„Plăcerea meseriei duce la perfecțiunea muncii.

”
- proverbe chinezești

TEMA 5. SCHEMA GENERALĂ A

CONTABILITĂŢII PRINCIPALELOR
OPERAŢII ECONOMICE

Svetlana MIHAILA, doctor în științe economice, conferențiar universitar,

Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică”, ASEM,
E-mail corporativ: svetlana.mihaila@ase.md
 BIBLIOGRAFIE MINIMĂ:

 Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017

http://lex.justice.md/md/373601/
 Planul general de conturi contabile // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 233-237 din 22.10.2013, cu noile modificări din01.01.2020
 Bădicu G., Mihaila S., Bazele contabilităţii. Chişinău, Tipografia centrală
„Cartier”, 2019
 Mhaila S., Erhan L., Frumusachi L., Aplicații la bazele contabilităţii. Chişinău,
2022
 SUBIECTE DE ANALIZĂ

TEMA 5 TEMA 5
SUBTEMA 5.1. SUBTEMA 5.2.
Ciclul contabil de prelucrare a Aspecte generale privind
informațiilor contabilitatea procurărilor de
bunuri

TEMA 5 TEMA 5
SUBTEMA 5.3. SUBTEMA 5.4.
Schema generală a contabilităţii
Schema generală a contabilităţii
veniturilor, cheltuielilor şi
costurilor
determinării rezultatului financiar
 5.1.

Ciclul contabil este un proces

de identificare, colectare și
rezumare a tranzacțiilor
financiare ale entității cu
scopul de a genera
informații utile sub forma
situațiilor financiare.
 Documentarea
faptelor
economice
Întocmirea Recunoașterea și
situațiilor evaluarea
financiare elementelor
Ciclul contabil de contabile
prelucrare a
informațiilor, art. 10,
LCRF
Reflectarea
Inventarierea informațiilor în
conturile
contabile
Întocmirea
registrelor
contabile
 Documentarea
faptelor
Faptele economice se contabilizează economice
în baza documentelor primare.

După regimul de tipărire și utilizare:

❑documente cu regim special (de strictă evidență)
(factura fiscală, act de achiziție, foaia de parcurs, delegația etc.)
❑documente fără regim special
 Documentarea
Documente cu regim special faptelor
economice
Articolul 12. Documente primare cu regim special
Documentele primare cu regim special se întocmesc conform
formularelor tipizate și se utilizează în cazul:
a) înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate,
cu excepția valorilor mobiliare;
b) prestării serviciilor, cu excepția serviciilor financiare prestate
de către instituţiile financiare, organizațiile de microfinanţare,
asociațiile de economii şi împrumut;
c) transportării activelor în afara entității fără transmiterea
dreptului de proprietate;
d) achiziționării activelor și serviciilor de locațiune de la
furnizori cetățeni;
e) transmiterii activelor în leasing, arendă, locațiune sau cu drept
de uzufruct.
 Documentarea
faptelor
economice
Comanda privind eliberarea formularelor tipizate de documente primare cu regim
special se realizează prin Sistemul Informaţional Automatizat „Comandarea online
a formularelor tipizate”.
În cazul eliberării FRS executate tipografic prin mijloace electronice de transmitere
la distanţă, contribuabilii au posibilitatea de a completa, semna şi transmite
Serviciului Fiscal de Stat comanda privind numărul necesar de documente primare,
de a vizualiza informaţia transmisă, recepţiona recipisa şi bonul de plată.
Formularele solicitate, în baza comenzilor depuse de contribuabil, se eliberează
contra plată și exclusiv contra semnătura persoanelor autorizate ale entității sau în
baza Delegației semnate de acestea, la prezentarea recipisei și a ordinului de plată ce
confirmă transferul mijloacelor bănești.
Comanda privind eliberarea seriei şi diapazonului de numere pentru imprimarea
de sine stătător de către entităţi a FRS se realizează prin SIA în mod gratuit.
 Documentarea
faptelor
Documentele cu regim ordinar (obișnuit) cât și cele economice
cu regim special sunt documente, care se folosesc cu
respectarea normelor generale de întocmire,
circulație și păstrare.
Pentru a-și îndeplini menirea lor, documentele, din
momentul întocmirii/primirii și până în momentul
arhivării, trebuie să parcurgă un circuit: întocmire,
verificare, prelucrare și păstrate!!!!!
 Documentarea
Documentele se întocmesc cu respectarea anumitor faptelor
elemente obligatorii, stabilite de actele normative: economice

❑ denumirea și numărul documentului, data întocmirii

documentului;
❑ denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entității în
numele căreia este întocmit documentul
❑ denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului
documentului, iar pentru persoanele fizice – IDNP (codul
personal);
❑ conținutul faptelor economice;
❑ etaloanele cantitative și valorice în care sunt exprimate
faptele economice;
❑ funcția, numele, prenumele și semnăturile persoanelor
responsabile de efectuarea faptelor economice.
 Documentarea
Exemple de documente primare utilizate frecvent în RM: faptelor
economice

1. La livrare - factura fiscală

2. La încasarea și plata numerarului în/din casierie:
dispoziția de pată și dispoziția de încasare
3. La achitarea prin transfer a diverselor datorii –
ordinul de plată
4. La calcularea salariului: tabelul de pontaj, bonul
de lucru în acord etc.
5. La procurare de la persoane fizice – act de achiziție
6. La casarea combustibilului – foaia de parcurs
7. etc.
 Recunoașterea
și evaluarea
elementelor
contabile

Reflectarea corectă a elementelor contabile constă în

aplicarea unor reguli concrete, care provin, în special,
din principiile generale contabile și caracteristicile
calitative ale informațiilor.

În scopul contabilizării, recunoașterea rezidă în examinarea:

1.corespunderii caracteristicilor și particularităților, de care

elementul respectiv dispune definiției;

2.satisfacerii criteriilor de recunoaștere stabilite în SNC-uri;

3.respectării principiilor generale contabile.

