Contabilitate

Capitolul
5
DOCUMENTELE
ÎN CONTABILITATE
Cuprins: 5.1. Necesitatea documentelor și clasificarea lor
5.2. Documentele justificative
5.3. Registrele contabile
5.4. Documentele de sinteză și raportare

72
 Contabilitate

5.1. Necesitatea documentelor și clasificarea lor

În cadrul oricărei entități contabile, persoană fizică sau juridică, procesele de

culegere, prelucrare, stocare și transmitere a datelor și informațiilor contabile necesită
consemnarea acestora în cadrul documentelor contabile. Acest lucru rezultă și din
reglementările contabile în vigoare:

Legea Contabilității „Art. 6:

nr. 82/1991 (1) Orice operațiune economico-financiară efectuată se
consemnează în momentul efectuării ei într-un document care
stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel
calitatea de document justificativ.
(2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în
contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au
întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au
înregistrat în contabilitate, după caz.”

Ținând seama de anumite caracteristici ale documentelor, acestea se pot grupa după
mai multe criterii, dintre care menționăm:

a) documente - asigură datele de intrare în sistemul informațional

justificative contabil (ex: facturi, cecuri, chitanțe);
Având în b) registre - realizează înregistrarea și stocarea datelor în
vedere rolul contabile structura proprie contului și sistemului de conturi
lor în cadrul (ex: cartea-Mare, balanța de verificare, registrul-
sistemului jurnal, registrul-inventar);
informațional- c) situații - centralizează și prin care se transmit informațiile cu
decizional financiare de privire la poziția financiară, performanța firmei și
sinteză și modificările poziției financiare (ex: bilanț, cont de
raportare profit și pierdere)

a) formulare - conținutul, forma și formatul sunt prestabilite și

tipizate imprimate prin reglementări legale (ex: facturi,
După regimul
cecuri, chitanțe, cartea-Mare, bilanț);
de tipărire și
b) formulare - conținutul, forma și formatul nu sunt prestabilite și
folosire
netipizate imprimate, iar folosirea lor este incidentală (ex:
procese-verbale de predare-primire).

a) documente - se întocmesc în cadrul unității și circulă numai în

interne interiorul ei (ex: note contabile, bonuri de materiale
folosite pentru eliberări de materiale secțiilor de
După circuitul
producție);
lor
b) documente - justifică raporturile economice cu alte unități sau
externe persoane (ex: facturile furnizorilor pentru
materialele cumpărate, extrasele de cont de bancă).

73
 Contabilitate

a) documente - oglindesc o singură operație economică, înregistrată

primare pentru prima oară în acel document prin culegerea
datelor de pe teren (ex: facturi, cecuri, chitanțe);
După conținut b) documente - cuprind date referitoare la operații de același fel
centralizatoare culese din mai multe documente primare (ex:
borderouri, centralizatoare de intrări/ieșiri de
materiale, produse).

5.2. Documentele justificative

Toate operațiunile economico-financiare sunt consemnate, în momentul efectuării lor,

în documente justificative, pe baza cărora se fac înregistrări în contabilitate. Ca urmare,
documentele justificative sunt acte scrise întocmite pentru operațiile economice și
financiare în momentul efectuării lor cu scopul de a servi dovada a înfăptuirii lor și ca
instrument de fundamentare a înregistrărilor contabile.

Funcțiile documentelor justificative:

a) funcția informațională, constând în aceea că ele asigură datele de intrare pentru sistemul
informațional contabil și în plus, aceste documente justificative furnizează informația
pentru cunoașterea individuală a operațiilor economice și financiare;
b) funcția gestionară, constând în faptul că documentele fac dovada sau certifică în fapt
operațiile economice și financiare; pe baza lor se stabilesc și angajează răspunderi,
drepturi și obligații cu privire la mișcările de valori produse în masa patrimoniului.

Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: 36

- denumirea documentului;
- denumirea/numele și prenumele și, după caz, sediul persoanei juridice/adresa
persoanei fizice care întocmește documentul;
- numărul documentului și data întocmirii acestuia;
- menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economico-financiare
(când este cazul);
- conținutul operațiunii economico-financiare și, atunci când este necesar, temeiul
legal al efectuării acesteia;
- datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico-financiare efectuate,
după caz;
- numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea
operațiunii economico-financiare.

Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de

document justificativ numai în condițiile în care furnizează toate informațiile prevăzute de
normele legale în vigoare.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicată, contabilitatea se ține în
limba româna și în moneda națională. Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține
atât în moneda națională, cât și în valută, potrivit reglementarilor elaborate în acest sens.

36 Art. 2 din OMFP nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile publicat în Monitorul Oficial nr. 910 din data de
9 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare.

74
 Contabilitate

Documentele justificative și financiar-contabile pot fi întocmite și într-o altă limbă și altă

monedă dacă acest fapt este prevăzut expres printr-un act normativ (de exemplu, Codul
fiscal, referitor la factură).
Documentele contabile (jurnale, fișe ș.a.), care servesc la prelucrarea, centralizarea și
înregistrarea în contabilitate a operațiunilor consemnate în documentele justificative,
întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a
datelor, trebuie să cuprindă elemente cu privire la:
- felul, numărul și data documentului justificativ;
- sumele corespunzătoare operațiunilor efectuate;
- conturile sintetice și analitice debitoare și creditoare;
- semnăturile pentru întocmire și verificare, după caz.

Completarea documentelor justificative

În ceea ce privește completarea documentelor, înscrierea datelor se face cu cerneală, cu
pix cu pasta sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor,
după caz. De asemenea, nu sunt admise ștersături, modificări sau alte asemenea procedee,
precum și lăsarea de spații libere între operațiunile înscrise în acestea sau file lipsă.

Corectarea în cazul constatării de erori

Erorile constate cu prilejul întocmirii, verificării sau înregistrării documentelor se
corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greșite, pentru ca acestea să poată fi
citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă. Corectarea se face în toate
exemplarele documentului și se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat
documentul justificativ, menționându-se și data efectuării corecturii.
În cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe
baza cărora se primește, se eliberează sau se justifică numerarul, ori al altor documente
pentru care normele de utilizare prevăd asemenea restricții, documentul întocmit greșit se
anulează și rămâne în carnetul respectiv.
La corectarea documentului justificativ în care se consemnează operații de
predare-primire a valorilor materiale și a mijloacelor fixe este necesară confirmarea, prin
semnătura, atât a predatorului, cât și a primitorului.
În cazul completării documentelor prin utilizarea sistemelor informatice de
prelucrare automată a datelor, corecturile sunt admise numai înainte de prelucrarea
acestora, menționându-se data rectificării și semnătura celui care a făcut modificarea.
Documentele prezentate în listele de erori, anulări sau completări (pe baza cărora se fac
modificări în fișiere sau în baza de date a unității) trebuie să fie semnate de persoanele
împuternicite de conducerea unității.
Neîntocmirea, întocmirea eronată și/sau neutilizarea documentelor justificative și
financiar-contabile se sancționează potrivit dispozițiilor legale.

Reconstituirea documentelor financiar-contabile pierdute, sustrase sau distruse

Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate, operațiunile economico-financiare
trebuie sa fie justificate cu documente originale, întocmite sau reconstituite.
În momentul constatării pierderii, sustragerii sau distrugerii unor documente
justificative sau contabile, orice persoana are obligația să aducă la cunoștința conducătorului
unității, în scris, în termen de 24 de ore de la constatare. Reconstituirea documentelor se
face pe baza unui dosar de reconstituire, întocmit separat pentru fiecare caz. Astfel:
 în condițiile în care documentul pierdut a fost întocmit de către unitate într-un singur
exemplar, reconstituirea acestuia se face urmând aceleași proceduri prin care a fost
întocmit documentul original, menționându-se în antetul documentului că este
reconstituit, și stă la baza înregistrărilor în contabilitate.

