativă a activităţii.

În contabilitate, se pleacă de la prezumţia că viaţa unei entităţi este nelimitată, cu excepţia

cazului în care există motive care dovedesc încetarea activităţii ei într-un viitor previzibil.

Existența unor factori de necontinuitate a activității au ca În situaţia de necontinuitate a activităţii -

finalitate: toate resursele entităţii vor fi evaluate la
valoarea care s-ar putea obţine prin vânzarea
lor impusă de imposibilitatea continuării
 Diminuarea sau dispariţia unor valori ale activelor activităţii.
(stocuri, imobilizări, creanţe);

 Creşterea datoriilor: drepturi ale personalului, penalizări
de neplata a unor impozite, taxe, contribuţii, penalizări
pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale.
În situaţia de continuitate a activităţii –
toate elementele din situaţiile financiare se
evaluează la valori care reflectă libertatea de
acţiune a societăţii în concordanţă cu
informaţiile de pe piaţă.
 Exemplu privind aplicarea Principiului continuității activității: O societate agricolă a
achiziţionat la data de 12.12.2020 un echipament tehnologic în sumă de 54.000 lei, care va
putea fi utilizat începând cu luna februarie a anului următor.

Evaluarea echipamentului tehnologic în condiţii de Evaluarea echipamentului tehnologic în condiţii de

continuitate a activităţii: necontinuitate a activităţii:

 Evaluarea se face pornind de la valoarea iniţială
de achiziţie de 54.000 lei care va fi recuperată
pe parcursul a mai multor exerciţii financiare
prin utilizarea sa în activitate.
 Valoarea echipamentului trebuie recunoscută pornind de la
premisa că în perioada imediat următoare societatea va fi
obligată să vândă imobilizarea pentru a-şi achita datoriile, în
cadrul procesului de lichidare.

Concluzie: În situaţiile financiare se recunoaşte Concluzie: În situaţiile financiare se recunoaşte

valoarea de 54.000 lei. valoarea de lichidare care este posibil să fie mai
mică decât preţul de achiziţie.
Principiul permanenţei metodelor: utilizarea de la un exerciţiu financiar la altul, a
acelorași norme şi reguli privind evaluarea, înregistrarea contabilă şi prezentarea
elementelor în situaţiile financiare, în vederea asigurării compatibilităţii în timp a
datelor.

Exemplu privind aplicarea Principiului permanenței metodelor: O societate agricolă a

achiziţionat în anul 2019 un tractor cu o valoare de 60.000 lei pe care îl amortizează prin
Metoda amortizării liniare.

Concluzie: Entitatea nu are voie să schimbe metoda de amortizare deoarece informaţiile oferite
în perioadele viitoare nu ar mai fi comparabile cu cele din perioadele trecute, ceea ce
anulează utilitatea situaţiilor financiare.
Principiul prudenței - Evaluarea elementelor de natura activelor şi datoriilor în bilanţ şi a elementele de natura
veniturilor şi cheltuielilor în contul de profit şi pierdere trebuie să se facă astfel încât incertitudinile din exerciţiu
curent să nu fie transferate în exerciţiile următoare.

Reguli în aplicarea principiului Specificare Comparaţie la sfarşitul Rezultatul

prudenţei exerciţiului financiar între: comparaţiei
ACTIVE 1.Valoarea 2.Valoarea 1>2 → câştigul
de inventar contabilă obţinut nu se
Orice pierdere probabilă
(valoarea înregistreaza în
trebuie să fie reflectată în
realizabilă) contabilitate.
contabilitate.
1<2 → pierderea
obţinută se
înregistreaza in
contabilitate
DATORII 3.Valoarea 2.Valoarea 3>2 → pierderea
de intrare contabilă obţinută se
(valoarea de înregistrează în
Orice câştig probabil nu decontare) contabilitate.
trebuie să fie reflectat în 3<2→ câştigul
contabilitate indiferent dacă obţinut nu se
probabilitatea este maximă. înregistrează în
contabilitate.
 Exemplu privind aplicarea Principiului Prudenței: O societate agricolă are un stoc de grâu în valoare de
60.000 lei. Având în vedere faptul că preţul grâului pe piaţă creşte, se estimează că la 31.12.2020, valoarea
stocului de grâu este de 80.000 lei.
Care va fi valoarea contabilă recunoscută pentru stocul de grâu la 31.12.2020?
Dar în situaţia în care valoarea stocului de grâu va fi estimată la 50.000 lei?

