Sunteți pe pagina 1din 20

Curs 1

Obiectul de studiu al contabilitatii


Obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a patrimoniului aflat in gestiunea agentilor economici, a miscarii si transformarii lui ca urmare a operatiunilor economico-financiare si a rezultatelor obtinute. Din punct de vedere contabil patrimoniul apare ca o entitate compusa din bunurile economice ca obiecte de drepturi si ca obiecte de obligatii ce formeaza substanta materiala a patrimoniului pe de-o parte, si drepturile si obligatiile cu valoare economica care exprima raporturile de proprietate in cadrul carora se procura si gestioneaza bunurile de pe alte parte. Patrimoniul contabil apare ca o balanta cu 2 parti egale, partea stanga este patrimoniul economic, iar partea dreapta cel juritic. Continutul juritic al patrimoniului are ca fundament continutul economic, iar continutul economic este suportul material al continutului juritic. Patrimoniul economic apartine unei entitati economice. Entitatea economica reprezinta spatiul de cunoastere si de actiune al contabilitatii. Contabilitatea studiaza raporturile de schimb proprii patrimoniului intr-o viziune statica. La un moment dat aceste raporturi reprezinta echilibrul intern al patrimoniului creeat intre bunurile economice pe de-o parte si drepturile si obligatiile cu privire la aceste bunuri, pe de alta parte, interpretate prin prisma categoriei economice de capital, raporturile de schimb studiate de contabilitate reprezinta relatiile dintre drepturile si obligatiile petuniare (banesti) si bunurile economice investite in activitatea entitatii economice. Drepturile petuniare corespunzatoare categoriei economice de capital propiu (capital social, profit dupa impozit, rezerve). Obigatiile petuniare corespund categoriei economice de capital strain (imprumuturi, datorii). Bunurile economice corespund categoriei de ACTIV. Capitalul propiu si datoriile formeaza PASIV.
PATRIMONIU CONTABIL

Obiecte de drepturi si obiecte de obligatii

Drepturi

obligatii

Bunurile economice

Capital propiu

Capital strain

ACTIV

PASIV

Metodele contabilitatii Caracteristicile metodei contabilitatii: Dubla reprezentare a patrimoniului;


1

Dubla inregistrare a operatiunilor economico-financiare; Inregistrarea cifrica si in expresie valorica a patrimoniului; Inregistrarea operatiunilor economico-financiare pe baza de documente justificative. 1. Dubla reprezentare a patrimoniului reflectarea elementelor de avere ale

Dubla reprezentare se concretizeaza in patrimoniului sub aspect dublu:

Subaspectul utilitatii bunurilor sau destinatiei in activitatea economica a elementelor de avere patrimoniale pentru care se foloseste notiunea de active (imobile, materii prime, produse finite, disponibilitati banesti). Subaspectul raporturilor de proprietate in cadrul carora se dobandesc bunurile eonomice, adica subaspectul provenientei. Pentru a defini acest aspect utilizam notiunile de surse pasive sa resurse. Valoarea bunurilor economice = valoarea surselor de provenienta. Acesta este egalitatea de baza in definirea dublei reprezentari a patrimoniului, ea exprima un echilibru permanent ilustrat de contabilitate prin bilant. Elementele patrimoniale se afla intr-o continua miscare si transformare in fazele circuitului economic, ramanand totusi intr-un echilibru permanent in cadrul entitatii economice astfel pot avea loc intrari sau iesiri de bunuri economice sau de resurse (transformarea unor bunuri in alte bunuri sau a unor resurse in alte resurse). Echilibrul in care se afla elementele patrimoniale este exprimat printr-o trasatura specifica metodei contabilitatii si anume 2. Dubla inregistrare a operatiilor economico-financiare aceasta este determinata in primul rand de dubla reprezentare deoarece in timpul miscarii si transformarii lor, elementele patrimoniale nu inceteaza a fi privite sub dublu aspect. In cel de-al doilea rand dubla inregistrare este determinata de faptul ca miscarea si transformarea bunurilor economice in fazele circuitului economic genereaza operatiuni economice si financiare de iesire dintr-o faza si intrare in alta faza Astfel bunurile sub forma de materie prima si materialele consumabile se transforma in semifabricate si produse finite. In faza de productie, ulterior in faza de vanzare semifabricatele si produsele finite se transforma in disponibilitati banesti. Mai tarziu in faza de aprovizionare disponibilitatiile banesti se transforma in materie prima. In acest ciruit in care contabilitatea inregistreaza trecerea aceleasi valori dsintr-o stare sau forma in alta, reflectarea valorii se face de 2 ori: apare astfel dubla inregistrare a operatiunilor in sensul ca vechea faza (forma) devine primul termen al egalitatii iar noua faza (forma) devine al doilea termen al egalitatii. 3. Inregistrarea cifrica si in expresie valorica a patrimoniului Se refera la faptul ca in contabilitate elementele patrimoniale pot fi reflectate cantitativ si valoric. Reflectarea valorica fiind obigatorie. 4. Inregistrarea operatiilor economico-financiare pe baza de documente justificative este o caracteristica ce confera contabilitatii calitatea de forta probanta in procesele juritice.

