Contabilitatea, fiind un produs al activitatii practice si teoretice indelungte s-a afirmat

ca sistem de cunoastere si gestiune a resurselor economice ale societatii separate patrimonial.

Ea este judecatorul nepartinitor al trecutului, ghidul necesar al prezentului si consilierul
indespensabil al viitorului in fiecare intreprindere a spus omul de stiinta Scbar.
Obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a patrimoniului aflat
in gestiunea agentilor economici, a miscarii si transformarii lui ca urmare a operatiilor
economico-financiare si a rezultatelor obtinute.
Notiuni despre evidenta.
Conform Legii despre evidenta contabila N426-XII din 04.04.95
Evidenta este sitemul care permite studierea, evaluarea, inregistrarea si reflectarea anumitor
fenomene din punct de vedere cantitativ si calitativ.
Evidenta economica presupune evaluarea cantitativa si caracterizarea calitativa a activitatii
economice a intreprinderii.
Deosebim mai multe feluri de evidenta economica:
- Operativa;
- Statistica;
Administrativa (de gestiune);
- Contabila.
Evidenta contabila reprezinta un sistem strict documentat, continuu, cu interconexiuni in care
sunt reflectate, in exspresie baneasca si dupa anumite principii, mijloacele economice si
operatiunile financiar-economice, cu scopul de a obtine informatia necesara pentru a gestiona
activitatea economica a intreprinderii.
Evidenta strict documentata este evidenta contabila in care, la baza reflectarii operatiunelor
economice, este un document corespunzator perfectat/indeplinit.
Evidenta continua presupune evidenta tuturor operatiunelor economice si nu permite
inregistrarea lor selectiva. Deasemenea evidenta oglindeste zi la zi starea mijloacelor
economice, fara intreruperi in timp.
Evidenta contabila se tine in urmatoarele unitati de masura:
- Banesti (valorice, monetare);
- Naturale sau cantitative(ce si cit);
- De munca.
Intrebari pentru recapitulare:
Ce este evidenta contabila?
Ce inseamna evidenta strict documentata?
Ce este evidenta continua?
Notiuni principale despre activitatea economica a intreprinderii .
Activitatea economica a intreprinderii este bazata pe mijloace economice si sursele formarii
acestora.
Mijloacele economice ale intreprinderii trebuie sa corespunda urmatoarelor criterii:
- Sa fie proprietatea intreprinderii;
- Sa prezinte o valoare pentru intreprindere;
- Valoarea lor sa poata fi masurata in bani.
Activitatea economica a intreprinderii se caracterizeaza prin :
Mijloacele economice ale Sursele formarii lor
intreprinderii:
Proprii Imprumutate
Mijloace fixe Capitalul statutar Credite
Active nemateriale Fonduri si rezerve Imprumuturi
Mijloace circulante: Beneficiu (Venit) Datorii creditare
- materia prima, materiale
- obiecte de mica valoare
- productia in curs de executie
- produse finite
1
 - marfuri
Mijloacele fixe sunt mijlocele ce se folosesc in activitatea economica a intreprinderii in durata
mai mare de un an si costul carora este mai mare de 3000 lei.
La ele se refera:
- cladiri si constructii speciale
- mijloace de transport
- masini, utilaje tehnolojice si instalatii de transmisie
- utilaj commercial
- calculatoare
- telefoane mobile, etc.
Active nemateriale sint activele ce nu au o forma materiala sau baneasca, apartin si
participa in activitatea intreprinderii ptr o perioda mai mare de un an. La ele se refera:
- licente, eliberate pe un termen mai mare de un an;
- brevete;
- drepturile de autor;
- embleme comerciale;
- programe informatice, etc
Obiecte de mica valoare si scurta durata sint activele ce presupun folosirea lor in
activitatea intreprinderii in durata nu mai mare de un an si costul carora nu depaseste 3000
lei.
La ele se refera mesele, scaunele, birotica, inventarul gospodaresc, etc.
Productia in curs de executie sunt produsele ce au trecut toate stadiile procesului tehnologic
si practic sint gata pentru folosinta (vinzare), dar n-au trecut serviciul de control tehnic si nu
sint ambalate.
Produse finite prezinta rezultatul actuvitatii intrprinderii de productie.
Marfuri sint valori materiale care sint procurate de intreprindere cu scopul comercializarii
lor ulterioare.
Mijloace banesti sint resursele intreprinderii in forma de bani in numerar in casa
intreprinderii sau fara numerar ( prin virament) la conturile bancare.
Mijloace circulante sint mijloacele ce apartin intreprinderii cu drept de proprietar, si care se
presupune sa fie transformate in mijloace banesti.

Creante, debitori (sume debitoare sau datorii de incasat)

Exemplu:
Intreprinderea noastra a furnizat cumparatorului 5000 borcane de cafea in valoarea totala de 50
mii lei.
Cumparatorul este dator fata de intreprindere, cu alte cuvinte este debitor, iar datoria lui este
suma debitoare sau creanta debitoare.
SURSELE FORMARII MIJLOACELOR ECONOMICE ALE
INTREPRINDERII
Sursele pot fi proprii sau imprumutate.
Din sursele proprii fac parte:
Capitalul statutar - este capitalul (valoarea mijloacelor banesti) ce a fost depus de fondatori
sau actionarii intreprinderii in momentul fondarii (inregistrarii) ei.
Exemplu:
Intreprinderea are 5 fondatori. Cota fiecaruia valoreaza 10 mii lei, atunci valoarea capitalului
statutar va fi de 50 mii lei.
Beneficiu (venit) este valoarea capitalului format in rezultatul activitatii intreprinderii.
Fonduri si rezerve - intreprinderea le creaza la dorinta din contul venitului cistigat pentru
platirea premiilor, concedialelor, pentru reparatia mijloacelor fixe.
Sursele imprumutate:
Creditele si imprumuturile sint mijloacele banesti pe care intreprinderea le ea din afara (le
imprumuta) pe o perioada de timp determinata si pentru un procent stabilit.
Datorii creditare sint datorii fata de :
- furnizori pentru utilaj, materia prima, marfuri procurate, sau servicii prestate;
2
 - lucratori pentru salariu;
- bujet pentru impozitele ce au fost calculate dar n-au fost transferate la timp;
- Agentia Nationala a Asigurarilor Madicale ;
- Departamentul vamal;
- Banci pentru creditele luate si procentele calculate.
Intrebari pentru recapitulare:
Care sint mijloacele economice ale intreprinderii? Numiti-le si dati
caracteristica lor;
Care sint sursele formarii mijloacelor economice ale intreprinderii? Dati
caracteristica lor.
Bilantul contabil
Definitie: Bilantul este un procedeu al metodei contabilitatii, prin care se prezinta simultan,
ordonat si sintetic patrimoniul si situatia economico-financiara a intreprinderii.
El se prezinta ca un tabel care cuprinde, in forma sintetica si in expresie valorica, activele
(bunurile, mijloacele) fixe si circulante existente la un moment dat la intreprindere, sursele din
care au fost constituite (finantate) ele, precum si rezultatele economico-financiare obtinute in
perioada pentru care se intocmeste bilantul.
Bilantul se intocmeste la anumite termene (luna, trimestru, an) care, de regula, coincid cu
sfirsitul perioadei de gestiune. La aceste termene patrimoniul intreprinderii este privit in mod
static. Pentru comparatie si analiza dinamica cele doua parti ale bilantului contin cate doua
coloane: una pentru anul (perioada) de gestiune, iar cealalta pentru anul ( perioada) precedenta.
Bilantul contabil consta din Activ si Pasiv.
Activul cuprinde, in expresie baneasca, bunurile (mijloacele) economice privite din punct de
vedere al formelor concrete de existenta si al destinatiei lor.
Pasivul evidentiaza in forma baneasca sursele de provenienta al mijloacelor (activelor), modul
de formare (procurare) al acestora.
Denumirile celor doua parti ale Bilantului se sprijina pe caracteristicile obiectelor reflectate:
denumirea de ACTIV reflecta trasatura bunurilor sau mijloacelor de a se afla ontr-o continua
miscare si transformare si de a se identifica cu insasi activitatea intreprinderii respective, in
timp ce PASIVUL arata caracterul static si dependenta surselor, faptul ca volumul si structura
acestora sint determinate de mijloace.
Trebuie subliniat ca desi activul cuprinde bunurile sau mijloacele , iar pasivul sursele ,
continutul bilantului este mai larg decit aceste componente. Intrucit bilantul se intocmeste la
sfirsitul perioadei de gestiune el reflecta, alaturi de mijloace si surse, si rezultatele economoco-
financiare.
Ecuatia fundamentala a bilantului este:
ACTIVUL = CAPITAL PROPRIU + DATORII sau
ACTIV DATORII = CAPITAL PROPRIU

Pentru ca Bilantul sa fie intocmit corect este necesar ca toate operatiunile ce s-au petrecut in
activitatea intreprinderii in perioada de gestiune sa fie reflectate in documente primare conform
legislatiei in vigoare.
Documentele primare sint:
1.Documente de casa:
- Dispozitie de incasare;
- Dispozitie de plata;
- Lista de plata a salariului;
- Cartificate de concediu medical;
- Listele de plata a concediilor.
2.Documente bancare ( documente prin intermediul carora constatam miscarile
mijloacelor banesti pe conturile bancare):
- Extras din cont;
- Carticica de cecuri;
- Ordin de plata
3.Documente ce insotesc circulatia marfii:

3
 - Factura de expeditie;
- Factura fiscala;
- Declaratie vamala (in caz ca importam marfa);
- Invois ( cont pentru plata a furnizorului strain);
- Factura de transport pe calea ferata;
- Factura de transport aerian.
4.Decont de avans document care confirma cheltuirea banilor in numerar pentru
necesitatile intreprinderii.
BAZA LEGISLATIVA A EVIDENTEI CONTABILE
- Legea despre Evidenta Contabila.
- Planul de conturi contabile.
- Standardele nationale de contabilitate.
- Legea despre Buget pentru perioada de gestiune.
- Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru perioada de gestiune.
- Legea fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pentru perioada de
gestiune.
- Legea despre intreprinderi si antreprenoriat.
- Legea despre Societatile pe actiuni.
- Codul Fiscal.
- Codul civil.
- Codul penal.
- Codul muncii al R.M.
- Legislatia vamala.
Intrebari pentru recapitulare:
Dati definitia bilantului contabil;
Care sint partile componente ale bilantului contabil?
Scrieti ecuatia fundamentala a bilantului contabil ;
Cind se intocmeste bilantul contabil?
In baza caror documente se intocmeste bilantul contabil? Numuti-le.
Numuti baza legislativa a evidentei contabile.

4
 PLANUL DE CONTURI
Clasa Denumirea clasei caracteristica Specificari

1 Active pe termen lung A

2 Active curente A
Conturile claselor 1-5
participa la formarea
3 Capital propriu P
Bilantului statistic (bilantul
contabil)
4 Datorii (obligatii) pe termen lung P

5 Datorii pe termen scurt P

Conturile claselor 6-7
6 Venituri P participa la formarea
Raportului privind
rezultatele financiare
7 Cheltuieli A (Formularul N2 al
Raportului financiar
trimestrial)
Sint folosite de
Conturi ale contabilitatii de
8 A intreprinderile de
gestiune
productie
Sunt reflectate activele
9 Conturi extrabilantiere care nu apartin
intreprinderii.

Dupa caracterul si destinatiea informatiei reflectate conturile, in evidenta contabila, se inpart

in:
- Conturi de evidenta financiara;
- Conturi ale contabilitatii de gestiune ;
- Conturi de evidenta extrabilantiera.
Conturile de evidenta financiara (clasele 1-7) oglindesc informatia ce tine de activitatea
economica a intreprinderii si sunt destinate pentru utilizatorii din cadrul intreprinderii si din
afara ei.
Utilizatori din afara intreprinderii sunt:
- Organelle de control;
- Fondatorii si actionarii;
- Bancile (in cazul cind luam credit);
- Furnizorii (creditorii)
Utililizatori din cadrul intreprinderii:
- Directorul;
- Contabilul sef;
- Sefi al diferitor subdiviziuni din cadrul intreprinderii.
Conturile de evidenta financiara se inpart in:
- Conturi bilantiere ( clasa 1-5);
- Conturile rezultatelor (clasa 6-7).
Conturile rezultatelor sunt destinate pentru evidenta veniturilor si cheltuielilor si pentru
determinarea profitului intreprinderii ( a rentabilitatii ei).
Conturile contabilitatii de gestiune (clasa 8) sint destinate pentru a oglindi informatia
despre cheltuielile de productie, costul produselor (serviciilor prestate, lucrarilor executate) si
despre rentabilitatea intreprinderii. Informatia conturilor contabilitatii de gestiune este
folosita, de regula, pentru a lua decizii promte si efective in cadrul intreprinderii.

5
Conturile contabilitatii de gestiune (clasa 8) sint obligatorii pentru intreprinderile de productie,
celelalte intreprinderi (de comert, de prestare a serviciilor) le folosesc pe masura necesitatilor
si la dorinta.
Conturile extrabilantiere (clasa 9) sunt destinate pentru oglindirea informatiei despre
existenta si miscarea activelor care nu apartin intreprinderii cu drept de proprietar (active luate
in arenda, valori ce au fost incasate din gresala sau primite la custodie)

Conturile in Planul de conturi propus pot fi numai Active sau numai Pasive.

Intrebari pentru recapitulare:

Cite clase are planul de conturi contabile? Numiti-le.
Pentru cine este destinata informatia din conturile claselor 1-7?;
Care intreprinderi sint obligate sa lucreze cu conturile clasei 8?;
Pentru ce sint destinate conturile exstrabilantiere?
COMPONENTA CONTULUI CONTABIL
Contul este procedeu al metodei de lucru al contabilitatii care permite inregistrarea,
urmarirea si controlul atit al existentului, cit si ale modificarilor care s-au produs, zi de zi, in
decursul unei perioade de gestiune asupra elementelor patrimoniale de bunuri economice si
surse de finantare ale unitatii patrimoniale.
In acest scop, pentru fiecare fel sau grupa de bunuri economice, surse de finantare, procese
economice sau rezultate financiare, se deschide cite un cont distinct in contabilitatea curenta, cu
ajutorul caruia se inregistreaza, in baza documentelor primare, existentul la inceputul
perioadei de gestiune a elementului pentru care s-a deschis contul, precum si modificarile
(cresteri sau micsorari) ale acestuia, determinate de operatiile economice si financiare in
decursul perioadei de gestiune la care se refera.
Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic, determinat de
insasi elementul patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul sau si care poate fi:
- Bun economic de o anumita destinatie (mijloc fis, materie prima, produs finit, marfa,
numerar in casieria unitatii, disponibil la banca, etc.;)
- Sursa de finantare, in functie de modul de provenienta a bunurilor economice (capital
social, credite bancare pe termen lung sau scurt, datorii fata de furnizori,de bugetul
statului etc.);
- Proces economic, care antreneaza venituri si cheltuieli pe fazele circuitului economic
(aprovizionarea cu materiale si marfuri, productia de bunuri materiale, lucrari si
servicii, vinzarea productiei si marfurilor etc.);
- Rezultat financiar, care se prezinta sub forma de profit sau pierdere.
In planul de conturi contabile conturile sunt prezentate intr-un anumit sistem de codificare in
care:
- 1-ma cifra indica clasa careia ii apartine contul;
- a 2-a cifra indica grupa din care face parte contul.
- Cifra a 3-ia indica numarul contului.
In cazul cind contul este alcatuit din 4 cifre el se numeste subcont.

CONTURI DE ACTIV
Conturile de activ se caracterizeaza prin faptul ca in debitul conturilor se reflecta
marirea (intrari) a activelor, iar in creditul conturilor se reflecta micsorarea (retragerea)
activelor.
Soldul conturilor de activ se reflecta intotdeauna in debitul contului.

CONTURI DE PASIV
Creditul Conturilor de pasiv reflecta sumele capitalului sau a datorilor care au
aparut, iar debitul micsorarea capitalului sau a datoriilor fata de parteneri.

Intrebari pentru recapitulare:

Dati caracteristica contului contabil;
6
 Care este sistemul de codificare a conturilor contabile?
Dati difinitia conturilor active, pasive.
Rezolvati problemele de mai jos:
1. La Contul curent in valuta nationala (CCVN- 242A) al firmei, la data de 1 martie au
fost 40000lei.Pe parcursul lunii a fost transferata la CCVN suma de 15000lei pentru
marfurile vindute si firma a achitat, prin virament serviciile prestate in valoare de
8000 lei. Determinati soldul final la CCVN la data de 31martie.
2. La data de 01.03.07 firma Cavea in stoc la depozit marfuri (contul 217A) in valoare
de 80000lei. Pe parcursul lunii au intrat marfuri in valoare de 35000lei si au fost
vindute marfuri in valoare de 60000lei. Determinati soldul final la data de 31marti
3. La inceputul zilei de 12.03 in casieria intreprinderii (cont 241A) au fost 500lei. Pe
parcursul zilei au fost incasati 1500 lei din banca, 25000lei din sala de vinzari, a fost
achitat salariul lucratorilor intreprinderii in valoare de 8536 lei si eliberat directorului
pentru deplasare 3500lei. Determinati soldul final al zilei in casieria intreprinderii.
4. La data de 1mai stocul de materie prima(contul 211A) in depozitul intreprinderii era
in valoare de 15000lei. Pe parcursul lunii a fost decontata in producere materie prima
in valoare de 18000lei si a fost procurata materie prima in valoare de 25000lei.
Determinati soldul final la contul 211 la data de 31mai.
5. La data de 1aprilie intreprinderea avea datorii fata de furnizori (contul 521P) in
valoare de 6500lei. Pe parcursul lunii intreprinderea a achitat datoria perioadei
precedente si a mai procurat marfuri in valoare de 9750lei. Determinati soldul final la
sfirsitul perioadei de gestiune.
6. Intreprinderea a calculat la data de 25martie datoria fata de personal privind
retribuirea muncii(contul 531P) in valoare de 12345 lei.Din salariu au fost calculate:
datoria fata de fondul de pensii 4%, fata de asigurarile medicale 2,5% si impozitul pe
venit in valoare de 864lei. Determinati valoarea salariului destinat achitarii.
7. La data de 1iulie firma a luar credit din banca in valoare de 150000lei, pentru rata de
15% anual, pe termen de 6 luni(contul 511P).La sfirsitul trimestrului 3 (30
septembrie)firma a calculat si a achitat procentul pentru credit in valoare de
5625lei.La sfirsitul trimestrului 4 (31decembrie), firma a calculat si a achitat procentul
pentru credit pentru trimestrul 4 si a rambursat creditul. Determinati soldul final la
contul 511 la data de 31decembrie.
8. La data de 1septembrie firma A avea datorii fata de buget in valoare de 6580lei
(contul 534P). Pe parcursul lunii au mai fost calculate datorii in valoare de 14500lei.
La sfirsitul perioadei de de gestiune intreprinderea s-a achitat cu bugetul integral.
Aratati rulajul si soldul final la contul 534.
Dubla inregistrare si corespondenta conturilor.
Inregistrarea corecta a operatiunilor economice si financiare in conturi necesita
cunoasterea nu numai a regulilor de functionare a conturilor, ci si a altor probleme determinate
de trasaturile specifice ale metodei contabilitatii, asa cum ar fi, spre exemplu, dubla
inregistrare si corespondenta conturilor.
Reflectarea operatiunilor economice si financire cu ajutorul bilantului contabil s-a facut prin
modificarea a cel putin doua posturi, fie din aceeasi parte a bilantului, fie din ambele parti ale
acestuia, concomitent si cu aceeasi suma. Cum posturilor de bilant le corespund in
contabilitatea curenta conturile, aceasta inseamna ca reflectarea operatiunilor respective in
contabilitatea curenta se va face cu ajutorul a cel putin doua conturi, fie de activ, fie de pasiv,
fie unul de activ si celalalt de pasiv. Deci, orice operatie economica sau financiara, producind o
dubla modificare in bilant, se va reflecta in contabilitatea curenta printr-o dubla inregistrare in
conturi, concomitent si cu aceeas suma.
Rezulta ca dubla inregistrare consta in inregistrarea concomitenta si cu aceias suma a unei
operatiuni economice sau financiare in doua conturi, si anume in debitul unui cont si
creditul celuilalt cont.
Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul altui cont stabilita cu oczia
inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta pe baza dublei

7
inregistrari poarta denumirea de corespondenta conturilor, iar conturile intre care se
stabileste o astfel de legatura, se numesc conturi corespondente.
Stabilirea corecta a conturilor corespondente pentru operatiile economice si financiare, care fac
obiectul inregistrarilor in contabilitatea curenta, prezinta o importanta deosebita, intrucit din
corespondenta lor se poate deduce continutul economic al fiecarei operatii in parte, fara a mai
apela la documentele justificative si, totodata, se asigura intocmirea unor bilanturi reale.
In raport de modificarile pe care le produc operatiile economice si financiare in bilant,
corespondenta conturilor se poate stabili fie numai intre conturi de activ, cind se produc
modificari numai in activul bilantului, fie numai intre conturi de pasiv, cind se produc
modificari numai in pasivul bilantului, fie intre conturile de activ si cele de pasiv, atunci cind
operatia economica sau financiara produce modificari concomitente si cu aceeas suma in
ambele parti ale bilantului.
Pentru a demonstra dubla inregistrare si corespondenta conturilor luam exemple de operatii
economice care au ca efect toate cele patru tipuri de corespondenta a conturilor:
Pe baza acestor exemple se poate trage concluzia:
1. Orice operatie economica sau financiara se reflecta in contabilitatea curenta,
concomitent si cu aceeas suma, in cel putin doua conturi corespondente si anume in
debitul unui cont si in creditul altui cont, adica se oglindeste intotdeauna pe baza
dublei inregistrari.
2. Nu se reflecta in formulele contabile soldurile initiale sau finale.
3. La inregistrarea formulelor contabile pe primul loc se inscrie contul cu rulajul la
debit, iar pe locul al doilea contul cu rulajul la credit.

