1.

Obiectul si metoda contabilitatii

1.1.Scurt istoric al contabilitatii
In Evul Mediu dzvoltarea comertului in orasele, statele italiene a condus la
aparitia unui sistem complex de evidenta si anume, contabilitatea. In 1494
calugarul franciscan Luca Paciolo a publicat un tratat de matematica care se numea
Summa de arithmetica, geometrica, propotione it proportionalita care cuprindea si
o descriere a practicilor negustorilor venetieni ai epocii. Lui apartine prima definitie
a contabilitatii. El analizeaza contabilitatea ca un sistem, un ansamblu de reguli si
principii privind inregistrarea in partida dubla a averii care apartine unui negustor
precum si toate afacerile acestuia in ordinea in care au avut loc. De la simpla
evident a averii negustorului si a afacerilor lui, prin implicatiile sale sociale
contabilitatea s-a transformat intr-un sistem informational care afecteaza
distribuirea resurselor la nivelul intregii economii.
Contabilitatea studieaza efectele tranzactiilor economice si ale altor
evenimente asupra situatiilor economice si financiare precum si asupra
performantei unei entitati contabile in scopul informarii utilizatorilor interni si
externi. Informatia contabila intr-o intreprindere se poate clasifica in doua mari
categorii:
Informatia contabila financiara
Informatia contabila de gestiune interna
Informatia contabila financiara este destinata utilizatorilor externi (investitori,
salariati, creditori, client, furnizori, guvernul, publicul larg) si este prezentata in
situatiile financiare. Anual, administratorii intreprinderilor trebuie sa intocmeasca un
set de situatii financiare in forma standardizata compus din:
- Bilantul contabil
- Contul de profit si pierderi (contul de rezultate)
- Situatia modificarilor capitalurilor proprii
- Situatia fluxurilor de trezorerie
- Politici contabile si note exlicative la situatiile financiare
Situatiile financiare sunt insotite de raportul de gestiune
prin care
conducerea intreprinderii descrie principalele component ale activitatilor de
exploatare si financiare precum si evolutia lor previzibila. Situatiile financiare trebuie
sa ofere o imagine fidela a resurselor rezultatelor si a capacitatii intreprinderii de a
genera numerar (costflow).
Informatia contabila de gestiune interna este destinata utilizatorilor interni,
respective conducerii intreprinderii. Este nestandardizata si cuprinde informatii
privind costul unitar al produselor, serviciilor, lucrarilor, privind comportamentului
costurilor relative la volumul de activitate sau profitabilitatea de produs.
Rapoartele sunt inaintate conducerii intreprinderii la interval scurte de timp
pe subdiviziuni ale intreprinderii denumite centre de profit sau de responsabilitate.
1.2 Patrimoniul obiectul de studio al contabilitatii

Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare

economica apartinand unei personae fizice sau juridice, precum si bunurile la care
se refera. Pentru ca un Patrimoniu sa existe sunt necesare doua elemente
interdependente:
Subiectul de drepturi si obligatii = persoana fizica sau juridical
Obiectul de drepturi si obligatii = bunurile
Drepturile si obligatiile exprima raporturile de proprietate in cadrul carora se
procura si gestioneaza bunurile.
Relatiile de drepturi au in vedere situatiile in care titularul de bunuri
( proprietarul) isi procura o parte din avere din resurse proprii. Bunurile respective ii
apartin de drept rezultand patrimonial propriu (capitalurile proprii)
Relatiile de obligatii au in vedere situatiile in care proprietarul isi procura o
parte din avere din resurse apartinand altor personae fizice sau juridice rezultand
patrimonial strain, atras (datoriile).
Din punct de vedere juridic natiunea de patrimonial se refera la toate
drepturile si obligatiile cu un continut economic ale unei personae fizice sau juridice.
Sub aspect economic natiunea de patrimoniu reflecta ansamblul bunurilor
exprimate in bani inclusive rezultatele folosirii lor, care apartin persoanei respective.
Relatia de echilibru patrimonial este redata astfel:

Patrimoniul

Bunuri economice

Drepturi si obligatii

Evaluabile in bani

Evaluabile in bani

Bunuri economice

Drepturi + Obligatii

Aceasta realatie de echilibru exprimata in termenii specifici contabilitatii se

reprezinta astfel: ACTIV = PASIV
ACTIV = partea materiala a patrimoniului
PASIV = modul de sustinere financiara a elementelor de activ; pot fi surse de
finantare proprii sau straina

Patrimoniul propriu = Bunuri Obligatii

(capitalurile proprii) = Activ -

Datorii

Capitalurile proprii precizeaza gradul de independent financiara a

intreprinderii respective (patrimonial net)
Obiectul contabilitatii cuprinde pe langa cunoasterea existentei patrimoniului
si miscarile, transformarile interne ale acesteia. Modificarile se refera la operatiile
simple de intrari si iesiri, de elemente patrimoniale dar si la operatii complexe care
se concretizeaza prin natiunile de chestuieli, venituri si rezultate. Prin compararea
veniturilor cu cheltuieli se determina rezultatul care poate fi pozitiv sau negativ.

Venituri Cheltuieli = Rezultat (profit / pierdere)

2. Elemente patrimoniale studiate si evidentiate de contabilitate
Contabilitatea studieaza elementele de active si pasiv cat si consumul acestora
delimitat prin cheltuieli si venituri.
Activul patrimonial cuprinde mijloace economice ca avere concreta si drepturi de
creante.
Pasivul patrimonial cuprinde sursele de finantare (proprii sau straine) ale
elementelor de active.
2.1.Elementele patrimoniale de Activ
Activul reprezinta materialitatea patrimoniului, modul de investire a fondurilor,
forma concreta de existent a acestora.
In active, bunurile sunt evidentiate in functie de durabiliatea si lichiditatea lor.
In functie de aceste criteria, elementele de Activ sunt grupate in:
I.
Activele imobilizate (clasa 2);
Sunt caracterizare printr-o existent durabila, nu se consuma de la prima
utilizare. Aceasta participare repetata la circuitul economic determina
anumite deprecieri cu character ireversibil evidentiate ca recuperari de
valoare sub forma amortizarilor (recuperarea banilor treptat)
In functie de natural or, imobilizarile se clasifica in 3 categorii
1. Imobilizarile necorporale / intangibile (grupa 20)
Se amortizeaza. Cuprind valorile economice care nu imbraca forma
fizica de bunuri material concrete. Sunt reprezentate de documente
juridice sau comerciale care atesta dreptul de proprietate asupra lor.
Din aceasta categorie fac parte:
-

Cheltuielile de construire (201); sunt effectuate de firma la

infiintarea sa. De exemplu: taxa de inmatriculare la registrul
comertului, taxe notariale, cheltuieli effectuate cu emisiunea de
actiune.

Cheltuieli de cercetare/dezvoltare (203); sunt sumele utilizate

pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare din cadrul firmei;

Concesiuni, brevete, licente, marci si alte drepturi si valori

asimilate; concesiunile sunt conventii prin care firma
dobandeste dreptul de a exploata bunuri aflate in proprietatea
statului. Brevetele de invetii sunt actele prin care I se
recunoaste unei personae dreptul exclusive de propietate, de
exploatare al unui produs al carui producator/inventator este.
Licentele sunt drepturi ale firmei de a exploata un brevet prin
cumparare.

Fondul commercial (207) cuprinde cheltuieli effectuate pentru

mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitate al firmei.
De exemplu: clientele, votul commercial.

Alte imobilizari necorporale (208). Exemplu: programele

informatice.
2. Imobilizari corporale (grupa 21)
Sunt bunuri de folosinta indelungata care participa la intreaga lor
valoare de utilitate, care se consuma si isi transmit treptat valoarea
asupra produselor, lucrarilor, serviciilor. Curpind doua mari categorii:
-

Terenurile (nu se amortizeaza), amenajarile de terenuri; pot fi

imprejmuiri, racordare la sistemul electric, de gaze etc (se
amortizeaza);

- Mijloacele fixe (se amortizeaza)