Evaluare în condiții de creștere a prețului: Evaluare în condiții de scădere a prețului:

 Conform Principiului Prudenţei, deşi se

estimează că societatea agricolă ar putea încasa
prin vânzare 80.000 lei, dar pentru că vânzarea
nu a avut încă loc, câştigul probabil nu are
justificare pentru recunoşterea în
contabilitate.
 Societatea agricolă se poate confrunta cu
pierderi în viitor datorate imposibilităţii
recuperării întregii valori a stocului de grâu.
 Pentru a fi “prudentă”, societatea agricolă
recunoaşte pierderea probabilă de 10.000 lei,
valoarea stocurilor va fi recunoscută în
situaţiile financiare la 50.000 lei, prin
ajustarea valorii cu pierderea probabilă.

Concluzie: În situaţiile financiare sunt prezentate doar beneficiile certe pe care entitatea le poate
recupera în viitor.
•Principiul independenţei exerciţiilor: pentru întocmirea situaţiilor financiare să se iau în
considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se
face raportarea, fără a se ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.
•Exemple de aplicare a Principiului Independenței Exercițiilor

 Exemplu 2: La 2.08.2019 o societate contractează un

Exemplul 1: O societate agricolă a vândut
produse în anul 2018 ce s-au încasat în anul
2019.
 Concluzie: Conform principiului
independenţei exerciţiilor, venitul obţinut din
vânzare va fi înregistrat în anul 2018 şi nu în
anul ulterior în care are loc încasarea
contravalorii produselor vândute.
credit pe termen scurt (10 luni), cu o valoare de 45.000 lei
şi cu o rată a dobânzi de 15%, credit ce se rambursează
împreună cu dobânda aferentă la sfârşitul perioadei de
rambursare.
 Cum acţionează principiul independenţei asupra întocmirii
bilanţului de la 31.12.2019?
Interpretare: La sfârşitul perioadei de raportare
societatea trebuie să includă în situaţiile financiare
informaţii complete privind activitatea desfăşurată:
- Contractarea creditului şi faptul că la sfârşitul anului nu a
fost încă rambursat;
- Informaţii privind utilizarea creditului: generarea de
cheltuieli la nivel de societate dar şi de datorii privind
dobânda de plată pe perioada de utilizare a creditului
aferentă anului 2019 (august-decembrie 2019).
Concluzie: Chiar dacă dobânda se va plăti în luna mai 2020,
informaţiile privind evenimenetele din perioada 2019
trebuie incluse în respectivele situaţii financiare.
 Principiul evaluării separate a activelor şi datoriilor: pentru evaluarea unei poziții din bilanț,
trebuie să fie evaluate separat toate elemntele componente ale poziției respective.

Exemple de aplicabilitate a Principiului

evaluării separate a activelor și datoriilor:

 Exemplul 1. Pentru evaluarea poziţiei bilanţiere denumită Active Imobilizate, se vor evalua separat
toate componentele, respectiv
 - Imobilizări Corporale,
 - Imobilizări Necorporale,
 - Imobilizări Financiare.

 Exemplul 2. O societate agricolă a calculat pentru luna noiembrie 2019:

 - Impozit pe profit 25.000 lei,
 - Imozit pe salarii 4.000 lei,
 -Dobânzi de plată la credite pe termen scurt 2.000 lei.

 Întrebare: Se pot recunoaşte aceste elemente cumulat, într-o singură structură de datorii?
 Răspuns: NU, entitatea trebuie să recunoască fiecare tip de datorie separat, conform principiului de
mai sus.
 Principiul intangibilității bilanțului de deschidere: Valorile şi structura bilanţului de deschidere a unui
exerciţiu trebuie să corespundă cu cele din bilanţul de închidere a exerciţiului precedent.

Dacă ulterior întocmirii situaţiilor financiare pentru perioada încheiată apar modificări care afectează elementele
din perioada respectivă, în această situație, societatea nu poate face corecţii ale valorilor în situaţia iniţială a
perioadei curentă, dacă aceste corecţii nu se regăsesc în situaţiile financiare deja întocmite. Aceste modificări se
consideră a fi erori ce vor fi corectate conform unor tratamente precizate de standardele contabile, pentru
prezentarea unei imagini corecte a societăţii.