Curs 2

Procedeele metodei contabilitatii


I. Procedee comune tuturor stiintelor Ex: observatia, rationamentul, comparatia, clasificarea. II. Procedee specifice stintelor economice Ex: documentatia, evaluarea, iventarierea, calculatia. III. Procedee specifice metodei contabilitati Ex: bilant, balanta de verificare. Bilantul este un calcul de sinteza al contabilitatii care prezinta imaginea clara, complete si fidela a patrimoniului la un moment dat din punct de vedere statistic. Contul este procedeul pe baza careia se inregistreaza situatia initiala, cresterile si micsorarile fiecarui element de activ, capital propriu si datorii. Balata de verificare realizeaza legatura dintre cont si bilant. 1. 2. 3. Treptele metodei contabilitatii sunt: Reprezentarea cifrica a miscarilor de valori ca un bilant mobil. Sistemul de calcul contabil digrafic (dubla reprezentare) Calcupe periodice de sinteza 1.Reprezentarea cifrica miscarilor de valori ca un bilant mobil. Notiunea de bilant. Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elemente de activ, datoriile si capitalul propriu al entitatii la sfarsitul exercitiului financiar si celelalte situatii prevazute de lege (situatia modificarii capitalilor proprii, situatia flexiunilor de trezorerie, contul de profit si pierdere, si note exxplicative). Activul. Reprezinta o sursa controlata de intreprindere, ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere. Datoria. Reprezinta obligatia actuala a intreprinderii ce decurge din evenimente trecute si la decontarea se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. Capitalul propriu. Reprezinta interesul rezidual al actionarilor in arhivele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale. Activul. Cuprinde mijloace interpretate economico-juridic si posturile rectificative de activ contra pasiv(repartizarea profitului si prime privind rambursarea obligatiunilor). Pasivul. Cuprinde resursele de finantare interpretate economico-juridic si posturile rectificative de pasiv contra activ(amortizari, contul 378- diferente preturi la marfuri atunci cand inregistreaza adaosul comercial).
A 5121/20000 169/2000 P 161/22000 121/10000 A 212/200000 371/1488 P 231/40000 401/1000 3

129/10000

106/6000 457/4000

378/200 4428/288

Structura bilantului 1. Active imobiliarecare reprezita o parte importanta a capitalului economic (utilaje, cladire); 2. Active circulante se refera la acele elemente care nu sunt destinate sa ramana durabil in inteprindere (materie prime); 3. Cheltuielile inregistrate in avans se refera la cheltuielile anticipate ce vor fi incluse esalonat in cheltuielile periodelor urmatoare; 4. Datoriile pe termen lung si scurt; 5. Provizioanele care se constituie la sfarsitul exercitului financiar; 6. Veniturile inregistrate in avans (subventiile pentru investitisi veniturile anticipate ce vor fi incluse esalonat in veniturile curente ale perioadelor viitoare; 7. Capitalul propriu (capital social , prime de capital ,rezerve, rezerve de reevaluare, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului) adica acele fonduri care sunt in mod permanent la dispozitia entitati economice finantand in mare parte activitatile imobiliare si asigurand o garantie pentru terti (gajul exclusiv al creditorilor luate de inteprindere). Curs 3 Clasificare activelor bilantiere I. Active imobiliare sunt reprezentate de bunurile si valorile destinate sa serveasca o perioada indelungata, activitatea unei entitati economice.Ele nu se consuma la prima utilizare in functie de natural or pot fi: -necorporale | -corporale | activitati imobiliare -financiare | 1. Imobilizarile necorporale: nu se concretizeaza in bunuri material ci in elemente economic-financiare si juridice prin care se reflecta in contabilitate cheltuielile de infiintare a societatilor comerciale, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, locatii de gestiune, brevete, licentele, marcile, fondurile comerciale Cheltuieli de constituire sunt cheltuieli ocazionale sau de dezvoltare a persoanei juridice. Exemplu: taxe de inmatriculare, cheltuieli de publicitate, cheltuieli privind emisiune de actiuni si obligatiuni, cheltuieli de dezvoltare, se refera la aplicarea, rezulatelot cercetarii in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau imbunatatirea celor existente. Cocesiunea este o conventie/contract prin care o persoana fizica/juridica dobandeste dreptul de a utiliza un bun/serviciu aflat in proprietatea statului in schimbul unei sume de bani denumita redeventa . Locatia de gestiuni reprezinta trecerea in administrare integral din partea locatarului a unor subunitati in beneficiul locatarului.aceasta se bazeaza pe baza unui contract. Brevetul reprezinta un document pe care organul de stat competent il elibereaza inventatorului si prin care i se recunoaste acestuia dreptul de a exploata exclusiv inventia sa.