Intrebari pentru recapitulare:

Ce iseamna dubla inregistrare?
Ce inseamna corespondenta conturilor?
Care este rolul soldului initial sau final la inregisrarea formulelor contabile?
Care este consecutivitatea inregistrarii conturilor in formulele contabile?
Este posibila corespondenta intre doua conturi de activ, de pasiv, de activ si
pasiv?
Reflectati miscarile pe conturi si dati formulele contabile pentru operatiunile
economice propuse mai jos:
1. Intreprinderea aprocurat marfuri (217A)de la furnizor in valoare de
8000 lei (521P).
2. La data de 02.05 intreprinderea a achizitionat materiale de constructie
in valoare de 12000 lei (211Materiale).
3. Firma Mugur a cumparat de la magazinul Unic marfuri de
cancelarie in valoare de 1750 lei.(213 A Obiecte de mica valoare si
scurta durataOMVSD)
4. La data de 1.08 soldul contului 242A era de 21500 lei. In aceias luna
contabilul intreprinderii a luat din banca pe cec bani in valoare de
9300 lei pentru necesitati economice si le-a inregistrat in casieria
intreprinderii (contul 241)
5. La data de 01.05 la contul 521 este reflectata suma datoriilor fata de
furnizori pentru marfurile livrate in valoare de 12700 lei, iar soldul
contului 242 este de 29900 lei. In luna curenta suma datoriei fata de
furnizor a fost achitata in intregime prin virament de la contul curent
in valuta nationala al intreprinderii.
6. La contul curent in valuta nationala (CCVN) al intreprinderii (242) la
data de 1.03 soldul constituie 31000 lei. In aceias luna de pe cont a
fost transferata suma de 5000 lei la conturile bugetare (534P) pentru
achitarea restantelor.
7. Intreprinderea a procurat de la firma Babilon 5 calculatoare la pretul
de 10500 lei in valoare de 52500 lei (contul 123 Mijloace fixe).
Contabilitatea financiara.
8
Pentru contabilitatea financiara este characteristic:
- Procedeul de inregistrare dubla;
- Aplicarea unitatilor de masura banesti, monetare;
- Periodicitatea darilor de seama financiare;
- Drept principalul subiect al analizei obiective este intreprinderea si activitatea ei.
Activitatea oricarei intreprinderi necesita evidenta sintetica si analitica.
Exemplu:
Intreprinderea Nica are datorii fata de furnizori in valoare de 259874 lei:
- Firmei Crocus 57633 lei;
- Firmei Garofita 107511 lei;
- Firmei Lenuta 94730 lei.
In acest caz suma integrala a datoriei (259874 lei) este indiciu al evidentei sintetice, pe cind
pentru evidenta analitica este caracteristic detalizarea informatiei ( cui concret si cit).

Intrebari pentru recapitulare:

Ce este caracteristic pentru contabilitatea financiara?
Aratati miscarile pe conturi si dati formulele contabile pentru urmatoarea situate
economica la intreprinderea de producere W la procurarea de materie prima (contul
211A):

Soldul initial la contul curent in valuta nationala (contul 242A) la inceputul perioadei de
gestiune a fost de 765345

9
 DECONTRI N NUMERAR I FR NUMERAR
In procesul desfasurarii activitatii economico-financiare intreprinderile intretin diverse relatii
cu alte intreprinderi, precum si cu persoane fizice, inclusiv membrii colectivului de munca.
Decontarile in cadrul relatiilor nominalizate mai sus necesita aplicarea mijloacelor banesti.
Mijloacele banesti sunt active cu cel mai inalt grad de lichiditate si cuprind disponibilitati
banesti in casieria intreprinderii, depozite, conturile curente in valuta nationala, valuta straina si
alte conturi la banci.
Mijloacele banesti pot fi clasificate dupa diferite criterii:

Mijloacele banesti legate reprezinta disponibilitati banesti care apartin intreprinderii cu drept de
proprietate, dar nu pot fi utilizate din cauza unor factori determinati ca exemplu, mijloacele
banesti din conturile bancare sechestrate sau blocate.
Mijlocele banesti nelegate sunt mijloace banesti care apartin intreprinderii si pot fi utilizate
liber de aceasta.
Bilantul contabil actual nu prevede posturi in care se reflecta sumele mijloacelor banesti legate.
Acestea sunt inregistrate in Anexa la Bilantul contabil, in baza careia se face analiza situatiei
economico-financiare a intreprinderii.
Intreprinderile au posibilitatea sa se achite cu furnizorii si antreprenorii, cu bugetul statului,
casa asigurarilor sociale de stat, Agentia asigurarilor medicale obligatorii s.a. in urmatoarele
feluri:
1. in numerar orice plata efectuata cu bancnote bancare sau monete;
2. prin virament orice plata efectuata prin transferal mijloacelor banesti in valuta
nationala sau a altei tari;
3. furnizari reciproce (barter).
Pentru achitari in numerar sau prin virament servesc conturile:
- 241 Casa
- 242 Cont curent in valuta nationala;
- 243 Cont curent in valuta straina;
- 244 Conturi cpeciale la banci;
- 245 Transferuri banesti in expeditie;
- 246 Documente banesti.
EVIDENA MIJLOACELOR BNETI N CAS
Pentru efectuarea deconterilor curente intreprinderilor li se permite sa aiba disponibilitati
banesti in numerar.
Incasarea si pastrarea numerarului, precum si decontarile in numerar se efectueaza la
intreprindere prin casa.
Modul de efectuare a operatiunilor in casa este stabilit prin Normele pentru efectuarea
operatiunilor de casa in economia nationala a Republicii Moldova aprobate prin Hotarirea
Guvernului R.M. nr.764 din 25.11.1992 (in continuare Norme).
Operatiunile in casa sint efectuate de catre casier care poarta toata responsabilitatea materiala
pentru inregistrarea disponibilului banesc si a hirtiilor de valoare primite la pastrare.

10
Responsabilitatea materiala poarta caracter juridic numai in cazul cind cu casierul s-a incheiat
contractul de raspundere materiala.
In casa se permite pastrarea mijloacelor banesti pentru scopuri gospodaresti, delegarea
salariatilor in scopuri de serviciu etc, in limita stabilita de catre banca comerciala la care
intreprinderea are cont bancar.
Pastrarea mijloacelor banesti in casa in sume mai mari decit limita stabilita se permite in
perioada achitarii salariilor si indemnizatiilor pentru incapacitatea temporara de munca,
eliberarii numerarului sub forma de avansuri si in alte scopuri, dar pe un termen de cel mult 3
zile lucratoare, inclusiv ziua primiri banilor de la banca.
Conform Normelor, intreprinderile elibereaza numerarul spre decontare pentru cheltuieli
operationale si de gospodarie in marimea si termenele stabilite de conducatorul intreprinderii
respective (emite ordin pe intreprindere), dar pe o perioada nu mai mare de o luna. Numerarul
eliberat spre decontare, dar neutilizat, trebuie restituit in casierie in curs de 3 zile dupa
expirarea termenului pentru care a fost eliberat.
In casa intreprinderii banii in numerar pot fi primiti din contul bancar, din vinzarile in numerar
a marfurilor si serviciilor, in urma rambursarii avansurilor neutilizate de catre titularii de avans,
sub forma de despagubiri din partea gestionarilor si in alte cazuri.
Documentele primare in baza carora se fac decontarile in numerar sunt:
Cecul bancar in baza caruia casierul primeste numerarul in casa din contul bancar, se
intocmeste de catre contabilul-sef sau alta persoana numita de acesta. In cec se indica
denumirea emitentului, numele si prenumele mandatarului, suma solicitata in cifre si in
litere. Verso cecului cuprinde suma divizata dupa destinatie (remunerarea muncii,
avans, cheltuieli gospodaresti etc.), semnaturile emitentului (prima a conducatorului, iar
a doua a contabilului sef) adeverite prin stampila intreprinderii, datele din buletinul de
identitate al persoanei care primeste numerarul.
Dispozitia de incasare se intocmeste la intrarea mijloacelor banesti in casa din contul
bancar si in alte cazuri de incasare. Ea se semneaza de catre contabilul-sef . Chitanta la
dispozitia de incasare semnata de contabilul-sef si casier, certificata prin stampila
casierului serveste drept confirmare a primirii numerarului.
Dispozitia de plata, Lista de plata, sau Tabel de salarizare se intocmesc la
eliberarea numerarului din casa, se semneaza de catre conducatorul si contabilul-sef al
intreprinderii sau de alte persoane imputernicite.
La complectarea documentelor primare de casa nu se permit corectari, stersaturi.
In cazul in care salariile, premiile, indemnizatiile, bursele si alte plati se elibereaza in baza
borderourilor de plata, acestea din urma se anexeaza la dispozitia de plata in care se indica
suma achitata efectiv.Daca unii angajati nu au ridicat salariile in perioada stabilita, in borderoul
de plata linga numele de familie respectiv se face mentiunea Depunere. Sumele depuse se
predau la banca care deserveste intreprinderea prin intocmirea unei dispozitii de plata pentru
toate sumele. Sumele salariilor depuse se trec in venitul intreprinderii dupa expirarea
termenului de 3 ani.
La suma de mijloace banesti varsata in contul curent in valuta nationala, reprezentantul
intreprinderii intocmeste avizul de plata in numerar. Unele banci comerciale perfecteaza
astfel de operatiuni, intocmind in mod automatizat ordinul de incasare a numerarului la suma
depusa.
In dispozitiile de plata si de incasare se indica denumirea documentului, in baza caruia s-a
efectuat incasarea sau eliberarea banilor din casa, continutul economic al operatiunilor, se
enumera documentele anexate.
Primirea si eliberarea banilor prin intermediul dispozitiilor de incasare si plata poate fi
efectuata numai in ziua intocmirii acestora.
Dispozitiile de incasare si plata imediat dupa primirea sau eliberarea banilor se semneaza de
casier, iar pe bordirourile de plata si alte documente se aplica stampila sau se face mentiunea
Platit, indicind data (ziua, luna, anul), fapt care exclude eliberarea repetata a banilor in baza
acestor documente.
La sfirsitul fiecarei zile de munca dispozitiile de incasare si plata se inregistreaza de catre
casier in Registrul de casa, in care se indica soldul la inceputul zilei de mijloace banesti in
casa, incasarile si esirile acestora in decursul zilei, si soldul la sfirsitul zilei.
11
Registrul de casa se intocmeste in doua exemplare, se numeroteaza fiecare foaie, se coase, se
confirma cu stampila intreprinderii si semnaturile conducatorilor (director, contabil sef).
Primul exemplar ramine in casa, iar al doilea se detasaza de la registru si serveste casierului
drept raport, care impreuna cu documentele anexate se prezinta la contabilitate.
In conditiile contabilitatii automatizate registrul de casa se intocmeste la calculator. Controlul
asupra tinerii corecte a registrului de casa se pune in sarcina contabilului intreprinderii.
Evidenta operatiunilor privind existena i fluxurile mijloacelor bneti n valut naional i
valut strin n casa ntreprinderii se tine in contul 241 Casa. Este un cont de activ. n debit
se nregistreaz incasrile mijloacelor bneti n casa ntreprinderii n valut naional i
strin, iar n credit - cheltuielile mijloacelor bneti din casa n baza documentelor justificative
ntocmite. Soldul contului este debitor i reflecta numerarul existent n casa ntreprinderii la
finele periaodei de gestiune.
!!! Pentru reflectarea distinct la ntreprindere a micrii numerarului n valut strin
registrul de cas i documentele primare se in separat pe fiecare tip de valut. !!!
241
Dt Ct
1.Incasarea mijloacelor bneti n casa: 1.Achitarea datoriilor:
a) Din CCVN i CCVS ale a) personalului privind retribuirea
ntreprinderii muncii, avansuri spre decontare,
Dt241 Ct242,243; deponenii.
b) din vnzarea produselor, Dt531,532 Ct241
mrfurilor, prestarea serviciilor b) privind operaiile comerciae
(frTVA i accize) Dt521,522 Ct241
Dt241 Ct611 2.Vrsarea mijloacelor bneti n valut
c) din vnzarea activelor pe termen naional i strin n CCVN sau CCVS
lung, i active curente Dt242,243 Ct241
Dt241 Ct621,612 3.Eliberarea din casa a sumelor spre decontare,
d) sub forma restituirii pierderilor acordarea mprumuturilor personalului
rezultate din situaiile excepionale Dt227 Ct241
Dt241 Ct623 4.Achitarea n numerar a activelor pe termen
2.Incasarea mijloacelor bneti n vederea lung i curent procurate precum i a
achitrii creanelor pe termen scurt cheltuielilor de procurare a acestora
Dt241 Ct221,227,228,229; Dt111,121,122,123,211,213,217 Ct241
3.Incasarea aporturilor fondatorilor n Capitalul 5.Acordarea avansurilor personalului
Statutar, dup nregistrarea de stat a acestuia ntreprinderii n contul remuneraiilor
Dt241 Ct313 Dt227 Ct241
4.Primirea creditelor si mprumuturilor pe 6.Achitarea datoriilor privind
termen lung i scurt: a) creditele bancare pe termen lung
a)de la persoane fizice i juridice i scurt
Dt241 Ct 413,513 Dt411,511 Ct 241
b)creditelor bancare b) mprumuturilor pe termen lung
Dt241 Ct 411,511 i scurt
5.Restituirea avansurilor acordate anterior Dt413,513 Ct 241
Dt241 Ct 136,224; c) avansurile primite anterior
6. Reflectarea sumelor avansurilor primite Dt424,523 Ct 241
Dt241 Ct 424,523 d) alte datorii
7.nregistrarea excedentului de cas constatat Dt539 Ct241
cu ocazia inventarierii casieriei 7.Acordarea avansurilor n numerar din casa
Dt241 Ct612 Dt224 Ct241
8.Achitarea din casa pentru servicii aferente
Dt712,713,813 Ct241
9.Achitarea diverselor cheltuieli aferente
perioadelor viitoare
Dt251,141 Ct241
12
 10. Achitarea n numerar a diverselor
documente
Dt 246 Ct241
11. Depunerea mijloacelor bneti pentru
nregistrarea ulterioar n contul de
decontare sau n alt cont al ntreprinderii
Dt245 Ct241
12. Reflectarea lipsurilor de mijloace bneti n
casa constatate la inventariere
Dt714 Ct241

Conform Regulamentului privind inventarierea nr.36 din 05.03.2001, in scopul executarii

