Contabilitate

Capitolul
2
BILANȚUL ȘI POZIȚIA
FINANCIARĂ A
ÎNTREPRINDERII
Cuprins: 2.1. Despre bilanțul contabil
2.2. Structurile bilanțului
2.2.1. Activul bilanțier
2.2.2. Pasivul bilanțier
2.3. Formele bilanțului
2.4. Tipuri de modificări bilanțiere

24
 Contabilitate

2.1. Despre bilanțul contabil

Termenul bilanț are la origine cuvântul italienesc bilancia, care are la bază latinistele
bi (două) și lanx (talere), simbolizând astfel o balanță cu două talere.

Ca model al dublei reprezentări a patrimoniului,

bilanțul evidențiază cifric și în etalon monetar echilibrul dintre:

bunurile sursele lor de finanțare,

economice precum și rezultatele obținute ca urmare a
investirii și utilizării capitalurilor

Bilanțul contabil reflectă, așadar, toate valorile economice componente ale

patrimoniului unei entități contabile atât sub aspectul destinației cât și sub aspectul
provenienței.
Structurile prezentate în bilanț sunt activele, datoriile și capitalurile proprii.
Analizând situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, managementul întreprinderii
poate stabili tipurile și proporțiile de finanțare a societății: surse proprii versus surse
împrumutate sau datorii curente versus datorii pe termen lung. „În funcție de rezultatele
obținute în bilanț și de indicatorii economico-financiari calculați pe baza acestuia, o
companie își poate gestiona mai bine resursele, poate face previziuni pentru evoluția
bugetului și își poate orienta mai profitabil activitatea.”24
Rolul bilanțului, așadar, este de a reda o imagine clară, în formă sintetică și valorică,
a situației financiare ale unei entități pentru o anumită perioadă de timp.
În prezent, bilanțul contabil reprezintă o componentă obligatorie a setului de situații
financiare anuale depuse de entitățile contabile, pe baza căruia se analizează poziției
financiare.

2.2. Structurile bilanțului

Elementele direct legate de evaluarea poziției financiare, reflectate prin bilanț, sunt
activele, datoriile și capitalurile proprii.
În înțelesul reglementărilor contabile în vigoare: 25

▪ un activ ▪ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor

evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii
economice viitoare pentru entitate;
▪ este recunoscut în contabilitate și prezentat în bilanț atunci când
este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către
entitate și activul are un cost sau o valoare care poate fi
evaluat/evaluată în mod credibil;

24 CECCAR (2019) – Analiza bilanțului, Revista Expertiza și auditul afacerilor nr. 20/04-06.06.2019, articol disponibil
pehttps://www.ceccarbusinessmagazine.ro/analiza-bilantului-a4947/
25 Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile

financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/2014, cu
modificările și completările ulterioare.

25
 Contabilitate

▪ o datorie ▪ reprezintă o obligație actuală a entității ce decurge din evenimente

trecute și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de
resurse care încorporează beneficii economice;
▪ este recunoscută în contabilitate și prezentată în bilanț atunci când
este probabil că o ieșire de resurse încorporând beneficii economice
va rezulta din decontarea unei obligații prezente și când valoarea la
care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil;

▪ capitalurile ▪ reprezintă interesul rezidual al acționarilor sau asociaților în

proprii activele unei entități după deducerea tuturor datoriilor sale.

Notă: Beneficiile economice reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de
numerar sau echivalente de numerar către entitate.
o Contribuția se reflectă fie sub forma creșterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii
ieșirilor de numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de producție.
o Potențialul poate fi unul productiv, atunci când activul este utilizat separat sau împreună
cu alte active pentru prestarea de servicii ori producerea de bunuri destinate vânzării de
către entitate. De asemenea, potențialul poate îmbrăca forma convertibilității în numerar
sau echivalente de numerar.

Întrucât, elementele existente în patrimoniul unei entități contabile sunt numeroase,

se impune o ordonare a acestora în bilanț. Astfel:

elementele de activ
sunt cuprinse în bilanț

după destinație și în ordinea inversă a

lichidității (gradul de reînnoire sau
durata de transformare în bani);

elementele de pasiv
(capitalurile proprii și datoriile)
sunt cuprinse în bilanț

după natura surselor de finanțare și în

ordinea inversă a exigibilității (scadență,
termen de plată)

2.2.1. Activul bilanțier

Având în vedere destinația și lichiditatea bunurilor economice, elementele de activ
sunt grupate astfel:

26
 Contabilitate

A. Active imobilizate (imobilizări)

- cheltuieli de constituire
- cheltuieli de dezvoltare
Imobilizări
- concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale și alte drepturi și
necorporale
valori similare
(intangibile)
- fondul comercial
- alte imobilizări necorporale

- terenuri și amenajări de terenuri

- construcții
Imobilizări - instalații tehnice și mijloace de transport
corporale - mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor
(active fixe, tangibile) materiale și alte active corporale
- active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale
- active biologice productive

- acțiuni deținute la entitățile afiliate/asociate /controlate în comun /

titluri puse în echivalență
Imobilizări - alte titluri imobilizate
financiare - creanțe imobilizate (sume de încasat de la entitățile afiliate sau
(investiții financiare pe controlate în comun, inclusiv dobânda aferentă; împrumuturi
termen lung) acordate pe termen lung, inclusiv dobânda aferentă; obligațiuni
achiziționate cu ocazia emisiunilor efectuate de terți; alte creanțe
imobilizate)

B. Active circulante (curente)

- materii prime, materiale consumabile, materiale de natura
ACTIV

obiectelor de inventar
Stocuri
- producție în curs de execuție, semifabricate, produse finite, produse
și producție în curs de
reziduale, produse agricole
execuție
- stocuri aflate la terți
(active circulante
- active biologice de natura stocurilor
materiale)
- mărfuri
- ambalaje

- comerciale (clienți, efecte comerciale de primit, avansuri acordate

furnizorilor)
- față de asociați și acționari
- generate de relațiile cu personalul, asigurările sociale, buget și alte
Creanțe
organisme publice
(active circulante în curs
- generate de decontările în cadrul grupului, decontări din operațiuni
de decontare)
în participație
- debitori diverși
- valori de încasat (cecuri de încasat, efecte de încasat, efecte remise
spre scontare)

Investiții - acțiuni deținute la entitățile afiliate

pe termen scurt - obligațiuni, obligațiuni emise și răscumpărate
- alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate

- disponibilități bănești în lei și/sau valută (numerar în casierie,

Casa și conturi la
disponibilități în cont la bancă)
bănci
- alte valori de trezorerie (timbre fiscale și poștale, bilete de
tratament și odihnă, bilete de călătorie , etc.)