Pentru ca un bun sa fie inclus in categoria de mijloace fixe trebuie sa indeplineasca
cumulative doua conditii:
1. Sa aiba durata de folosinta mai mare de un an
2. Valoarea de intrare sa fie mai mare decat o limita stabilita periodic prin lege. (
pana in iunie 2013 1800lei; dupa iunie 2013 2500 lei)
Acele bunuri care nu indeplinesc cele doua conditii de mai sus sunt incluse in
categoria materialelor de natura obiectelor de inventar -> stocuri -> active
circulante.
Recuperarea treptata a valorii investite facute in achizitionarea de mijloace fixe se
realizeaza prin amortizare (poate fi liniara, accelerate, degresiva).
Mijloacele fixe cuprind cladiri, constructii special, masini, utilaje, instalatii de lucru,
aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloace de transport, animale si
plantatii, mibilier si aparatura birotica.
In cazul in care bunurile material procurate sau produse in cadrul firmei nu sunt
finalizate, ele sunt incluse in categoria imobilizarilor sau investitiilor in cur de
realizare (gr. 23).
-

Imobilizari financiare (grupa 26); nu se amortizeaza. Mai sunt denumite

investitii financiare pe termen lung. Cuprind valorile financiare investite de

firma in patrimonial altor societati, creante, imobilizate, alte imobilizari

financiare.
Titlurile de participare (participantii) = titluri de valori sub forma actiunilor, parti
sociale si alte valori similar investite de titularul de patrimoniu in capitalul altor
societati. Detinerea lor permite exercitarea unor influente sau control in gestiunea
societatilor emitente de titluri cat si obtinerea de dividend distribuite din profitul
obtinut. Creantele imobilizate sunt drepturi generate de acordarea de imprumuturi
pe termen lung sau mediu plus dobanzile aferente firmelor associate cu care firma
poate avea sau nu relatie de participare.
Alte imobilizari financiare cuprind in special depozitele pe termen lung sub forma
disponibilitatilor accumulate pentru efectuarea unor plati importante prevazute in
perioadele urmatoare. De exemplu: rambursarea unui imprumut din emisiunea de
obligatiuni.
II.
Activele circulante/curente
Se afla intr-o continua miscare schimbandu-si forma materiala si utilitatea
in circuitul economic si se reinoiesc cel putin o data pe an.
1. Activele circulante material (clasa 3)
Sunt stocurile si comenzile in curs de executie. Cuprind materii prime,
material consumabile, material de natura obiectelor de inventar(bunuri
care nu indeplinesc cele doua conditii pentru a fi mijloace fixe; Cuprind
echipamente de protectie si lucru, aparate de masura si control,
sculele de lucru), produse finite, semifabricate, marfuri, ambalaje,
animale si pasari.
2. Activele circulante in decontare/creantele (clasa 4)
Sunt niste drepturi care decurg din avansarea de valori economice
catre alte personae fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa se
primeasca un echivalent valoric (suma de bani, servicii, lucrari). Aceste
creante exista intre momentul construirii acestora ca urmare a vanzarii
de bunuri, prestari de servicii pe credit commercial si pana in
momentul decontarii prin incasarea contravalorilor sau justificarea prin
contraprestatie. Creantele pot fi:
a) Fata de client (411)
b) Efecte comerciale de primit(413) :
-

Titluri de valore negociabile care atesta existent unei

creante in cadrul relatiilor comerciale ce poate fi
decontata imediat sau pe termen scurt. Aceste inscrisuri
pot aparea sub forma de cecuri, combi, ordine de plata,
bilet de ordin.

Furnizor-debitori (409); sumele platite in avans furnizorilor

pentru livrarea ulterioara de bunuri, prestari de servicii,
efectuari de lucrari

Decontarile cu actionarii si asociatii (456); pentru aportul

in bani si/sau in natura al acestora datorat la construirea
capitalului social.

Creante generale de relatiile de decontare cu personalul,

bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale.

III.