controlului asupra integritatii si fluxului mijloacelor banesti la intreprindere in termenele
stabilite se efectueaza inventarierea casieriei. Pentru efectuarea inventarierii se desemneaza o
comisie speciala, in componenta careia intra cel putin trei persoane, inclusiv contabilul-sef.
In rezultatul inventarierii se intocmeste procesul-verbal de inventariere a numerarului, iar
pentru formulare si documente cu regim special se complecteaza lista de inventariere a
valorilor si formularelor cu regim special.
Inventarierea casieriei prevede verificarea soldului efectiv al mijloacelor banesti, a
documentelor banesti (marci postale si timbre fiscale, bilete de calatorie etc.) si a documentelor
cu regim special.
Documentele banesti se inregistreaza in lista de inventariere cu indicarea denumirii, numarului
formularului, codului, seriei, cantitatii si valorii, iar formularele cu regim special cu indicarea
seriilor si numerelor acestora.
Evidenta sintetica a operatiunilor in casa se tine in registre, formularele carora, in functie de
modul de prelucrare a informatiei (automatizata ori manuala), se determina de sine statator de
intreprindere, luindu-se in consideratie necesitatile informationale la intocmirea Raportului
privind fluxul mijloacelor banesti.
CONTABILITATEA MIJLOACELOR BNETI N CONTURILE
CURENTE N VALUT NAIONAL
Toate intreprinderile, indiferent de forma juridica de organizare a acestora, sunt obligate sa
pastreze mijloacele banesti temporar libere in institutiile bancare.
Modul de deschidere, administrare si inchidere a conturilor bancare este reglementat de
prevederile Regulamentului privind deschiderea si inchiderea conturilor la bancile din
Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea Consiliului de Administratie al B.N.M. nr.415 din
30.12.1999.
Conform legislatiei in vigoare, fiecare agent economic poate deschide mai multe conturi
curente in valuta nationala (CCVN) in diferite banci, indiferent de amplasarea teritorial-
administrativa a acestuia.
Institutia bancara poate deschide agentului economic un cont provizoriu care are un caracter
temporar si este destinat acumularii mijloacelor banesti pentru formarea sau majorarea
capitalului statutar al intreprinderii.
Operatiile economice pot fi efectuate in CCVN numai dupa inregistrarea acestui cont la
inspectoratele fiscale de stat teritoriale.
Pentru deschiderea contului curent agentul economic rezident prezinta la institutia bancara
urmatoarele documente:
Cererea de deschidere a contului, dupa un formular tipizat;
Copia certificatului de inregistrare a intreprinderii sau alte documente care confirma
inregistrarea de stat conform legislatiei in vigoare;
Copia statutului, regulamentului sau contractului de constituire etc;
Copia certificatului de atribuire a codului fiscal;
Fisa cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei;
Extrasul din Registrul Comercial de Stat ce confirma persoana autorizata sa
administreze intreprinderea;
Alte documente la cererea bancii.
13
Copiile documentelor prezentate trebuie autentificate la notar. La deschiderea contului curent
intre titularul de cont si institutia bancara se incheie un contract privind deservirea de casa si
decontarile.
Conturile curente pot fi deschise definitiv in baza cererii titularului de cont, deciziei
fondatorilor intreprinderii sau a organului care a constituit intreprinderea, hotaririi instantei de
judecata sau in alte cazuri prevazute de legislatia in vigoare, sau conventional, in cazul cind nu
au fost efectuate operatiuni o perioada indelungata, de obicei doi ani.
Modul de efectuare a decontarilor in Republica Moldova este reglementat de Rgulamentul
privind decontarile fara numerar in Republica Moldova nr.25/11-02 din 12.07.1996, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Incasarile si platile in conturile curente se efectueaza de catre banca conform documentelor
bancare tipizate care trebuie certificate prin semnatirile persoanelor indicate in fisa cu
specimentele de semnaturi si amprenta stampilei si anume:
Ordin de plata reprezentind un ordin de a transfera beneficiarului o anumita suma de
bani, utilizata pentru stingerea datoriilor financiare si comerciale ale intreprinderii sau
la achitarea datoriilor privind impozitele, taxele si alte plati la bugetul de stat;
Ordin de plata acceptat care reprezinta o dispozitie de transfer a unei sume de bani pe
numele unor cetateni (pensii pentru limita de virsta, pensiile alimentare, salariile,
cheltuielile de deplasare, etc);
Cererea-ordin de plata intocmita de beneficiarul platii, emisa platitorului cu scopul de
a incasa valoarea bunurilor livrate, serviciilor prestate si altor creante contractuale, in
baza documentelor de expediere remise lui in afara bancii;
Acreditivul deschis in baza unei cereri de acreditiv, reprezentind obligatia unei banci
de a plati beneficiarului a suma determinata pentru marfa livrata sau serviciile prestate
in termenul stabilit, la prezentarea documentelor ce confirma expedierea marfii sau
prestarea serviciilor;
Cecul de decontare, prin care emitentul cecului da ordin bancii de a plati o suma
determinata de bani la prezentarea unui cec de catre beneficiarul de cec;
Ordin incaso care reprezinta ordinul beneficiarului privind transferarea incontestabila
a unei anumite sume de mijloace banesti din contul platitorului fara acordul lui. Drept
baza servesc titlurile executorii, contractele sau actele legislative care prevad dreptul
incasarii incontestabile. Inspectoratele Fiscale de Stat emit ordine incaso pentru
incasarea impozitelor restante, judecatoriile pentru plata pretentiilor altor
intreprinderi, bancile pentru incasarea datoriilor privind creditele nerambursate si
dobinzile aferente lor etc.
Documentele de decontare trebuie intocmite numai in limba de stat, in doua, trei sau patru
exemplare si sunt valabile de la o zi pina la trei zile lucratoare.
Varsarea numerarului din casa intreprinderii la conturile bancare se efectueaza in baza
diferitor documente bancare tipizate:
Foaia de varsamint, cu chitanta si ordin, utilizata pentru depunerile in conturile
bancare in timpul operativ sau prelungit la banci;
Bordiroul insotitor utilizat la depunerile de numerar prin genti sigilate de catre
clienti cu un volum mare de incasari;
Avizul de plata in numerar pentru plata impozitelor si taxelor la bugetul de stat.
Ridicarea numerarului in casierie pentru diferite scopuri se efectueaza in baza unui cec banesc
din carnetul de cecuri banesti, eliberat anterior intreprinderii la cererea acesteia, sau a
delegatiei .
In cazul lipsei de mijloace banest pe contul curent institutia bancara primeste spre executie
numai ordinele incaso, care se inregistreaza intr-un registru special si se achita la aparitia
mijloacelor banesti pe contul curent, fara acordul titularului de cont.
Intreprinderea primeste de la banca extras de cont, document bancar, care prezinta titularului
de cont descifrarea miscarilor pe contul curent in valuta nationala si permite verificarea
egalitatii soldului final debitor din registrul contabil cu soldul final pe contul bancar indicat in
ultimul extras de cont.

14
 Pentru generalizarea informaiei privind existena i micarea mijloacelor bneti, n
valut naional nregistrate n contul curent in valuta nationala al ntreprinderii la banc este
destinat contul 242Cont curent in valuta nationala(CCVN)
Este un cont de activ.n Dt se reflect incasarea mijloacelor bneti,iar n Ct- utilizarea
mijloacelor bneti din contul curent in valuta nationala. Soldul este debitor i reprezint
existena mijloacelor bneti n CCVN la finele perioadei de gestiune.
242
Dt Ct
1. Incasarea mijloacelor bneti prin achitarea 1.Achitarea datoriilor pivind:
creanelor aferente - operaiile comerciale
a)facturilor comerciale Dt521,539,421,426 Ct242
Dt242 Ct221 - bugetul
b)veniturilor calculate (privind arenda, Dt534 Ct242
dobnzile calculate i redevenele, dividentele - fondul social, fondul medical, organelor
.a.) sindicale,companiilor de asigurri
Dt242 Ct228 Dt533 Ct242
c)altor operaii 2.Ridicarea n numerar din CCVN
Dt242 Ct134,229 Dt241 Ct242
2.ncasarea mijloacelor bneti din casa 3.Achitarea:
intreprinderii a)creditelor bancare i mprumuturilor pe
Dt242 Ct241 termen lung i scurt i a dobnzilor aferente
3.nregistrarea n CCVN a mijloacelor Dt511,411,513,413 Ct242
acreditivului documentar b)datoriile privind remunerarea
Dt242 Ct244 Dt531 Ct242
4.Reflectarea mijloacelor primite la achitarea 4.Restituirea sumelor avansurilor neutilizate,
creanei de cre buget primite anterior
Dt242 Ct225,226 Dt424,523 Ct242
5.nregistrarea mijloacelor primite sub form 5.Acordarea avansurilor pe termen lung i scurt
de aporturi ale fondatorilor i altor participani Dt136,224 Ct242
n C.S. 6.Virarea plilor n avans bugetului pe
Dt242 Ct311,313 parcursul perioadei de gestiune
6.nregistrarea n CCVN Dt225 Ct242
- creditelor bancare pe termen lung i scurt 7.Achitarea serviciilor prestate de
Dt242 Ct511,411 telecomunicaii,bnci,servicii de audit i
- mprumuturilor pe termen lung i scurt juridice
Dt242 Ct513,413 Dt713 Ct242
7.ncasarea mijloacelor cu destinaie special 8.Achitarea amenzilor, penalitilor,
de la sponsori sau primite n baza contractelor despgubirilor:
privind neantrenarea n concuren Dt714 Ct242
Dt242 Ct622 9.Cumprarea mijloacelor bneti valutare
8.ncasarea eronat a mijloacelor bneti n Dt243,(229) Ct242
CCVN
Dt242 Ct539(sau921)
9.nregistrarea mijloacelor sub form de
avansuri pe termen lung i scurt
Dt242 Ct523,424
10.Restituirea avansurilor anterior acordate
Dt242 Ct136,224

Operatiunile economice privind miscarea mijloacelor banesti pe CCVN se reflecta in registrul

pentru contul 242 care se elaboreaza de sine statator de fiecare intreprindere si se organizeaza
pe perioade, pe conturi corespondente si pe tipuri de activitati. La sfirsitul perioadei de gestiune
datele din acest registru se utilizeaza la intocmirea Raportului privind fluxul mijloacelor
banesti si se trec in Cartea Mare.

15
 CONTABILITATEA MIJLOACELOR BNETI N CONTURILE
CURENTE N VALUT STRIN
Regulamentul privind deschiderea si inchiderea conturilor la bancile din R.M. nr.415 din
30.12.1999, cu modificarile si completarile ulterioare, si Regulamentul privind reglementarea
valutara pe teritoriul R.M. aprobat prin Hotarirea Consiliului de Administratie al B.N.M.
(proces verbal nr.2 din 13.01.1994), cu modificarile si completarile ulterioare, ofera fiecarei
intreprinderi dreptul de a deschide mai multe conturi in orice valuta straina. Pentru aceasta
intreprinderile prezinta setul de documente ca si in cazul deschiderii CCVN, si dupa verficarea
lor, prin decizia conducatorului, banca deschide intreprinderii contul curent n valut strin
(CCVS), atribuindu-i numarul respectiv. La deschiderea CCVS, de regula, intre intreprindere si
banca se incheie un contract de deservire in care se stipuleaza nomenclatorul serviciilor prestate
de banca, comisioanele, drepturile si obligatiile partilor etc. In contul curent in valuta straina
(CCVS)
mijloacele banesti pot fi primite numai prin virament, daca o alta modalitate nu este prevazuta
de B.N.M.
Pentru efectuarea operatiilor in valuta straina intreprinderile pot procura valuta respectiva. In
acest scop ele prezinta bancii o cerere, in care reflecta destinatia valutei straine procurate,
documentul care confirma necesitatea procurarii valutei straine, termenul de executare etc.
Daca intreprinderea in termen stabilit de la data procurarii valutei straine nu a folosot-o in
scopurile in care a fost procurata, ea este obligata sa o propuna pentru vinzare bancii autorizate.
Valuta straina in numerar poate fi eliberata din CCVS doar pentru cheltuieli de deplasare in
strainatate, precum si alte cheltuieli aferente pravazute de Regulamentul cu privire la
detasarea angajatilor intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor din R.M. aprobat prin
Hotarirea Guvernului R.M. nr.836 din 24.06.2002. Suma valutei straine in numerar eliberata
interprinderilor pentru cheltuieli de deplasare nu va depasi echivalentul a 5000 dolari S.U.A.
lunar pentru fiecare persoana detasata. Totodata, banca autorizata elibereaza si permisiunea
corespunzatoare de scoatere a valutei strainei peste hotare. Sumele care depasesc limita
nominalizata se elibereaza cu autorizatia B.N.M.
Intreprinderile nu au dreptul sa transfere mijloace banesti din CCVS in CCVS ale altor
rezidenti, cu exceptia bancilor autorizate.Cit priveste transferurile din CCVS in conturile
nerezidentilor, acestea pot fi realizate in cadrul operatiilor curente internationale, operatiilor
privind transferurile de capital care pot fi efectuate fara autorizatia B.N.M., precum si in alte
cazuri prevazute de Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul R.M.
Pentru a efectua transferuri din CCVS intreprinderile prezinta bancii documentele care
confirma necesitatea efectuarii acestor plati si contin date privind suma platii.
Efectuarea operatiunilor in valuta straina necesita folosirea de catre intreprinderi a
documentelor prevazute in Nomenclatorul tipurilor de documente de decontare si contabile
utilizate la efectuarea operatiunilor bancare aprobat prin Hotarirea Bancii Nationale a
Moldovei (B.N.M.) nr.168 din 08.06.2000, cum ar fi:
Dispozitia de plata in valuta pentru efectuarea decontarilor si reflectarea in evidenta
contabila a operatiunilor in valuta straina;
Nota de contabilitate pentru perceperea comisioanelor si a altor plati la efectuarea
operatiunilor in valuta straina;
Ordinul de plata in valuta la eliberarea numerarului in valuta straina;
Ordinul de incasare in valuta straina pentru incasarile in numerar in valuta straina.
Evidenta analitica a mijloacelor valutare se tine separat in valuta straina si in lei pe fiecare
valuta straina, in functie de sursele de provenienta si directiile de folosire a acestora.
Pentru generalizarea informaiei privind existena i micarea mijloacelor bneti n valute
strine este destinat contul 243Cont curent in valuta straina. Este un cont de activ. n Dt se
reflect incasarea mijloacelor bneti n valut strin iar n Ct utilizarea acestora. Soldul este
debitor i reflecta existena mijloacelor bneti n valut strin la finele perioadei de gestiune.
Evidena analitic se ine pe fiecare tip de valut strin recalculat n valut naional.
243
Dt Ct
1. Incasarea mijloacelor bneti pentru 1. Achitarea datoriilor privind operaiile
16
 achitarea creanelor aferente: comerciale
a) facturilor comerciale Dt521,539,421,426 Ct243
Dt243 Ct221,229,134 2. Incasarea mijloacelor bneti n casa din
b)veniturilor calculate (arendei, CCVS
dividentelor, redevenelor) Dt247 Ct243
3. Achitarea creditelor bancare i a
Dt243 Ct 228,622
mprumuturilor pe termen lung i scurt n
2. Vrsarea mijloacelor bneti n CCVS valut strin
din casa ntreprinderii Dt411,413,511,513 Ct243
Dt243 Ct241 4. Deschiderea acreditivelor, cartelelor de
3. nregistrarea n CCVS a mijloacelor credit i magnetice
acreditivului neutilizat Dt244 Ct243
Dt243 Ct244 5. Acordarea avansurilor pe termen lung i
4. Trecerea n CCVS a mijloacelor bneti scurt
valutare n expediie Dt136,224 Ct243
Dt243 Ct245 6. Reflectarea diferenelor de curs valutar,
5. nregistrarea mijloacelor primite sub nefavorabile, aferente soldului mijloacelor
form de acorduri ale fondatorilor i altor valutare n CCVS
participani n C.S. Dt722 Ct243
Dt243 Ct311,313 7. Achitarea amenzilor, penalitilor,
6. nregistrarea creditelor bancare i a despgubirilor
mpumuturilor pe termen lung i scurt n valut Dt714 Ct243
strin.
Dt243 Ct411,413,511,513
7. Restituirea avansurilor transferate
anterior
Dt243 Ct136,224
8. nregistrarea mijloacelor sub form de
avansuri primite pe termen lung i scurt
Dt243 Ct424,523
9. Reflectarea diferenelor de curs valutar
favorabile aferente soldurilor mijloacelor in
valuta straina
Dt243 Ct622
10. Cumprarea mijloacelor bneti in
valuta straina
Dt243 Ct242(229)
11. Incasarea greit a mijloacelor bneti
n CCVS
Dt243 Ct539(921)
CONTABILITATEA MIJLOACELOR BNETI N ALTE CONTURI
BANCARE
Pentru efectuarea unor operatiuni de decontare specifice intreprinderile pot deschide la banca si
alte Conturi speciale. In aceste conturi se tine evidenta mijloacelor banesti atit in valuta
nationala cit si in valuta straina alocate in acreditive, carnete de cecuri cu limita de suma,
carduri bancare.
Modul de efectuare a decontarilor pe conturile speciale la banci este reglementat de
Regulamentul privind decontarile fara numerar in R.M. nr.25/11-02 din 12.07.1996 si
Regulamentul privind organizarea de catre banci a platilor cu carduri pe teritoriul R.M.
nr.58/11-02 din 22.05.1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
Acreditivul reprezinta ordinul dat bancii comerciale de titularul de cont bancar de a deschide un
cont special la dispozitia beneficiarului, pentru a plati valorile materiale livrate sau serviciile
prestate, la prezentarea documentelor ce confirma expedierea marfurilor sau prestarea

17
serviciilor. Acreditivul poate fi deschis in valuta nationala sau straina in banca platitorului sau
beneficiarului.
Acreditivul este destinat pentru decontarile numai cu un singur beneficiar si nu poate fi
readresat. Nu se admite achitarea acreditivului in numerar.
In functie de forma juridica acreditivul poate fi:
Revocabil care poate fi modificat sau anulat de banca eminanta sau platitor fara acordul
si avizarea beneficiarului;
Irevocabil care contine clauze privind imposibilitatea modificarii sau anularii acestuia
fara consimtamintul partilor contractante.
In functie de rgadul de garantare a platii:
Acoperit, valoarea caruia este asigurata si de alte institutii bancare;
Neacoperit, fara garantarea suplimentara a platii de catre alte institutii bancare.
Pe teritoriul R.M. se utilizeaza numai acreditivul acoperit si irevocabil.
In R.M. acreditivul se deschide pe o perioada de 25 zile.
Inchiderea sau suspendarea acreditivului se efectueaza:
a. La expirarea termenului acreditivului;
b. La cererea partilor contractante privind refuzul de utilizare a acreditivului pina la
expirarea termenului acestuia.
Platitorul primeste de la banca extrasul de cont si borderoul de utilozare a acreditivului remis
de catre beneficiar prin banca sa.
Evidenta analitica a acreditivelor se tine pe tipuri de acreditive, pe banci la care sunt deschise,
pe clienti care beneficiaza de acreditive si valuta in care sint deschise acreditivele.
Cecul este un document de decontare prin care intreprinderea da ordin bancii platitoare de a
plati o anumita suma de bani la prezentarea cecului de catre beneficiarul de cec. Agentii
economici persoane juridice pot utiliza pe teritoriul R.M. numai cecuri cu limita de suma.
Termenul de valabilitate a carnetului de cecuri cu limita de suma constituie un an, iar a cecului
din carnetul de cecuri cu limita de suma eliberat beneficiarului de cec spre plata la banca 10
zile lucratoare. Perioada carnetului de cecuri cu limita de suma poate fi prelungita, iar soldul
completat.
Pentru primirea carnetului de cecuri cu limita de suma, la banca se inainteaza o cerere care
trebuie sa cuprinda semnaturile persoanelor cu dreptul de a semna documentele de decontare si
amprenta stampilei. Impreuna cu cererea se prezinta o dispozitie de plata privind transferarea
mijloacelor banesti din CCVN sau cel de imprumut pe contul extrabilantier al bancii din care se
va utiliza carnetul de cecuri cu limita de suma.
La sfirsitul lunii beneficiarul de cecuri intocmeste borderoul cecurilor primite si il transmite
impreuna cu cecurile bancii spre executare. Ca urmare, eminentul de cec primeste impreuna cu
extrasul de cont un exemplar al borderoului cecurilor drept confirmare a platii cecului.
Controlul asupra folosirii carnetului de cecuri cu limita de suma eliberat intreprinderii pentru
stingerea datoriei de creditor se tine in mod operativ de catre contabilul-sef.
Evidenta analitica se tine pe fiecare carnet de cecuri primit.
Un alt cont bancar deschis de intreprinderi se materializeaza in obtinerea unui card bancar.
Cardul bancar reprezinta o baza de date (informatie) standardizata, protejata si individualizata,
stocata pe un suport material, fiind utilizat de detinator in modul prevazut in obligatiile
reciproce cu eminentul cardului si acceptat de vinzator in calitate de instrument de plata la
procurarea de marfuri, primirea de servicii, obtinerea de numerar si altor servicii. Mijloacele
banest aflate pe carduri bancare sunt utilizate preponderent de titularii de avans pentru achitarea
serviciilor primite, pentru plata materialelor procurate fara intocmirea nemijlocit a
documentelor de plata (de exemplu, la achitarea pentru combustibil la statiile de alimentare cu
combustibil etc.)
Cardurile pot fi clasificate:
In functie de sfera de utilizare:
- Carduri locale, aria de utilizare a carora este teritoriul R.M.
- Carduri internationale care pot fi utilizate atit pe teritoriul R.M. cit si peste
hotare.
Dupa functia cardurilor bancare:
18
 - De debit, legate direct de conturile bancare ale titularilor de
carduri, din care sint achitate valoarea bunurilor procurate si serviciilor primite sau
sumele in numerar retrase de catre titulari;
- De credit, conform carora titularilor le sint deschise linii de
credit, fapt ce le permite sa procure bunuri sau servicii in limita unui plafon stabilit
in prealabil. Creditele acordate prin carduri de credit se ramburseaza in modul
stabilit in contractul de credit;
- Achitate anticipat care reprezinta cardurile achitate la o suma
determinata, transferata din conturile bancare ale titularilor sau achitate in numerar;
- Polifunctionale care imbina functii ale cardurilor enumerate mai
sus.
Pentru primirea cardului bancar fiecare titular depune o cerere, cerere-ancheta, procura, in baza
carora i se elibereaza cardul.
La utilizarea cardurilor bancare, terminalul electronic (automatul) elibereaza un bon de plata in
2 exemplare care este utilizat pentru intocmirea si prezentarea decontului de avans.
Detinatorul de card bancar primeste la sfirsitul lunii extrase de cont.
Titularul cardurilor bancare este obligat sa verifice corectitudinea casarii mijloacelor de pe card
de catre banca, avind la baza raportul titularului de avans privind utilizarea mijloacelor banesti.
Evidenta analitica a cardurilor bancare se tine pe tipuri de carduri si pe banci eminente.
Pentru generalizarea informaiei privind existena i micarea mijloacelor bneti n acreditive,
carnete de cecuri cu limit de sum, mijloacelor pe carduri bancare este destinat contul
244Conturi speciale la bnci.
Este in cont de activ. n Dt se reflect incasarea mijloacelor bneti n conturile speciale
la bnci, iar n Ct utilizarea mijloacelor bneti.
Soldul este debitor i prezint soldul mijloacelor bneti neutilizate, nregistrate n
acreditive, carnete de cecuri culimit de sum, mijloacelor pe carduri bancare la finele
perioadei de gestiune. Evidena existenei i micrii mijloacelor n valut strin se ine
distinct.
244
Dt Ct
1. Deschiderea acreditivelor carnetelor de 1. Achitarea facturilor furnizorilor pe
cecuri cu limita de sum, carduri bancare, seama sumelor acreditivelor i cu cecuri
i de credit pe seama: din carnetele de cecuri cu limit de sum
a) mijloace bneti proprii Dt521,539,426 Ct244
Dt244 Ct242,243 2. nregistrarea n conturile respective a
b)creditelor bancare pe termen scurt sumelor neutilizate a acreditivelor,
Dt244 Ct511 cardurilor bancare i carnetelor de cecuri
2. Reflectarea diferenelor de curs valutar cu limit de sum
favorabile aferente, soldurilor mijloacelor Dt242,243,511 Ct244
valutare nregistrate n acreditive, carduri 3. Reflectarea diferenelor de curs valutar
bancare: nefavorabile aferente soldurilor mijloacelor
Dt244 Ct622 bneti nregistrate n acreditive, carduri
bancare
Dt722 Ct244