C. Cheltuieli în avans

27
 Contabilitate

A. ACTIVELE IMOBILIZATE

Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizării pe o bază continuă, pe o

perioadă mai mare de un an, în scopul desfășurării activității entității.
După forma lor, imobilizările pot fi: necorporale, corporale și financiare.

a) imobilizările necorporale
Cunoscute și sub denumirea de active intangibile, imobilizările necorporale
reprezintă acele active identificabile, nemonetare, fără suporturi materiale și deținute pentru
utilizare în procesul de producție sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriate
terților sau pentru scopuri administrative.

În categoria imobilizărilor necorporale sunt incluse elemente precum:

- cheltuielile de  sunt cheltuielile ocazionate de înființarea sau dezvoltarea
constituire unei entități, respectiv: taxe și alte cheltuieli de înscriere și
înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea și vânzarea de
acțiuni și obligațiuni, precum și alte cheltuieli de această
natură, legate de înființarea și extinderea activității entității.
- cheltuielile de  sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor
dezvoltare cunoștințe într-un plan sau proiect ce vizează producția de
materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii
noi sau îmbunătățite substanțial, înainte de începerea
producției sau utilizării comerciale.
- concesiunile,  concesiunile sunt contractele prin care o parte numită
brevetele, concedent cedează unei alte părți, numită concesionar,
licențele, mărcile dreptul de exploatare a unor bunuri sau de exercitare a unei
comerciale, activități; concesiunile primite se reflectă ca imobilizări
drepturile și necorporale atunci când contractul de concesiune stabilește o
activele similare, durată și o valoare determinate pentru concesiune.
cu excepția celor  brevetele sunt titluri care dau inventatorului unui produs sau
create intern de unui procedeu, susceptibile de aplicații industriale, sau
entitate cesionarului, dreptul exclusiv de exploatare pe o perioadă de
timp.
 licențele sunt implicate de utilizarea brevetelor.
 mărcile comerciale reprezintă orice semn material/simbol
care servește la distingerea produselor, obiectelor sau
serviciilor unei întreprinderi.
 alte drepturi și valori asimilate, cum ar fi procedee industriale,
know-how, modele, schițe ș.a.
- fondul comercial  are o valoare determinată de factori precum: calitatea
gestiunii, competența tehnică, cunoștințele acumulate de
personal, know-how-ul industrial, clientela, vadul, debușeele,
studiile, cercetările, reputația, imaginea întreprinderii.
- alte imobilizări  programele informatice create de entitate sau achiziționate de
necorporale la terți pentru necesitățile proprii de utilizare, precum și
rețete, formule, modele, proiecte și prototipuri.
- avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale

O imobilizare necorporală se prezintă în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin

ajustările cumulate de valoare.

28
 Contabilitate

b) imobilizările corporale
Cunoscute și sub denumirea de active fixe sau tangibile, imobilizările corporale
reprezintă activele sunt deținute de o entitate pentru a fi utilizate în producerea sau furnizarea
de bunuri ori servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri
administrative, și care sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

În categoria imobilizărilor corporale sunt incluse elemente precum:

- terenuri și amenajări de terenuri,

- construcții,
- echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru),
- aparate și instalații de măsurare, control și reglare,
- mijloace de transport,
- mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor, umane și
materiale și alte active corporale,
- investiții imobiliare,
- active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale,
- active biologice productive (animale de reproducție și muncă, plantații),
- imobilizări corporale în curs de aprovizionare,
- imobilizări corporale în curs de execuție.

O imobilizare corporală se prezintă în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin

ajustările cumulate de valoare. Ajustările semnifică pierderi de valoare ce pot fi permanente
(amortizări) sau temporare (ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a
imobilizărilor).
Exceptând terenurile, fiind singurul element care nu se amortizează, pentru celelalte
elemente se calculează amortizare având în vedere duratele de utilizare economică și
condițiile de utilizare a acestora. Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se
înregistrează în contabilitate ca o cheltuială. 26

c) imobilizările financiare
Denumite și investiții pe termen lung, imobilizările financiare se referă la valorile
investite de întreprindere în patrimoniul altor societăți comerciale sub următoarele forme:

- acțiuni deținute la  reprezintă titlurile sub formă de acțiuni deținute în

entitățile afiliate capitalul altor societăți, care asigură întreprinderii
deținătoare realizarea unui profit (dividend) și

26 Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcțiune și până la
recuperarea integrală a valorii lor de intrare. Entitățile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din
următoarele regimuri de amortizare: a) amortizarea liniară realizată prin includerea uniformă în cheltuielile de
exploatare a unor sume fixe, stabilite proporțional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora; b)
amortizarea degresivă, care constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu un anumit coeficient, caz în care poate
fi avută în vedere legislația în vigoare; c) amortizarea accelerată, care constă în includerea, în primul an de funcționare,
în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a imobilizării. Amortizările anuale
pentru exercițiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare
la numărul de ani de utilizare rămași. Deoarece amortizarea calculată trebuie să fie corelată cu modul de utilizare a
activului și, întrucât în cazuri rare o imobilizare corporală se consumă în primul an în procent de până la 50%, rezultă că
metoda de amortizare accelerată este mai puțin utilizată în scopuri contabile; d) amortizare calculată pe unitate de
produs sau serviciu, atunci când natura imobilizării justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare. Metoda de
amortizare se aplică de o manieră consecventă pentru toate activele de aceeași natură și având condiții de utilizare
identice, în funcție de politica contabilă adoptată.

29
 Contabilitate

posibilitatea exercitării unui control sau o influență

notabilă asupra societății emitente.
- acțiuni deținute la  reprezintă titlurile sub forma intereselor de
entitățile asociate participare 27, pe care entitatea le deține în capitalul
entităților asociate.
- acțiuni deținute la  reprezintă titlurile sub forma intereselor de
entitățile controlate participare, pe care entitatea le deține în capitalul
în comun entităților controlate în comun.
- titluri puse în  apar numai în situațiile financiare anuale consolidate.
echivalență
- alte titluri imobilizate  reprezintă alte titluri de valoare deținute pe termen
lung, în capitalul social al entităților, altele decât
entitățile afiliate, entitățile asociate și entitățile
controlate în comun.
- creanțe imobilizate  evidențiază împrumuturile acordate pe termen lung
altor entități, a altor creanțe imobilizate, cum sunt
depozite, garanții și cauțiuni depuse de entitate la terți,
precum și a obligațiunilor achiziționate cu ocazia
emisiunilor de obligațiuni efectuate de terți, care
urmează a fi deținute pe o perioadă mai mare de un an.