Licenta reprezinta contractul prin care posesorul unui brevet sau a unei marci de fabrica sau de comert acorda unei personae fizice, juridice contra unei sume de bani dreptul de a folosi partial/integral brevetul .In anumite conditii licenta este autorizata eliberata unei persoane/juridice de catre organele de stat competente prin care se recunoaste dreptul de a desfasura o anumita activitate. Marcile de fabrica si de comert- au rolul de a deosebi produsele si serviciile unei firme de produse si servicii similare ce apartin concurentelor.Marca trebuie sa ofere o anumita garantie a calitatii. Fondul comercial reprezinta partea din comert care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de activ, dar contribuie la mentinerea/dezvoltarea patrimoniului activitatii entitatii economice. El este reprezentat de clientela vag comercial ,reputatie , pozitie geografica. a) Fond comercial pozitiv reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si valoarea justa a unui activ intrat in patrimoniul entitatii economice. b) Fond comercial negativ reprezinta diferenta dintre valoarea justa si costul de achizitie a unui activ in patrimoniul entitatii economice 2.Imobilizari corporale reprezinta acele bunuri cu valoare mare destinate sa serveasca o perioada indelungata activitatea unitatii economice.Ele nu se consuma la prima utilizare, participa la mai multe circuite economice si isi transmit treptat valoarea asupra noilor produse si servicii obtinute. Principalele categorii sunt: - Terenuri, constructii, instalatii termice mijloace de transport animale, plantatii, mobilier, aparatura birotica, echipament de protectie , a valorilor materiale si umane. 3.Imobilizari financiare imbraca de regula forma investitiilor financiare in titluri de valoare, generatoare de venituri financiare. Mai pot imbraca si forma creantelor financiare exigibile intr-o perioada de intr-o perioada mai mare de un an. Principalele categorii de imobilizari financiare: -Actiunile retinute la entitatile afiliate reprezinta drepturi sub forma de actiuni si alte titluri cu venit variabil detinute de o entitate (societate mama) in capitalul altei societati (filiala) intr-un numar suficient de mare astfel incat sa asigure societatii mama un control asupra filialei; -Interesele de participare reprezinta drepturile detinute in capitalul altor socitati comerciale pe termen lung. Ele cuprind investitii in inteprinderile asociate (o partcipare de 20 pana la 50% in capitalul unei entitati asociate) si investititii strategice (participari de 10- 20% in cadrul altei socitati) -Titluri puse in echivalenta apar numai in situatiile financiare anuale consolidate in cazul in care consolidarea s-a realizat prin metoda punerii in echivalenta.Aceasta metoda presupune ca valoarea de achizitii a actiunilor detinute de o entitate in capitalul altei entitati este inlocuita cu valoarea capitalurilor proprii ale emitentului ce revin societatii detinatoare. -Alte titluri imobilizate cuprind obligatiunile cumparate de pe piata pentru care exista intentia de detinere pe o perioada mai mare de un an . -Creantele imobilizate cuprind: -Sumele datorate de entitatile affiliate -Creante legate de interesele de participare
5

-Imprumuturi pe termen lung -Alte creante imobilizate : garantiile si cautiunile. Garantia reprezinta controlul prin care garantul garanteaza beneficiarului executarea unei obligatiuni. Garantia da dreptul beneficiarului (creditorului) sa execute silit garantul prin scoaterea la licitatie a bunurilor acestuia. Cautiunea reprezinta un contract prin care o persoana garanta garanteaza pentru alta persoana fata de un tert ca va indeplini ea obligatiile persoanei garantate in cazul in care aceasta nu isi respecta angajamentul. Active circulante reprezinta acele valori economice care se afla in continua fluenta Curs 4 valorica. Ele nu raman in entitatea economica in mod duralil, durata lor de rotatie fiind mai mica de 1 an. Isi schimba forma initiala si functionala ( materii prime => produse finite => creante => disponibilitati banesti ) in functie de fazele circuitului economic ( aprovizionare productie desfacere ). In functie de forma pe care o inbraca si de functia pe care o au in circuitul economic. Activele circulante pot fi: 1- Materiale stocuri (clase 3) 2- In decontare de trezorerie 3- Banesti 1. Activele circulante materiale sunt acele valori economice care imbraca forma stocurilor. In categoria lor se includ : - Materiile prime sunt bunuri care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial fie in stare initiala sau transformata. - Materiale consumabile (auxiliare, conbustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb; seminte si materiale de plantat; furaje si alte materii consumabile) participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau exploatare fara a se regasi de regula in produsul finit; - Materiale de natura obiectelor de iventar (sunt bunurile care fie au o durata de utilizare mai mare de un an si o valoare mai mica decat limita stabilita de lege pentru a fi considerate active fizice fie invers; - Semifabricatele sunt produse ale caror proces tehnologic a fost eliminate intr-o sectie si care in continuare fie sunt trecute in procesul tehnologic al altei sectii, fie sunt depozitate si livrate clientilor; Spre deosebire de acestea productia in curs de executie nu poate fi stocata si livrata clientilor continuarea procesului de productie fiind obigatorie. - Produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele procesului tehnologic putand fi depozitate in vederea livrarii lor catre clienti; Marfurile sunt bunuri pe care entitatea economica le cumpara in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii. - Ambalajele sunt bunuri ale caror rol consta in asigurarea protectiei marfurilor prime, materialelor consumabile, produselor si marfurilor in timpul depozitari si transportului. Ele au un rol important in prezentarea comerciala a marfurilor.
6