Evidenta sintetica a conturilor speciale la banci se tine in registrul pentru contul 244conturi
speciale la banci privind debitul si creditul contului, care poate fi intocmit manual sau
automatizat. Aceste registre sunt structurate pe perioade, pe conturi corespondente si pe tipuri
de activitati. La sfirsitul perioadei de gestiune informatia din acest registru se trece in Cartea
mare.
CONTABILITATEA TRANSFERURILOR N EXPEDIIE I A
DOCUMENTELOR BNETI
In procesul desfasurarii activitatii economico-financiare apare necesitatea de a transfera
mijloace banesti prin oficiile postale, a efectua depuneri de numerar in institutiile bancare dupa

19
timpul operational de deservire a clientilor in casele de incasari serale sau casele cu program
prelungit.
Depunerea numerarului la banca in afara programului operativ, dar pina la finele programului
de lucru sau in casele de incasari serale poate avea loc prin transmiterea nemijlocita a acestuia
la casieriile bancii sau prin genti sigilate care se efectueaza prin:
Delegatul intreprinderii direct la casieriile bancii;
Colectarea de catre serviciul de incasare valori al bancii.
La predarea banilor la banca se intocmesc:
Dispozitia de plata de casa;
Borderoul insotitor.
Borderoul insotitor se intocmeste in trei exemplare: primul se inchide in geanta de incasator,
celelalte doua exemplare se inmineaza casierului sau incasatorului impreuna cu geanta. Al
treilea exemplar se restituie intreprinderii de catre casierul casei de incasari serale sau incasator,
avind semnatira incasatorului si stampila bancii care confirma predarea banilor din casa.
Pe partea verso a borderoului insotitor se indica lista bancnotelor din geanta si suma totala a
incasarilor predate de intreprindere. In cazul cind au fost descoperite lipsuri sau surplusuri se
intocmeste un proces-verbal care are un caracter indiscutabil.
Evidenta analitica a transferurilor banesti in expeditie se tine pe tipuri de transferuri banesti in
expeditie si institutii bancare.
Pentru generalizarea informaiei privind existena i micarea mijloacelor bneti n expediie,
adic sumele bneti depuse n casieriile bncii sau oficiile postale, transmise incasatorilor cu
scopul nregistrrii ulterioare n contul curent sau n alt cont al ntreprinderii este destinat
contul 245Transferuri bneti n expediie. Este un cont de activ. n Dt se reflect suma
mijloacelor bneti n expediie iar n Ct - nregistrarea mijloacelor bneti n contul de
decontare sau n alt cont al ntreprinderii.. Soldul este debitor i reprezint existena mijloacelor
bneti n expediie la sfirsitul perioadei de gestiune destinate nregistrrii n conturile bancare.
245
Dt Ct
1. Depunerea mijloacelor bneti 1. nregistrarea sumelor transferurilor sumelor
Dt245 Ct241,227,229 bneti n CCVN sau CCVS
Dt242,243 Ct245

La contul 245 se tine evidenta pentru depunerea la banca a incasarilor de seara.

Dupa ora 1600 inregistram: Dt 245 Ct 241 4500 (dispozitie de plata)
A doua zi la ora 900 : Dt 242 Ct 245 4500 (extras de cont)
Pe linga mijloacele banesti in numerar, in casieria intreprinderii pot fi pastrate si unele
documente banesti, cum ar fi marcile postale, biletele de tratament, biletele de transport
achitate, foile de odihna etc. Foile procurate de la casele de odihna, sanatorii, foile turistice care
se pastreaza in casieria intreprinderii, cit si vinzarii tertilor.
In contabilitate, pentru generalizarea informatiei privind existena i micarea documentelor
bneti aflate n casieria ntreprinderii (timbre potale, timbre fiscale de stat, timbre pentru
cambii, bilete de cltorie achitate, bilete de tratament i odihn) este destinat contul
246Documente bneti.
Este un cont de activ. n Dt acestui cont se reflect intrarea documentelor bneti n casa
ntreprinderii, iar n Ct ieirea documentelor bneti. Soldul este debitor i prezint, existena
documentelor bneti la finele perioadei de gestiune.
Evidena analitic se ine pe feluri de documente bneti.

246
Dt Ct
1.Procurarea documentelor bneti 1. Ieirea documentelor bneti (vnzarea,
Dt246 Ct241,227,532,539,521 schimbul)
2. nregistrarea plusurilor de documente Dt714 Ct246
bneti constatate la inventariere 2.Reflectarea lipsurilor documentelor bneti
Dt246 Ct612 constatate la inventariere
20
 Dt714 Ct246

Conform Codului fiscal, sumele inlesnirilor acordate salariatilor de catre patron sunt
considerate ca venitul impozabil al salariatului. Astfel, valoarea de bilant sau diferenta dintre
valoarea de bilant si valoarea la care se elibereaza foile de odihna si turistice personalului
constituie veniturile acestora si sunt adunate la venitul impozabil al salaritului. In cazul cind
valoarea foilor turistice si de odihna eliberate personalului se retine din salariu, se intocmeste
formula contabila:
Dt 227 Ct 246
Dt 531 Ct 227
Utilizarea marcilor postale, a biletelor de transport:
Dt712, 713 Ct 246
Evidenta sintetica si analitica a operatiunilor privind transferurile banesti in expeditie si a
documentelor banesti se tine in registrele pentru conturile 245 si 246, care se elaboreaza de sine
statator de fiecare intreprindere, contin informatii privind soldul la inceputul si sfirsitul
perioadei de gestiune, miscarea in decursul perioadei se organizeaza pe tipuri de activitati ale
intreprinderii.

Evidena creanelor personalului si a datoriilor pe termen scurt ale

personalului.
Creantele personalului reprezinta datorii ale angajatilor fata de intreprindere si apar in urma:
Acordarii avansurilor spre decontare (titularilor de avans);
Procurarii de catre angjati a marfurilor cu achitatrea in rate;
Recuperarii de catre gestionari a daunei materiale cauzate;
Altor datorii (privind pensiile alimentare si alte titluri executorii, privind platile
efectuate in folosul angajatilor pentru serviciile comunale etc).
Creantele personalului se inregistreaza in contabilitate in baza urmatoarelor documente
primare:
Dispozitia de plata;
Lista (statutul de plata);
Documentele cu titluri executorii;
Lista de inventariere a creantelor si datoriilor;
Decizia privind recuperarea daunelor materiale cauzate;
Angajamentul de plata.
Pentru evidenta sintetica a creantelor pe termen scurt ale personalului se utilizeaza contul de
activ 227Creante pe termen scurt ale personalului.
Acesta este destinat generalizarii informatiei privind existenta, formarea si achitarea creantelor
nominalizate.
In debitul contului 227 se reflecta aparitia creantelor pe termen scurt ale personalului, iar in
credit achitarea acestora.
Soldul contului este debitor si reprezinta creantele personalului fata de intreprindere la finele
perioadei de gestiune.
Evidenta analitica se tine pe fiecare debitor, pe tipuri de creante, pe termene de aparitie si de
achitare a acestora. (vezi tabelul).
227
Dt Ct
1. Acordarea avansurilor personalului 1. Achitarea
intreprinderii contra remuneratiilor sau creantelor personalului prin:
spre decontare Retinerea din salariu
Dt 227 Ct 241,242,243 Dt 531 Ct 227
2. Reflectarea creantelor personalului fata Varsarea numerarului
de organizatiile de comert pentru Dt 241,242 Ct 227
marfurile vindute lui in credit fata de 2. Trecerea
care intreprinderea joaca rolul de garant sumelor spre decontare dupa destinatie:

21
 si recupereaza integral organizatiilor de Dt 111,123,211,213,217,712,713,813
comert sumele creditului acordat Ct 227
cumparatorilor (salariatilor) 3. Restituirea
a) Din mijloacele intreprinderii sumelor spre decontare neutilizate
a) Dt 227 Ct 539 Dt 241, 242 Ct 227
b) b) pe seama creditelor 4. Recuperarea
bancare daunei materiale cauzate de catre salariat
c) Dt 227 Ct 512 intreprinderii
3. Reflectarea sumelor lipsurilor Dt 241,242,243,531 Ct 227
constatate in perioada de gestiune si 5. Compensarea
recunoscute de persoanele vinovate sau avansurilor acordate salariatilor in limitele
adjudecate de organele judiciare de la remuneratiilor calculate
acesta ce urmeaza sa fie recuperate: Dt 531 Ct 227
In perioada de gestiune curenta
Dt 227 Ct 612
In perioadele de gestiune ulterioare
Dt 227 Ct 422, 515
4. Reflectarea imprumutului acordat
salariatilor intreprinderii pentru
constructia locuintelor si in alte cazuri
prevazute de legislatie:
Din mijloacele intreprinderii
Dt 227 Ct 241, 242
Pe seama creditelor bancare
Dt 227 Ct 512, 412
5. Reflectarea creantelor personalului
intreprinderii pentru serviciile
comunale si locative acordate:
Dt 227 Ct 612
6. Reflectarea creantelor personalului
intreprinderii fata de alti creditori
(pentru pensii alimentare si alte titluri
executorii)
Dt 227 Ct 539
7. Reflectarea sumelor platite in plus
aferente retribuirii muncii la finele
perioadei de gestiune:
Dt 227 Ct 531

Titularii de avans sunt angajatii intreprinderii, carora li se elibereaza mijloace banesti spre
decontare. Avansul eliberat este destinat acoperirii cheltuielilor care urmeaza a fi suportate de
catre angajatul respectiv, cum sint cheltuielile de deplasare (aferente deplasarii angajatului in
interes de serviciu) si cheluielile gospodaresti (aferente procurarii unor active).
Deplasarea in interes de serviciu este o detasare a angajatului in vederea executarii in alta
localitate a unor anumite lucrari (servicii) legate nemijlocit de activitatea intreprinderii.
Deplasarea se efectuieaza conform dispozitiei conducatorului (Ordin pe intreprindere) si se
perfecteaza prin eliberarea legitimatiei de deplasare.
Termenul deplasarii se determina de catre conducatorul intreprinderii, dar nu poate depasi (fara
a lua in calcul timpul aflarii in drum) doi ani la detasarea peste hotare si 40 de zile la
detasarea pe teritoriul Republicii Moldova.
Compensarea cheltuielilor de deplasare se efectueaza pentru zilele aflarii efective in deplasare,
conform legitimatiei de deplasare si documentelor de calatorie prezentate. In scopul
determinarii termenului efectiv al deplasarii, in legitimatia de deplasare se fac mentiunile
privind plecarea si sosirea in punctele de destinatie si se confirma prin stampilele
intreprinderilor respective.
Cheltuielile de deplasare recuperate de intreprindere angajatilor detasati cuprind:
22
 Cheltuielile de transport;
Diurnele;
Cheltuielile de cazare.
Modul de determinare si de recuperare a cheltuielilor de deplasare este stabilit in
Regulamentul cu privire la detasarea angajatilor intreprinderilor, institutiilor si
organizatiilor din Republica Moldova (in continuare Regulament) aprobat prin Hotarirea
Guvernului Republicii Moldova nr.836 din 24.06.2002.
In baza documentelor justificative prezentate (bilete de transport aerian, feroviar, pe
apa, transportul auto public, cu exceptia taximetrelor) angajatilor detasati li se achita
cheltuielile de transport tur-retur la tarifele clasei economice.
Intreprinderea achita angajatilor detasati diurnele, conform normelor stabilite in
Regulament, care sint diferentiate pe categorii (I,II si III), in functie de posturile detinute de
persoanele detasate, de scopul si caracterul deplasarii. Diurnele pentru fiecare zi de aflare in
deplasare pe teritoriul Republicii Moldova constituie 35 lei (indiferent de categorie). Pentru
deplasarile peste hotare normele diurnelor sunt stabilite tinindu-se cont de categoria persoanei
detasate si tara gazda.
Cheltuielile de cazare efective se recupereaza in marimea care nu va depasi plafoanele
pentru cazare stabilite de Regulament si simbolizate cu A si B. Plafonul A se aplica persoanelor
prevazute la categoriile I si II, iar plafonul B la categoria III. Cheltuielile pentru cazare se
confirma prin anexarea documentelor justificative la decontul de avans intocmit. Daca astfel de
documente nu sunt prezentate, la deplasarea pe teritoriul R.M. cheltuielile respective se
compenseaza angajatului in suma de _____ lei.
In termen de 3 zile de la revenirea din deplasare angajatul prezinta raportul (decontul de
avans) privind cheltuielile suportate si restituie soldul neutilizat al avansului. Soldul avansului
neutilizat si/sau neustificat prin documentele necesare se restituie de angajat in valuta in care a
fost eliberat avansul sau, prin acord intre administratia intreprinderii si angajatul detasat in
lei, la cursul de schimb stabilit de B.N.M. la data restituirii avansului.
Necesitatea cheltuielilor suportate de catre angajat si reflectate in decontul de avans se
confirma de catre conducatorul subdiviziunii structurale a intreprinderii (sectie etc), in functie
de destinatia deplasarii. Dupa verificarea de catre contabil, decontul de avans se aproba de
conducatorul intreprinderii si se accepta spre contabilizare.
Pentru contabilizarea datoriilor fata de titulari de avans in cazul in care acestia
efectueaza cheltuieli fara a primi avansuri de la intreprindere se foloseste contul 532 Datorii
fata de personal privind alte operatii.
Contul 532 este destinat generalizarii infirmatiei referitoare la decontarile cu personalul
intreprinderii privind alte operatii, cu exceptia decontarilor privind retribuirea muncii. Este un
cont de pasiv.In creditul acestui cont se reflecta datoriile privind alte operatii calculate
personalului, iar in debit achitarea si trecerea la scaderi a datoriilor. Soldul acestui cont este
creditor si reprezinta datoriile intreprinderii fata de personal privind alte operatii la finele
perioadei de gestiune.
Evidenta analitica se tine pe fiecare lucrator, pe feluri de datorii, pe termene de aparitie si de
achitare a acestora.
532
Dt Ct
1. Recuperarea 1. Reflectarea valorilor activelor procurate de
lucrtorilor ntreprinderii a cheltuielolor lucrtori pentru ntreprindere fr acordarea
aferente procurrii valorilor materiale i altor avansului
operaii Dt 111, 112, 121, 123, 125, 211, 213, 217, 246,
Dt 532 Ct 241,242 712, 713 Ct532
2. Reflectarea sumelor cheltuielilor
neacoperite aferente avansurilor primite
Dt 227 Ct 532

Rezolvati problemele:

23
 1. Directorul adjuct al intreprinderii SRL Studium a plecat in deplasare in or.Balti pe
termen de 3 zile. La intoarcere a prezentat decontul de avans in care:
cheltuielile de transpot dus-intors au constituit suma de 200 lei;
diurna 140 lei
cazarea 450 lei
La finele perioadei de gestiune intreprinderea a restituit cheltuielile de deplasare a
directorului adjunct.
Sarcina: completati decontul de avans, alcatuiti formulele contabile, tineti evidenta
analitica pe contul 532.
2. Depozitarul intreprinderii SRL Studium a primit avans pentru cheltuieli de gospodarie
in suma de 1800 lei. De la magazinul Marfuri de uz casnic el a procurat:
Intrerupatoare 5 bucati la pret de 25 lei;
Prize 8 bucati la pret de 22 lei;
Prelungitoare 5 bucati la pret de 35 lei;
Lampi 5 unitati la pret de 240 lei.
La intoarcere el a indeplinit decontul de avans in suma de ______lei (a anexat la el
factura de plata de la magazin) si a restituit in casa banii ramasi.
Sarcina: completati decontul de avans, alcatuiti formulele contabile, tineti evidenta
analitica pe contul 227.
Decontari cu fondatorii intreprinderii pentru mijloacele depuse in fondul
statutar.
Capitalul statutar reprezinta valoarea totala a aporturilor fondatorilor
(proprietarilor) la capitalul intreprinderii.
In corespundere cu Legea despre antreprenoriat si intreprinderi 845- XII din
03.01.92 si Hotarirea Guvernului 50 din 29.01.92 intreprinderile comerciale sint obligate sa
formeze capitalul lor statutar, prevazut de Statutul intreprinderii, ceeia ce inseamna ca
fondatorii trebuie sa depuna pe conturile intreprinderii sumele cotelor sale in fondul statutar.
Pina la momentul inregistrarii intreprinderii fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel
putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede o proportie mai mare (art.113
alin.(3) din Codul Civil). In cazul cind este un singur proprietar al intreprinderii el este obligat
sa depuna 100% din capitalul statutar la fondarea intreprinderii.
In prezent sint fixate urmatoarele cuantumuri minime ale capitalului statutar:
Pentru societatile cu raspundere limitata 300 salarii minime (punctul 69 din
Regulamentul societatilor economice);
Pentru societatile pe actiuni de tip deschis 20000lei, iar pentru societatile pe actiuni
de tip inchis 10000lei (art.40 alin.(2) din Legea privind societatile pe actiuni)
In calitate de aporturi la capitalul statutar pot servi mijloace banesti sau orice bunuri aflate in
circuitul civil (mijloace fixe, materiale, marfuri, etc).
Valoarea aportului in natura la capitalul statutar al intreprinderii se aproba de adunarea generala
a fondatorilor. Aporturile nebanesti se inregistreaza la valoarea de intrare care include valoarea
lor prevazuta in actele de constituire si cheltuielile de transport, montaj, instalare, inregistrare
de stat, etc)
Dupa ce intreprinderea este inregistrata fondatorii sau angajeaza o persoana fizica in
functia de director sau aleg directorul intreprinderii din componenta fondatorilor.
Directorul conduce intreprinderea, semneaza contractele, documentele financiare, angajeaza
personalul intreprinderii.
Contul 311 Capital statutar
Pentru generalizarea informatiei privind situatia si miscarea capitalului statutar al
intreprinderii este destinat contul 311Capital statutar.
Contul 311 este un cont de pasiv. n Creditul acestui cont se nregistreaz valoare
nominala a mijloacelor depuse n Capitalul Statutar al ntreprinderii, iar in Debit - mijloacele
retrase de ctre proprietar. Soldul acestui cont este creditor reprezinta mrimea Capitalului
Statutar la finele perioadei de gestiune si se reflacta in capitolul 3Capital propriu din Bilantul
contabil. Evidena analitic a Capitalului Statutar se tine pentru fiecare fondator (acionar,

24
asociat) al ntreprinderii aparte si pe alte directii stabilite in politaca de contabilitate a
intreprinderii.
311
Dt Ct
Micorarea C.S. n cazul : 1.Constituirea C.S. dup nregistrarea ntreprinderii
n mrimea declarat n actele de constituire:
a) reducerii valorii nominale a acionarilor a) la suma mijloacelor bneti depuse
Dt311 Ct313 Dt242 Ct311
Dt243 Ct311
b) acoperirii pierderilor totale b) la suma capitalului nevrsat
Dt311 Ct332 Dt313 Ct311
2.Mrirea C.S. pe seama:
a) majorrii valorii nominale a aciunilor
Dt313 Ct311
b) profitului nerepartizat al anilor precedeni
Dt332 Ct311
c) profitului net al anului de gestiune
Dt333 Ct311

Contul 312 Capitalul Suplimentar

Contul 312 este destinat generalizrii informaiei privind sumele repartizate pentru mrirea
capitalului pe seama profitului sau pe seama excedentului valorii aciunilor proprii vndute
asupra valorii nominale a acestora, precum i privind reflectarea deferenelor de curs valutar
rezultate din operaiile de circulaie a capitalului n valut strin.
Este un cont de pasiv. n credit se reflect mrirea capitalului suplimentar, iar n debit
micorarea acestuia. Soldul contului poate fi creditor, se nregistreaz n pasivul bilanului cu
semnul plus (+), sau debitor, se reflect n pasivul bilanului cu semnul minus (-) .
Evidena analitic se ine n aa mod ca s asigure crearea informaiei privind existena,
crearea i direciile de utilizare a mijloacelor.