Imobilizările financiare se prezintă în bilanț la valoarea de intrare mai puțin ajustările

cumulate pentru pierdere de valoare.

B. ACTIVELE CIRCULANTE

Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:

a. se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut sau consumat în
cursul normal al ciclului de exploatare al entității; 28
b. este deținut, în principal, în scopul tranzacționării;
c. se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului;
sau
d. este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar 29 a căror utilizare nu este
restricționată.

Așadar, activele circulante sau curente cuprind acele valori economice care se află într-
o continuă mișcare, schimbându-și forma materială și utilitatea (stocuri – creanțe - bani) în
cadrul circuitului economic al patrimoniului. De aceea cu ocazia finalizării fiecărui ciclu de
exploatare, diferitele forme concrete de active circulante sunt înlocuite continuu cu
exemplare noi din aceeași speță:

27 Interes de participare înseamnă drepturi în capitalul altor entităţi, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea
unei legături durabile cu aceste entităţi, sunt destinate să contribuie la activitatea entităţii care deține drepturile
respective. Deținerea unei părţi din capitalul unei alte entităţi reprezintă un interes de participare, daca depășește un
prag procentual de 20%.
28 Ciclul de exploatare al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre achiziționarea activelor care sunt destinate

procesării şi finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar.

29 Echivalentele de numerar reprezintă investițiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt ușor convertibile

în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

30
 Contabilitate

APROVIZIONARE
(activele circulante sub formă de
bani se transformă în stocuri de
materii prime şi materiale
consumabile)

DESFACERE
PRODUCŢIE (activele circulante sub stocurile
(stocurile de materii prime şi de produse finite/mărfuri se
materiale se transformă în transformă în creanţe , care se
stocuri de producţie în curs de transformă la rândul lor în active
execuţie şi de produse) circulante băneşti)

FAZELE CICLULUI DE EXPLOATARE

În categoria activelor circulante se cuprind: stocuri, creanțe, investiții pe termen scurt,

casa și conturi la bănci.

a) stocurile
Reprezintă acele active circulante: a) deținute pentru a fi vândute pe parcursul
desfășurării normale a activității; b) în curs de producție în vederea vânzării în procesul
desfășurării normale a activității; sau c) sub formă de materii prime, materiale și alte
consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de
servicii.

În cadrul stocurilor sunt cuprinse:

- materii prime  bunuri care participă direct la fabricarea produselor și
se regăsesc în produsul finit integral sau parțial, fie în
starea lor inițială, fie transformată.
- materiale  bunuri care participă sau ajută la procesul de fabricație
consumabile sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în
produsul finit; în această categorie se regăsesc
materialele auxiliare, combustibilii, materialele pentru
ambalat, piesele de schimb, semințele și materialele de
plantat, furajele și alte materiale consumabile.
- materiale de natura  bunuri materiale care nu se consumă de la prima
obiectelor de întrebuințare, dar care nu îndeplinesc condițiile spre a
inventar fi considerate imobilizări corporale 30; în această
categorie sunt incluse: scule, dispozitive, verificatoare
(SDV- uri), matrițe, modele, echipamente de protecție
și cazarmament ș.a..

30 Bunurile incluse în categoria imobilizărilor corporale trebuie să îndeplinească simultan două condiţii: durata de utilizare
mai mare de un, iar valoarea mai mare decât limita prevăzută de lege, actualmente 2500 lei.

31

- stocuri în curs de
aprovizionare
- producție în curs de
execuție
- semifabricate
- produse finite
- produse reziduale
- stocuri aflate la terți
- activele biologice de
natura stocurilor
- produse agricole
- mărfuri
- ambalaje
Stocurile se prezintă în bilanț la valoarea de intrare mai puțin ajustările cumulate
pentru pierdere de valoare. 31
31 Se înregistrează ajustările pentru pierdere de valoare atunci când valoarea de intrare contabilă a stocurilor nu coincide
cu valoarea realizabilă netă (valoare ce poate fi obţinută prin utilizarea sau vânzarea lor).
Contabilitate
 stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile
și beneficiile aferente, dar care sunt în curs de
aprovizionare.
 producția care nu a trecut prin toate fazele/stadiile de
prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum
și produsele nesupuse probelor și recepției tehnice sau
necompletate în întregime; tot aici se cuprind și
serviciile și studiile în curs de execuție sau
neterminate.
 produsele al căror proces tehnologic a fost terminat
într-o secție (fază de fabricație) și care trec în
continuare în procesul tehnologic al altei secții (faze de
fabricație) sau se livrează terților.
 produsele care au parcurs în întregime fazele
procesului de fabricație și nu mai au nevoie de
prelucrări ulterioare în cadrul entității, putând fi
depozitate în vederea livrării sau expediate direct
clienților.
 reprezintă rebuturile, materialele recuperabile și
deșeurile.
 bunuri aflate în custodie, pentru prelucrare sau în
consignație la terți, mașinile folosite numai ca material
de demonstrație pentru negociere în domeniul
automobilelor, cu durată de utilizare de sub un an.
 sunt acele active care urmează a fi recoltate ca produse
agricole sau vândute ca active biologice. Aici sunt
incluse animalele destinate producției de carne,
animalele deținute în vederea vânzării, peștii din
fermele piscicole, culturile, cum ar fi cele de porumb și
grâu, și copacii crescuți pentru cherestea.
 sunt cele rezultate la momentul recoltării de la activele
biologice ale entității, cum ar fi, de exemplu, lâna,
copaci tăiați, bumbac, lapte, struguri, fructe culese etc.
 bunuri pe care entitatea le cumpără în vederea
revânzării sau produsele predate spre vânzare
magazinelor proprii.
 cuprind ambalajele refolosibile, achiziționate sau
fabricate, destinate produselor vândute și care în mod
temporar pot fi păstrate de terți, cu obligația restituirii
în condițiile prevăzute în contracte.
32
 Contabilitate

b) creanțe
Creanțele reprezintă drepturile aparținând unor persoane numite creditori care au
avansat valori economice altor persoane numite debitori, de a primi de la acestea din urmă,
echivalentul bunurilor date.
În categoria creanțelor sunt cuprinse:

- creanțe comerciale  clienți - persoane fizice sau juridice care au

cumpărat bunuri, li s-au prestat servicii sau efectuat
lucrări și de la care urmează să primim un
echivalent valoric.
 efecte comerciale de primit - titlurile de valoare
negociabile care atestă existența unei creanțe în
cadrul relațiilor comerciale cu decontare pe termen
scurt.
 avansuri acordate furnizorilor.
- creanțe față de  cuprind avansurile din salarii, alte creanțe față de
personal personal.
- creanțe generate de relațiile de decontări cu asigurările și protecția socială;
- creanțe față de  pentru capitalul subscris nevărsat încă.
asociați sau acționari
- creanțe generate de relațiile de decontări cu bugetul statului și fonduri speciale;
- creanțe privind  împrumuturi acordate în cadrul grupului de
decontările în cadrul societăți plus dobânzile aferente.
grupului de societăți
- debitori diverși  persoanele care au beneficiat de valoarea avansată
urmând să dea echivalentul corespunzător.