75
 Contabilitate

 pentru acele situații în care prin alte reglementări speciale se prevede că formularul
original trebuie să fie păstrat la altă unitate, atunci la înregistrarea în contabilitate
este folosită copia documentului respectiv;
 în cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă unitate, reconstituirea se va
face de unitatea emitentă, prin realizarea unei copii de pe documentul existent la
unitatea emitentă.
Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu și vizibil mențiunea <duplicat>, cu
specificarea numărului și datei dispoziției pe baza căreia s-a făcut reconstituirea.
Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de
călătorie nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în
contabilitate. În acest caz, vinovații de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor
suportă paguba adusă unității, salariaților sau altor unități, sumele respective recuperându-
se potrivit prevederilor legale.

Păstrarea documentelor
În cursul anului curent de gestiune, documentele ca și registrele contabile se
păstrează în compartimentul financiar-contabil; după expirarea anului documentele și
registrele contabile sunt predate la arhiva generală a unității, unde sunt păstrate un termen
mai mare sau mai mic, precizate de legislația contabilă din fiecare țară dar nu mai puțin de
zece ani, cele care servesc ca forță probantă în raporturile cu terții sau mai mic de trei ani,
în cazul celorlalte documente. De exemplu, statele de plată se păstrează cel puțin 50 de ani.
Arhivarea documentelor justificative și contabile se face în conformitate cu
prevederile legale și cu următoarele reguli generale:
 documentele se grupează în dosare, numerotate, șnuruite și parafate;
 gruparea documentelor în dosare se face cronologic și sistematic, în cadrul fiecărui
exercițiu financiar la care se referă acestea;
 dosarele conținând documente justificative și contabile se păstrează în spații
amenajate în acest scop, asigurate împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii,
dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor;
 evidența documentelor la arhivă se ține cu ajutorul Registrului de evidență, potrivit
legii, în care sunt consemnate dosarele și documentele intrate în arhivă, precum și
mișcarea acestora în decursul timpului.
Eliminarea din arhivă a documentelor al căror termen legal de păstrare a expirat se face de
către o comisie. În aceasta situație se întocmește un proces-verbal și se consemnează
scăderea documentelor eliminate din Registrul de evidență al arhivei.

5.3. Registrele contabile

Registrele contabile, definite prin prisma sistemului informațional contabil, reprezintă

documente cu ajutorul cărora se realizează înregistrarea cronologică și sistematică a
operațiilor economico-financiare în contabilitate, furnizând informații privitoare la situația
și mișcarea patrimoniului.
Potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată, registrele de contabilitate
obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Cartea mare și Registrul-inventar.
Registrele se utilizează în strictă concordanță cu destinația acestora și se prezintă în
mod ordonat și astfel completate încât să permită în orice moment identificarea și controlul
operațiunilor contabile efectuate.

76
 Contabilitate

Registrele contabile se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listări
informatice, după caz. Numerotarea paginilor registrelor se va face în ordine crescătoare, iar
volumele se vor numerota în ordinea completării lor.
În ceea ce privește păstrarea lor, registrele vor fi păstrate în unitate timp de 10 ani de
la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, iar în caz de
pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite în termen de maximum 30 de zile
de la constatare. Persoanele fizice care utilizează tehnica de calcul trebuie să asigure listarea
acestora în orice moment pe parcursul celor 10 ani de păstrare.

REGISTRUL-JURNAL
Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu, în cadrul căruia operațiile
economice se înregistrează în ordine cronologică, una câte una, pe baza documentelor
primare sau pe bază de documente centralizatoare. Importanța lui constă în cunoașterea
rulajului valoric al operațiilor pe o anumită perioadă de timp și justificarea lor în
contabilitatea sistematică.
Modelul acestui registru se prezintă după cum urmează:

…………. Pag.
REGISTRUL-JURNAL
(Unitatea) nr.
Simbolul conturilor
Nr. Documentul Sume
Data Explicații corespondente
crt. (felul, nr., data)
D C D C
1 2 3 4 5 6 7 8
REPORT:

TOTAL / DE REPORTAT:

Exemplu:

77
 Contabilitate

REGISTRUL CARTEA MARE

Cartea mare este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar și
sistematic, prin regruparea conturilor, mișcarea și existența tuturor elementelor de activ si
de pasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteză și sistematizare și
conține simbolul contului debitor și al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor
si creditor, precum și soldul contului. Registrul Cartea mare poate conține câte o filă pentru
fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Cartea mare sta la baza întocmirii balanței de
verificare.