312
Dt Ct
1. Micorarea capitalului suplimentar n cazul : 1. Mrirea capitalului suplimentar pe seama:
a) reflectrii diferenelor de curs nefavorabile a) sumelor diferenelor depirii valorii
aferente aporturilor n valut de vnzare a aciunilor proprii asupra
Dt 312 Ct313 valorii nominale a acestora Dt313,314
b) introducerii modificrilor respecive n Ct312
documentele de constituire b)profitului nerepartizat; rezervelor
Dt312 Ct311 Dt332 Ct 312
c) reflectrii diferenelor aferente vnzrii Dt333 Ct312
aciunilor proprii sub valoaea lor nominal 2. Atribuirea la capitalul suplimentar a
Dt312 Ct313, 314 diferenelor de curs valutar favorabile aferente
aporturilor n valut
Dt313 Ct312

313Capital nevrsat
Contul 313 este destinat generalizrii informaiei privind existena i micarea capitalului
nevrsat al ntreprinderii.
Este un cont de activ (este o exceptie in clasa conturilor de pasiv). n debit se reflect
datoriile fondatorilor aferente aporturilor n capitalul statutar, precum i valoarea nominal a
aciunilor subscrise nevrsate. In credit - achitarea datoriei aferente aporturilor n capitalul
statutar i valoarea nominal a aciunilor achitate. Soldul este debitor i reflect datoriile
fondatorilor precum i valoarea aciunilor subscrise nevrsate la finele perioadei de gestiune i

25
se reflect n bilanul contabil cu semnul minus(-). Evidena analitic se ine pe feluri de
aciuni subscrise nevrsate.
313
Dt Ct
1. Reflectarea cotei aferente aporturilor n C.S. 1. Intrri de la fondatori n contul achitrii
nevarsat de fondatori, precum i a valorii datoriilor aerente aporturilor n capitalul
nominale a aciunilor subscrise nevrsate statutar.
Dt313 Ct311 a) de mijloace bneti
2. Atribuirea la capitalul suplimentar a Dt241,242,243 Ct313
diferenelor de curs valutar favorabile aferente b) de valori materiale
aporturilor n valut Dt211,212,213,217Ct313
Dt313 Ct312 c) de active nemateriale
Dt111 Ct313
d) de terenuri
Dt122 Ct313
e) de mijloace fixe
Dt123 Ct313
f) de active materiale n curs de execuie
Dt121 Ct313

Contul 314 Capital retras

Contul 314 este destinat generalizarii infirmatiei privind existenta si miscarea actiunilor proprii
rascumparate de la actionari.
Este un cont de activ. In debitul acestui cont se inregistreaza valoarea actiunilor proprii
rascumparate de la actionari, iar in credit valoarea actiunilor anulate si revindute. Soldl
contului este debitor si reprezinta valoarea actiunilor proprii rascumparate de la ctionari la
finele perioadei de gestiune si se reflecta in bilantul contabil cu semnul minus -.Evidenta
analitica a capitalului retras se tine pe feluri de actiuni.
314
Dt Ct
1. Valoarea actiunilor proprii rascumparate 1. Micsorarea capitalului statutar cu valoarea
Dt 314 Ct 241,242,243 nominala a actiunilor proprii retrase din
2. Atribuirea la capitalul suplimentar a circulatie si anulate
diferentelor de curs valutar favorabile aferente Dt 311 Ct 314
aporturilor in valuta straina 2. Vinzarea actiunilor proprii rascumparate de la
Dt 314 Ct 312 ctionari
Dt 241,242,243 Ct 314
3. Reflectarea diferentelor de curs valutar
nefavorabile aferente vinzarii actiunilor proprii
sub valoarea lor nominala
Dt 312 Ct 314
4. Plata dividendelor cu actiunile proprii
rascumparate de intreprindere
Dt 537 Ct 314

Rezolvai problema:
La data de 2 martie Muntean Ecaterina,domeciliata n mun.Chisinau, str.E.Doga 21, ap.56,
buletin seria B Nr.254789, din 22.03.2005, eliberat de of.04; i Vasilii Ciobanu, domiciliat
mun.Chisinu, str.V.Lupu 15, ap.22, buletin seria A Nr. 453268, din 14.06.2002, eliberat de
of.02; au decis s fondeze o societate cu rspundere limitat i s-i atribuie denumirea
Studium . Capitalul statutar al firmei a fost stabilit n mrime de 25000 lei. S-a decis c
Muntean Ecaterina va depune 10000 lei, iar Vasilii Ciobanu, respectiv, 15000 lei.
La data de 9 martie fondatorii au depus fiecare 40% din suma capitalului statutar pe contul
curent n valut naional provizoriu.
10 martie - intreprinderea a fost nregistrat oficial. Cod fiscal Nr. 1000903201042.
n aceiai zi Ciobanu V. a prezentat decontul de avans, cu documentele respective ataate,
pentru urmtoarele cheltuieli:
- Factura fiscal i chitana despre achitarea tampilei ntreprinderii 450 lei;

26
 - Factura fiscal i chitana despre achitarea codurilor statistice 70 lei;
- Factura fiscal i chitana despre achitarea serviciilor biroului juridic Lege - 350 lei;
- Factura fiscal i cecul de la magazinul Unic pentru procurarea rechizitelor de
birou: un calculator 150 lei; un pachet de hirtie A-4 50 lei; 4 stilouri 28 lei; 10
creioane 20 lei; i pentru procurarea unui ceainic electric 450 lei.
La data de 23 martie a fost achitat decontul de avans d-lui Ciobanu V. din casa ntreprinderii.
La data de 30 martie intreprinderea a calculat i achitat taxa pentru amenajarea teritoriului.
Sarcina:
- de scris Procesul verbal al adunrii fondatorilor;
- de nregistrat depenerea capitalului statutar (C.S.) i de complectat Registrul
operaiunilor economice p-u luna martie;
- de complectat decontul de avans;
- de inut evidena analitic pe conturi;
- de complectat Bilantul soldurilor i rulajului pe conturi i Raportul financiar.

27
 CONTABILITATEA CREANELOR
Creantele reprezinta drepturi juridice ale intreprinderii ca creditor de a primi la scadenta
stabilita de contractele intocmite, cambiile primite sau alte documente o suma de bani, bunuri
materiale ori alte valori de la persoanele juridice sau fizice numite debitori.
Componenta, modul de constatare, de evaluare, de formare si de stingere a creantelor sunt
reglementate de prevederile S.N.C.3 Componenta consumurilor si cheltuielilor
intreprinderii, S.N.C.5 Prezentarea rapoartelor financiare, S.N.C.11 Contractele de
constructie, S.N.C. 17 Contabilitatea arendei (chiriei), S.N.C. 18 Venitul.
Creantele intreprinderii se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala. Creantele in
valuta straina se reflecta in rapoartele financiare in valuta nationala, prin aplicarea cursului de
schimb valutar la data intocmirii documentelor justificative (privind livrarea produselor si
marfurilor, prestarea serviciilor, eliberarea avansului spre decontare etc.), la finele perioadei de
gestiune (data intocmirii Bilantului contabil) si la data achitarii acestora.
Evidenta creantelor comerciale.
Creantele comerciale apar in cazul cind momentul transmiterii catre cumparatori a drepturilor
de proprietate asupra produselor, marfurilor si altor active livrate, prestarii de servicii nu
coincide cu momentul achitarii acestora.
Pentru generalizarea informatiei privind existenta, formarea si achitarea creantelor cu o durata
nu mai mare de un an aferente decontarilor cu cumparatorii si clientii pentru produsele
(marfurile) livrate, serviciile prestate si avansurile acordate pot fi utilizate urmatoarele conturi
sintetice din grupa 22 Creante pe termen scurt:
- Contul 221Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale;
- Contul 222 Corectii la datorii dubioase;
- Contul 223 Creante pe termen scurt ale partilor legate;
- Contul 224 Avansuri pe termen scurt acordate.
Contul 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale este destinat
generalizrii informaiei privind existena, formarea i achitarea creanelor cu o durat de
achitare nu mai mare de 1 an aferente decontrilor cu cumprtorii i clieni pentru produsele,
mrfurile expediate, lucrrile efectuate i serviciile prestate la preul de livrare i tarife inclusiv
TVA.
Este un cont de activ, n debitul acestui cont se reflect formarea creanelor pe termen scurt
aferente facturilor comerciale, iar n credit- achitarea lor. Soldul este debitor i prezint suma
creanelor pe termen scurt la finele perioadei de gestiune.
Evidenta analitica a creantelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se tine pe
fiecare debitor, pe termene de formare si de achitare a acestora.
221
Dt Ct
1. Reflectarea datoriilor cumprtorilor 1. Intrarea mijloacelor bneti pentru
pentru produsele finite, mrfurile vndute achitarea creanelor pe termen scurt
i serviciile prestate la preuri de aferente facturilor comerciale
livrare(fr TVA,accize) Dt241,242,243 Ct221
Dt221 Ct611 2. Anularea creanelor pe termen scurt
2. Reflectarea sumei TVA i accizelor compromise pe seama:
care urmeaz a fi primite de la a) rezerve privind datorii dubioase
cumprtori Dt222 Ct221
Dt221 Ct534,535 b)cheltuielilor perioadei(dac rezeva nu este
3. Reflectarea diferenelor de curs constituit)
valutar fovorabile aferente creanelor n Dt712 Ct221
valut strin la finele perioadei de
gestiune 3. Reflectarea la valoarea de intrare a
28
 Dt221 Ct622 activelor primite prin schimbul cu alte
active
Dt111,123,211,213,216,217 Ct221
4. Reflectarea diferenelor de curs valutar
nefavorabile aferente creanelor n valut
strin la finele perioadei de gestiune.
Dt722 Ct221
5. Achitarea creanelor pe seama:
a) datoriilor fa de furnizori(n cazul
efecturii decontrii prin compensarea
cererilor reciproce)
Dt521, 522 Ct221
b) avansurilor primite(pe termen scurt)
Dt523 Ct221

Livrarea produselor, marfurilor si prestarea serviciilor se efectueaza in baza urmatoarelor

documente primare:
- Factura fiscala;
- Factura de expeditie;
- Proces-verbal de primire-predare a serviciilor;
- Dispozitie de plata;
- Dispozotie de incasare;
- Proces-verbal de inventariere etc.

Factura fiscala este un formular tipizat de document primar cu regim special, prezentat
cumparatorului de catre subiectul impozabil, inregistrat in modul stabilit, la efectuarea
livrarilor impozabile. Factura fiscala este destinata pentru evidenta la agentii
economici, inregistrati ca platitori a TVA, a circulatiei marfurilor si prestarea serviciilor,
a activitatii transportarii auto a marfurilor impozabile, pentru achitarea tarifelor pentru
serviciul de transport efectuat si de asemenea pentru evidenta operativa, contabila si de
magazie, precum si in scopuri fiscale. (Vezi: Instructiunea privind completarea
formularului tipizat)
Factura de expediie este un formular tipizat de document primar cu regim special, folosit att
de catre agentii economici, inregistrai ca platitori a TVA, ct i de cei care nu snt nregistrai ca
pltitor a TVA, la efectuarea livrarilor care nu snt impozabile cu TVA.
Agenii economici, pltitori de TVA, completeaz factura de expediie n urmtoarele cazuri:
- la livrrile de mrfuri sau prestrile de servicii care nu snt impozitate cu TVA;
- la transmiterea bunurilor materiale la custodie. Pe factura de expediie se face nscripia
La custodie;
- la transmiterea bunurilor materiale pentru prelucrare n afara teritoriului ntreprinderii.
Pe factura de expediie se face nscripia La prelucrare;
- la transportarea bunurilor materiale pentru efectuarea lucrrilor de reparaie n afara
teritoriului ntreprinderii. Pe factura de expediie se face nscripia Pentru reparaie.
Agenii economici nepltitori de TVA completeaz facturile de expediie la livrrile de
mrfuri i prestrile de servicii att impozabile cu TVA ct i neimpozabile i n celelalte cazuri
enumrate mai sus. (Vezi: Instruciuni privind completarea formularului tipizat cu regim
special al facturii de expediie pentru transporturile de mrfuri cu mijloace auto)
Pentru majorarea volumului de vinzari intreprinderile accepta vinzarile de marfuri si servicii cu
achitarea in rate. In astfel de situatii unele sume nu vor fi achitate de cumparatori (clienti),
adica vor deveni datorii dubioase.
Creantele sunt considerate ca datorii dubioase in urmatoarele cazuri:
- cumparatorul (clientul) este considerat insolvabil, iar creanta nu are acoperire
garantata;
29
 - sunt intocmite documentele care permit de a considera dubioase careva datorii
(reclamatii, hotariri ale organelor judiciare sau avizele privind falimentul si
lichidarea intreprinderii cumparatoare publicate oficial);
- termenul de prescriptie prevazut de legislatia in vigoare a expirat.
Decontarea creantelor comerciale dubioase in contabilitatea financiara se efectueaza in baza
urmatoarelor documente:
- lista de inventariere a creantelor si datoriilor;
- ordinul conducatorului intreprinderii privind decontarea creantelor.
Decontarea creantelor comerciale dubioase este posibila prin:
- raportarea directa a creantelor dubioase la cheltuielile perioadei;
- decontarea creantelor dubioase pe seama rezervelor pentru datoriile dubioase
create anterior.
Conform metodei decontarii directe a creantelor dubioase la suma datoriilor dubioase anulate
se intocmeste formula: Dt 712 Ct 221
Pentru decontarea creantelor dubioase pe seama rezervelor create in aceste scopuri este destinat
Contul 222 Corectii la datorii dubioase. Este un cont de pasiv. In creditul acestui cont se
reflecta constituirea rezervei (corectiei) privind datoriile dubioase la sumele determinate de
conducerea intreprinderii, iar in debit utilizarea rezervei la casarea sumei creantelor
compromise. Soldul este creditor si reprezinta suma rezervei neutilizate la finele perioadei de
gestiune si se reflecta in activul bilantului cu semnul minus.
Evidenta analitica a corectiilor la datorii dubioase se tine pe debitori, pe termene de constituire
si utilizare a rezervei (corectiilor).
222 Corectii la datorii dubioase
Dt Ct
1. Anularea creantelor compromise pe 1. Constituirea rezervei pentru compensarea
termen scurt pe seama rezervei: pierderilor presupuse aferente datoriilor
dubioase ale cumparatorilor si clientilor:
Dt 222 Ct 221
Dt 712 Ct 222
2. Trecerea la venituri a rezervei nefolosite
privind datoriile dubioase in cazul 2. Restabilirea datoriei cumparatorilor,
refuzului intreprinderii de a forma anulata anterior ca datorie compromisa:
rezerva: Dt 221 Ct 222
Dt 222 Ct 612
Contul 223 Creante pe termen scurt ale partilor legate- este destinat generalizarii
informatiei privind existenta, inregistrarea si achitarea creantelor curente ale partilor legate
(intreprinderi-fiice, asociate etc.). Acest cont este analogic cu contul 221.
Problema:
Firma CreativSRL a livrat marfuri cumparatorilor:
- La data de 3 aprilie firmei AlfaSRL in suma de 12000 lei, fara TVA;
- La data de 6 aprilie firmei BonusSRL in suma de 24000 lei, inclusiv TVA;
- La data de 11 aprilie firmei DarSRL in suma de 18000 lei, inclusiv TVA.
Firmele s-au achitat:
- Firma Alfa la data de 5 aprilie a transferat 8000 lei la CCVN si la data de 6
aprilie a depus in casieria firmei Creativ restul datoriei;
- Firma Bonus la data de 10 aprilie in schimbul datoriei a furnizat produse in
suma de 18000 lei si a achitat in casierie restul datoriei la data de 12 aprilie;
- Firma Dar a chitat la CCVN toata suma la data de 17 aprilie.