2. Active circulante in decontare (creante pe termen scurt) sunt acele valori avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa se primeasca un echivalent valoric adica valori pe care firma le are de primit de la terti in urma unor operatiuni anterioare. Creantele pe termen scurt sunt: - Clientii sunt persoane fizice sau juridice fata de care firma are creante rezultate din vanzari de bunuri si prestari de servicii - Debitori sunt persoane fizice sau juridice fata de care firma are creante rezultate din alte operatiuni din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii - Furnizorii debitori desemneaza creantele firmei rezultate din avansuri acordate furnizorului si ambalaje care circula in regim de restituire - Avansuri acordate personalului se refera la chenzina I atunci cand firmele platesc salariile in doua etape. Avans (chenzina I) si lichidare (chenzinaII) 3. Active circulante banesti de trezorarie Se refera la acele valori economice care fie se prezinta sub forma de bani , fie indeplinesc functia de ban In aceasta categorie se includ investitiile financiare pe termen scurt disponibilitatile banesti si alte valori (tichete de calatorie, tichete de masa, timbre fiscal etc.) In categoria investitiilor financiare pe termen scurt se include : - Actiuni emise de societatile din cadrul grupului sau din afara acestuia care sunt cumparate pentru a fi vandute pe termen scurt in vederea obtineri unui venit financear - Actiuni propri care sunt rascumparate cu scopul de a fi anulate sau revandute - Obligatiuni emise de catre unitate care sunt rascumparate la scadenta in vederea anulari lor Disponibilitatile banesti se determina sub forma numeralului din caserie, disponibilitatile banesti din conturile bancare si valorilor de incasat (efecte comerciale) Se mai includ in categoria disponibilitatilor banesti acreditivele si avansurile de trezorarie. Acreditivele reprezinta mijloacele banesti pastrate la banca intr-un cont distinct la dispozitia unui furnizor din care urmeaza a se efectua plati catre acesta pe masura livrari bunurilor sau serviciilor comandate Prin avans de trezorarie delimitam disponibilitatile banesti repartizate spre a fi girate de catre administaturi de catre alte persoane inputernicite de intreprindere in vederea efectuari unor plati in favoarea inteprinderi. Clasificarea capitalurilor proprii Curs 5 Capitalurile proprii pot fi considerate surse propri de finantare ele cuprinzand capitalul social, primele de capital, rezervele, rezultatul exercitiului si rezultatul reportat. Capitalul social este partea de capital pusa la dispozitia firmei de catre actionari sau asociati. In calitate de proprietar.
7

- Ele pot fi capital subscris nevarsat - capital social subscris, dar care nu a fost pus inca la dispozitia firmei. - Capitalul subscris si varsat - partea din capital social subscrisa si pusa la dispozitia firmei. Primele de capital (de emisiune, de aport, de fuziune, de conversie a obligatiilor in actiuni) reprezinta fluxuride capital rezultate in urma operatiunilor de majorare a capitalului realizate fie prin aporturi in numerar sau in natura, fie in urma unor operatiuni de concentrare a capitalului prin fuziunea a doua entitati economice sau prin conversia obligatiunilor in actiuni Din punct de vedere valoric primele de capital reprezinta descendete ale fluxurilor de capital inregistrate cu ocazia majorarii capitalului social peste nivelul valorii nominale a acestuia. Ele au rolul de a proteja vechi actionari cu ocazia capitalizarii externe a entitatii economice. Rezervele sunt componente ale capitalurilor proprii constituite conform legislatiei in vigoare. In general se utilizeaza trei categorii de rezerve: - Rezerve legale (ce se constituie din profitul brut) - Rezerve statulare - Alte rezerve Acestea se constituie din profitul net (reserve de capital 106) Rezervele din reevaluare apar atunci cand firma reevalueaza imobilizarile corporale. Din punct de vedere valoric ele reprezinta diferenta dintre valoarea actuala si valoarea de intrare a imobilizarilor corporale. Diferenta poate fi in plus sau in minus. Rezultatul exercitiului reprezinta din punct de vedere contabil diferenta dintre veniturile si cheltuielile unui exercitiu, difernta ce poate fi favorabila (profit) sau nefavorabila (pierderi) P= V-CL P = profituri V = venituri CL= cheltuieli Rezultatul reportat este profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita din ani precedent. Clasificarea datoriilor Datoriile pot fi: - In credite pe termen scurt sau pe termen lung - In angajamente se refera la datoriile firmei fata de furnizori, creditori (altii decat institutiile financiare, bancare, personal, asigurari sociale, bugetul statului, actionarii sau asociatii, etc). Furnizorii (401) sunt persoane fizice sau juridice fata de care firma are datorii => din achizitie de bunuri si prestari de servicii. Creditorii (462) sunt persoane fizice sau juridice fata de care firma are datorii rezultate din alte operatiuni decat achizitii de bunuri si prestari de servicii.
8

Clientii creditori reprezinta datoriile firmei fata de clientii de la care a incasat un avans sau a trimis ambalaje in regim de restituire Egalitatile bilantiere In cazul bilantului vertical egalitatea bilantiera este capitalul propriu = activ datorii Situatie CP = A D Nete SN = A D In cazul bilantului orizontal egalitatea bilantiera este A=P In active elementele se pun in ordine crescatoare a lichiditatii, iar in pasiv in ordine crescatoare a exicigibilitatii (obligatie de plata). A P 211 10000 1012 90000 212 40000 1011 10000 213 50000 281 60000 456 10000 Valoarea amortizarii prin pasiv trebuie sa fie mai mica decat valoarea de intrare a mobilizarilor amortizabile (trecuta in activ la conturile din grupa 20 si 21). 4426 Niciodata clasa 6 , 7 in bilant 4427 = fara elementele in bilant 581 109 Analizand influenta operatiunilor economic financiare asupra bilantului vertical putem stabili 9 tipuri de egalitati bilantiere pe baza urmatorului tabl +A +A, -A +A, +D +A, +SN -D -A, -D +D, -D +SN, -D -SN -A, -SN -SN, +D +SN, -SN