 Recunoașterea
Concluzie!!! și evaluarea
elementelor
contabile

Recunoașterea este procesul înregistrării în contabilitate și

prezentării în situațiile financiare a unui element
patrimonial care corespunde definiției și care îndeplinește
criteriile de recunoaștere stabilite de standardele de
contabilitate.
Evaluarea este un procedeu de determinare a mărimii Recunoașterea
și evaluarea
valorice a elementelor contabile. elementelor
inițială - la intrarea elementelor patrimoniale
contabile
În funcție de
momentul efectuării curentă - la ieșirea elementelor patrimoniale
evaluării
ulterioară - la data raportării financiare

În funcție de natura evaluarea imobilizărilor, stocurilor, creanțelor și datoriilor,

elementelor cheltuielilor și veniturilor etc.
patrimoniale

În funcție de
intrări - prin achiziții, prin producția proprie, prin aport în natură,
tranzacțiile care cu titlu gratuit etc.
modifică valoarea ieșiri - prin vânzare, lichidare, cu titlu gratuit etc.
patrimoniului
 Reflectarea
informațiilor în
conturile contabile
Entitatea care ține contabilitatea în partidă dublă este obligată să
aplice conturile contabile.
Nomenclatorul, caracteristica și modul de aplicare a conturilor
contabile pentru entitățile care utilizează SNC-urile, sunt stabilite în
Planul general de conturi contabile. În baza Planului general de
conturi contabile, entitatea poate elabora Planul de conturi de lucru.

Reflectarea informațiilor în conturi se realizează conform principiului

dublei înregistrări, care presupune folosirea a cel puțin două conturi,
în funcție de situație, care se debitează și se creditează, luând în
considerare modificările intervenite.
 Întocmirea
Datele din documentele primare se înregistrează, se registrelor
acumulează și se prelucrează în registre contabile, contabile
întocmite pe suport de hârtie sau în formă electronică.
Nomenclatorul și structura registrelor contabile se stabilesc de către fiecare
entitate de sine stătător, pornind de la necesitățile informaționale proprii, cu
respectarea următoarelor cerințe prevăzute de legislație:
✓denumirea registrului;
✓denumirea entității care a întocmit registrul;
✓data începerii și finalizării ținerii registrului și/sau perioada pentru care se
întocmește acesta;
✓data efectuării faptelor economice, grupate în ordine cronologică și/sau
sistematică;
✓etaloanele de evidență a faptelor economice;
✓funcția, numele, prenumele și semnătura persoanei responsabile de
întocmirea registrului.
 Informațiile privind faptele economice consemnate Întocmirea
în documentele justificative se înregistrează grupat registrelor
contabile
într-o anumită ordine: cronologică și sistematică.
Documentul contabil obligatoriu, care servește la înregistrarea zilnică,
în mod cronologic, a faptelor economice în ordinea efectuării lor în
timp - Registrul-jurnal.
Registrul-Jurnal de înregistrare a faptelor economice
Corespondența
Documentul, conținutul faptelor conturilor
Data Suma, lei
economice
Debit Credit
…………………………
Factura fiscală XY 250456: procurarea
02.03 materialelor de la furnizori (valoare 12 000 211 521
neimpozabilă cu TVA)
Dispoziția de plată nr. 102: Din casierie se
10.03 achită salariul personalului entității pentru 50 400 531 241
luna precedentă
…………………………
 Întocmirea
Înregistrarea contabilă sistematică se bazează pe registrelor
cea cronologică și se referă la ordonarea și gruparea contabile
informațiilor contabile pe conturi sintetice cu
ajutorul documentelor de înregistrare sistematică.

Spre exemplu:
Registrul de casă;
Registrul privind salariul;
Registrul procurărilor;
Registrul vânzărilor etc.
 Întocmirea
registrelor
contabile
În ordine sistematică, consemnarea informaţiilor se face prin Debit Credit

gruparea şi înregistrarea faptelor economice, atât în funcţie de

natura lor, cât şi în funcţie de data efectuării acestora.
Înregistrarea sistematică înseamnă preluarea din formulele contabile a
sumelor cu care se debitează sau se creditează conturile corespondente şi Debit Credit

înregistrarea lor separată în conturile sintetice aferente faptelor efectuate.

Din această categorie face parte registrul ,,Cartea mare”.

Debit Credit

Cartea mare reprezintă un registru, de sinteză şi

sistematizare, care servește la înregistrarea şi gruparea
faptelor economice după natura lor, iar în cadrul fiecărei
Debit Credit
grupări, în ordinea efectuării lor în timp, şi în sensul
modificării contului.
 Toate faptele economice dintr-o entitate sunt înregistrate în două Întocmirea
registre diferite, astfel: registrelor
1. mai întâi în Registrul-jurnal în ordine cronologică contabile
2. apoi în Registrul Cartea Mare în ordine sistematică.

Registrul Cartea Mare se completează lunar şi sistematic, înregistrând existența fiecărui

element contabil prin regruparea conturilor. În acest scop, în urma înregistrărilor efectuate
în registrul Cartea Mare se stabileşte situaţia fiecărui cont, care cuprinde: soldul iniţial,
rulajul debitor, rulajul creditor, soldul final.
Registrul ,,Cartea mare” stă la baza întocmirii Balanței de verificare a conturilor sintetice.
Simbolu Soldul iniţial Rulajele Soldul final
Denumirea
l Debit Credit Debit Credit Debit Credit
contului
contului
…
241 Casa 1 200 - 56 000 54 000 3 200 -
…
521 Datorii comerciale
- 25 000 100 000 106 000 - 31 000
curente
…
TOTAL 820 000 820 000 500 000 500 000 970 000 970 000
 Întocmirea
Balanţa de verificare registrelor
contabile

este un procedeu specific metodei contabilităţii,

care asigură verificarea exactităţii înregistrării
operaţiilor economice în conturile contabile şi
verifică existenţa anumitor corelaţii impuse de
dubla înregistrare a elementelor patrimoniale.
 Întocmirea
Balanţa de verificare registrelor
contabile

se prezintă sub forma unui tabel, care cuprinde toate

conturile utilizate, ordonate conform simbolurilor din
planul de conturi.