30
 Sarcina: de contabilizat operaiile economice si de inut evidenta analitica pe contul 221
Evidenta creantelor privind veniturile calculate
Veniturile calculate ale intreprinderii cuprind:
- Veniturile privind arenda;
- Veniturile privind dobinzile si redeventele calculate;
- Veniturile privind dividendele calculate;
- Alte venituri.
Constatarea creantelor privind veniturile calculate se bazeaza pe principiul fundamental al
contabilitatii care prevede constatarea si inregistrarea veniturilor si cheltuielilor in perioada
efectuarii lor, indiferent de momentul platii sau incasarii mijloacelor banesti, deaceea aceste
creante apar si sint contabilizate in perioada in care au fost constatate veniturile
corespunzatoare. Modul de constatare a veniturilor este reglementat de S.N.C. 18 Venitul.
Creantele privind veniturile calculate se determina si se reflecta in contabilitate in baza
contractelor comerciale, de arenda curenta sau de leasing, contractelor de depozit sau
imprumut, notelor si calculelor contabile, deciziilor privind plata dividendelor, actelor de
prestare a serviciilor de arenda, facturilor fiscale, facturilor de plata, dispozitiilor de plata etc.
Pentru generalizarea informaiei privind existena, nregistrarea i achitarea creanelor pe
termen scurt cu o durat nu mai mare de 1 an aferente veniturilor calculate (arendei, dobnzilor,
redevenelor, dividendelor calculate) este destinat contul 228 Creane pe termen scurt privind
veniturile calculate
Este un cont de activ, n debit se reflect nregistrarea creanelor privind veniturile calculate, iar
n credit - achitarea acestora. Soldul este debitor i prezint suma creanelor pe termen scurt
aferente veniturilor calculate la finele perioadei de gestiune.
Evidena analitic se ine pe tipuri de venituri inregistrate, pe fiecare debitor i perioade de
incasare a acestor creante.
228
Ct
Dt
1. Reflectarea creanelor sub form de 1. Incasarea mijloacelor bneti n vederea
venituri calculate din: achitrii creanelor pe termen scurt
a) arenda curent aferente veniturilor calculate
Dt 228 Ct 612
b) arenda finanat pe termen lung Dt241,242,243 Ct228
Dt 228 Ct 622 2. Trecerea la cheltuieli a creanelor
c) dobnzii calculate (aferente compromise privind veniturile calculate
obligaiunilor procurate, cambiilor Dt714 Ct228
primite, mprumuturilor acordate i 3. Compensarea creantelor prin datorii
depozitelor) reciproce fata de debitor:
dividendele calculate (aferente Dt 521, 522, 539 Ct 228
aciunilor procurate i venitului din
participarea n C.S. al altor
ntreprinderi.)
Dt228 Ct621
2. Reflectarea sumelor taxei pe valoarea
adaugata:
Dt 228 Ct 534, 535

Operatiunile privind determinarea si incasarea creantelor aferente veniturilor calculate se

reflecta in registrul pentru contul 228 Creane pe termen scurt privind veniturile calculate
elaborat de fiecare intreprindere de sine statator si structurat pe tipuri de venituri si clienti.

Evidenta altor creante

In componenta altor creante intra:
31
 - Creantele privind recuperarea pierderilor;
- Creante ale organelor de asigurari sociale;
- Creante privind reclamatiile inaintate si recunoscute;
- Creante ale bancilor comerciale;
- Creante privind alte operatiuni.
Creantele privind recuperarea pierderilor reprezinta suma despagubirilor calculate de la
companiile de asigurari ca urmare a aparitiei cazului de risc asigurat de intreprindere sau suma
recompenselor calculate de la organele de stat sau alti agenti economici.
Creantele organelor de asigurari sociale apar in urma depasirii sumelor virate Casei Nationale
de Asigurari Sociale (C.N.A.S.) asupra sumelor calculate, precum si in cazul platilor
excedentare a sumelor cuvenite din bugetul asigurarilor sociale, efectuate de intreprindere
salariatilor proprii.
Creantele privind reclamatiile apar in cazul prezentarii unor pretentii:
- Furnizorilor si antreprenorilor pentru incalcarea clauzelor contractuale;
- Organelor bancare si financiare pentru virarea gresita a banilor din cont;
- Cumparatorilor si clientilor pentru neachitarea in termen;
- Organelor de control de stat pentru amenzi si taxe calculate in mod neintemeiat.
Creantele bancilor comerciale pot aparea in cazul virarii gresite a mijloacelor banesti din
conturile curente ale intreprinderii, ca urmare a unei erori bancare sau indicarii unor rechizite
bancare incorecte ale beneficiarului in documentele de decontare ale platitorului. De asemenea,
pot fi constatate ca creante ale bancilor comerciale sumele mijloacelor banesti virate pentru
procurarea (vinzarea) valutei straine pina la inregistrarea valutei procurate (vindute).
Ca baza pentru contabilizarea altor creante servesc diferite documente: contracte comerciale si
de asigurare, note de contabilitate, procese verbale, titluri executorii, calcule ale contabilitatii,
facturi etc.
Pentru generalizarea existentei si miscarii acestor creante este destinat contul 229Alte creane
pe termen scurt.
Este un cont de activ, n Dt se reflect nregistrarea creanelor pe termen scurt, iar n Ct
achitarea lor. Soldul este debitor i reprezint suma altor creane pe termen scurt la finele
perioadei de gestiune. Evidena analitic se ine pe feluri de creante, tipuri de asigurari, pe
companii de asigurari, pe reclamatii, pe debitori, pe banci comerciale si pe perioade de
incasare.
229

Ct
Dt
1. Reflectarea datorilor companiilor de 1. Stingerea altor creane petermen scurt:
asigurri privind suma despgubirii Dt241,242,243 Ct229
cuvenite ntreprinderii: 2. Trecerea n cont a sumelor aferente
a)pentru salarii i bunurile asigurate decontrilor cu organele de asigurare
Dt229 Ct612 social sau medical.
c) rezultate din calamiti naturale Dt533 Ct229
Dt229 Ct623 3. Recuperarea de ctre organele de asigurare
2. Reflectarea sumei pretentiilor naintate i social, medical a sumelor pltite n plus
recunoscute de furnizori i antreprenori conform rezultatului decontrilor
sau adjudecate de judecata, care urmeaz definitive.
s fie recuperate Dt242 Ct229
Dt229 Ct612 4. Trecerea la pierderi a altor creane pe
3. Calculul amenzilor, penalitilor, termen scurt compromise.
despgubirilor cuvenite de la clieni din Dt714 Ct229
cauza nerespectrii clauzelor prevzute n
contractul ncheiat.
Dt229 Ct612

32
Operatiile privind decontarile cu alti debitori se reflecta in registrul pentru contul 229Alte
creante pe termen scurt elaborat de fiecare intreprindere de sine statator si structurat pe
clienti.

EVIDENA DATORIILOR COMERCIALE

Decontrile cu furnizori.
Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plata ale intreprinderii fata de furnizori,
antreprenori si alti creditori pentru activele procurate, avansurile primite si serviciile de care
intreprinderea a beneficiat.
Datoriile intreprinderii la etapa constatarii lor pot fi exprimate in valuta nationala in cazul
cind provin din tara sau in valuta straina daca provin din strainatate.
Datoriile se constata si se evalueaza la suma nominala, inclusiv TVA si alte impozite si taxe
care urmeaza a fi achitate, la momentul nregistrrii n contabilitate n baza documentelor
primare.
Datoriile se inregistreaza in baza documentelor de livrare cu regim special care insotesc
bunurile intrate de la furnizori sau serviciile prestate de catre acestea. Pentru livrarile
impozabile cu TVA se intocmesc facturi fiscale, iar pentru livrarile neimpozabile factiri de
expeditie. Pentru unele bunuri materiale sunt necesare documente suplimentare. Astfel, la
livrarea produselor alimentare se prezinta certificatul de calitate.
Decontarile privind achitarea datoriilor fata de furnizori, de regula, se efectueaza prin virament,
conform Regulamentului privind decontarile fara numerar in Republica Moldova nr.25/11-
02 din 12.07.1996, cu modificarile si completarile ulterioare (in continuare Regulament)
aprobat prin hotarirea Consiliului de Administratie al B.N.M. (Vezi tema: Contabilitatea
mijloacelor bneti n conturile curente n valut naional )
Pentru evidenta sintetica a datoriilor comerciale sint destinate conturile de pasiv
521Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale si 522Datorii pe termen scurt
fata de partile legate.
n creditul acestor conturi se inregistreaza cresterea datoriilor comerciale, iar n debit -
achitarea datoriilor. Soldurile acestor conturi sint creditoare i reprezint datoriile ntreprinderii
fa de furnizori la finele perioadei de gestiune.
Evidena analitic a datoriilor comerciale se ine pe fiecare furnizor, antreprenor, creditor, pe
termene de aparitie si de stingere a datoriilor.
521,522
Dt Ct
1. Achitarea documentelor de decontare i 1. Reflectarea valorii de
plat a furnizorilor i antreprenorilor. cumprare a altor active (fara TVA)
Dt521, 522 Ct241,242,243,244. Dt111,121,123,211,213,217 Ct521, 522
2. Trecerea n cont a sumelor avansurilor n 2. Reflectarea valorii serviciilor
cazul decontrilor pentru valorile materiale prestate de catre furnizori si antreprenori
primite. (fara TVA)
Dt521, 522 Ct136,224 Dt112,211,213,217,712,713,721,722,811,
3. Reflectarea veniturilor din diferenele de 812, 813 Ct 521, 522
curs valutar aferente operaiilor n valut 3. Reflectarea sumelor TVA din
strin. cumprturile reflectate mai sus.
Dt521,522 Ct622 Dt534 Ct521, 522
4. naintarea preteniilor ctre
furnizori i antreprenori privind
nerespectarea clauzelor prevzute n
contracte.
Dt229 Ct521, 522
5. Reflectarea pierderilor privind
diferenele de curs valutar aferent operaiilor
n valut strin.
Dt722 Ct521, 522

33
Conform art.102 din Codul fiscal, subiectii impozabili inregistrati ca platitori de TVA au
dreptul la trecerea in cont a TVA achitata sau care urmeaza a fi achitata privind valorile
materiale si serviciile procurate pentru efectuarea livrarilor impozabile in procesul desfasurarii
activitatii de intreprinzator in cazul cind dispun de:
a) Factura fiscala la valorile materiale, serviciile procurate in tara pentru care a fost
achitata ori urmeaza a fi achitata TVA; sau
b) Documentul eliberat de autoritatile vamale care confirma achitarea TVA aferenta
marfurilor importate.
Conform art.102 alin.(2) din Codul fiscal, suma TVA achitata sau care urmeaza a fi achitata
privind valorile materiale si serviciile procurate care se folosesc pentru efectuarea livrarilor
scutite de TVA nu se trece in cont si se raporteaza la consumuri sau cheltuieli.
Potrivit prevederilor Codului fiscal, TVA poate fi raportata la consumuri sau cheltuieli in
perioada de gestiune in care valorile materiale procurate se folosesc pentru efectuarea livrarilor
scutite de TVA.
Valoarea marfurilor si serviciilor procurate din alte tari nu include TVA. De aceea, pentru ca
agentii economici care procura marfuri din R.M. si din alte tari sa fie in celeas conditii, la
intrarea marfurilor in tara (cu toate ca in documentele furnizorului strain nu este indicata suma
TVA), importatorul trebuie sa achite TVA la data declararii marfurilor in punctele vamale .
Totodata dupa achitarea sumei TVA importatorului i se permite trecerea in cont a acesteia in
cazul cind el este platitor de TVA. In caz contrar, suma TVA se include in valoarea activelor
procurate.
Problem: ntreprinderea SpicuorSRL, c/f 1002010040421, la data de 01 aprilie are sold la
contul 242 CCVN n sum de 100000 lei. La data de 7 aprilie s-a procurat materia prim:
- zahr, n cantitate de 1500 kg, la pre de 12 lei/kg inclusiv TVA, de la SRL Cristal;
- lapte praf 800 kg la pre de 36 lei/kg inclusiv TVA, de la SRL Alba;
- praf de ou 300 kg la pre de 54 lei/kg inclusiv TVA, de la SRL Ovica
La data de 8 aprilie SRLSpicuor se achit integral cu SRLCristal, la 14 aprilie cu
SRLAlba , i la 15 aprilie cu SRLOvica.
Sarcina: De contabilizat operaiile economice, de calculat suma TVA de trecut n cont, de inut
evidena analitic pe conturile 211,521, 534.2.
Evidenta altor datorii
Datoriile inregistrate de intereprindere privind arenda curenta; reclamatiile; sumele de riscuri
transmise si acceptate pentru reasigurare si sumele asigurarii directe; datoriile privind amenzile
si despagubirile recunoscute, precum si alte datorii nereflectate in conturile de evidenta a
datoriilor se constata si se contabilizeaza in baza contractelor civile incheiate, deciziilor
organelor judiciare, reclamatiilor acceptate, notelor si calculelor contabile, proceselor verbale si
actelor de constatare a evenimentelor economice etc.
Contabilitatea sintetica a altor datorii se tine pe contul 539Alte datorii pe termen scurt. Este
un cont de pasiv . n Ct se reflect suma datoriilor calculate iar n Dt achitarea acestora. Soldul
este creditor i prezint datoriile ntreprinderii privind alte pli la finele perioadei de gestiune.
Evidena analitic se ine pe termene de plata, pe feluri de datorii si pe creditori.
539
Ct
Dt
1. Achitarea reclamaiilor recunoscute 1. Reflectarea sumelor aferente
Dt539 Ct241,242,243,227,532 reclamaiilor prezentate de furnizori i
2. Reflectarea datoriilor la buget privind cumprtori i recunoscute de ntreprindere
impozitul pe venit (din suma arendei) n din cauza nerespectrii clauzelor
mrime de 5%(codul fiscal art.90) contractuale
Dt539 Ct534 Dt111,121,123,211,213,217,714 Ct539
2. Reflectarea datoriilor la buget privind
taxa pe TVA pentru serviciile prestate.
Dt534.2 Ct539
3. Incasarea eronat a mijloacelor bneti
34
 n conturile valutare sau/i de decontare.
Dt242,243 Ct539

Decontrile efectuate cu ajutorul plilor in avans.

Avansuri acordate
Creantele apar nu numai la livrarea marfurilor (serviciilor), ci si la acordarea avansurilor pentru
procurarea activelor sau serviciilor.
Pentru generalizrea informaiei privind avansurile pe termen scurt acordate furnizorilor,
antreprenorilor, altor creditori, n contul livrrii mrfurilor, materialelor i altor active sau n
cazul executrii lucrrilor, prestrii serviciilor, precum i privind achitarea produselor,
lucrrilor, primite de la clieni pe msura finisrii pariale pe un termen nu mai mare de 1 an
este destinat Contul 224Avansuri pe termen scurt acordate.
Este un cont de activ. n Dt se reflect sumele avansurilor pe termen scurt acordate, iar n Ct
sumele avansurilor nregistrate pentru stingerea datoriilor fa de furnizor sau antreprenor.
Soldul este debitor i prezint avansurile acordate, dar nc nenregistrate, la finele perioadei de
gestiune. Evidena analitic se ine pe fiecare beneficiar de avans i pe destinaii.
224Avansuri pe termen scurt acordate.

Dt Ct
1. Acordarea avansurilor n contul livrrii 1. Trecerea n cont a sumelor avansurilor
stocurilor de mrfuri i materiale, acordate anterior pentru achitarea
executrii lucrrilor, prestrii serviciilor. datoriilor fa de furnizori i antreprenori
Dt 224 Ct 241,242,243. pentru materialele i mrfurile
primite,serviciile prestate.
Dt521,539 Ct224
2. Restituirea avansurilor acordate anterior
Dt241,242,243 Ct224
3. Transferarea avansurilor pe termen scurt
acordate anterior n avansuri pe termen
lung
Dt136 Ct224
4. Trecerea la cheltuielile perioadei a
avansurilor anterior acordate ,
nereclamate.
Dt714 Ct224
Contul 136 Avansuri pe termen lung acordate
este un cont de activ i caracterisitca este analogica cu cea a contului 224.
Ct
Dt
1.Vrsarea mijloacelor sub form de avansuri 1. Restituirea avansurilor pe termen lung
pe termen lung. acordate anterior.
Dt136 Ct241,242,243 Dt241,242,243 Ct136
2.Transferarea avansurilor pe termen scurt 2. trecerea n cont a avansurilor pe termen
acordate anterior n avansuri pe termen lung, plilor anticipate,acordate anterior
lung. pentru stingerea datoriei furnizorilor,
antreprenorilor.
Dt136 Ct224 Dt521,539,426 Ct136
3. Trecerea la pierderi a avansurilor pe
termen lung anterior acordate i
nereclamate,a plilor anticipate n funcie
de destinaia avansurilor,plilor.
Dt714,721,722 Ct136

Avansurile primite

35
Intrprinderea poate sa primeasca avansuri in contul vinzarii ulterioare a marfurilor, productiei
fabricate (prestarii serviciilor) care pina la livrarea marfurilor, productiei fabricate (prestarii
serviciilor) se considera datorii. Pentru generalizarea informaiei privind avansurile primite de
la cumprtori i clieni n contul livrrii valorilor n mrfuri i materiale i prestrii serviciilor
precum i privind achtarea pentru produsele i serviciile pe msura executrii pariale a
acestora este destinat contul 523 Avansuri pe termen scurt primite.
Este un cont de pasiv, n credit se reflect suma avansurilor i a plilor primite, n debit suma
compensrii avansurilor n cazul decontrilor cu cumprtorii i clienii pentru producia livrat
i serviciile prestate. Soldul este creditor i reprezint datoriile ntreprinderii aferente
avansurilor pe termen scurt primite la finele perioadei de gestiune. Evidena analitic, se ine pe
clieni.
523Avansuri pe termen scurt primite.
Dt Ct
1. Trecerea n cont a sumelor avansurilor 1. Reflectarea sumei avansurilor pe termen
primite la prezentarea facturilor ctre scurt primite.
cumprtori pentru decontarea definitiv. Dt241,242,243 Ct523
Dt523 Ct221,229
2. Restituirea datoriilor aferente avansurilor
primite anterior.
Dt523 Ct241,242,243
3. Trecerea la venituri a avansurilor
nereclamate la expirarea termenului de
prescripie.
Dt523(424) Ct612(622)
424Avansuri pe termen lung primite
-caracteristca acestui cont este asemntoare cu cea a contului 523.

Dt Ct
1. Trecerea n cont a avansurilor pe termen 1. Reflectarea sumei avansurilor pe termen
lung primite anterior n contul achitrii lung primite.
creanelor. Dt241,242,243 Ct424
Dt424 Ct134,221,229. 2. Transferarea avansurilor pe termen scurt
2. Transferarea avansurilor pe termen lung primite anterior n avansuri pe termen lung.
primite anterior n avansuri pe termen scurt. Dt523 Ct424
Dt424 Ct523
3.Restituirea avansurilor pe termen lung
primite , neutilizate.
Dt424 Ct241,242,243.

Problem: ntreprinderea Bucuria SA, c/f 1005314270042 a transferat, la data de 3 mai, n

avans firmei Cristal SRL, c/f 1002210952214, suma de 16000 lei pentru procurarea a 3000
kg de zahr la pre de 12 lei/kg, conform contractului ncheiat.
- La data de 5 mai SRLCristal livreaz 1200 kg zahr;
- La data de 10 mai restul cantitii de zahr, conform contractului.
Pe data de 11 mai BucuriaSA se achit integral cu SRLCristal.
Sarcina: de contabilizat operaiile economice n evidena ambelor firme, de inut evidena
analitic pe conturile 224, 523, 221.1,521,1.