Debitori diversi (alte tipuri de creante care nu s-au putut

include in nici una din categoriile anterioare); apar in
general pentru creantele determinate de vanzarea
imobilizarilor, a titlurilor de valoare (actiuni, obligatii),
garantii, material depuse, pagube material.
Activele circulante banesti (clasa 5)
Cuprind valorile de plasament si valorile de trezorerie (bani sub diverse
forme)
1. Valorile de plasament (grupa 50). Cuprind titluri de valoare sub forma
actiunilor si obligatiunilor achizitionate in scopul realizarii unui castig
pe termen scurt realizat ca diferenta intre pretul lor de vanzare (mai
mare) si costul lor de achizitie (mai mic)
2. Valorile de trezorerie (grup 51):
a. Disponibilitatea din conturile curente la banci in lei si/sau in
valuta
b. Numerar in caseria unitatii de in lei si/sau valuta
c. Acreditive in lei si/sau valuta; reprezinta disponibilitati banesti
intr-un cont distinct la banca pus la dispozitia unui furnizor din
care se fac plati acestuia pe masura ce se respecta obligatiile
contractual
d. Avansurile de trezorerie; reprezinta sume acordate angajatilor
unitatii pentru deplasari, achizitionari de bunuri care trebuie
justificate ulterior prin documente
e. Alte valori de trezorerie : timbre postale si fiscale, tichete de
calatorie, bonuri de masa, bilete de odihna si tratament etc.
3. Valorile de reglarizare active (471)
Include cheltuielile constatate in avans. Sunt acele cheltuieli
inregistrari in cursul excercitiului financiar, dar care corespund
perioadelor sau exercitiilor viitoare. Aceste cheltuieli nu se includ in
calculul rezultatului in momentul in care s-a inregistrat, ci se vor
repartiza in cote egale corespunzatoare lunilor la care se refera,
moment in care se vor lua in calculul rezultatului (cota respectiva ). De
exemplu : cheltuieli cu chirii platite anticipat, chletuieli cu reparatii
capitale, cheltuieli la diverse publicatii etc.
2.2.

Elementele patrimoniale de Pasiv

Reprezinta sursele de finantare ale elementelor de Activ.

In Pasiv, clasificarea surselor e finantare se face in functie de modul de
constituire si de exigibilitatea lor. (scadenta daca e mai mare sau mai mica de un
an)
Finantarea proprie a elementelor de Activ poate fi facuta direct de catre
titularul de patrimoniu sub forma capitalului social sau prin autofinantare
(capitalizarea profitului)
Finantarea straina se aigura de catre alte personae fizice sau juridice sub
forma creditelor bancare, comerciale si alte tipuri de datorii.
Capitalurile permanente sunt formate din
I.
Capitalurile proprii (clasa 1)
1. Capitalul social (101)
Se constituie la formarea societatii fiind o conditie a existentei si
functionarii societatii. La intreprinderile individuale construirea capitalului
se realizeaza prin aportul personal al proprietarului. La societatile
comerciale construirea capitalului se realizeaza prin aportul in numerar
si/sau in natura al actionarilor sau asociatilor dupa caz. Capitalul social
cuprinde 2 structuri:
a) Capitalul subscris nevarsat (1011)
Reprezinta capitalul pe care actionarii s-au angajat sa puna la
dispozitie unitati patrimoniale cu ocazia infiintarii acesteia
b) Capitall subscris varsat (1012)
Reflecta partea din capitalul subscris care a fost pus la dispozitia
societatii comerciale.
2. Primele de capital (104)
a) Prime de emisiune(1041)
Apar ca diferenta intre caloarea de emisiune (vanzare) si valoarea
nominal a actiunilor.
b) Prime de fuziune/divizare(1042)
c) Prime de aport (1043)
Apar cand valorile aportului in natura este mai mare decat valoarea
actiunilor oferite in schimbul acestuia.
d) Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni (1044)
Apar in situatia transferului obligatiunilor (care sunt titluri de credit
datorii) in actiuni(dreptul asupra firmei) atunci cand valoarea
obligatiunilor este mai mare decat valoarea actiunilor oferite in
schimb.
3. Rezerve din reevaluare(105)
Diferenta rezultatului (+/-) din reevaluarea periodica a imobilizarilor
corporale si financiare. De regula cu ocazia reevaluarii acestor active
apare o crestere fata de valoarea contabila inregistrata. Aceste reserve
din reevaluare se folosesc pentru majoritatea capitalurilor si a
rezervelor.
4. Rezervele (106)