Elementele structurale ale balanţei de verificare sunt :

● Simbolul şi denumirea conturilor;

● Totalul sumelor înregistrate în Dt contului;
● Totalul sumelor înregistrate în Ct contului;
● Soldul contului.
 Funcțiile balanţei de verificare Întocmirea
registrelor
Funcţia de verificare a exactităţii contabile
înregistrării operaţiilor economice
în conturi
Funcţia de legătură dintre
conturile sintetice şi bilanţ 12
11 1

Funcţia de legătură
10 2
dintre conturile sintetice
9 3
şi conturile analitice

Funcţia de grupare şi 8 4
centralizare a datelor 7 5
înregistrate în conturile 6
contabile
Funcţia de analiză şi sinteză a
activităţii economice
 Întocmirea
Clasificarea Balanţei de verificare registrelor
contabile

Balanța de
verificare

Balanța de Balanța de
verificare a verificare a
conturilor conturilor
sintetice analitice

Sub formă Balanța de cu un singur cu două etalone

de tabel etalon de de evidenţă –
verificare evidenţă - bănesc şi
(listă) șah bănesc cantitativ

MIhaila
 Întocmirea
registrelor
În baza datelor conţinute în conturile contabile se contabile
întocmeşte balanţa de verificare a conturilor
sintetice.
Prin intermediul ei se verifică, controlează
exactitatea înregistrărilor în conturi, respectarea
dublei înregistrări a elementelor contabile în cadrul
entității.
Particularitatea balanţei de verificare a conturilor
sintetice constă în respectarea egalităţilor
următoarelor perechi de coloane:
 Totalul soldurilor iniţiale debitoare = Totalul Întocmirea
registrelor
soldurilor iniţiale creditoare contabile
Rezultă această egalitate din egalitatea activului şi
pasivului, deoarece conturile sintetice au fost deschise
în baza datelor iniţiale conţinute în bilanţ.
Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor
creditoare
Această egalitate rezultă din procedeul dublei
înregistrări a operaţiilor economice.
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul
soldurilor finale creditoare
Această identitate rezultă din regulile de
funcţionare a conturilor, şi anume determinarea
soldurilor finale.
 Întocmirea
STRUCTURA BALANŢEI DE VERIFICARE A
registrelor
CONTURILOR SINTETICE contabile
Numă Denumirea contului SOLD INIŢIAL RULAJ SOLD FINAL
rul
contu
lui Debit Credit Debit Credit Debit Credit

X TOTAL
 Întocmirea
STRUCTURA BALANŢEI DE VERIFICARE ŞAH registrelor
contabile
Credit Sold iniţial 111 112 ..................... Total rulaj Sold final
Debit debitor debitor creditor

Sold iniţial
creditor

111

112

......................

Total rulaj
creditor

Sold final
debitor
În baza datelor soldurilor finale ale
conturilor sintetice se întocmeşte
Bilanţul la sfârșitul perioadei.
 EXEMPLU:

Pornim de la
un bilanț la început
de perioadă
În baza documentelor primare
faceţi analiza contabilă a Nr. Denumirea elementelor patrimoniale Suma (lei) Simbolul
faptelor economice din
crt. cifric
perioada curentă, deschideţi
conturile contabile,
înregistraţi în ele modificările 1. Capital social 5 400
din perioada curentă şi 2. Cont curent în monedă naţională 54 000
determinaţi sumele rulajelor
3. Amortizarea mijloacelor fixe (10 000)
debitoare şi creditoare,
precum şi soldurile finale ale 4. Credite bancare pe termen lung 10 000
conturilor. 5. Datorii faţă de furnizori 48 000
Date privind soldurile
6. Casa 1 209
iniţiale:
7. Datorii faţă de personal pentru retribuirea muncii 11 500
8. Mărfuri 30 000
9. Utilaje în exploatare 57 000
10. Profit nerepartizat al anilor precedenţi 5 500
11. Creanţe ale personalului 10 700
12. Datorii faţă de buget 18 000
13. Datorii privind asigurările sociale şi medicale 44 509
Suma de control 142 909 X
 Registru-Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice din perioada
curentă
Corespondența
Nr. Suma
conturilor
crt Conţinutul operaţiei economice (lei)
Debit Credit
1. Factura fiscală. Procurarea materialelor de la 12 000
furnizori, TVA 20 % 2400
2. Extras de cont/Disp. de înc. Ridicarea în numerar
din contul curent bancar pentru achitarea salariilor 9 000
3. Disp. de plată. Din casă s-a plătit salariul angajaților 8 000
4. Extras de cont. Primirea unui credit bancar pe termen
scurt 43 000
5. Extras de cont. Din contul curent în monedă
naţională s-a achitat datoria faţă de furnizori 40 000
6. Extras de cont. Din contul curent în monedă
naţională s-a achitat datoria faţă de buget 4 000
7. Extras de cont. Depunerea la contul curent în
monedă naţională numeralul din casierie 1 000
 Balanța de verificare

Simbol Denumirea Solduri iniţiale Rulajele Solduri finale

cont contului Dt Ct Dt Ct Dt Ct
123 Mijloace fixe
124 Amort mijl fixe
211 Materiale -
217 Mărfuri
226 ……
241 …..
242
311
332
411
511 - -
521
531
533
534
TOTAL 152909 152909 119400 119400 155909 155909
 Ce urmează?

BILANȚUL LA SFÂRȘIT DE
PERIOADĂ!