-A +D +SN SN = A-D A = SN+D Daca consideram x valoare cu care se modifica un element de active A, SN, D stabilim urmatoare egalitati bilantiere in cazul bilantului vertical: 1) A+X-X = SN+D 2) A-X = SN+(D-X) 3) A-X = (SN-X)+D 4) A+X = SN+(D+X) 5) A = SN+(D+X-X) 6) A = (SN-X)+D+X 7) A +X = (SN+X)+D 8) A = (SN+X)+(D-X) 9) A = (SN+X-X)+D
9

Curs 6 Egalitati bilantiera in cazul bilantului orizontal Pornind de la egalitatea de baza activ = pasiv si analizand influenta operatiunilor economico financiare asupra bilantului orizontal putem stabili 8 tipuri de operatiuni ce corespund pentru 8 tipuri de egalitati contabile. 1. Operatiuni generatoare de miscare permutativa in activ. A+X-S = P X marimea cu care se modifica un element de activ sau pasiv Daca un element de activ creste si nici un elemnt de pasiv nu se modifica atunci un alt element de active se reduce in aceeasi masura. Pasivul ramane neschimbat, se modifica numai structura activului. 2.Operatiune generatoare de miscare permutativa in P. A = P+X-X Se modifica structura pasivului, totalurile raman identice. 3.Operatiuni generatoare de miscare opusa de sporire A+X = P+X Orice intrare in firma se incadreaza aici. 4.Operatiuni generatoare de miscare opusa de reduceri A-X = P-X Se modifica si structura si totalul atat la activ cat si la pasiv 5.Grupuri de operatiuni inseparabile generatoare de miscare permutativa in activ si in miscare opusa de sporire A+X-X " = P+X X = X + X" X miscare cu care se modifica elementele inseparabile X - miscare cu care se majoreaza un element de activ sau pasiv X " - miscare cu care se reduce in element de activ sau pasiv Daca un element de activ sporeste cu mai mult decat se reduce un alt element de activ atunci un element de pasiv sporeste. 6.Grup de operatiuni inseparabile generatoare de miscare permutativa in activ si miscare opusa de reduce. A-X+X = P-X " Daca un element de activ se reduce cu mai mult decat sporeste un alt element de activ atunci un element de pasiv se reduce. 7.Grup de operatiuni inseparabile generatoare de miscare permiutativa in pasiv (P) si micare opusa de sporiri. A+X = P + X X " Daca un element de pasiv sporeste mai mult decat se reduce un alt element de pasiv atunci activul sporeste in aceeasi masura. 8.Grup de operatiuni inseparabile generatoare de miscare permutativa in pasiv si miscare opusa de reducere A-X " = P-X+X
10

Daca un element de pasiv se reduce cu mai mult decat sporeste un alt element de pasiv atunci un element de activ se reduce. Sistemul de calcul contabil cu dubla reprezentare digrafic a metodei contabilitatii Pe prima treapta a metodei contabilitatii s-a operat cu notiunea de bilant, iar dupa fiecare operatiune economio-financiare s-a refacut bilantul. Acest procedeu este imposibil de a fi aplicat in practicat contabila a entitatilor economice. Pentru acest motiv a fost introdus un procedeu specific celei d-ea doua trepte a metodei contabilitatii, procedeu numit cont. Notiunea si continutul economic al contului. Contul este un procedeu al metodei contabilitatii care permite urmarirea schimbarilor successive asupra unui element patrimonial precum si existenta si marimea acestuia la un moment dat. Orice cont utilizat in contabilitatea entitatii economice are un anumit continut economic determinat de elemental patrimonial a carui existenta si miscare o reflecta. Elementele patrimoniale pot fi incadrate in urmatoarele 4 categorii ce exprima continutul economic al contului: - Un bun economic de o anumita componenta adica un element de activ (terenuri, constructii, materii prime, marfuri). - O sursa de finantare, adica un element de datorie din cadrul pasivului (credite bancare, furnizori, creditori). - Un process economic (aprovizionare, productie, desfacere ce genereaza cheltuieli si venituri). - Un rezultat economico-fananciar sub forma de profit sau pierderi. In concluzie definitia contului este: Contul este un procedeu al metodei contabilitatii folosit pentru exprimarea valorica si uneori cantitativa in ordine cronologica si sistematica a existentei si miscarilor unui element patrimonial pe o perioada determinata. Curs 7

1.