Se constituie in scopul protejarii capitalului social in anii in care

exercitiu financiar se incheie cu pierdere. Se constituie prin
repartizarea profitului brut sau net prin acoperirea primelor de capital
sau a rezervelor din reevaluare.
a) Rezervele legale (1061)
Se constituie anual din profitul brut in cotele si limitele prevazute
de lege fiind destinate protejarii capitalului.
Legea 31/1990 privind societatile comerciale prevede ca din profitul
societatii comerciale se va prelua in fiecare an cel putin 5% pentru
consilierea rezervelor fara a depasi inca 20% din valoarea
capitalului (pentru societatile cu capital romanesc , iar pentru
societatile cu capital strain limita este de 25% din valoarea
capitalului)
b) Rezervele statutare sau contractual (1063)
Se constituie annual din profitul net comform prevederilor din statul
societatii sau din contractul de societate. Aceste reserve au ca scop
temperarea actionarilor de a pretinde dividendele.
c) Alte rezerve (1068)
Pot fi constituite facultative din profitul net. Sunt destinate pentru
finantarea investitiilor in imobilizari corporale pentru acoperirea
pierderilor, pentru acordarea de dividende.
5. Rezultatul exercitiului (121)
Poate fi profit sau pierdere. Se determina prin compararea veniturilor
cu cheltuielie. Profitul apare in Pasiv cu +. Pierderea poate fi
inregistrata in Pasiv cu semnul sau in Activ cu semnu +.
6. Rezultatul reportat (117)
Poate fi profit sau pierdere, reprezinta rezultatul exercitiului precedent
si poate fi profit nerepartizat sau pierdere neacoperita.
II.
Provizioane (15)
Sunt facturi constituite la incheierea exercitiului pe seama cheltuielilor
pentru acele elemente patrimoniale a caror realizare sau plata este
probabila sau pentru cheltuieli probabile ce pot aparea in exercitiu
urmator. Se constituie in caz de litigiu, service in perioada de garantie,
daune si alte datorii incerte. In anul urmator in care Provizioanele nu
mai au obiect (riscul s-a produs generand cheltuieli) se anuleaza
trecandu-se sumele respective la venituri.
III.
Datoriile (obligatiile sau capitalurile straine)
1. Datoriile financiare pe termen lung (16)
a) Create bancare pe termen lung (CBTL) + dobanzile aferente,
imprumuturile din emisiunea de obligatiuni (res. Financiare pe
termen lung asigurate prin vanzarea de titluri de credit
negociabile + dibanzile aferente)
b) Pe termen scurt (mai mic de un an) (51) sunt credite bancare pe
termen scurt (CBTS) + dobanzile aferente

IV.

2. Datoriile comerciale
Apare in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii pentru
aprivizionari de bunuri, servicii, lucrari. Apar sub forma datoriilor
fata de furnizori, efectelor comerciale de platit (titluri de valoare
care atesta obligatiile de plata exemplu : ordin de plata, bilet la
ordin, client creditori => apare in situatia incasarilor unei sume in
avans de la client pentru livrarea ulterioara de bunuri sau prestari
de servicii catre acestia)
3. Datoriile salariale privesc obligatiile de plata a salariilor
4. Datoriile sociale obligatiile privind CAS, CFS, CASS
5. Datoriile fiscale includ taxe si impozite datorate bugetului de stat
6. Datoriile fata de actionari si asociati
7. Creditori diversi includ toate obligatiile fata de diverse personae
fizice sau juridice care nu se pot incadra in nici una din categoriile
prezentate anterior.
Datoriile de la 2-7 se gasesc in cadrul clasei 4 de terti in planul de
conturi.
Valorile de reglarizare pasiv
Include veniturile inregistrate in avans (472). Cuprind veniturile
incasate anticipat (din chirii, taxe, abonamente, dobanzi) care se refera
la o perioada mai mare de o luna de zile. Se inregistreaza dupa natura
lor in exercitiu care l-a generat dar privesc perioadele urmatoare cand
vor fi luate in calculul rezultatului.
3. Valorile de rectificare