MIhaila
 Întocmirea
situațiilor
financiare

Întocmirea Conținutul și
situațiilor structura
financiare bilanțului
Întocmirea situațiilor financiare cuprind următoarele
etape: Întocmirea
 efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii situațiilor
situaţiilor financiare cum ar fi: financiare
 inventarierea generală a activelor, capitalului propriu
şi datoriilor
 decontarea cheltuielilor şi veniturilor anticipate
aferente perioadei de gestiune
 determinarea şi reflectarea diferenţelor de curs valutar
 întocmirea înregistrărilor de corectare
 determinarea cotei curente a activelor imobilizate şi
datoriilor pe termen lung
 închiderea conturilor de gestiune, cheltuieli, venituri
etc.
 completarea formatelor situațiilor financiare;
 întocmirea notei explicative la situațiile financiare.
 Inventarierea
Inventarierea reprezintă un procedeu de control și autentificare
documentară a existenței tuturor elementelor de activ, capital propriu și
datorii aflate în patrimoniul entității sau în gestiune temporară.

Entitatea este obligată să efectueze inventarierea generală a activelor,

capitalului propriu și datoriilor, cel puțin o dată pe an, pe parcursul
desfășurării activității sale, în cazul reorganizării sau încetării activității,
precum și în cazurile prevăzute de Regulamentul privind inventarierea,
aprobat de MF.

Inventarierea are ca scop: asigurarea integrității patrimoniului prin control

periodic și sistematic; stabilirea existenței efective a bunurilor economice;
stabilirea valorii mărfurilor și materialelor, care, parțial, și-au pierdut
calitatea lor. Ordinul MF nr. 60 din 29.05.2012 cu privire la aprobarea
Regulamentului privind inventarierea
 Inventarierea
La începutul inventarierii trebuie să fie terminată
prelucrarea documentelor primare şi înregistrarea lor
în evidenţa analitică.
Inventarierea se efectuează de către o comisie numită
de conducătorul entității printr-un ordin.
Pentru stabilirea mărimii reale a bunurilor economice
ele sunt măsurate, cântărite sau numărate.
Inventarierea se efectuează obligatoriu în prezența
persoanei gestionare.

Inventarierea decontărilor cu debitorii și creditorii constă în

verificarea situației decontărilor prin expedierea în adresa tuturor a
extraselor din conturile analitice. Răspunsurile și obiecțiile primite se
perfectează printr-un proces verbal.
 Inventarierea
Elementele inventariate se înscriu în lista de
inventariere. În baza listelor de inventariere şi
datelor contabile se întocmesc situaţii
comparative, în care se confirmă datele
contabilităţii cu datele efective şi se determină
rezultatul inventarierii.

Rezultatele inventarierii se examinează de

comisia de inventariere, care stabilește cauzele
diferențelor, persoanele vinovate și înaintează
propuneri de regularizare a diferențelor
depistate.
 Inventarierea

Plusurile constatate la inventariere, ca urmare a ținerii

necorespunzătoare a evidenței, se înregistrează prin
trecerea la veniturile perioadei (612 ,,Alte venituri din
Plusurile
activitatea operațională”).

Lipsurile constatate se înregistrează ca cheltuieli la

Lipsurile valoarea contabilă (714 ,,Alte cheltuieli din activitatea
operațională”).
Decontarea cheltuielilor și veniturilor anticipate aferente Întocmirea
perioadei de gestiune. Dacă cheltuielile și veniturile se referă situațiilor
financiare
la mai multe perioade de gestiune, atunci recunoașterea
acestora are loc sub forma activelor și pasivelor: cheltuieli și
venituri anticipate.

Pe măsura survenirii perioadelor corespunzătoare,

cheltuielile și veniturile anticipate (servicii de publicitate,
locațiune, asigurare autoturisme și a personalului entității,
primirea gratuită a bunurilor, formulare cu regim special,
abonare reviste etc.) se decontează la cheltuielile și veniturile
curente prin metoda liniară sau prin altă metodă stabilită de
entitate.
Studiul de caz. La 1 martie 202X, entitatea X a asigurat un Întocmirea
automobil cu destinație administrativă, conform contractului situațiilor
de asigurare CASCO, pe o perioadă de 12 luni, în sumă de 17 financiare
400 lei.
Conform politicilor contabile ale entității, pragul de
semnificație pentru cheltuielile de asigurare anuale a unui
obiect de mijloace fixe constituie 5 000 lei.

În cazul depășirii pragului de semnificație, cheltuielile de

asigurare se înregistrează inițial drept cheltuieli anticipate și
se decontează la cheltuielile curente lunar prin metoda
liniară, pe parcursul întregii perioade de acțiune a
contractului de asigurare.
Lunar: 17 400 ÷ 12 luni = 1 450 lei
 Contabilizare: Întocmirea
situațiilor
● 01.03.2020 Dt 261 Ct 542 17 400 financiare
● 31.03.2020 Dt 713 Ct 261 1 450 (17 400 ÷ 12 luni)
● 30.04.2020 Dt 713 Ct 261 1 450 (17 400 ÷ 12 luni)
● 31.05.2020 Dt 713 Ct 261 1 450 (17 400 ÷ 12 luni)
● 30.06.2020 Dt 713 Ct 261 1 450 (17 400 ÷ 12 luni)
● 31.07.2020 Dt 713 Ct 261 1 450 (17 400 ÷ 12 luni)
● 31.08.2020 Dt 713 Ct 261 1 450 (17 400 ÷ 12 luni)
● 30.09.2020 Dt 713 Ct 261 1 450 (17 400 ÷ 12 luni)
● 31.10.2020 Dt 713 Ct 261 1 450 (17 400 ÷ 12 luni)
● 30.11.2020 Dt 713 Ct 261 1 450 (17 400 ÷ 12 luni)
● 31.12.2020 Dt 713 Ct 261 1 450 (17 400 ÷ 12 luni)
● Total casat – 14 500 lei
● Total de casat – 2 900 lei pentru anul 2021
 Întocmirea
Prezentarea în situații financiare situațiilor
financiare