Functiile contului

Functia economica consta in faptul ca in fiecare cont tine evident unui anumit element patrimonial si rezultat financiar care indica chiar continutul economic al contului respectiv. Functia economica rezulta din denumirea contului. Functia statistica rezida in aceea ca datele si informatiile furnizate de conturi stau la baza determinari unor indicatori statistici cum sunt volumul productiei, costul productiei, profitul obtinut. Functia de calcul se refera la calculele efectuate in conturi in vederea stabilizarii existentei si miscarilor de valori. Functia de control se exercita de catre acele conturi prin care se efectueaza controlul integritati patrimoniului. Functia de grupare este indeplinita de toate conturile prin faptul ca ele inregistreaza toate bunurile economice, sursele de finantare si procesele economice pe elemente omogene reflectandu-se in fiecere cont toate operatiile cere se refera la un anumit element.
11

Functia de sistematizare se realizeaza de fiecare cont prin inregistrarea separat a majorarilor elementului reflectat de reducerile aceluiasi element. Functia de generalizare. Este indeplinita de conturile ale coror continut este de aceiasi natura, dar care tine evidenta totalitati unor elemente care difera ca speta. Functia contabila este legata de functia economica si se concretizeaza intr-un anumit mod de functionare a conturilor determinat strict de continutul economic. Structura contului Titlul contului indica denumirea elementului patrimonial al carui evident este tinuta cu ajutorul contului si exprima defapt continutul economic al contului. La denumirea contului se ataseaza un simbol cifric care serveste la informarea lucrarilor de contabilitate si la cresterea vitezei de lucru. Explicatia operatiunii de inregistrare poate avea doua forme: Forma descriptiva consta in aprecierea pe scrut a continutului operatiei si indicarea documentului jurificativ in care a fost efectuat. Forma contabila presupune indicarea in cadrul fiecarui cont a denumirii sau simbolului contului corespondent in care se inregistreaza concomitent aceeasi operatie economica Debitul si creditul contului sunt cele doua parti ale contului cu ajutorul carora se sistematizeaza modificarile de sens contrar aferent elementului analizat Soldul initial reprezinta existentul existentul final al perioadei precedente Rulajul contului indica modificarile elementului reflectat de-alungului unei perioade de gestiune. In functie de partea contului pentru care se determina rulajul pot fi: debitor sau creditor. Total sume. Se determina diefrit in functie de functia contabila a contului. Pentru conturile de active: - TSD = TID + RD TSC = RC Pentru conturile de pasiv: - TSD = RD TSC = SIC + RC Soldul final reprezinta existentul valorii unui element patrimonial la sfarsitul perioadei de gestiune. Contul de activ: SFD = TSD TSC = SID + RD RC Cont de pasiv: SFC = TSC TSD = SIC + RC RD Forma contului 1) Forma grafica bilaterala presupune prezentarea atat a datelor generale cat si a datelor specifice separate pentru debit cat si pentru credit. Debit Cont Credit Data Document Explicatie Sume Data Document Explicatie Sume Forma abreviata corespunzatoare reprezinta grafice bilater ale este: Debit Titu Cont Credit 2) Forma grafica unilaterala presupune preluarea datelor generale o singura data si consemnarea datelor specific separate pentru debit si separate pentru credit.
12

Prezinta avantajul ca permite calcularea soldului dupa fiecare operatiune consumnata. Cont Data Document Explicatie Cont Sume Sold Corespondent Debitoare Creditoare Reguli de functionare a contului : D cont de A Sid (+) (-) Rd = (+) Rc = () TSD = Sid + Rd TSC = RC Sfd = TSD TSC TSD TSC D C (-) Rd = TSD = Rd Sfc = TSC TSD TSC TSD Sic (+) Rc = + TSC = Sic + Rc cont de P

Regula contului de cheltuieli. Toate conturile de 6xX , A , + D / 7xX , P , c In timpul perioadei de gestiune ( exceptii 711 la scoaterea din gestiune a produselor finite vandute) La sfarsitul perioadei de gestiune: 6xX , A - , C in contul 121 7xX , P , - D D 121 Cheltuieli Venituri D 200 300 500 Rd = 1000 TSD = 1000 601 1000

Rc = 1000 TSC = 1000


13

D 500

701 1000 2000 2000 Rc = 5000 TSC = 5000

Rd = 5000 TSD = 5000 Dubla inregistrare si corespondenta a conturilor. Dubla inregistrare consta in inregistrarea simultana a unei operatiuni economicfinanciare in debitul unui cont sau a mai multor conturi si in creditul unui cont sau a mai multor conturi. Legatura care se stabileste intre contul sau conturile care se debiteaza si contul sau conturile care se crediteaza poarta denumirea de corespondenta a contului. Conturile intre care se stabileste o legatura ca urmare a dublei inregistrari poarta denumirea de conturi corespondente. D C Sume D Sume C 5121 , A C 5000 401 = 501 5000 5000 401, P D 5000 Curs 8

Forma contabila si articolul contabil


Forma contabila cuprinde simbolul sau simbolurile conturilor corespondente. Semnul matematic de egalitate semnul % cu semnificatia urmatoare sume debitoare si sume creditoare. Formula contabila este o modalitate grafica de exprimare cu ajutorul conturilor a operatiunilor economico-financiare. Formula contabila la care se adauga data operatiunii si explicatia operatiunii economico-financiare genereaza articolul contabil. Clasificarea formulelor contabile/articolelor. In functie de numarul conturilor corespondente distingi: 1) Formule contabile simple in care un singur cont se debiteaza si un singur cont se crediteaza. Ex: Se achita o datorie fata de un furnizor in valoare de 500 lei conform extras de cont. 2) Articole contabile compuse in care fie un cont se debiteaza si mai multe conturi se crediteaza fie invers. Se presteaza un serviciu unui client emitand o facture in care valoarea serviciului este 100 lei; TVA 24%. 411 = % 124 704 100 4427 244 Se inregistreaza achitarea urmatoarelor datorii bugetare conform extrasului de cont, impozit pe profit 600 lei impozot pe salarii 400 lei. %5121 1000 441, P, -, D
14