Reprezinta elementele care corecteaza valoarea unor elemente patrimoniale

pentru prezentarea acestora la valoarea reala (actuala) in bilantul contabil. Cuprind
amortizarile si ajustarile pentru depreciere.
Amortizarile (grupa 28)reprezinta echivalentul unor deprecieri ireversibile
aferente imobilizatorilor. Caracterul rectificativ este dat de conectarea valorii
contabile (de intrare) pentru obtinerea valorii reale sau contabile nete. Se constituie
pe seama cheltuielilor. Se amortizeaza doar imobilizarile necorporale si cele
corporale cu exceptia terenurilor.
Ajustarile pentru deprecieri (grupa 29, 39, 49, 59) se constituie prin cheltuieli
atunci cand valoarea contabila a unui bun este mai mare decat valoarea actual
stabilita la inventar. Sunt elemente de pasiv echivalente reducerii reversibile a
valorii activelor determinate de fenomene imprevizibile (deprecierea valorii unor
imobilizari, reducerea cursului actiunilor la bursa de valori, creante neacoperite
total/partial). Aceasta reducere de valoare reprezinta o diminuare a valorii
elementelor de activ. Valoarea actual va fi egala cu valoarea caontabila ajustari
pentru deprecierea bunurilor. Desi amortizarile si ajustarile pentru depreciere sunt
elemente de pasiv ele apar in bilantul contabil alaturi de elementele de activ pe
care le rectifica.

Exemplu:
Un utilaj achizionat in luna ianuarie 2013.
Valoarea lui de intrare (contabila) = 4000 lei.
Durata de folosinta = 5 ani
Amortizarea anuala =

La sfarsitul anului valoarea contabila neta a utilajului va fi

La sfarsitul anului se efectueaza inventarierea patrimoniului si se stabileste valoarea

de inventar (valoarea actual a utilajului = 3100
Valoare inventar < VCN => trebuie constituite ajustari pentru depreciere de valoare
a utilajului : VCN valoare inventar = 3200-3100 = 100
In bilantul de la sfarsitul anului valoarea utilajului se reflecta la valoarea actual de
inventar = VC- Am anuala ajustari pt depreciere = 4000-800-100=3100
3.1. Notiuni privind metoda contabilitatii

Pentru realizarea obiectivelor sale contabilitatea utilizeaza o metoda proprie de

cercetare si prezentare si anumite modalitati prin care se realizeaza evident,
calculul, analiza cat si controlul situatiei si modificarilor patrimoniale cat si a
resurselor obtinute.
Tehnica pe care se bazeaza contabilitatea poarta denumirea de Partida dubla
adica dubla reprezentare si miscare a patrimoniului care are la baza 7 principii
I.

Principiul gestionar presupune abordarea gestiunii patrimoniului ca

sistem inchis pentru miscarile interne si ca un sistem deschis pentru
relatiile externe.

II.

Principiul periodizarii si continuitatii consta in urmarirea in timp a

activitatilor pentru comparative si analiza. Continuitatea presupune
urmarirea fiecarui element patrimonial de la starea sa initiala pana la
starea sa finala.
Stare initiala + Cresteri = Stare finala + micsorari
SF = SI + cresteri micsorari

Periodizarea presupune urmarirea distinctive a cresterilor si micsorarilor

patrimoniale

III.

Principiul dublei reprezentari priveste alocarile de resurse si procurarile

de resurse.

IV.

Principiul dublei inregistrari priveste modificarea individuala a fiecarui

element patrimonial ea fiind insotita de modificarea concomitenta si cu
aceeasi valoare a altui element patrimonial.

Pe baza principiilor III si IV se stabilesc relatiile de echilibru patrimonial:

a) ACTIV (destinatia sau alocarea elementelor patrimoniale ) = PASIV
(provenienta sau finantarea elementelor patrimoniale)
b) ACTIV = capitalul propriu + Datorii
Capitalul propriu = ACTIV Datorii
c) VENITURI CHELTUIELI = REZULTATUL (profit/pierdere)
d) DEBIT = CREDIT
V.

Principiul fundamentarii documentare nici o inregistrare in contabilitate

nu se poate efectua si inregristra atata timp cat la baza ei nu sta un
document justificativ

VI.