● Situația de profit și pierdere = cheltuieli curente de

asigurare = 14 500 lei

● Bilanțul = cheltuieli anticipate de asigurare = 2 900 lei

Determinarea și reflectarea diferențelor de curs valutar. Diferența de curs Întocmirea
valutar constituie diferența, care rezultă din recalcularea valutei străine situațiilor
în monedă națională la diferite cursuri oficiale ale leului moldovenesc. financiare

La întocmirea situațiilor financiare elementele monetare în valută

străină (numerarul, creanțele, datoriile, cu excepția avansurile acordate și primite,
investițiile financiare, cu excepția acțiunilor și cotelor părți etc.) se recalculează
prin aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la data raportării.

Diferențele de curs valutar favorabile și nefavorabile, care apar ca rezultat al

recalculării, la data raportării a elementelor monetare se recunosc
ca venituri și cheltuieli financiare.

Elementele nemonetare în valută străină (imobilizările necorporale și corporale,

fondul comercial, stocurile, capitalul social etc.) nu se supun recalculării și se
înregistrează în situațiile financiare conform cursului oficial al leului moldovenesc
la data recunoașterii inițiale a acestora.
 Întocmirea
situațiilor
financiare

Determinarea cotei curente a activelor

imobilizate și datoriilor pe termen lung.
La data raportării, entitatea determină cota
curentă a datoriilor pe termen lung, care se
înregistrează ca diminuare a datoriilor pe
termen lung și majorare a datoriilor curente
(pct. 35, SNC ,,Capital propriu și datorii”).
 Întocmirea
Întocmirea
situațiilor
situațiilor
financiare
financiare

Închiderea conturilor de gestiune, cheltuieli,

venituri etc. La data raportării, conturile de
gestiune se închid cu conturile de bilanț și/sau de
rezultate, iar rulajele creditoare ale conturilor de
venituri și rulajele debitoare ale conturilor de
cheltuieli se iau în calcul la determinarea
indicatorilor, din Situația de profit și pierdere, prin
închiderea lor, la contul 351 ,,Rezultat financiar
total”.
 Schema generală a contabilităţii costurilor
Conturile
de evidenţa
a costurilor

Activității auxiliare
Activităţii de bază
812 „Activităţi auxiliare”;
811 „Activităţi de bază”; 821 „Costuri indirecte”
821 „Costuri indirecte”
Conturi de activ.
Conturi de activ. În decursul lunii costurile
În decursul lunii costurile suportate suportate se acumulează în Debit.
se acumulează în Debit. La finele lunii costurile acumulate
La finele lunii costurile acumulate în debit se repartizează şi se
în debit se repartizează şi se includ includ în costul produselor
în costul produselor fabricate. fabricate.
Mai întii se soldează contul 821 si Mai întâi se soldează contul 821 și
apoi 811. apoi 812.
 Schema generală a contabilităţii costurilor
Contul 811 „Activităţi de bază” este destinat generalizării informaţiei
privind costurile producţiei de bază pentru fabricarea produselor,
prestarea de servicii şi determinarea costului lor efectiv.

Dt 811 „Activităţi de bază” Ct

- la începutul lunii – - costul efectiv al produselor

Dt 811 Ct 215 fabricate
Dt 216 Ct 811
- în cursul perioadei de - costul efectiv al serviciilor
gestiune costurile pentru prestate
fabricarea produselor Dt 711 Ct 811
(prestarea serviciilor), - costul producţiei in curs de
Dt 811 Ct 211, 531, 533, 821 execuţie la sfârșitul lunii
Dt 215 Ct 811
 Schema generală a contabilităţii costurilor
Contul 812 „Activităţi auxiliare” se foloseşte pentru generalizarea
informaţiei privind costurile producţiilor auxiliare (secundare) pe lângă
producţia sau activitatea de bază a entității.

Dt 812 „Activităţi auxiliare” Ct

- la începutul lunii Dt 812 Ct 215 Repartizarea costurilor

activităţilor auxiliare si
- în cursul perioadei de gestiune includerea lor în costurile
costurile pentru fabricarea indirecte de producţie
produselor (prestarea
serviciilor), Dt 821/activ baza Ct 812
Dt 812 Ct 211, 531, 533, 821/act
aux
 Schema generală a contabilităţii costurilor
Contul 821 „Costuri indirecte ” este destinat generalizării informaţiei
privind costurile aferente deservirii şi gestiunii subdiviziunilor structurale
ale entității (secţiilor, sectoarelor).

Dt 821 „Costuri indirecte de producţie” Ct

Acumularea costurilor Repartizarea costurilor

indirecte indirecte si includerea lor
în costul produselor,
Dt 821 serviciilor
Ct 211, 531, 533, 124, 113, Dt 811 Ct 821
812
 Schema generală a contabilităţii costurilor
Dt 812 • Închiderea conturilor de evidenţă a
costurilor indirecte ale activităţii auxiliare
Ct 821/SA

• Soldarea conturilor de evidenţă a

Dt 821/SB
costurilor activităţilor auxiliare către
Ct 812 costurile indirecte ale activităţii de bază

Dt 811 • Includerea costurilor

indirecte de producţie în
Ct 821/SB costul produselor

Dt 216 Ct 811
Dt 711 Ct 811
În aspect contabil în procesul de producţie are loc acumularea costurilor
suportate pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor, executarea
lucrărilor.