- Pentru evidența sistematică sintetică se pot folosi formulare care îmbracă diverse forme,
dintre care cele mai folosite sunt Fișele de cont pentru operații diverse:
FIȘĂ DE CONT PENTRU OPERAȚII DIVERSE Simbol Pagina
…………………..
………………………………….…………… cont nr.
UNITATEA
……………………………….………………
Data Document Simbol cont

D/C
EXPLICAȚII DEBIT CREDIT SOLD
Fel Nr. corespondent

TOTAL:

- Pentru evidența sistematică analitică se utilizează diferite tipuri de fișe, dintre care
prezentăm modelul pentru Fișa de cont pentru valori materiale:
Preț
FIȘĂ DE CONT ANALITIC PENTRU VALORI MATERIALE UM Gestiunea
unitar Pag.
…………………………………………………………………..………………… Cod
Lei nr.
…………………………………………………………………….……………… Simbol cont
Data Document Cantitatea Valoare Simbol cont
Fel Nr. Intrată Ieșită Stoc Debit Credit Sold corespondent

TOTAL:

Exemplu:

Fișă deschisă
pentru contul
sintetic
371 Mărfuri

Fișă deschisă
pentru contul
analitic
371.01 Marfa A

78
 Contabilitate

REGISTRUL-INVENTAR
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate
elementele de activ și de pasiv, grupate în funcție de natura lor, inventariate de unitate,
potrivit legii. Acesta se întocmește: la înființarea societății; cel puțin o dată pe an pe
parcursul funcționarii unității; cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării activității; alte
situații prevăzute de lege, pe baza de inventar faptic.
În acest registru se înscriu, într-o formă recapitulativă, elementele inventariate după
natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica conținutul fiecărui post al bilanțului.
Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ și de
pasiv. Elementele de activ si de pasiv înscrise în Registrul inventar au la bază listele de
inventariere sau alte documente care justifică conținutul acestora la sfârșitul exercițiului
financiar. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în registru se
înregistrează soldurile existente la data inventarierii, la care se adaugă rulajele intrărilor și
se scad rulajele ieșirilor de la data inventarierii până la data încheierii exercițiului financiar.
Pe baza Registrului-inventar și a balanței de verificare de la 31 decembrie se
întocmește bilanțul care face parte din situațiile financiare anuale, ale cărui posturi trebuie
să corespundă cu datele înscrise în contabilitate, puse de acord cu situația reală a
elementelor de activ și de pasiv stabilită pe baza inventarului.
Modelul acestui registru se prezintă după cum urmează:

Exemplu:

79
 Contabilitate

BALANȚA DE VERIFICARE
Balanța de verificare este documentul contabil ce se întocmește cel puțin anual, la
încheierea exercițiului financiar sau la termenele de întocmire a raportărilor contabile, la
alte perioade prevăzute de actele normative în vigoare și ori de câte ori se consideră necesar.
În cadrul balanței de verificare sunt cuprinse toate conturile din registrul Cartea mare, fiind
preluate informații din conturi referitoare la simbolul și denumirea lor, soldurile inițiale,
rulajele, total sume și soldurile finale debitoare și creditoare, după caz.
Rolul balanței de verificare:
✓ verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operațiunilor efectuate;
✓ controlul concordanței dintre contabilitatea sintetică și cea analitică;
✓ principalul instrument pe baza căruia se întocmesc raportările contabile stabilite
potrivit legii.