Exemplu de aplicabilitate a Principiului Intangibilității bilanțului de deschidere:

 O societate agricolă a întocmit şi aprobat situaţiile financiare aferente exerciţiului 2018 pe data de 20.03.2019,
în care a inclus informaţii despre un proces în care entitatea este implicată şi care pe baza probelor existente la
sfârşitul anului ar putea genera pierderi în valoare de 20.000 lei.
La sfârşitul lunii aprilie, procesul se încheie în favoarea societăţii agricole, ca urmare a unor noi probe aduse.

 Concluzie: Estimarea efectuată în situaţiile financiare nu este corectă, dar deoarece acestea au fost deja
publicate, corecţiile se vor face la sfârşitul anului 2019.
  Principiul necompensării: Nu se efectuează compensări între venituri şi cheltuieli sau active şi datorii/capitaluri. Societatea trebuie să
prezinte informaţii detaliate despre toate activele şi datoriile societăţii şi despre toate cheltuielile şi veniturile, fără a le anula (compensa) unele
cu altele.

Exemple de aplicabilitate a Principiului

necompensării

 Exemplul 1: O societate agricolă înregistrează  Exemplul 2. Societatea agricola A are de

venituri totale 70000 lei, cheltuieli totale 40 000 încasat creanţe de la societatea B în valoare de
lei, Profit 30 000 lei. 60.000 lei. Societatea B cumpără pe credit
comercial materii prime de la societatea
agricolă A în sumă de 40.000 lei.


Explicaţie: Conform principiului necompensării, în  Explicaţie: Societatea agricolă A are o obligaţie

de plată prin acestă tranzacţie care este
contul Profit şi pierdere vor figura:
recunoscută în contabilitate şi nu conduce la
 Venituri: 70 000 lei, anularea creanţei existente, conform
principiului necompensării. Astfel, societatea
 Cheltuieli: 40 000 lei agricolă A are la momentul respectiv o creanţă
 - şi nu doar Profit 30 000 lei. de 60.000 lei faţă de societatea B, dar şi o
datorie de 40.000 lei faţă de aceeaşi societate.

Concluzie: Aplicarea principiului nu trebuie înţeleasă ca o interdicţie pentru efectuarea compensărilor în cursul
exerciţiului financiar, ulterior momentului recunoaşterii: pe baza acordului dintre părţi pot fi compensate
datoriile şi creanţele, pe baza Procesului verbal de compensare sau a Ordinului de compensare.
Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. Situațiile financiare trebuie să prezinte informații
conforme cu realitatea economică a tranzacțiilor și evenimentelor și nu cu forma lor juridică.

• Problema: Societatea agricolă A închiriează în regim de leasing

Exemplu de aplicare a
Principiului prevalenței
economicului asupra
juridicului:
financiar un autocamion de la societatea B, pe o perioadă de 5 ani,
perioadă identică cu durata de viaţă a autocamionului. Societatea
agricolă nu primeşte titlul de proprietate al autocamionului, dar
primeşte drepturile de utilizare şi de uzufruct şi are obligaţia de a
acoperi asigurarea.
 Interpretare: Societatea agricolă A deţine drepturile de utilizare şi de
uzufruct, deci se consideră că deţine controlul asupra autocamionului,
ceea ce permite recunoaşterea lui ca activ al societăţii A.

 Concluzie: Deşi nu are titlul de proprietate (aspectul juridic) asupra

imobilizării, faptul că are control asupra beneficiilor economice viitoare
aduse de respectiva imobilizare (aspectul economic) este suficient
pentru recunoaşterea ei în situaţiile financiare ale societăţii agricole A.
 Principiul pragului de semnificaţie: Situațiile financiare trebuie să prezinte distinct orice element care
are o valoare semnificativă, iar elementele cu valori nesemnificative dar care au aceeași natură sau
funcții similare, să fie prezentate cumulat, nefiind necesară prezentarea lor separată.

Exemplu: Societatea A a recunoscut în cursul anului

2019 următoarele elemente de active imobilizate:

Active imobilizate Valori

Bilanţ contabil –extras
(lei)
31.12.2019

Construcţii 700.000 Active imobilizate Valori

Aplicarea
Utilaje 420.000 (lei)
Principiului
Participaţii la entităţi în cadrul 90.000 pragului de Imobilizări corporale 1.120.000
grupului semnificație Imobilizări necorporale 30.500
Programe informatice 5.000 Imobilizări financiare 110.500
Brevete 10.500
Cheltuieli de dezvoltare 15.000
Participaţii la entităţi în afara 20.500
grupului