Costurile
activităţii
de bază
Costul efectiv al
produselor,
serviciilor,
lucrărilor
Costurile
activității
auxiliare
 Schema generală a contabilităţii costurilor

Soldul Soldul
producţiei Costurile producţiei
în curs de suportate în în curs de
execuţie la decursul execuţie la
începutul lunii sfârșitul
lunii lunii

Costul produselor
fabricate
 Întocmirea
Schema generală a contabilității costurilor situațiilor
financiare
Debit 811 Credit

Dt 811 Ct 215 Dt 211 Ct 811

Dt 811 Ct 211 Dt 714 Ct 811
Dt 811 Ct 531 Dt 215 Ct 811
Dt 811 Ct 533 Costul efectiv de 3
producție = rulaj
la sfârșit de Dt – deșeuri,
perioadă rebuturi și PCE
Dt 811 Ct 821 Dt 216 Ct 811

Debit 821 Credit Debit 812 Credit

Dt 812 Ct 215
Dt 821 Ct 124
Dt 812 Ct 211 la sfârșit de
Dt 821 Ct 211 la sfârșit de Dt 812 Ct 531 perioadă
Dt 821 Ct 531 perioadă Rulajul debitor se
Dt 821 Ct 533 Rulajul debitor
2 Dt 812Ct 533
repartizează și se
Dt 812 Ct 521 include în costul
Dt 821 Ct 521 se repartizează la sfârșit de activității de bază
Dt 821 Ct 812 și se include în perioadă sau alți beneficiari
la sfârșit de costul
perioadă produselor

1
Registru-Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice din perioada curentă Întocmirea
situațiilor
Corespondenţa
Nr. Suma financiare
conturilor
crt Conţinutul operaţiei economice (lei)
Debit Credit
1. Soldul produselor în curs de execuţie la începutul
perioadei 20 000
2. Consum de materiale:
a) la fabricarea produselor finite 320 000
b) la întreţinerea utilajului secţiei de producere 15 000
3. Se calculează salariile muncitorilor:
a) la fabricarea produselor finite; 60 000
b) la întreţinerea utilajului secţiei de producţie; 10 000
4. Se calculează contribuţiile pentru asigurările
sociale aferente salariilor calculate 24%:
a) la fabricarea produselor finite
b) la întreţinerea utilajului secţiei de producţie
5. Se repartizează şi se includ în costul produselor
finite costurile indirecte de producţie
6. Soldul produselor în curs de execuţie la sfârşitul 12 000
perioadei
7. Se depozitează produsele finite evaluate la cost
efectiv
Inchiderea conturilor de gestiune Întocmirea
situațiilor
financiare

Debit 811 Credit

SCHEMA GENERALĂ A CONTABILITĂŢII CHELTUIELILOR Întocmirea
situațiilor
financiare
Pentru evidenţa cheltuielilor sunt prevăzute
conturile de activ din clasa 7 ”Cheltuieli”:

❑ 711 „Costul vânzărilor”;

❑ 712 „Cheltuieli de distribuție”;
❑ 713 „Cheltuieli administrative”;
❑ 714 „Alte cheltuieli operaţionale”;
❑ 721 „Cheltuieli cu activele imobilizate”;
❑ 722 „Cheltuieli financiare”;
❑ 723 „Cheltuieli excepţionale”
❑ 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”
 SCHEMA GENERALĂ A CONTABILITĂŢII CHELTUIELILOR Întocmirea
situațiilor
Regulile de funcţionare a conturilor de cheltuieli: financiare
❑ conturile de cheltuieli nu prezintă niciodată sold iniţial la
începutul anului de gestiune, întrucât la finele anului
precedent cheltuielile au fost încorporate în rezultatul
financiar;
❑ se debitează cu suma cheltuielilor ocazionate pe parcursul
anului de gestiune;
❑ se creditează la finele anului de gestiune cu suma
cheltuielilor care au fost ocazionate pe parcursul anului şi
care sunt trecute la rezultatul financiar la finele anului;
❑ nu prezintă niciodată sold final la finele anului de
gestiune, întrucât toate cheltuielile anului de gestiune la
finele acestuia se trec la rezultatul financiar.
 Întocmirea
SCHEMA GENERALĂ A CONTABILITĂŢII VENITURILOR situațiilor
financiare
Pentru evidenţa veniturilor sunt prevăzute
conturile clasei a 6 „Venituri”:
❑ 611 „Venituri din vânzări”;
❑ 612 „Alte venituri operaţionale”;
❑ 621 „Venituri cu activele imobilizate”;
❑ 622 „Venituri financiare”
❑ 623 „Venituri excepţionale”.
 SCHEMA GENERALĂ A CONTABILITĂŢII VENITURILOR Întocmirea
situațiilor
Regulile de funcţionare a conturilor de venituri: financiare
❑ conturile de venituri nu prezintă niciodată sold iniţial
la începutul anului de gestiune, întrucât la finele anului
precedent veniturile sunt încorporate integral în
rezultatul financiar;
❑ se creditează pe parcursul anului cu suma veniturilor
obţinute;
❑ se debitează cu suma veniturilor obţinute pe parcursul
anului de gestiune care la finele acestuia sunt trecute
integral la rezultatul financiar;
❑ nu prezintă niciodată sold final la finele anului de
gestiune, întrucât toate veniturile anului de gestiune la
finele acestuia se trec la rezultatul financiar.
 Calculul rezultatului finaciar Întocmirea
situațiilor
1 2 3 financiare
Se închid conturile de
Se închid conturile de cheltuieli: Se calculează impozitul
venituri: Dt 351 „Rezultat financiar pe venit
Dt 611 „Venituri din total”
vânzări” Ct 711 „Costul vânzărilor” Dt 731 Ct 534
Dt 612 „Alte venituri Ct 712 „Cheltuieli de Dt 351 Ct 731
operaţionale” distribuție”
Dt 621 „Venituri din cu Ct 713 „Cheltuieli
activele imobilizate” administrative” Se calculează rezultatul
Dt 622 „Venituri Ct 714 „Alte cheltuieli financiar net:
financiare” operaţionale”
Dt 623 „Venituri Ct 721 „Cheltuieli cu activele Dt 351 Ct 333 – profit net
excepţionale” imobilizate”
Ct 351 „Rezultat financiar Ct 722 „Cheltuieli financiare” Dt 333 Ct 351 - pierdere
total” Ct 723 „Cheltuieli
excepţionale”
 Corespondenţa
Nr.
crt. Jurnalul cronologic de înregistrare
Conţinutul operaţiunilor economice a operaţiilor economice Suma
(lei)
conturilor
Dt Ct
1. Reflectarea venitului din vânzarea produse finite cumpărătorilor:
a) cu achitarea ulterioară: preţ de vânzare, 25 000
• TVA 20%.
b) cu achitarea în numerar: preţ de vânzare, 27 500
• TVA 20%.
2. Reflectarea valorii contabile (costului) a produselor vândute 27 500
3. Reflectarea costuluiu serviciilor de publicitate prestate de terți, cu achitarea ulterioară 600
• TVA-20%;
4. Reflectarea venitului din vânzarea calculatorului, cu achitarea ulterioară:
• preţ de vânzare; 12 000
• TVA – 20%.
5. Reflectarea valorii contabile (costului) a calculatorului vândut; 8 000
6. Calculul salariul:
• personalului administrativ al entităţii; 5 000
• vânzătorilor. 2 500
7. Calculul contribuţiilor privind asigurările sociale aferente salariului calculat 24%:
• personalului administrativ al entităţii;
• vânzătorilor.
8. Reflectarea venitului din vânzarea materialelor, cu achitarea ulterioară:
• preţ de vânzare; 650
• TVA-20%.
 Nr. Corespondenţa conturilor
Suma
crt.
Conţinutul operaţiunilor economice (lei)
Dt Ct
9. Reflectarea valorii contabile (costului) a materialelor vândute;
460