În cazul balanței de verificare sintetice, funcția de verificare a înregistrărilor corecte

în contabilitate a operațiunilor efectuate se realizează prin urmărirea obținerii egalității
dintre totalul sumelor înscrise pe debit cu totalul sumelor înscrise pe credit (SID=SIC;
RD=RC; TSD=TSC; SFD=SFC).
Dacă această egalitate nu se realizează, înseamnă că s-au produs erori cu prilejul înregistrării
efectuate în conturi:
- omiterea unor sume din debitul sau creditul unui cont,
- înscrierea eronată a unei sume în debitul sau creditul unui cont,
- stabilirea eronată a rulajului debitor sau creditor al unui cont
- determinarea eronată a soldului,
- însumarea greșită a diferitelor sume dintr-un registru sau altul, etc.
Există și erori care nu conduc la pierderea egalității și deci nu pot fi sesizate cu ajutorul
balanței, cum ar fi:
- omiterea completă a înregistrării unei operații,
- înregistrarea eronată a unei operații cu aceeași sumă în cadrul ambelor conturi
corespondente (erori de compensare),
- înregistrarea unor sume la alte conturi decât cele corespunzătoare naturii operațiilor
economice (erori de imputare) etc.
În cazul balanței de verificare analitice, verificarea concordanței dintre conturile
sintetice și cele analitice se realizează prin obținerea egalităților dintre totalul sumelor
înscrise în conturile analitice și sumele înscrise în contul sintetic de care aparțin (vezi în acest
sens Conturi sintetice și conturi analitice din cadrul capitolului IV Contul si dubla înregistrare
a operațiilor).
O altă funcție a registrului balanța de verificare este aceea de a realiza legătura dintre
cont și bilanț, avându-se în vedere că la întocmirea bilanțului, se folosesc soldurile finale
ale conturilor de activ și pasiv preluate din balanță, solduri ce sunt preluate și grupate
conform necesităților întocmirii bilanțului. De asemenea, prin faptul că sunt centralizate
datele din toate conturile folosite, balanța creează posibilitatea analizei economice.

Clasificarea balanțelor de verificare

După felul conturilor pe care le cuprind, se disting:
(A) balanțe de verificare ale conturilor sintetice - cuprind datele din conturile sintetice;
(B) balanțe de verificare ale conturilor analitice cuprind datele din conturile analitice și
ale contului sintetic de care aparțin. Pentru fiecare cont sintetic dezvoltat pe analitice
se întocmește o asemenea balanță; deci, se vor întocmi atâtea balanțe analitice, câte
conturi sintetice dezvoltate pe analitice s-au folosit.

80
 Contabilitate

(A) Balanțele de verificare sintetice (generale)

După numărul egalităților ce se stabilesc între totalurile coloanelor de sume pe
care le cuprind, balanțele de verificare sintetice pot fi:

a) balanțe de verificare cu o singură egalitate

a.1. balanța sumelor a.2. balanța soldurilor

Balanța de verificare Balanța de verificare
întocmită la ____________________ întocmită la _____________________
Simbol Denumirea Total sume Simbol Denumirea Solduri
cont conturilor D C cont conturilor D C

TOTAL * * TOTAL * *

= =
Total sume = Total sume Total solduri = Total solduri
debitoare creditoare debitoare creditoare

b) balanța de verificare cu două serii de egalități (balanța sumelor și soldurilor)

Balanța de verificare
întocmită la ___________________
Simbol Total sume Solduri finale
Denumirea conturilor
cont D C D C

TOTAL * * ** **

= =
Total sume debitoare = Total sume creditoare
Total solduri debitoare = Total solduri creditoare

c) balanța de verificare cu trei serii de egalități

Balanța de verificare
întocmită la ______________________

Simbol Denumirea Solduri inițiale Rulaje Solduri finale

cont conturilor D C D C D C

TOTAL * * ** ** *** ***

= = =
Total solduri inițiale debitoare = Total solduri inițiale creditoare
Total rulaje debitoare = Total rulaje creditoare
Total solduri finale debitoare = Total solduri finale creditoare

81
 Contabilitate

d) balanța de verificare cu 4 serii de egalități

Balanța de verificare
întocmită la _____________
Simbol Denumirea Solduri inițiale Rulaje Total sume Solduri finale
cont conturilor D C D C D C D C

TOTAL * * ** ** *** *** **** ****

= = = =
Total solduri inițiale debitoare = Total solduri inițiale creditoare
Total rulaje debitoare = Total rulaje creditoare
Total sume debitoare = Total sume creditoare
Total sold finale debitoare = Total sold finale creditoare

Notă: Dacă balanța se întocmește în luna ianuarie, prima coloană de sume va fi de Solduri
inițiale, iar pentru următoarele luni (februarie-decembrie) va fi de Total sume din
perioada precedentă (solduri inițiale din luna ianuarie plus rulajele lunilor
precedente lunii pentru care se întocmește balanța).