Evidenta creditelor si imprumuturilor

In practica activitatii economice intreprinderile au nevoie de resurse majore pentru asigurarea
continuitatii activitatii economice, finantarea unor proiecte de dezvoltare si investitii. In aceste
36
cazuri intreprinderile recurg la imprumutarea resurselor necesare, atrage mijloace banesti din
afara.
Datoriile financiare includ datoriile legate de angajarea capitalului atras.
Capitalul atras il constituie creditele bancare si imprumuturile in valuta nationala si straina
primite de catre intreprindere de la alte persoane fizice si juridice, pe un termen stabilit si
pentru o anumita plata.
Datoriile financiare cuprind:
- Creditele, inclusiv overdrafturile. Creditele sunt primite de la institutiile bancare.
Overdraftul este un credit bancar primit de intreprindere prin eliberarea unui cec, a
dispozitiilor de plata la o suma care depaseste soldul mijloacelor banesti in contul curent
in valuta nationala. Conditiile overdraftului sunt stipulate in contractul incheiat intre
banca si intreprindere in momentul deschiderii contului bancar.
- Imprumuturile pot fi primite de la intreprinderi parti legate si nelegate, persoane fizice,
personalul intreprinderii etc.
In functie de termenul rambursarii creditele si imprumuturile pot fi:
- Pe termen scurt nu mai mare de 12 luni, mai frecvent se foloseste pentru
formarea mijloacelor circulante;
- Pe termen lung, cu termen de rambursare mai mare de 12 luni calendaristice. Se
foloseste pentru investitii capitale si financiare pe termen lung, procurarii mijloacelor
fixe, utilaje, noi tehnologii, achizitii de intreprinderi.
Principiile conform carora se ofera, se restituie si se stabileste rata (procentul) dobinzii pentru
credit sau imprumut se stipuleaza in contractele de credit sau de imprumut si actele normative
bancare in vigoare.
Creditele bancare si imprumuturile pot fi primite direct sub forma de mijloace banesti, prin
emisiunea de obligatiuni, cambii financiare, actiuni privilegiate in valuta nationala si straina. In
functie de modul de obtinere, de valuta, de creditor, in cadrul conturilor de credite si
imprumuturi se deschid subconturi.
Emisiunea obligatiunilor reprezinta o modalitate de contractare a capitalului atras. Modul de
plasare, de circulatie si de anulare a obligatiunilor este reglementat de actele legislative in
vigoare: Legea privind societatile pe actiuni nr.1134 XIII din 02.04.1997, cu modificarile si
completarile ulterioare, Legea cu privire la piata valorilor mobiliare nr.199 XIV din
18.11.1998, cu modificarile si completarile ulterioare.
Obligatiunea este un document care atesta dreptul proprietarului (obligatarului) de a primi
suma varsata in contul achitarii obligatiunii si dobinda sau un alt profit aferent in marimea si
termenul stabilite prin decizia de emitere a obligatiunilor.
Valoarea nominala a obligatiunii societatii trebuie sa se imparta la 100 lei, iar termenul de
circulatie a obligatiunilor sa fie de cel putin un an. Obligatiunile se clasifica in garantate si
negarantate, cu scadenta unica sau in serie, nominale si la purtator.
Pentru evitarea unor riscuri la incasarea creditelor acordate, pot fi aplicate diferite forme de
asigurare a creditului: gajul, scrisoarea de garantie, contractul de cautiune, depozitul, asigurarea
raspunderii pentru neachitare. In acest scop intre debitor si creditor se incheie un contract de
gaj care trebuie vizat de notar.
Daca debitorul nu poate rambursa imprumutul, gajul trece in proprietatea creditului,
reflectindu-se ca operatiuni de vinzare a patrimoniului.
La restituirea imprumuturilor contractele de credit si gaj isi pierd valabilitatea, iar
intreprinderea primeste un aviz privind achitarea datoriei sale, inclusiv dobinzile, pentru
prezentarea acestuia la notarul care a inregistrat contractul de gaj.
Pentru evidenta creditelor bancare pe termen scurt este destinat contul 511 Credite bancare
pe termen scurt.
Este un cont de pasiv.
In creditul contului sunt reflectate sumele creditului primit (obligatia creditara care a aparut fata
de banca in marimea sumei creditului oferit) si suma ratei calculate.
La debitul contului apar sumele achitarii datoriei pentru credit si rata calculata.
Soldul contului este creditor si prezinta suma obligatiilor pentru creditele pe termen scurt la
finele perioadei de raportare.

37
Evidenta analitica se tine pe feluri de credite, pe termene de rambursare, pe fiecare banca care a
oferit credit.
511

Dt Ct
1 .Rambursarea 1 Reflectarea creditelor bancare primite
creditelor bancare pe termen scurt a) In casierie si conturile bancare
Din casierie, din conturile bancare Dt 241,242,243,243 Ct 511
Dt 511 Ct 241, 242, 243, 244 b) Pentru achitarea datoriilor privind
b) Pe seama mijloacelor primite de la facturile comerciale
debitori la scontarea cambiilor Dt 521, 522 Ct 511
Dt 511 Ct 134, 221 2 Trecerea creditelor
din categoria creditelor pe termen lung in
categoria creditelor pe termen scurt.
Dt 411 Ct 511
3 Calcularea
dobinzilor pentru creditele primite la
raportarea lor la cheltuielile perioadei
Dt 714 Ct 511
Pentru evidenta creditelor bancare pe termen lung este destinat Contul 411 Credite
bancare pe termen lung
Contul este de pasiv caracteristica analogica cu contul 511.
Subcontul 411.5 Datorii convertibile privind creditele pe termen lung
Sint datoriile (obligatiunile) pentru credite si imprumuturi primite cu conditia ca daca
intreprinderea nu va achita in termenul stabilit obligatiunile sale pentru credit sau imprumut,
creditorii devin detinatori ai unui numar determinat de actii sau a cotei de participare in
capitalul statutar al intreprinderii.
Imprumuturile, ca si creditele, se impart, dupa termenul de restituire in imprumuturi pe termen
scurt (contul 513) si imprumuturi pe termen lung(contul 413).
Pentru deneralizarea informatiei referitoare la existenta, miscarea si situatia decontarilor
privind imprumuturile pe termen scurt, nu mai mare de un an, este destinat contul 513
Imprumuturi pe termen scurt.
Este un cont de pasiv.
In creditul contului se reflecta sumele imprumuturilor obtinute si procentul calculat.
In debitul contului sumele achitarii procentelor calculate si rambursarea imprumuturilor.
Soldul contului este creditor si reprezinta suma obligatiunilor intreprinderii la sfirsitul perioadei
de raportare.
Evidenta analitica se tine pe fiecare agent care a dat imprumutul, pe tipurile de imprumut si
termenii rambursarii lor.
513

Dt
4 .Rambursarea
imprumuturilor pe termen scurt
Dt 513 Ct 241, 242, 243
Ct
1. Intrarea imprumuturilor pe termen scurt
a)In casierie si conturile bancare
Dt 241,242,243,243 Ct 513
b) Trecute la stingerea datoriilor
Dt 414,521, 522, 539 Ct 513
c) De la salariati (la valoarea obligatiunilor
eliberate si sumele imprumuturilor acordate
intreprinderii)
Dt 227 Ct 513
2. Trecerea imprumuturilor din categoria
imprumuturilor pe termen lung in categoria
imprumuturilor pe termen scurt.
Dt 413 Ct 513

38
 5 Calcularea
dobinzilor aferente imprumuturilor
primite la raportarea la cheltuielile
perioadei
Dt 714 Ct 513

Contul 413 Imprumuturi pe termen lung.

Contul este de pasiv. Caracteristica lui este analogica cu contul 513.

39
 VENITURI
Conform Standartului Naional de Contabilitate Nr18(SNC), veniturile reprezinta afluxurile
globale de avantaje economice n cursul perioadei de gestiune sub form de majorare a
activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la creterea capitalului propriu cu excepia
sporurilor de la contribuiile proprietarilor ntreprinderii.
Prin afluxuri globale de avantaje economice se inteleg incasarile primite sau care urmeaza sa
fie primite din vinzarea marfurilor, produselor, prestarea serviciilor si din alte operatiuni
efectuate in procesul desfasurarii activitatii economico-financiare a intreprinderii.
n majoritatea cazurilor veniturile se exprima sub form de majorare a activelor sau micsorare
a datoriilor. De exemplu, veniturile din vinzarea marfurilor (produselor, serviciilor) sunt
exprimate ca majorare de mijloace banesti primite sau creante majorate, iar veniturile din
livrarile de marfuri (produse, servicii) in contul procurarii altor active ca diminuare de datorii
aferente facturilor comerciale.
In componenta veniturilor nu intra sumele colectate in numele tertilor, de exemplu TVA,
accizele, incasarile obtinute de intreprindere in numele unor terte parti din comercializarea
produselor sau marfurilor acestora, deoarece acestea nu reprezinta avantaje economice ale
intreprinderii si nu influenteaza marimea capitalul propriu al acesteia.
n componena venitului nu se includ sumele TVA i Accize, intrucit acestea sunt colectate in
numele organelor de stat si varsate la buget.
Exemplu : In trimestrul IV firma Floare a livrat marfuri cumparatorilor in valoare de 84000
lei, inclusiv TVA 14000 lei si accize 5000 lei.
Atunci marimea veniturilor in trimestrul IV se determina ca diferenta:
84000 lei 14000 lei 5000 lei = 65000 lei
In cazul cind firma efectuiaza operatiuni de intermediere in numele proprietarului de produse
(marfuri) si transmite lui sumele obtinute, aceste sume deasemenea nu reprezinta veniturile
firmei intermediare. In aceste cazuri veniturile intermediarului cuprind numai comisioanele. De
exemplu, veniturile persoanei care organizeaza licitatii constau din comisioanele deduse din
pretul de vinzare, incasate de la cumparator, si alte comisioane, iar veniturile firmelor care
organizeaza excursii turistice cuprind numai comisioanele din vinzarea biletelor, dar nu
valoarea totala pe care o achita clientii.
Similar se determina si veniturile intreprinderilor care efectueaza operatiuni de intermediere
privind cumpararea vinzarea marfurilor (produselor), prestarea serviciilor.
Exemplu: Firma Viraj presteaza servicii de intermediere privind vinzarea produselor finite.
In trimestrul III firma a vindut produse in valoare de 180000 lei, inclusiv TVA. Pentru serviciile
de intermediere firma beneficiaza de comisioane in marime de 10% din valoarea produselor
vindute.
In acest caz marimea totala a veniturilor constituie 150000 lei:
TVA = 180000 lei : 6 = 30000 lei
venitului = 180000 lei 30000 lei = 150000 lei
Din care venitul firmei Viraj va fi de 15000 lei:
150000 lei * 10% = 15000 lei
Veniturile din vinsari ale furnizorilor (proprietarilor) de produse finite:
150000 lei 15000 lei = 135000 lei.
In functie de natura activitatilor care le genereaza, veniturile pot fi clasificate in 2 grupe:
1. venituri din activitatea operationala (de baza) a intreprinderii;
Astfel la frizerie activitatea operaional va fi acordarea serviciilor de manichiur, pedichiur,
machiaj, tatuaj, frezuri.
La depozit angro- activitatea operaional va fi vinzarea mrfurilor angro.
La farmacie vinzarea mrfurilor (medicamentelor) cu amnuntul.
2. venituri din activitatea neoperationala (alte tipuri de activitati) a intreprinderii.

Pentru evidena veniturilor ne folosim de conturile clasei a VIVenituri

40
 VENITURI

VENITURI VENITURI
OPERAIONALE NEOPERAIONALE

VENITURI ALTE VENITURI DIN VENITURI DIN VENITURI

DIN VENITURI ACTIVITATEA ACTIVITATEA EXCEPION
VNZRI OPERAIONA DE INVESTIII ALE
FINANCIAR
LE

Clasificarea veniturilor pe tipuri de activitati poarta un caracter conventional. Veniturile

rezultate din unele si aceleas tranzactii pot fi constatate la o intreprindere ca venituri din
activitatea operationala, iar la alta intreprindere ca venituri din activitate neoperationala.
Astfel pentru institutiile financiare dobinzile, iar pentru companiile de leasing platile primite
sau de primit din contractele de leasing financiar se considera ca venituri din activitatea
operationala (venituri din vinzari). Totodata pentru majoritatea intreprinderilor aceste venituri
au un caracter secundar si se includ in componenta veniturilor din activitatea neoperationala.
La contabilizarea veniturilor apar doua probleme principale:
1. evaluarea veniturilor, adica determinarea marimei (sumei) acestora care trebuie sa
fie reflectata in contabilitate si rapoartele financiare;
2. constatarea veniturilor stabilirea perioadei de gestiune in care acestea trebuie sa
fie reflectate in contabilitate si rapoartele financiare.
In conformitate cu cerintele S.N.C. 18, veniturile se evalueaza la valoarea venala (de piata),
care reprezinta suma la care activul poate fi schimbat in procesul operatiunii comerciale intre
partile independente, informate si interesate.
In cazuri distincte, cind marfurile se vind la preturi reduse, veniturile se constata la o suma mai
joasa.
Exzemplu: Pretul de vinzare obisnuit a marfii constituie 20 lei pentru o unitate (fara TVA).
Cumparatorul a procurat un lot de marfuri in cantitate de 1000 unitati si s-a achitat in numerar,
fapt pentru care i s-a acordat o reducere de pret de 5% din valoarea totala de vinzare. Atunci
vinzatorul constata veniturile in suma de 19000 lei, adica cu diminuarea reducerii acordate:
[ (20 lei * 1000) (20000 lei * 5%)] = 19000 lei
La vinzarea marfurilor si serviciilor pe credit, suma nominala a incasarilor viitoare si suma
veniturilor constatate va fi mai mare decit valoarea venala cu suma suma veniturilor sub forma
de dobinzi.
Exzemplu: Firma Floare vinde marfuri pe credit cumparatorului X in suma totala de 30000
lei (fara TVA), cu esalonarea platii pe 6 luni. Dobinda anuala pentru creditul de marfuri acordat
constituie 20%.
Atunci suma totala a veniturilor va constitui 33000 lei:
[30000 lei + (30000 lei * 20 * 6) : ( 100 * 12)] = 33000 lei
In cazul cind se produce schimbul de marfuri sau servicii identice si cu aceias valoare, aceasta
tranzactie nu se considera aducatoare de venit.
Exemplu: Intreprinderea A are orez din Crasnodar, dar el nu se vinde si ea hotaraste sa-l
schimbe pe orez din Egipt care are acelas pret. Aceasta tranzactie nu se va considera ca
tranzactie cu venit.
Schimbul de produse, marfuri si servicii neidentice (operatiuni pe baza de barter) se considera o
tranzactie aducatoare de venit. In acest caz veniturile se evalieaza la valoarea venala a
marfurilor si serviciilor primite pe calea schimbului, corectata cu suma mijloacelor banesti
virate (primite).

41
 Exemplu: Firma Floare efectueaza schimbul produselor finite in valoare de 60000 lei cu
utilaje la valoarea venala de 70000 lei, cu plata suplimentara in suma de 3000 lei. Veniturile se
constata in suma de 67000 lei:
(70000 lei 3000 lei) = 67000 lei
Exemplu: Firma Floare livreaza produse finite in valoare de 22000 lei si plateste suplimentar
5000 lei intreprinderii de reparatii pentru serviciile de reparatii prestate, a caror valoare venala
nu poate fi determinata cu certitudine. In acest caz veniturile se constata la valoarea venala a
produselor predate, tinindu-se cont de suma mijloacelor banesti virate si vor constitui 27000
lei:
(22000 lei + 5000 lei) = 27000 lei
Veniturile intreprinderii se constata in cazul respectarii unor anumite criterii:
- existenta unei certitudini intemeiate ca avantajele economice aferente tranzactiei
vor fi obtinute de intreprindere;
- existenta posibilitatii reale de a determina cu certitudine suma veniturilor.
Majoritatea intreprinderilor obtin venituri din vinzarea produselor finite, marfurilor sau din
prestarea serviciilor. Conform S.N.C. 18 veniturile din aceste operatiuni se constata la data
livrarii marfurilor sau prestarii serviciilor, indiferent de momentul incasarii efective a
mijloacelor banasti.
Astfel, mijloacele banesti pot fi primite atit in perioada in care au fost constatate veniturile cit si
in perioadele precedenta si ulterioara.
De exemplu, o companie care desfasoara activitate editoriala primeste de la abonati bani, de
regula, pina la vinzarea si expedierea editiilor corespunzatoare. In acest caz cu toate ca
mijloacele banesi aferente abonarii la editiile care vor fi difuzate in anul urmator sunt incasate
in anul curent, veniturile trebuie sa fie constatate in anul urmator. Banii primiti nu se
inregistreaza ca venituri ale anului de abonare ci ca datorii fata de abonati (Dt 251 Ct 242)
In unele cazuri S.N.C. admite constatarea veniturilor dupa instalarea efectiva a marfurilor
(produselor) vindute, cu conditia ca vinzatorul pastreaza drepturile proprietarului. De exemplu,
daca marfurile sunt livrate cu conditia instalarii acestora la cumparator si lucrarile de instalare
constituie o parte importanta a contractului, veniturile se constata numai dupa instalarea si
primirea marfurilor de cumparator.
I. Cnd furnizorul expediaz marfa n evidena lui se inregistreaza urmtoarele formule
contabile:
Dt221 Ct611
Dt221 Ct534 (TVA)
Aceste formule arat c
- la furnizor a aparut un debitor (un cumprtor): Dt221,
- furnizorul are venituri din vnzri: Ct 611
- furnizorul trebuie sa achite obligaiile fa de buget: Ct 534.
ndat ce furnizorul a expediat marfa destinatarului n evidena lui apar formulele:
Dt 711 Ct 217(marfa) 216(produse).
Diferena conturilor 611 i 711 reprezinta suma profitului net de la operaiunea dat.
Cnd cumprtorul se va achita pentru marf, n evidena furnizorului se va inregistra:
Dt 241,242,243 Ct 221
II. Artm situaia n evidena cumparatorului.
Marfa procurata se inregistreaza in evidenta contabila prin formulele:
Dt 211,213,217 Ct521
Dt 534 Ct 521
- in Ct 521 sunt aratate datoriile fa de furnizor.
- in Dt 534 este artata suma TVA achitata furnizorului
- in Dt 217 este artata marfa procurata de cumparator.
Achitarea pentru marf o reflectm prin formulele
Dt 521 Ct 242,243,244(241 n cazul persoanelor fizice)

Contabilitatea veniturilor din activitatea operationala

Veniturile din activitatea operationala se subdivizeaza in doua grupe:

42
 1. venituri din vinzari (contul 611) care cuprind incasarile din comercializarea
produselor, marfurilor, prestarea serviciilor;
2. alte venituri operationale (contul 612), din care fac parte sumele primite sau de
primit din iesirea (vinzarea, schimbul) activelor curente (cu exceptia produselor
finite si marfurilor), arenda operationala, precum si sub forma de amenzi,
penalitati, despagubiri, recuperari de daune materiale, rezultate din metodele de
evaluare a activelor curente, etc.
Documentele primare in baza carora se inregistreaza in contabilitate veniturile din activitatea
operationala sunt:
- factura fiscala;
- factura de expeditie;
- proces-verbal de primire-predare a serviciilor prestate;
- dispozitia de plata;
- bonul de incasari;
- proces-verbal de inventariere, etc.
Evidenta analitica a veniturilor din activitatea operationala se tine pe tipuri de venituri, surse,
perioade de obtinere a acestora si alte directii stabilite in politica de contabilitate a
intreprinderii.
Pentru evidenta sintetica a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv 611 Venituri din
vinzari si 612 Alte venituri operationale. In creditul acestor conturi se inregistreaza in cursul
perioadei de gestiune cu total cumulativ de la inceputul anului sumele veniturilor constatate in
conformitate cu prevederile S.N.C. corespunzatoare, iar in debit trecerea la finele anului de
gestiune a veniturilor acumulate in contul de evidenta a rezultatelor financiare.
Contul 611Venituri din vnzri

Dt Ct
1. Trecerea la finele anului de gestiune (31 1. Reflectarea valorii produselor vndute,
decembrie) a veniturilor din vnzri serviciilor prestate, lucrrilor executate
acumulate la rezultatul financiar n antrepriz la preul de livrare (fr
Dt 611 Ct 351 TVA i acciz)
a) aparat de cas
Dt 241 Ct 611
b) aferente facturilor prezentate spre
achitare
Dt 221 Ct 611
La vinzari cu amanuntul in evidenta contabila apar formulele:
Dt 241 Ct 611
Dt 241 Ct 534 (TVA)
Contul 612Alte venituri operaionale
este destinat generalizrii informaiei privind veniturile obinute din ieirea (vnzare,schimb) a
activelor curente (cu excepia produselor finite i mrfurilor):
a) arendei curente;
b) venituri sub form de amenzi, penaliti;
c) venituri sub form de recuperri ale daunelor materiale, ca rezultat al modificrii
metodelor de evaluare a activelor curente.
Dt Ct
1. Trecerea la finele anului de 1. Reflectarea valorii altor active curente
gestiune(31.12.) a altor venituri vndute (materiale, OMVSD, titluri de
operaionale acumulate la rezultatul valoare pe termen scurt)
financiar. Dt 221 Ct 612
Dt 612 Ct 351 2. Calcularea plii pentru activele
nemateriale i activele pe termen lung
transmise n arenda curent.
Dt 228 Ct 612
3. Calcularea amenzilor i altor sanciuni
43
 pentru nerespectarea condiiilor
contractelor ncheiate de cumprtori i
clieni.
Dt 229 Ct 612
4. Reflectarea creanelor lucrtorilor privind
recuperarea daunei materiale care
urmeaz s fie achitate n perioada de
gestiune curent.
Dt 227 Ct 612
5. nregistrarea plusurilor de valori n
mrfuri i materiale constatate cu ocazia
inventarierii.
Dt 211,212,213,215,216,217 Ct 612

Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperationala

Veniturile din activitatea neoperationala se subdivizeaza in trei grupe:
1. Venituri din activitatea de investitii contul 621;
2. Venituri din activitatea financiara contul 622;
3. Venituri exeptionale - contul 623.
Contul 621Venituri din activitatea de investiii
este destinat generalizrii informaiei privind veniturile obinute din ieirea si reevaluarea
activelor pe termen lung ale intreprinderii (sumele incasate din vinzarea activelor nemateriale,
terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobnzile, sumele ecartului de reevaluare a
activelor pe termen lung ieite, veniturile din operaiile cu prile legate, etc).
Veniturile din activitatea de investitii se reflecta in contabilitate in baza acelorasi documente ca
si veniturile din activitatea operationala.
Evidenta analitica se tine pe tipuri de venituri, pe surse si pe perioade de obtinere a acestora.
In creditul acestui cont se reflecta sumele veniturilor constatate in cursul perioadei de gestiune
cu total cumulativ de la inceputul anului, iar in debit trecerea la finele anului de gestiune a
veniturilor acumulate in contul de evidenta a rezultatelor financiare.
621
Dt Ct
1. Trecerea la finele anului de gestiune 1. Reflectarea valorii activelor pe termen lung
(31.12.) a veniturilor din activitatea de vndute(active nemateriale,obiecte n curs
investiii acumulate la rezultatul financiar de execuie,terenuri, mijloace fixe, titluri de
Dt621 Ct351 valoare pe termen lung)
Dt229 Ct621
2. Calcularea dividendelor la aciuni,
dobnzilor aferente titlurilor de valoare
procurate i mprumuturilor acordate,
sumele veniturilor din prile altor
ntreprinderi.
Dt228 Ct621
3. Reflectarea sumelor ecartului de
reevaluare aferente activelor pe termen
lung ieite.
Dt341 Ct621
4. nregistrarea plusurilor de active pe termen
lung constatate cu ocazia inventarierii.
Dt111,,121,122,125,123 Ct621.