În bilanț, creanțele se înregistrează la valoarea lor nominală (înscrisă în documentele

justificative) diminuată cu ajustările pentru depreciere. Ajustările apar în cazul în care se
estimează că o creanță nu se va încasa integral, în contabilitate înregistrându-se la nivelul
sumei care nu se mai poate recupera.

c) INVESTIȚII PE TERMEN SCURT

Investițiile pe termen scurt evidențiază acțiunile deținute la entitățile afiliate,
obligațiuni emise și răscumpărate și alte investiții pe termen scurt, cumpărate în vederea
obținerii de venituri financiare într-un termen scurt. Aceste titluri de valoare sunt cumpărate
pentru o perioadă mică de timp și ulterior vândute, urmărindu-se obținerea unui câștig
dintre prețul de vânzare (mai mare) și prețul de achiziție (mai mic).

Elementele patrimoniale incluse în această categorie sunt:

- acțiuni deținute la entitățile afiliate,
- obligațiuni emise și răscumpărate,
- obligațiuni,
- alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate.

În bilanț, investițiile pe termen scurt sunt înregistrate la valoarea de intrare (prețul

de cumpărare sau la valoarea stabilită potrivit contractelor) diminuată cu ajustările pentru
pierdere de valoare.

33
 Contabilitate

d) casa și conturi la bănci

Evidențiază disponibilitățile bănești în numerar sau în conturi la bănci, precum și alte
valori care îmbracă forma de bani. Elementele din această categorie sunt înregistrate la
valoarea lor nominală. Disponibilitățile aflate în bănci/casierie, precum și mișcarea acestora
(încasări și plăți efectuate), sunt evidențiate distinct în lei și în valută. 32

În această categorie sunt cuprinse elemente precum:

- valori de încasat  evidențiază cecurile și efectele comerciale
primite de la clienți, depuse la bănci pentru
încasare;
- conturi curente la bănci  evidențiază disponibilitățile în lei și valută
existente în conturi la bănci;
- casa  evidențiază numerarul existent în casieria firmei
în lei și/sau valută;
- alte valori  evidențiază bonurile valorice, timbre fiscale și
poștale, bilete de tratament și odihnă, tichete și
bilete de călătorie, tichetele de masa și alte valori
similare.
- acreditive  deschiderea unor conturi la bănci, în lei sau în
valută, în favoarea unor furnizori, în vederea
efectuării unor plăți față de aceștia;
- avansuri de trezorerie  sumele în numerar, puse la dispoziția
personalului sau a terților, în vederea efectuării
unor plăți în favoarea entității.

Notă: În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilități bănești

între conturile la bănci, precum și între conturile la bănci și casieria entității.

C. CHELTUIELI ÎN AVANS

Cheltuielile în avans se referă la acele cheltuieli efectuate în exercițiul financiar curent,

dar care urmează a se suporta eșalonat pe cheltuieli, pe baza unui scadențar, în
perioadele/exercițiile financiare viitoare.
Astfel de cheltuieli înregistrate în avans sunt, de exemplu: chiriile, abonamentele,
certificatele de emisii de gaze cu efect de seră achiziționate, sumele aferente prestării
ulterioare de servicii (asistență tehnică), ș.a.

32 Operațiunile privind încasările și plățile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de schimb valutar, comunicat
de Banca Națională a României, de la data efectuării operațiunii. La finele fiecărei luni, disponibilitățile în valută și alte
valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive și depozite în valută se evaluează la cursul de schimb al
pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză. Diferențele de curs
înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.

34
 Contabilitate

2.2.2. Pasivul bilanțier (capitaluri proprii și datorii)

Având în vedere proveniența (modul de finanțare) și gradul de exigibilitate a surselor,

elementele de pasiv sunt grupate astfel:

A. Capitaluri proprii (surse proprii)

- Capital subscris
- Prime de capital
- Rezerve din reevaluare
- Rezerve (legale, statutare sau contractuale, alte rezerve)
- Rezultatul exercițiului reportat
- Rezultatul exercițiului curent

B. Datorii (surse străine sau atrase)

- financiare (credite bancare, împrumuturi din emisiunea de obligațiuni)
- comerciale (furnizori, efecte comerciale de plătit)
- fiscale (impozite / taxe datorate statului)
- salariale (salariile datorate angajaților)
- sociale (contribuțiile aferente salariilor)
PASIV

- față de asociați și acționari (dividende)

- creditori diverși

C. Provizioane
- provizioane pentru litigii, amenzi și penalități, despăgubiri, daune și alte datorii incerte
- provizioane pentru cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garanție și alte
cheltuieli privind garanția acordată clienților
- provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni similare legate de acestea
- provizioane pentru acțiunile de restructurare
- provizioane pentru pensii și obligații similare
ș.a.

D. Venituri în avans
- venituri înregistrate în avans
- subvenții pentru investiții

A. CAPITALURI PROPRII
Capitalurile proprii reprezintă dreptul acționarilor asupra activelor unei entități, după
deducerea tuturor datoriilor. Pentru categoria de capitaluri proprii se folosesc și termenii de
active nete sau capital și rezerve.
În această categorie sunt cuprinse următoarele elemente:

- capital social  constituie aportul acționarilor sau asociaților la capitalul firmei,

aport care poate fi în bani și/sau în bunuri;
 se înregistrează în contabilitate pe baza actelor de constituire a
persoanei juridice și a documentelor justificative privind
vărsămintele de capital;
 se prezintă separat capitalul vărsat și capitalul nevărsat.
- prime de capital  reprezintă excedentul dintre valoarea de emisiune și valoarea
nominală a acțiunilor sau părților sociale.