Exemplu:

(B) Balanțele de verificare ale conturilor analitice

Având în vedere funcția contabilă a conturilor sintetice dezvoltate pe analitice
pentru care se întocmește balanța de verificare, se disting:
a) balanțe de verificare analitice pentru conturile monofuncționale
b) balanțe de verificare analitice pentru conturile bifuncționale

82
 Contabilitate

a) balanțe de verificare analitice pentru conturile monofuncționale

a.1. cu 1 etalon de evidență

Balanța de verificare analitică
a contului sintetic ……….
întocmită la data de ……….
Solduri Rulaje Total sume Solduri
Denumirea contului
inițiale D C D C finale
- cont analitic
………………
- cont analitic
TOTAL ∑1 ∑2 ∑3 ∑4 ∑5 ∑6
Cont sintetic ∑1 ∑2 ∑3 ∑4 ∑5 ∑6

Exemplu:

a.2. cu 2 etaloane de evidență

Balanța de verificare analitică
a contului sintetic ……….
întocmită la data de …….
Cantități Valori
Denumirea Fel Rulaj Rulaj
contului etalon 37 Stoc Stoc Sold Sold
Intrări Ieșiri debito credito
inițial final inițial final
r r
- cont analitic
………………
- cont analitic
TOTAL X X X X X ∑1 ∑2 ∑3 ∑4
Cont sintetic X X X X X ∑1 ∑2 ∑3 ∑4

Exemplu:

37 Fel etalon – exemplu: bucăţi, metri, litri, etc.

83
 Contabilitate

b) balanțe de verificare analitice pentru conturile bifuncționale

Balanța de verificare analitică

a contului sintetic ……….
întocmită la data de ….
Total sume Solduri finale
Denumirea contului
D C D C

Total ∑1 ∑2 ∑3 ∑4

soldul contului sintetic =

diferența dintre totalurile celor
Contul sintetic ∑1 ∑2
două coloane de solduri și este
de felul totalului mai mare

Întocmirea balanței de verificare

 completarea cu solduri inițiale și rulaje a conturilor deschise în Cartea Mare;
 închiderea conturilor din Cartea Mare pentru stabilirea soldurilor finale;
 preluarea sumelor din conturile deschise în Cartea Mare și trecerea lor în balanță;
 însumarea sumelor pe coloane în balanță;
 verificarea corelațiilor din balanță (totalul sumelor înscrise pe debit = totalul sumelor
înscrise pe credit).

5.3. Documentele de sinteză și raportare

Informațiile furnizate de contabilitate și care sunt utile (se adresează) unei categorii
largi de utilizatori sunt cele cuprinse în situațiile financiare anuale. Obiectivul situațiilor
financiare îl constituie furnizarea de informații despre poziția financiară, performanța
financiară și fluxurile de trezorerie ale unei entități.
Setul de situații financiare pe care trebuie să-l întocmească o entitate contabilă
depinde de categoria în care se încadrează, respectiv: microentități, entități mici și entități
mijlocii și mari. Conform Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului
finanțelor publice nr. 1.802/2014, încadrarea într-o categorie sau alta a entităților contabile
se face în funcție de indicatorii: cifra de afaceri, total active și numărul mediu de salariați,
indicatori care se determină pe baza situațiilor financiare anuale ale exercițiului financiar
precedent.
Categoriile de entități contabile, criteriile de mărime și situațiile financiare pe care le
întocmesc sunt prezentate în cadrul capitolului I.

84