10. Reflectarea lipsurilor de mărfuri constatate în urma efectuării inventarierii

350
anuale
11. Reflectarea valorii strungului constatat în urma efectuării inventarierii
2700
anuale
12. Reflectarea diferenţeleor nefavorabile de curs valutar aferente
320
decontărilor cu furnizorii;
13. Înregistrarea valorii contabile a clădirii depozitului distrus în urma unei
5 100
inundaţii;
14. Reflectarea sumei compensaţiei de primit de la compania de asigurare 4 500
pentru recuperarea pierderii din inundaţii;
15. Reflectarea valorii programului informatic primit cu titlu gratuit; 5 500
16. Calculul amortizării clădirii utilizată în scopuri admiistrative; 1 750
 Corespondenţa
Nr. Suma conturilor
crt. Conţinutul operaţiunilor economice (lei) Dt Ct
17 Închiderea la finele anului curent a conturilor de cheltuieli:
.......................................................................................................................... ?
.......................................................................................................................... ?
.......................................................................................................................... ?
.......................................................................................................................... ?
.......................................................................................................................... ?
.......................................................................................................................... ?
.......................................................................................................................... ?
.......................................................................................................................... ? X X
.... Total: CHELTUIELI
18 Închiderea la finele anului curent a conturilor de venituri:
.......................................................................................................................... ?
.......................................................................................................................... ?
.......................................................................................................................... ?
.......................................................................................................................... ?
........................................................................ ? X X
Total: VENITURI
Nr. Suma Corespondenţa conturilor
crt.
Conţinutul operaţiunilor economice (lei)
Dt Ct
19 Determinarea rezultatului financiar până la impozitare V-Ch X X
20 Calculul şi înregistrarea impozitului pe venit 12%
21 Închiderea contului de cheltuieli privind impozitul pe venit la
rezultatul financiar total
22 Înregistrarea profitul net (pierderea) obţinut la finele anului curent
 Cod Perioada de gestiune
Indicatori
rd. precedentă curentă
1 2 3 4
Venituri din vânzări 611 010
Costul vânzărilor 711 020
Profit brut (pierdere brută) (rd.010 – rd.020) 030
Alte venituri din activitatea operaţională 612 040
Cheltuieli de distribuire 712 050
Cheltuieli administrative 713 060
Alte cheltuieli din activitatea operaţională 714 070
Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) (rd.030 + rd.040 –
080
rd.050 – rd.060 – rd.070)
Venituri financiare 622 090 0

Cheltuieli financiare 722 100

Rezultatul: profit (pierdere) financiar(ă) (rd.090 – rd.100) 110
Venituri cu active imobilizate şi excepţionale 621+623 120
Cheltuieli cu active imobilizate şi excepţionale 721+723 130
Rezultatul din operaţiuni cu active imobilizate şi excepţionale: profit
140
(pierdere) (rd.120-rd.130)
Rezultatul din alte activităţi: profit (pierdere) (rd.110 +rd.140) 150
Profit (pierdere) până la impozitare (rd.080 + rd.150) 160
Cheltuieli privind impozitul pe venit (VEN 12; SIMM 20) 170
 5.2
Activitatea economico-financiară a
entităţii de regulă este formată din
trei procese economice de bază:
aprovizionarea; producerea; desfacerea,
care sunt legate reciproc, se repetă
permanent şi, luate în ansamblu,
formează circuitul neîntrerupt al
bunurilor economice.
•În procesul de aprovizionare
entitatea dobândeşte resurse
materiale, active imobilizate şi
alte bunuri necesare pentru
desfăşurarea activităţii sale,
•În procesul de producţie se
respectiv apar operaţii de
cumpărare a bunurilor
economice, de calcul a salariilor
muncitorilor ocupaţi cu
încărcarea, descărcarea
materiilor prime procurate sau
altor bunuri economice şi alte
cheltuieli adiţionale ce au fost
suportate în procesul de
achiziţie a bunurilor etc.;
Procesul de
aprovizionare
Procesul de
producţie
evidenţiază astfel de operaţii ca:
consumul de materii prime şi
materiale de bază necesare
producerii, calcularea salariilor
muncitorilor/angajaţilor ce se
ocupă cu producerea
nemijlocită a produselor finite
(prestarea serviciilor, executarea
lucrărilor), contribuţiile de
asigurări sociale de stat
obligatorii, primele de asigurare
obligatorie de asistenţă
medicală, calculate în baza
salariilor angajaţilor,
amortizarea mijloacelor fixe
productive etc.;
•Desfacerea înseamnă
comercializarea
(vânzarea, înstrăinarea)
produselor, mărfurilor,
serviciilor către
cumpărători, clienţi. În
acest proces contabilitatea
reflectă costul produselor
vândute, cheltuielile de
distribuire, veniturile
înregistrate sau încasate
din comercializarea
produselor, mărfurilor,
serviciilor, lucrărilor etc.
Procesul de
desfacere
 Cea mai mare parte a bunurilor entitatea o procură
de la alte entități şi organizaţii numite furnizori.
De aceea în contabilitate, în primul rând, este necesar a
reflecta valoarea bunurilor procurate, precum şi decontările
entității cu furnizorii.