35
 Contabilitate

 pot fi:
▪ prime de emisiune se determină ca diferență între prețul de
emisiune de noi acțiuni sau părți sociale și valoarea nominală
a acestora;
▪ prima de fuziune diferență între valoarea aportului rezultat
din fuziune și valoarea cu care a crescut capitalul social al
societății absorbante;
▪ prima de aport se calculează ca diferență între valoarea
bunurilor aportate și valoarea nominală a capitalului social cu
care au fost remunerate aceste aporturi;
▪ prima de conversie a obligațiunilor în acțiuni se calculează ca
diferență între valoarea nominală a obligațiunilor
corespunzătoare împrumuturilor obligatare și valoarea
acțiunilor emise potrivit prevederilor contractuale, atunci
când valoarea obligațiunilor depășește valoarea acțiunilor
corespunzătoare.
- rezerve din  reprezintă plusul sau minusul rezultat din reevaluarea
reevaluare imobilizărilor corporale.
- rezerve  constituite din profit sau alte surse, sunt capitalizate în mod
durabil de întreprindere până la o decizie contrară a organelor
competente.
 pot fi:
▪ rezerve legale, care se constituie anual din profitul entității, în
cotele și limitele prevăzute de lege, și din alte surse prevăzute
de lege;
▪ rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din
profitul net al entității, conform prevederilor din actul
constitutiv al acesteia;
▪ alte rezerve neprevăzute de lege sau de statut pot fi
constituite facultativ pe seama profitului net pentru
acoperirea pierderilor contabile sau în alte scopuri, potrivit
hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților, cu
respectarea prevederilor legale.
- rezultatul  rezultatul exercițiului 33 se determină la închiderea exercițiului
obținut financiar, ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului,
(profit/pierdere) și reprezintă soldul final al contului de profit și pierdere.
 poate fi:
▪ rezultatul exercițiului curent;
▪ rezultatul reportat (provenit din preluarea, la începutul
exercițiului financiar curent, a rezultatului din contul de
profit și pierdere al exercițiului financiar precedent).

33 Exerciţiul financiar reprezintă un an calendaristic (1 ianuarie – 31 decembrie). Excepţie fac:  anul de înființare a firmei,
când exerciţiul financiar începe la data înfiinţării firmei şi se termină la 31 decembrie;  anul când firma se desfiinţează,
exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se termină la data desfiinţării firmei.

36
 Contabilitate

B. DATORII
Datoriile reprezintă obligații actuale ale entității ce decurg din evenimente trecute și
prin decontarea cărora se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii
economice.

Având în vedere scadența (termenul de plată), datoriile se clasifică în:

- datorii pe  reprezintă datoriile curente, respectiv sumele care trebuie plătite

termen scurt într-o perioadă de până la un an;
 o datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt atunci când:
a) se așteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de
exploatare al entității; sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la
data bilanțului.
- datorii pe  reprezintă sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de
termen lung un an;
 entitățile trebuie să mențină clasificarea datoriilor pe termen lung
purtătoare de dobândă în această categorie chiar și atunci când
acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanțului, dacă: a)
termenul inițial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni; și b)
există un acord de refinanțare sau de reeșalonare a plăților, care este
încheiat înainte de data bilanțului.

După felul sau natura lor, datoriile se împart în:

- datorii  credite bancare pe termen lung/scurt, împrumuturi din emisiuni de
financiare obligațiuni.
- datorii  țin evidența datoriilor și a decontărilor în relațiile cu furnizorii
comerciale pentru aprovizionările de bunuri / prestări servicii / efectuare
lucrări;
 cuprind elemente precum:
▪ furnizori (persoane fizice sau juridice de la care s-au cumpărat
bunuri/ s-au prestat servicii sau efectuat lucrări și cărora
urmează să plătim un echivalent valoric).
▪ efecte comerciale de plătit (titluri de valoare negociabile care
atestă existența unei datorii în cadrul relațiilor comerciale cu
decontare pe termen scurt).
▪ avansuri primite de la clienți.
- datorii fiscale  impozite și taxe datorate statului.
- datorii  salariile datorate angajaților.
salariale
- datorii sociale  contribuțiile la asigurările și protecția socială aferente salariilor.
- datorii față de  cum ar fi, de exemplu, dividendele.
asociați și
acționari
- creditori  persoane fizice sau juridice, altele decât cele menționate mai sus,
diverși care au avansat o valoare economică și urmează să primească un
echivalent valoric.

37
 Contabilitate

C. PROVIZIOANE
Provizioanele reprezintă fondurile constituite pe seama cheltuielilor destinate să
acopere datoriile a căror natură este clar definită și care la data bilanțului este probabil să
existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce privește valoarea sau data
la care vor apărea. Deci, provizioanele sunt datorii cu exigibilitate sau valoare incertă.
În stabilirea valorii lor, provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile și
cheltuielile estimate. Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: a) o entitate
are o obligație curentă generată de un eveniment anterior; b) este probabil ca o ieșire de
resurse să fie necesară pentru a onora obligația respectivă; și c) poate fi realizată o estimare
credibilă a valorii obligației.
Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt: litigii, amenzi și penalități,
despăgubiri, daune și alte datorii incerte; cheltuieli legate de activitatea de service în
perioada de garanție și alte cheltuieli privind garanția acordată clienților; dezafectare
imobilizări corporale și alte acțiuni similare legate de acestea; acțiunile de restructurare;
pensii și obligații similare; impozite; terminarea contractului de munca; prime ce urmează a
se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau contractuale;
provizioane in legătura cu acorduri de concesiune; provizioane pentru contracte cu titlu
oneros ș.a.
Provizioanele, în contabilitate, sunt înregistrate pe feluri de provizioane, în funcție de
natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. Provizioanele trebuie revizuite la
data fiecărui bilanț și ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. În cazul în
care pentru stingerea unei obligații nu mai este probabilă o ieșire de resurse, provizionul
trebuie anulat prin reluare la venituri.

D. VENITURI ÎN AVANS
În bilanț, în categoria Venituri în avans sunt incluse subvențiile pentru investiții și
veniturile înregistrate în avans.
- subvențiile  reprezintă valori primite de o întreprindere de la bugetul de stat
pentru investiții sau alte surse, cu titlu nerambursabil, în scopul achiziționării sau
producerii de active imobilizate.
- venituri  reprezintă veniturile realizate în exercițiul financiar curent, dar
înregistrate în care privesc exercițiile financiare următoare. Astfel de venituri
avans sunt precum cele din: chirii, abonamente, alte venituri aferente
perioadelor sau exercițiilor următoare.

38
 Contabilitate

2.3. Formele bilanțului

a) forma tabel
Modelul de principiu al bilanțului contabil este forma tabel, cunoscută în literatura de
specialitate și sub denumirile de bilanț cont sau bilanț cu două secțiuni separate. Această
formă a bilanțului este un tabel cu două coloane separate, prima coloană fiind destinată
completării elementelor de activ, iar a doua elementelor de pasiv (capitaluri proprii și
datorii).
Având în vedere numărul și diversitatea elementelor patrimoniale, se impune o
ordonare a acestora. Astfel, elementele de activ sunt prezentate în bilanț după destinație și
în ordinea inversă a lichidității (gradul de reînnoire sau durata de transformare în bani), în
timp ce elementele de pasiv (capitaluri proprii și datorii) sunt prezentate în bilanț după
natura surselor de finanțare și în ordinea inversă a exigibilității (scadență, termen de plată).