Principiul inregistrarii cronologice si sistematice presupune urmarirea si

inregistrarea operatiilor economice financiare in ordinea in care au avut
loc ( contralizarea acestora se realizeaza in documentul denumit registrul
jurnal) si a tuturor modificarilor aferente aceluiasi element patrimonial in
continuare ( centralizarea se face pe baza documentului registrul cartea
mare)

VII.

Principiul inregistrarii analitice si sintetice presupune urmarirea

elementelor patrimoniale in detaliu pe baza trasaturilor specific fiecarui
element patrimonial in parte ( inregistrarea analitica) dar si gruparea
informatiilor pe baza trasaturilor commune mai multor elemente
(inregistrare sintetica)
3.2.

Procedeele metodei contabilitatii

Metoda contabilitatii reprezinta un ansamblu de procedee folosite care permit

furnizarea de informatii cu privire la fenomele si procesele economice care au loc in
cadrul unitatii patrimoniale. Aceste procedee se impart in :
-

Procedee commune tuturor stiintelor -> observatii, comparatii, sinteze,

analize, clasificari, rationamente etc.

Procedee ale metodei contabilitatii commune si cu alte discipline economice

-> documentatia, evaluarea calculatia, inventarierea, analiza.

Procedee specific metodei contabilitatii -> contul, balanta de verificare

(balanta contabila), bilantul contabil.
3.2.1. Procedeele commune cu alte discipline economice

1. Documentatia reprezinta procedeul prin intermediul caruia se inregistreaza

in scris la locul si momentul producerii lor operatiile economice-financiare
constituind acte justificative ale realizarii acestora. Legea contabilitatii
prevede obligativitatea consemnarii in documente a tuturor opreatiunilor care
au avut loc
2. Evaluarea presupune masurarea si estimarea in etalon monetar a
elemetelor patrimoniale. Prin evaluare se realizeaza omogenizarea
elementelor patrimoniale si comparabilitatea lor.
3. Calculatia reprezinta un ansamblu de operatii matematice prin intermediul
carora se determina situatia conturilor si rezultatele activitatii desfasurate.
4. Inventarierea cu ajutorul acesteia se determina la un moment dat starea
reala a patrimoniului prin constatarea existentei faptice a elemetelor supuse
inventarierii cat si astimarea lor la o anumita valoare.
In urma constatarilor facute (neconcordante cu situatia scriptica consemnata
in documente) se fac rectificarile necesare:
-

+ la inventar re nregistreaza ca intrari

- se inregistreaza ca iesiri care vor putea fi

.

5. Analiza contabila cu ajutorul acesteia se explica rezultatele obtinute in urma

activitatilor desfasurate si se valorifica informatia contabila. Analiza contabila
ajuta la inregistrarea corecta a operatiilor economice - financiare la analiza
bilantului pentru stabilirea situatiei economice - financiare a unitatii pentru
analiza contului de rezultate in vederea cunoasterii tuturor veniturilor si
cheltuielilor.
3.2.2. Procedeele specific metodei contabilitatii
1. Contul reprezinta procedeul prin intermediul caruia se realizeaza
inregistrarea cronologica, sistematica, gruparea si individualizarea
elementelor patrimoniale. Contul prezinta modificarile successive care au loc
in structura si marimea patrimoniului.
Coturile se deschid in contabilitate pentru reflectarea fiecarui element
patrimonial in parte, de active si de pasiv si a modificarilor aparute.

2. Balanta de verificare (balanta contabila) - asigura centralizarea datelor din

conturi si verificare inregistrarilor efectuate. Este o consecinta a aplicarii
principiului dublei inregistrari comform caruia fiecare operatie economiei
financiare se inregistreaza simultan in debitul unui cont si in creditul altui
cont. Cu ajutorul ei se verifica exactitatea si corectitudinea datelor
inregistrate in conturi.
3. Bilantul contabil este cel mai reprezentativ procedeu al metodei
caontabilitatii care se bazeaza pe dubla reprezentare si inregistrare a
bunurilor economice si a surselor de formare ale acestora. bilantul prezinta
modificarile, structura patrimoniului si rezultatele de la inceputul si sfarsit
unei perioade, sintetizarea si generalizarea situatia patrimoniului la sfarsit
exercitiului.

Curs Bazele informaticii, An I, Sem 1