În afară de aceasta, în majoritatea cazurilor procurarea

bunurilor este însoţită de diverse cheltuieli numite costuri de
transport-aprovizionare care de asemenea trebuie
contabilizate şi incluse în costul bunurilor procurate.
Acestea cuprind:
●Costurile de transportare până la entitate,
●Costurile de încărcare şi descărcare, taxele vamale,
●Deplasările legate de procurarea mijloacelor,
●Plăţile pentru asigurarea valorilor materiale în drum etc.
Operaţiunile privind intrarea în patrimoniu a activelor
imobilizate se contabilizează în baza facturilor fiscale
sau procesului verbal de primire predare în debitul
conturilor de evidenţă a activelor din clasa I al
Planului General de conturi (de ex. 123 „Mijloace
fixe”, 121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”,
112 „Imobilizări necorporale” etc.) şi creditul
conturilor de evidenţă a datoriilor în cazul
procurărilor, sau conturilor de evidenţă a veniturilor
în cazul primirii cu titlul gratuit.
Conturile clasei I „Active imobilizate” sunt conturi
de activ, în debit se înregistrează intrarea activelor
respective în patrimoniul entităţii, iar în credit
ieşirea lor din patrimoniu.
Prin urmare în conturile de evidenţă a activelor
imobilizate se înregistrează costul de intrare a
activelor format din preţul de procurare plus toate
costurile de transport, aprovizionare, instalare, etc.
până la momentul punerii în funcţiune.
 ● Cele mai dese operaţiuni de aprovizionare sunt:
aprovizionarea cu materii prime, materiale,
mărfuri.
Operaţiunile privind intrarea în patrimoniu a activelor
circulante se contabilizează în baza facturilor fiscale în
debitul conturilor de evidenţă a activelor din clasa II al
Planului general de conturi (de ex. 211 „Materiale”, 213
„Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 217
„Mărfuri” etc.) şi creditul conturilor de evidenţă a
datoriilor în cazul procurărilor, sau conturilor de
evidenţă a veniturilor în cazul primirii cu titlul gratuit.
 ● La intrarea în patrimoniu materiile prime şi materialele
procurate se evaluează şi se înregistrează în
contabilitate la costul de intrare cu ajutorul contului de
gradul I – 211 „Materiale” destinat generalizării
informaţiei privind existenţa şi mişcarea materialelor.
● Este un cont de activ, în debitul căruia se înregistrează
costul de intrare a materialelor procurate şi fabricate
la entitate, iar în credit – valoarea materialelor ieşite
din gestiune prin utilizarea lor în procesul de
producţie sau vânzarea valorilor materiale de prisos şi
inutile.
Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea
materialelor existente la entitate la finele perioadei de
gestiune.
 Se cere de: întocmit formulele contabile și de determinat costul de intrare total și unitar al materialului ,,lapte”, „unt” și ,,brânză” în baza
operațiilor economice, care au avut loc în luna curentă la entitatea ,,Coloseo” SRL, prezentate în tabelul
Nr. Conținutul operațiilor
Conținutul
crt.
Dt
1. S-au procurat materiale:
materialul ,,lapte” 450 l la preț de 17 lei/l
materialul ,,unt” 280 kg x 27 lei/kg
materialul ,,brânză” 165 kg x 35 lei/kg
TVA 20%
2 Costuri de transportare-aprovizionare (CDA)
suportate de entitatea ,,Coloseo” SRL au inclus:
a)transportarea efectuată cu un mijloc de transport
propriu; 3 260
b)serviciile de asigurare în drum a materialelor
prestate de o organizație terță; 2 150
c)salariile calculate lucrătorilor pentru descărcarea
materialelor; 2 080
d)contribuțiile de asigurare socială calculate (potrivit
normelor în vigoare) 499,2

3 Reflectarea CDA repartizate în costul efectiv al

materialelor aprovizionate:
materialul ,,lapte”
materialul ,,unt”
materialul ,,brânză”
 Tabel de repartizare a CTA și includerea lor în costul efectiv al materialelor procurate

Denumirea Baza de Coeficientul CDA repartizate în

materialului repartizare de costul efectiv al
repartizare materialelor
procurate
1 2 3=T4/T2 4=2x3

Total
 „Succesul nu este final, iar eșecul nu este
fatal. Doar curajul de a continua contează.”
– Winston Churchill

MULT SUCCES
ÎN TOT CE FACEȚI!

Svetlana MIHAILA, doctor în științe economice, conferențiar

universitar, Academia de Studii Economice din Moldova
CREDITS: This presentation template was created by Slidesgo, including
E-mail icons by Flaticon
corporativ: and infographics & images by Freepik
svetlana.mihaila@ase.md