Bilanțul contabil sub formă de tabel se prezintă după cum urmează:

BILANȚ
la data de …………………….. - lei -
Sold la: Sold la:
ACTIV PASIV
01.01.N 31.12.N 01.01.N 31.12.N
A. Active imobilizate A. Capital și rezerve
I. Imobilizări necorporale I. Capital
II. Imobilizări corporale II. Prime de capital
III. Imobilizări financiare III. Rezerve din reevaluare
B. Active circulante IV. Rezerve
I. Stocuri V. Profitul sau pierderea
II. Creanțe reportat(ă)
III. Investiții pe termen scurt VI. Profitul sau pierderea
IV. Casa și conturi la bănci exercițiului financiar
B. Datorii
I. Datorii pe termen lung
C. Cheltuieli în avans
II. Datorii pe termen scurt
C. Provizioane
D. Venituri în avans
TOTAL ACTIV ∑1 ∑2 TOTAL PASIV ∑1 ∑2

Ecuația specifică prin care se verifică această formă de bilanț este:

ACTIV = PASIV

sau, dacă avem în vedere faptul că Pasivul = Capital propriu + Datorii, atunci ecuația devine:

ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORII

b) forma listă
O altă formă a bilanțului, utilizată în prezent de entitățile contabile, este forma listă
sau diferență. Acest model are o singură coloană atât pentru elementele de activ, cât și
pentru cele de pasiv (capitaluri proprii și datorii) și se prezintă, într-o variantă simplificată,
după cum urmează:

39
 Contabilitate

BILANȚ
la data de ……………………..
- lei -
Sold la:
DENUMIREA ELEMENTULUI
01.01.N 31.12.N
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri
II. Creanțe
III. Investiții pe termen scurt
IV. Casa și conturi la bănci
C. CHELTUIELI ÎN AVANS
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII CURENTE NETE
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
H. PROVIZIOANE
I. VENITURI ÎN AVANS
J. CAPITAL ȘI REZERVE
I. Capital
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea la sfârșitul exercițiului financiar

Ecuația specifică prin care se verifică această formă de bilanț este:

ACTIV – DATORII = CAPITAL PROPRIU

APLICAȚIE privind întocmirea bilanțului contabil

Societatea comercială ALFA, având ca obiect de activitate producția, dispune la

1 ianuarie anul N de următoarele elemente patrimoniale:
Nr. Valoare
Elemente patrimoniale
crt. (lei)
1. Capital subscris vărsat 200.000
2. Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru) 200.000
3. Împrumuturi primite de la bancă pentru 18 luni 180.000
4. Construcții 100.000
5. Sume de încasat de la clienți 40.000
6. Sume de plătit către furnizori 50.000
7. Materii prime 30.000
8. Numerar în casierie 1.000
9. Produse finite 80.000
10. Conturi la bănci 29.000
11. Rezerve legale 50.000

40
 Contabilitate

Se cere:
a) să se încadreze fiecare element patrimonial în structura de activ/pasiv;
b) să se întocmească bilanțul sub formă de tabel și sub formă de listă.

Rezolvare:
a) încadrarea elementelor patrimoniale în structura de activ/pasiv:

Nr. Structura de activ/pasiv în care se încadrează

Elemente patrimoniale
crt.
1. Capital subscris vărsat
2. Echipamente tehnologice
3. Împrumuturi primite de la
bancă pentru 18 luni
4. Construcții
5. Sume de încasat de la
clienți
6. Sume de plătit către
furnizori
7. Materii prime
8. Numerar în casierie
9. Produse finite
10. Disponibilități bănești în
conturi la bănci
11. Rezerve legale
elementele patrimoniale
pasiv - capital propriu
active imobilizate – imobilizări corporale
pasiv – datorii pe termen lung – datorii financiare -
credite bancare pe termen lung
active imobilizate – imobilizări corporale
active circulante – creanțe - clienți
pasiv – datorii pe termen scurt – datorii comerciale -
furnizori
active circulante - stocuri
active circulante – casa și conturi la bănci – casa în lei
active circulante - stocuri
active circulante – casa și conturi la bănci – conturi la
bănci în lei
pasiv - capital și rezerve

b) întocmirea bilanțului contabil

- forma tabel
Bilanț
la data de 31 decembrie anul N-1
- lei -
ACTIV PASIV
A. Active imobilizate 300.000 A. Capitaluri proprii 250.000
1. Construcții 100.000 1. Capital subscris vărsat 200.000
2. Echipamente tehnologice 200.000 2. Rezerve legale 50.000
B. Active circulante 180.000 B. Datorii 230.000
1. Materii prime 30.000 1. Credite bancare pe termen lung 180.000
2. Produse finite 80.000 2. Furnizori 50.000
3. Clienți 40.000 C. Provizioane 0
4. Conturi la bănci în lei 29.000 D. Venituri în avans 0
5. Casa în lei 1.000
C. Cheltuieli în avans 0
TOTAL ACTIV 480.000 TOTAL PASIV 480.000

Se constată că se respectă egalitatea bilanțieră:

ACTIV = PASIV
(480.000 lei) (480.000 lei)

41
 Contabilitate

- forma listă (varianta simplificată)

Bilanț
la data de 31 decembrie anul N-1
- lei -
Denumirea elementului Sume
A. Active imobilizate 300.000
1. Construcții 100.000
2. Echipamente tehnologice 200.000
B. Active circulante 180.000
1. Materii prime 30.000
2. Produse finite 80.000
3. Clienți 40.000
4. Conturi la bănci în lei 29.000
5. Casa în lei 1.000
C. Cheltuieli în avans 0
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an 50.000
1. Furnizori 50.000
E. Active circulante nete/datorii curente nete 130.000
F. Total active minus datorii curente 430.000
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 180.000
1. Credite bancare pe termen lung 180.000
H. Provizioane 0
I. Venituri în avans 0
J. Capital și rezerve 250.000
1. Capital subscris vărsat 200.000
2. Rezerve legale 50.000

Se constată că se respectă ecuația proprie acestei forme de bilanț:

ACTIV - DATORII = CAPITAL PROPRIU

(480.000 lei) (230.000 lei) (250.000 lei)

2.4. Tipuri de modificări bilanțiere

Bilanțul prezintă elementele patrimoniale existente într-o entitate contabilă la un

anumit moment (sfârșitul unei perioade contabile).
Dar activitatea desfășurată de entitatea contabilă presupune operații economico-
financiare ce determină mișcări de valori și în consecință modificări în masa patrimoniului.
Aceste modificări se prezintă fie sub formă de creșteri, fie sub formă de micșorări, dar în
permanență se menține egalitatea bilanțieră dintre activ și pasiv.