441 444

600 400

, 600 444 P, -, D, 400 5121 A, +, C, 1000

3) Articole contabile complexe. Sunt cele in care mai multe conturi se debiteaza si mai multe conturi se crediteaza. Ex: Se inregistreaza achizitia unui lot de marfa a unui cost de achizitie de 1000 lei, TVA 24%. Adaosul commercial practicat de entitatea comerciala este de 20% si Va fi introdus in valoarea de inregistrare a marfii %=% 371A, +, D, 1200 371=401 1200 1240 4426(TVA 4426=378 240 200 deductibil) A,+,D, 240 401 P, +, D, 1240 378, P, +, D, 200 A+D P+C AC PD In functie de scopul pentru care se intocmesc destingem: - Formule contabile curente sunt cele care inregistreaza operatiunile economicofinanciare in ordine cronologica. - Formele contabile de stornare au rol de a corecta o formula contabila gresita Stornarea se poate face: In negru presupune rescrierea articolului contabil gresit cu sumele in negru, dar inversand debitul in creditul articolului contabil. In rosu presupune rescrierea articoluli gresit cu sumele in rosu sau in chenar. In contabilitate o suma in rosu e considerate cu minus. Analiza contabila. Este un demers logic la care se apeleaza pentru a genera articolul contabil. Ea are urmatoare etape: - Identificarea elementelor patrimoniale care se modifica ca urmare a operatiunii economic-financiare care se doreste a fi inregistrata. - Stabilirea simbolurilor si denumirilor conturilor corespondente; - Identificarea partii de bilant careia apartin conturile ( A sau P ); - Stabilirea sentsului modificarii; - Aplicarea regurilor de functionare a conturilor pentru a stabili conturile debitoare si conturile creditoare; - Mentinerea sumelor in care se debiteaza respectiv se crediteaza fiecare cont. Semnul egal ( = ) din cadrul articolului contabil semnifica corespondenta contului Egalitati contabile. Cunoscand egalitatile bilantiere, regulile de functionare a conturilor si corespondenta conturilor putem stabili 8 egalitati contabile:
15

Egalitati bilantiere:
1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) A+XX=P A=P+XX A+X=P+X AX=PX A + X - X = P + X A X + X = P - X A + X = P + X - X A - X = P X + X

Egalitati contabile:
1) +A = - A 2) P = + P 3) + A = + P 4) P = - A 5) + A =[ ] + 7) [ ] = + P +

6) [ ] = - A + 8) P = [+ ]

Curs 9

Evidenta cronologica si sistematica


Evidenta cronologica presupune inregistrarea articolelor contabile in ordinea datelor calendaristicela care s-au efectuat operatiile reflectate in documentele justificative, si se tin cu ajutorul registrului jurnal.
Nr. CRT. DATA DOCUMENT EXPLICATIE CONT CONT SUME SUME DEBITOR CREDITOR DEBIT CREDIT

Jurnalul se prezinta sub forma de foi volante sau listari. Entitatile economice mici inregistreaza un singur registru sau jurnal, iar cele mari pot folosi jurnale multiple pe tipuri de operatiuni. Datele din jurnalele multiple sunt retinute in jurnalul unic. Aceasta se pastreaza si se parafeaza la administratia fiscala in raza carea isi are sediul entitatea economica. Jurnalul impreuna cu documente justificative pe baza cerea s-a intocmit se arhiveaza la departamentul contabil. Evidenta sistematica se face cu ajutorul registrului sau maestro principal, acest registru contine fisele tuturor conturilor folosite intr-o perioada de gestiune. NR. DATA DOCUMENT EXPLICATIE CONT DEBIT CREDIT SOLD CONT CORD In fisele de cont se sintetizeaza datele pentru fiecare element patrimonial reflectat determinat in final soldului, aceste operatiuni au rolul de a pune in functie conturile de active si pasiv cu ajutorul unui procedeu specific contabil util contul extrabilantier contabil 891bilant de dechidere. TVA-ul In timpul perioadei de gestiune: -la achizitie; TVA D, 4426, A,+,D - la vanzare; TVA C, 4427, P, +, C La sfarsitul perioadei de gestiune:-4426 , A , - ,C TVAC => TVA colectabil -4426, P , - , D TVAD =>TVA deductibil 1) Daca TVAC>TVAD =>TVA de plata = TVAC-TVAD =>4426, P , + ,C =>4427y=4426x ,4423 y-x - caz particular la 1 TVA=0 =>TVAC= TVA de plata =>4427=4423 2) Daca TVAC < TVAD => TVA de recuperate = TVAD TVAC => 4424, A, + , D => 4427 = 4426x 4424 x y - caz particular: TVAC = 0 => TVAD = TVA de recuperate => 4424 = 4426 (x) Conturi sintetice si analitice 302 cont sintetic grupa 1
16