Toate aceste operații pot fi încadrate în:

 patru tipuri de modificări bilanțiere, dacă se are în vedere egalitatea bilanțieră
Activ=Pasiv,
 nouă tipuri de modificări bilanțiere, dacă se are în vedere egalitatea bilanțieră
Activ=Capital propriu+Datorii.

42
 Contabilitate

Tipurile de modificări bilanțiere se prezintă astfel:

Activ = Pasiv Activ = Capital propriu + Datorii

(A = P) (A = C + D)
creșterea simultană cu aceeași
mărime a unui element de activ
creșterea simultană cu A+X=(C+X)+D
și a unui element de capital
aceeași mărime a unui
A+X=P+X propriu;
element de activ și a unui
creșterea simultană cu aceeași
element de pasiv
A+X=C+(D+X) mărime a unui element de activ
și a unui element de datorii;
micșorarea simultană cu
aceeași mărime a unui element
micșorarea simultană cu A-X=(C-X)+D de activ și a unui element de
aceeași mărime a unui capital propriu;
A–X=P-X
element de activ și a unui
element de pasiv micșorarea simultană cu aceeași
A-X=C+(D-X) mărime a unui element de activ
și a unui element de datorii;
creșterea unui element de creșterea unui element de activ
activ concomitent cu concomitent cu micșorarea cu
A+X–X=P micșorarea cu aceeași A+X–X=C+D aceeași mărime a unui element
mărime a unui element tot de tot de activ
activ
creșterea unui element de
capital propriu concomitent cu
A=(C+X-X)+D micșorarea cu aceeași mărime a
unui element tot de capital
propriu
creșterea unui element de
creșterea unui element de datorii concomitent cu
A=C+(D+X–X )
pasiv concomitent cu micșorarea cu aceeași mărime a
A=P+X-X micșorarea cu aceeași unui element tot de datorii
mărime a unui element tot de creșterea unui element de
pasiv capital propriu concomitent cu
A=(C+X)+(D–X)
micșorarea cu aceeași mărime a
unui element de datorii
creșterea unui element de
datorii concomitent cu
A=(C-X)+(D+X)
micșorarea cu aceeași mărime a
unui element de capital propriu

Tipurile de modificări prezentate mai sus produc:

a) modificări de structură și volum - produc schimbări atât asupra structurii bilanțului
(modifică situația a cel puțin două elemente patrimoniale de activ și/sau de pasiv),
cât și asupra totalului bilanțului.
Aceste tipuri de modificări bilanțiere sunt: A+X=P+X și A–X=P-X.
b) modificări de structură - produc schimbări doar asupra structurii bilanțului (modifică
situația a cel puțin două elemente patrimoniale de activ și/sau de pasiv), totalul
bilanțului rămânând neschimbat.
Aceste tipuri de modificări bilanțiere sunt: A+X–X=P și A=P+X-X.

43
 Contabilitate

APLICAȚIE
privind tipurile de modificări bilanțiere

Societatea comercială ALFA, având ca obiect de activitate producția, prezintă la

1 ianuarie anul N următoare situație inițială:

Bilanț
la data de 31 decembrie anul N-1
- lei -
ACTIV PASIV
A. Active imobilizate 300.000 A. Capitaluri proprii 250.000
1. Construcții 100.000 1. Capital subscris vărsat 200.000
2. Echipamente tehnologice 200.000 2. Alte rezerve 50.000
B. Active circulante 180.000 B. Datorii 230.000
1. Materii prime 30.000 1. Credite bancare pe termen lung 180.000
2. Produse finite 80.000 2. Furnizori 50.000
3. Clienți 40.000 C. Provizioane 0
4. Conturi la bănci în lei 29.000 D. Venituri în avans 0
5. Casa în lei 1.000
C. Cheltuieli în avans 0
TOTAL ACTIV 480.000 TOTAL PASIV 480.000

Presupunem că, în luna ianuarie, au avut loc următoarele operații economico-financiare:

1) Conform Extrasului de cont nr. 1/10.01.N, s-a primit de la bancă un împrumut în valoare
de 30.000 lei, pe o perioadă de șase luni, banii fiind virați în contul societății de la bancă.
2) Conform Ordinului de plată nr. 5/12.01.N, s-au plătit cu disponibilități bănești din contul
societății de la bancă, datorii față de furnizori în sumă de 20.000 lei.
3) Conform Chitanței nr. 1/20.01.N, s-a încasat, în numerar, de la clienți suma de 10.000
lei.
4) Conform Hotărârii A.G.A. din 25.01.N, s-a majorat capitalul social prin încorporarea unei
părți din rezerve, în valoare de 15.000 lei.

Se cere (pentru fiecare operație economico-financiară în parte):

a) să se identifice elementele patrimoniale care s-au modificat ca urmare a operației;
b) să se specifice tipul de modificare bilanțieră în care se încadrează operația;
c) să se prezinte noua situație a patrimoniului prin intermediul bilanțului contabil;
d) să se formuleze concluzii cu privire la modificările produse de operație, comparativ cu
situația anterioară.

REZOLVARE:

Operația 1.
Conform Extrasului de cont nr. 1/10.01.N, s-a primit de la bancă un împrumut în valoare de
30.000 lei, pe o perioadă de șase luni, banii fiind virați în contul societății de la bancă.

a) Elementele patrimoniale care s-au modificat în urma acestei operații sunt:

 Credite bancare pe termen scurt (element de Pasiv) + 30.000 lei
 Conturi la bănci în lei (element de Activ) + 30.000 lei

44
 Contabilitate

b) Tipul de modificare bilanțieră este: A+X=P+X

c) După această operație, bilanțul contabil se prezintă astfel:

Bilanț 1
la data de 10.01.N
- lei -
ACTIV PASIV
A. Active imobilizate 300.000 A. Capitaluri proprii 250.000
1. Construcții 100.000 1. Capital subscris vărsat 200.000
2. Echipamente tehnologice 200.000 2. Alte rezerve 50.000
B. Active circulante 210.000 B. Datorii 260.000
1. Materii prime 30.000 1. Credite bancare pe termen lung 180.000
2. Produse finite 80.000 2. Furnizori 50.000
3. Clienți 40.000 3. Credite bancare pe termen scurt 30.000
4. Conturi la bănci în lei 59.000 (0+30.000)
(29.000+30.000) C. Provizioane 0
5. Casa în lei 1.000 D. Venituri în avans 0
C. Cheltuieli în avans 0
TOTAL ACTIV 510.000 TOTAL PASIV 510.000

d) Concluzii: în bilanțul 1, față de bilanțul inițial, operația a produs următoarele:

▪ modificarea concomitentă, cu aceeași sumă (30.000 lei) și în același sens (creștere) a
două elemente din bilanț, unul de activ și altul de pasiv;
▪ totalul bilanțului s-a modificat în ambele părți cu aceeași sumă și în același sens;
▪ egalitatea bilanțieră se menține:
510.000 Activ 1 = 510.000 Pasiv 1

480.000 Activ inițial + 30.000 Conturi la bănci în lei 480.000 Pasiv inițial + 30.000 Credite bancare pe termen scurt

Operația 2.
Conform Ordinului de plată nr. 5/12.01.N, s-au plătit cu disponibilități bănești din contul
societății de la bancă, datorii față de furnizori în sumă de 20.000 lei.

a) Elementele patrimoniale care se modifică în urma acestei operații sunt:

 Conturi la bănci în lei (A) – 20.000 lei;
 Furnizori (P) – 20.000 lei.

b) Tipul de modificare bilanțieră este: A-X=P-X.

c) După această operație, bilanțul contabil se prezintă astfel:

45
 Contabilitate

Bilanț 2
la data de 12.01.N
- lei -
ACTIV PASIV
A. Active imobilizate 300.000 A. Capitaluri proprii 250.000
1. Construcții 100.000 1. Capital subscris vărsat 200.000
2. Echipamente tehnologice 200.000 2. Alte rezerve 50.000
B. Active circulante 190.000 B. Datorii 240.000
1. Materii prime 30.000 1. Credite bancare pe termen lung 180.000
2. Produse finite 80.000 2. Furnizori 30.000
3. Clienți 40.000 (50.000-20.000)
4. Conturi la bănci în lei 39.000 3. Credite bancare pe termen scurt 30.000
(59.000-20.000) C. Provizioane 0
5. Casa în lei 1.000 D. Venituri în avans 0
C. Cheltuieli în avans 0
TOTAL ACTIV 490.000 TOTAL PASIV 490.000

d) Concluzii: în bilanțul 2, față de bilanțul 1, operația a produs următoarele:

▪ modificarea concomitentă, cu aceeași sumă (2.000 lei) și în același sens (scădere) a
două elemente din bilanț, unul de activ și altul de pasiv;
▪ totalul bilanțului s-a modificat în ambele părți cu aceeași sumă și în același sens;
▪ egalitatea bilanțieră se menține:
490.000 Activ 2 = 490.000 Pasiv 2

510.000 Activ 1 - 20.000 Conturi la bănci în lei 510.000 Pasiv 1 - 20.000 Furnizori

Operația 3.
Conform Chitanței nr. 1/20.01.N, s-a încasat, în numerar, de la clienți suma de 10.000 lei.
a) Elementele patrimoniale care se modifică în urma acestei operații sunt:
 Casa în lei (A) + 10.000 lei;
 Clienți (A) – 10.000 lei.
b) Tipul de modificare bilanțieră este: A+X -X=P.
c) După această operație, bilanțul contabil se prezintă astfel:
Bilanț 3
la data de 20.01.N
- lei -
ACTIV PASIV
A. Active imobilizate 300.000 A. Capitaluri proprii 250.000
1. Construcții 100.000 1. Capital subscris vărsat 200.000
2. Echipamente tehnologice 200.000 2. Alte rezerve 50.000
B. Active circulante 190.000 B. Datorii 240.000
1. Materii prime 30.000 1. Credite bancare pe termen lung 180.000
2. Produse finite 80.000 2. Furnizori 30.000
3. Clienți 30.000 3. Credite bancare pe termen scurt 30.000
(40.000-10.000) C. Provizioane 0
4. Conturi la bănci în lei 39.000 D. Venituri în avans 0
5. Casa în lei 11.000
(1.000+10.000)
C. Cheltuieli în avans 0
TOTAL ACTIV 490.000 TOTAL PASIV 490.000

46
 Contabilitate

d) Concluzii: în bilanțul 3, față de bilanțul 2, operația a produs următoarele:

▪ modificarea concomitentă, cu aceeași sumă (10.000 lei) și în sens opus
(creștere/scădere) a două elemente de activ, pasivul rămânând neschimbat;
▪ totalul bilanțului nu s-a modificat;
▪ egalitatea bilanțieră se menține:

490.000 Activ 3 = 490.000 Pasiv 3

490.000 Activ 2 + 10.000 Casa în lei - 10.000 Clienți 490.000 Pasiv 2

Operația 4.
Conform Hotărârii A.G.A. din 25.01.N, s-a majorat capitalul social prin încorporarea unei
părți din rezerve, în valoare de 15.000 lei.

a) Elementele patrimoniale care se modifică în urma acestei operații sunt:

 Capitalul subscris vărsat (P) + 15.000 lei;
 Alte rezerve (P) – 15.000 lei.

b) Tipul de modificare bilanțieră este: A =P+X –X.

c) După această operație, bilanțul contabil se prezintă astfel:
Bilanț 4
la data de 25.01.N
- lei -
ACTIV PASIV
A. Active imobilizate 300.000 A. Capitaluri proprii 250.000
1. Construcții 100.000 1. Capital subscris vărsat 215.000
2. Echipamente tehnologice 200.000 (200.000+15.000)
B. Active circulante 190.000 2. Alte rezerve 35.000
1. Materii prime 30.000 (50.000-15.000)
2. Produse finite 80.000 B. Datorii 240.000
3. Clienți 30.000 1. Credite bancare pe termen lung 180.000
4. Conturi la bănci în lei 39.000 2. Furnizori 30.000
5. Casa în lei 11.000 3. Credite bancare pe termen scurt 30.000
C. Cheltuieli în avans 0 C. Provizioane 0
D. Venituri în avans 0
TOTAL ACTIV 490.000 TOTAL PASIV 490.000

d) Concluzii: în bilanțul 4, față de bilanțul 3, operația a produs următoarele:

▪ modificarea concomitentă, cu aceeași sumă (15.000 lei) și în sens opus
(creștere/scădere) a două elemente de pasiv, activul rămânând neschimbat;
▪ totalul bilanțului nu s-a modificat;
▪ egalitatea bilanțieră se menține:

490.000 Activ 4 = 490.000 Pasiv 4

490.000 Activ 3 490.000 Pasiv 3 + 15.000 Capital subscris vărsat - 15.000 Rezerve legale

47