3021 cont sintetic grupa 2 Inregistrarea in conturi sintetice se face doar valoric Inregistrarea in conturi analitice se face contabil si valoric Conturi sintetice au rol de a oglindi mijloacele, sursele si procesele economice in expresia valorica pe grupe sau categorii omogene, sub aspectul continutului lor. Ex: 302, 401 Conturi analitice sunt dezvoltatoare ale conturilor sintetice oglindind partile component ale mijloacelor, surselor. - Astfel C.M.P. poate avea deschise ca analitice conturi pentru fiecare fel de materie prima - Contul furnizor poate avea deschise ca analitice conturi pentru fiecare furnizor - Nu toate conturile sintetice se pot dezvolta pe analitice.Ex:5121,421 - Evidenta in conturile sintetice se tine numai valoric, iar in cele analitice se tine evidenta valorica si cat este posibil si cea contabila - Controlul inregistrarilor din evident analitica se face cu ajutorul balantei de verificare analitice - In cadrul ei se verifica daca suma soldurilor conturilor analitice este egala cu soldul contului sintetic corespondent. Curs 10 Calcule periodice de sinteza aIII-a treia treapta a metodei contabilitatii. 1. Contul de prefix si pierdere este un calcul de sinteza care ofera informatii cu privire la rezultatele economic-financiare obtimute de o entitate economica de-a lungul unui exercitiu financiar. In contul de prefix si pierdere sunt sistematizate separate cheltuielile de venituri in functie de tipul activitatii (exploatare financiara si extraordinara). Se pot determina urmatorii indicatori: Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare-Cheltuieli din exploatare. Rezultatul financiar = Venituri financiare-Cheltuieli financiare. Rezultatul curent al activitatii = Rezultatul din exploatare + Rezultate financiare. Rezultat extraordinar = Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare. Rezultatul final al exerciutiului financiar financiar inaintea impozitarii = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar. 2. Calculatia costurilor Presupune retractarea cheltuielilor din clasa a sasea a planului de conturi specifica contabilitatii financiare cu ajutorul conturilor de calculatie din clasa 9 specifica contabilitatii de gestiune. Contabilitatea de gestiune ofera informatii cu privire la costul, informatii ce sunt utile managerilor si nu este indicat ca ele sa fie facute publice. 3. Balanta de verificare Este un calcul de sinteza a contabilitatii care se efectueaza la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune realizand urmatoarele functii: Functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi Functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice
17

Functia de verificare a legaturilor dintre cont si bilant Functia de centralizare a datelor din conturi Functia de instrument de analiza a activitatii. Tipuri de balanta de verificare In functie de felul costurilor pe care le contin distingem: Balante de verificare analitice care contin costuri analitice (ex. faina tip 000) Balante de verificare sintetice costuri sintetice (toate conturile din planul de conturi) In functie de nr. egalitatilor balanta de verificare sintetica poate fi: 1. Cu o singura egalitate avand 2 variante: a) Balanta de verificare pe soldul final Nr. crt. Simbol Denumirea Sold final cont Conturilor Debitor Creditor 101 104 . 701 711 Sfd = Sfc b) Balanta de verificare pe sume totale Nr. crt. Simbol cont 101 104 701 711 TSd = TSc 2) Balanta de verificare 2 serii de egalitati Reuneste elementele celor doua tipuri de balanta mentionate mai sus 3) Cu trei serii de egalitati va sintetiza si centraliza urmatoarele date: - solduri initiale - rulaje - solduri finale pentru fiecare cont deschis intr-o perioada de gestiune Sold Initial Rulaj D C D =
18

Denumirea Conturilor

Total sume Debitor Creditor

= =

O balanta particulara cu trei serii de galitati este balanta sah.Ea prezinta conturile atat pe orizontala cat sip e vertical astfel incat pentru fiecare cont se poate verifica correspondentul 101 101 104 301 401 4425 701 104 301 401 4425 701

100 24

4) Balanta de verificare cu patru serii de egalitati a) La sfarsit de luna ea va contine soldurile initiale, rulaje, total sume, solduri finale = = = =

b) La sfarsirtul celorlate luni va contine total sume precedente, rulajele lunii crente total sume oentru luna curenta si solduri finale ale lunii curente = = = =

Erorile de inregistrare calitativa depistate cu ajutorul oricarui tip de balanta de verificare. Erori la intocmirea balantei de verificare Erori de calcul in conturi Erori la inregistrarea in evident sistematica Erori in evident cronologica
19

Erorile care pot fi descoperite numai cu ajutorul balantei sah sunt: Erori de compensare Omisiunea unei operatiuni Inregistrarea unei operatiuni de doua ori 4. Bilantul Este un calcul de sinteza al contabilitatii care reda imaginea clara complete si fidela a patrimoniului entitatii 5. Situatia modificarilor capitalului propriu Este o sinteza care prezinta soldul capitalului propriu la inceput si la sfarsit exercitiului financiar 6. Situatia fluxurilor de trezorarie Ofera informatii in legatura cu modul in care firma foloseste numeralul si echivalentul de numeral. Fluxurile de numeral sunt grupate in trei tipuri de activitati: Activitati de exploatare Activitati de investitii Activitati de finantare 7. Notele explicative reprezinta o component a situatiilor financiare care prezinta politicile contabile adoptate de interprindere. Ele ofera informatii suplimentare cu privire la pozitia financiara si rezultatele obtinute 8. Analiza comparative are ca scop sesizarea relatiilor structural si a relatiilor cauza-efect.Ea sta la baza lucrarii deciziilor viitoare 9. Calculul previzionar se refera la precizarea viitoarelor activitati pe baza examinarii critice a trecutului si prezentului. Principii contabile generale

20