Contul 622Venituri din activitatea financiar

este destinat generalizrii informaiei privind sumele rezultate din transmiterea in arenda
financiara a activelor nemateriale si materiale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu
44
gratuit, veniturile obtinute sub forma de diferene favorabile de curs valutar, subventiile de stat,
primele, premiile si sumele primite n baza contractelor de neantrenare n concuren.
Veniturile din activitatea financiara se reflecta in contabilitate in baza aceloras documente ca si
veniturile din activitatea operationala si de investitii.
Evidenta analitica a acestor venituri se tine pe tipuri de venituri, pe surse si pe perioade de
obtinere a acestora.
In creditul acestui cont se reflecta sumele veniturilor constatate in cursul perioadei de gestiune
cu total cumulativ de la inceputul anului, iar in debit trecerea la finele anului de gestiune a
veniturilor acumulate in contul de evidenta a rezultatelor financiare.
622
Dt Ct
1. Trecerea la finele anului de 1. Reflectarea plii de arend pentru activele
gestiune(31.12.) a veniturilor din nemateriale i activele materiale pe termen
activitatea financiar lung transmise n arenda finanat.
Dt 622 Ct351 Dt228 Ct622
2. Reflectarea valorii activelor primite cu titlu
gratuit.
Dt111,121,122,123,211,213,217 Ct622
3. Reflectarea veniturilor din diferenele de
curs aferente cursurilor valutare i
operaiilor n valut strin.
Dt221,224,243,244,523 Ct622
4. Reflectarea sumelor primite (sau de primit)
n baza contractelor ncheiate privind
neantrenarea n concuren.
Dt229,241,242,243 Ct622
5. Reflectarea datoriilor creditoare i de
deponent, termenul de prescripie al crora
a expirat (numai dup 3 ani).
Dt531 Ct622.

Contul 623 Venituri excepionale

este destinat generalizrii informaiei privind sumele primite de la organele de stat, companiile
de asigurari, intreprinderile si persoanele fizice sub form de recuperare a pierderilor din
calamiti naturale, perturbri politice, accidente .a. evenimente excepionale.
Veniturile exceptionale se reflecta in contabilitate in baza acelorasi documente primare ca si
veniturile din alte activitati. In plus, sunt necesare procesele verbale ale organelor competente
(comisiilor de lichidare a consecintelor calamitatilor naturale, organelor de politie si judiciare)
care confirma evenimentul exceptional corespunzator, precum si acordurile in scris ale partilor
vinovate de comiterea accidentelor privind recuperarea prejudiciului material cauzat.
Evidenta analitica a veniturilor exceptionale se tine pe tipuri de venituri, pe surse si pe perioade
de obtinere a acestora.
In creditul acestui cont se reflecta sumele veniturilor constatate in cursul perioadei de gestiune
cu total cumulativ de la inceputul anului, iar in debit trecerea la finele anului de gestiune a
veniturilor acumulate in contul de evidenta a rezultatelor financiare.
623
Dt Ct
1. Trecerea la finele anului de gestiune a 1. Reflectarea sumelor sub form de
veniturilor excepionale acumulate la recuperare a pierderilor din evenimente
rezultatul financiar. excepionale:
Dt 623 Ct351 a) primite de la organele de stat,persoane
juridice i fizice.
Dt211,213,217,241,242,243 Ct623
b) care urmeaz s fie primite de la
companiile de asigurri.
45
 Dt229 Ct623

CHELTUIELI
Chieltuielile reprezinta diminuarile de avantaje economice care apar in procesul desfasurarii
activitatii economico financiare a intreprinderii. Cheltuielile se reflecta in Raportul privind
rezultatele financiare si se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) net al
perioadei de gestiune.
Componena i felurile cheltuielilor sunt determinate de prevederile SNC3 Componena
consumurilor i cheltuielilor ntreprinderii i SNC2 Stocurile de mrfuri i materiale.
Cheltuielile se efectuieaza la intreprinderile care desfasoara toate tipurile de activitati. In
functie de directiile efectuarii, acestea se subdivizeaza in trei grupe:
1. Cheltuieli ale activitatii operationale;
2. Cheltuieli ale activitatii neoperationale;
3. Cheltuieli privind impozitul pe venit.
Structura cheltuielilor intreprinderii:
CHELTUIELILE

CHELTUIELI CHELTUIELI ALE CHELTUIELI

ALE ACTIVITII PRIVIND
ACTIVITII NEOPERAIONAL IMPOZITUL
OPERAIONAL E PE VENIT
E

CHEL CHELTUI CHELTUI

COSTU CHEL ALTE ELI ALE
PIERD
L TUIEI TUIELI CHELT ELI ALE ERI
GENE ACTIVI ACTIVI
VNZ COME RALE I
UIELI TII DE TII
EXCE
RILOR RCIA ADMI OPERA INVESTI FINAN PIO
LE NISTRA IONA II CIARE NALE
TIVE LE

La contabilizarea cheltuielilor apar doua probleme principale:

1. evaluarea (masurarea) cheltuielilor, adica calcularea sumelor acestora, care vor fi
reflectate in contabilitate si rapoartele financiare;
2. constatarea cheltuielilor, adica stabilirea perioadei de gestiune in care acestea
trebuie sa fie reflectate in contabilitate si rapoartele financiare.
Conform cerintelor SNC, cheltuielile se evalueaza la valoarea de bilant a activelor pe termen
lung si curente iesite, a sumelor calculate la retribuirea muncii si ale contributiilor pentru
asigurarile sociale, uzurii mijloacelor fixe si OMVSD, amortizarii activelor nemateriale,
rezervelor create, cheltuielilor si platilor preliminare, corectiilor la datorii dubioase etc.
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe tipuri de activitati ale intreprinderii (operationala, de
investitii si financiara) si evenimente exceptionale.
Cheltuielile se inregistreaza in contabilitate in baza urmatoarelor documente primare:
- Bonul de consum al materialelor;
- Foaia de parcurs;
- Factura de expeditie;
- Factura fiscala;
- Fisa de pontaj;
- Nota contabila, etc.
Evidenta analitica a cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, pe locuri de efectuare si pe tipuri
de activitati ale intreprinderii.
Pentru evidenta sintetica a cheltuielilor sunt destinate conturile din clasa 7 Cheltuieli:
- 711 Costul vinzarilor
- 712 Cheltuieli comerciale
46
 - 713 Cheltuieli generale si administrative
- 714 Alte cheltuieli operationale
- 721 Cheltuieli ale activitatii de investitii
- 722 Cheltuieli ale activitatii financiare
- 723 Pierderi exceptionare
- 731 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit.
Conturile de evidenta a cheltuielilor sunt conturi de activ. In cursul perioadei de gestiune in
debitul lor se reflecta cu total cumulativ de la inceputul anului sumele cheltuielilor, iar in credit
trecerea cheltuielilor acumulate la finele anului de gestiune la rezultatul financiar (contul
351). La finele fiecarui trimestru rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli se inscriu in
rindurile respective ale Raportului privind rezultatele financiare.
Contabilitatea cheltuielilor activitatii operationale
Cheltuielile activitatii operationale cuprind cheltuielile legate de desfasurarea activitatii de baza
a intreprinderii:
- Costul vinzarilor (contul 711);
- Cheltuielile comerciale (contul 712);
- Cheltuielile generale si administrative (contul 713);
- Alte cheltuieli operationale (contul 714).
711Costul vnzrilor
Costul vinzarilor reprezinta o parte din consumurile aferente produselor, marfurilor vindute si
serviciilor prestate. Acesta cuprinde:
a) La intreprinderile de productie consumurile materiale directe, consumurile
directe privind retribuirea muncii, inclusiv contributiile pentru asigurarile sociale,
medicale, consumurile indirecte de productie aferente produselor vindute;
b) La intreprinderile de comert valoarea de bilant a marfurilor vindute (suma
cheltuielilor de achiziionare a mrfurilor + taxe vamale + cheltuieli de transport +
cheltuielile asigurrilor .a);
c) La intreprinderile de prestari de servicii consumurile de materiale, consumurile
privind retribuirea muncii, precum si consumurile indirecte de productie aferente
serviciilor prestate.
Evidenta analitica a contului 711 se tine pe feluri de produse si marfuri vindute, servicii
prestate si alti indicatori stabiliti de intreprindere.
La finele fiecarui trimestru rulajul debitor al contului 711 Costul vinzarilor se reflecta in
rindul 020 al Raportului privind rezultatele financiare si se scade din veniturile obtinute din
vinzari la determinarea profitului brut (pierderii globale) al intreprinderii.
711

Dt Ct
1. Reflectarea valorii de bilan a produselor Traceriea la sfirsitul anului de gestiune a
i mrfurilor vndute costurilor vinzarilor acumulare la rezultatul
Dt711 Ct216,217 financiar
2. Reflectarea valorii de bilant a Dt 351 Ct 711
animalelor vindute, care s-au aflat la crestere
si ingrasat la intreprinderile agricole:
Dt 711 Ct 212
3. Reflectarea costului al serviciilor prestate:
a) folosind conturile clasei a 8-a
Dt711 Ct811,812
b)fr conturile clasei a 8-a
Dt711 Ct211,531,533.1,533.3,539

712Cheltuieli comerciale
47
Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, marfurilor si prestarilor
de servicii, si anume: cheltuielile privind operatiile de marcheting; ambalajele si ambalarea
produselor si marfurilor; de transport privind desfacerea; de reclama; cheltuielile privind
reparatiile si deservirea cu termen de garantie a produselor si marfurilor vindute; cheltuielile
aferente crearii rezervelor pentru datorii dubioase; cheltuielile privind returnarea si reducerea
preturilor la marfurile vindute; cheltuielile privind retribuirea muncii salariatilor de la
intreprinderile de comert care cuprind salariile de baza si suplimentare, diverse adaosuri,
sporuri, prime platite vinzatorilor, casierilor, hamalilor si altui personal care participa nemijlocit
la vinzarea marfurilor; comisioanele platite organizatiilor de desfacere, de intermediere, de
comert exterior, cheltuielile pentru procurarea licentelor pentru exportul produselor si
marfurilor; cheltuielile privind intocmirea declaratiilor vamale pentru vinzarea produselor peste
hotarele republicii etc.
Evidenta analitica a cheltuielilor comerciale se tine pe articole stabilite de intreprindere.
La finele fiecarei perioade de gestiune rulajul contului 712 Cheltuieli comerciale se reflecta
cu total cumulativ de la inceputul anului in rindul 050 din Raportul privind rezultatele
financiare.
712
Dt Ct
1. Calcularea remuneraiei lucrtorilor 1. Trecerea la finele anului (31.12.) de
care particip la comercializarea gestiune a cheltuielilor comerciale
produselor, mrfurilor, ambalarea i acumulate la rezultatul financiar.
ncrcarea lor, precum i contribuiile Dt351 Ct712.
la asigurrile sociale i medicale.
Dt712 Ct531,533.1,533.3
2. Reflectarea valorii ambalajului utilizat
materialelor de ambalat pentru
ambalarea produselor i mrfurilor la
depozite.
Dt712 Ct211
3. Reflectarea cheltuielilor privind
desfacerea produselor finite i
mrfurilor
a) cu mijloace de transport propriu:
Dt 712 Ct 812
b) cu mijloace de transport ale terelor:
Dt 712 Ct 521, 522
4. Reflectarea cheltuielilor privind
reclama .a. servicii.
Dt712 Ct 241,242,243,521,539
5. Reflectarea cheltuielilor aferente
reparatiilor cu garantie si deservirii
marfurilor vindute, cind nu se creeaza
rezerve:
Dt 712 Ct 211,521,531,533
6. Crearea rezevelor:
a) pentru datorii dubioase.
Dt712 Ct222
b)pentru reparatii cu garantie si deservirea
marfurilor vindute
Dt712 Ct 538
c)pentru plata concediilor
Dt712 Ct538
d) pentru returnarea si reducerea preturilor
la marfurile vindute:
Dt712 Ct 538
48
 7. Reflectarea valorii de bilant a
mostrelor de produse finite si marfuri
predate cu titlu gratuit conform
contractelor:
Dt 712 Ct 216,217
8. Reflectarea cheltuielilor efectuate de
titulari de avans:
a) la acordarea avansurilor
Dt 712 Ct 227
b) fara acordarea anticipata a avansurilor:
Dt 712 Ct 532
9. Calcularea amortizrii activelor
nemateriale i a uzurii mijloacelor fixe.
Dt712 Ct113,124.
10. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilant
a obiectelor de mica valoare si scurta
durata cu valoarea unitara de pina la
1/20 din limita stabilita
Dt 712 Ct 213
11. Calcularea uzurii obiectelor de mica
valoare si scurta durata utilizate la
ambalarea, incarcarea si descarcarea
produselor, marfurilor:
Dt 712 Ct 214

713Cheltuieli generale i administrative

Cheltuielile generale si administrative cuprind cheltuielile privind deservirea si gestiunea
intreprinderii in ansamblu: cheltuielile privind uzura, reparatia si intretinerea mijloacelor fixe,
cheltuielile privind amortizarea activelor nemateriale cu destinatie generala gospodareasca;
cheltuielile de intretinere a personalului administrativ si de conducere; impozitele, taxele si
platile virate in buget potrivit legislatiei in vigoare (cu exceptia impozitului pe venit), precum
si taxa pe valoare adaugata nerecuperata, accizele; cheltuielile in scopuri de binefacere si
sponsorizare; cheltuielile pentru protectia muncii; cheltuielile de reprezentare; cheltuielile
pentru deplasarile de serviciu ale personalului de conducere; cheltuielile pentru actiunile de
ocrotire a sanatatii, organizare a timpului liber si odihnei salariatilor intreprinderii; cheltuielile
de organizare aferente desfasurarii adunarilor actionarilor, intocmirii actelor; cheltuielile pentru
lucrarile de cercetari stiintifice, inovatii si rationalizari cu caracter de productie; cheltuieli
pentru pregatirea si reciclarea cadrelor, achitarea diverselor servicii prestate intreprinderii, in
conformitate cu contractele incheiate; cheltuielile aferente angajarii fortei de munca; cheltuieli
pentru intretinerea unitatilor de productie si economice de deservire etc.
Evidenta analitica a cheltuielilor generale si administrative se tine pe articole stabilite de
intreprindere.
La sfirsitul fiecarui trimestru cheltuielile generale si administrative acumulate in debitul
contului 713 se reflecta in rindul 060 din Raportul privind rezultatele financiare si se scad din
venituri la determinarea rezultatului financiar.

713
Dt Ct
1. Calcularea remuneraiilor personalului 1. Trecerea la finele anului de gestiune a
administrativ (patron, contabil, manager, cheltuielilor generale i administrative
secretar, paza ntreprinderii, i servitori.), la rezultatul financiar.
precum si ale muncitorilor pe timpul Dt351 Ct713.
intreruperilor in productie:

49
 Dt713 Ct531
2. Contribuii pentru asigurarea social i
medical
Dt 713 Ct533.1,533.3
3. Calcularea uzurii mijloacelor fixe i a
amortizrii activelor nemateriale.
Dt713 Ct124,11
4. Reflectarea cheltuielilor pentru intretinerea
si reparatia mijloacelor fixe si a amortizarii
activelor nemateriale cu destinatie generala
de gospodarie:
Dt 713 Ct 211,521,522,531,533,812
5. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilan a
OMVSD cu valoarea unitar pn la 500 lei
Dt713 Ct213
6. Calcularea uzurii OMVSD cu valoarea
unitar mai mare dect 500 lei
Dt713 Ct214
7. Acceptarea spre plata a facturilor pazei
extradepartamentamentale
Dt 713 Ct 521
8. Reflectarea cheltuielilor efectuate de
titularii de avans:
a)la acordarea avansului
Dt713 Ct227
b)fr acordarea avansului
Dt713 Ct532
9. Achitarea cheltuielilor de reprezentare:
Dt 713 Ct 241,242,243,244
10. Calcularea platilor de asigurare pentru
asigurarea bunurilor cu destinatie
administrativa si general gospodareasca
Dt 713 Ct 533
11. Achitarea serviciilor bancare, juridice,
potale, telefonice de audit i altele.
Dt713 Ct539,241,242,243,521
12. Reflectarea cheltuielilor privind inovatiile
si propunerile de rationalizare:
a) materialelor utilizate
Dt 713 Ct 211
b) onorariilor calculate autorilor si
contributiile pentru asigurarile sociale:
Dt 713 Ct 531, 533
13. Calcularea impozitelor i taxelor cu
excepia impozitului pe venit(731)
Dt713 Ct534
14. Prelevari in fondurile speciale
extrabugetare:
Dt 713 Ct 536
15. Trecerea cheltuielilor anticipate curente
aferente perioadei de gestiune (abonarea la
Monitorul oficial, Contabilitate i audit, .a.
reviste i ziare.)
Dt713 Ct251

714 Alte cheltuieli operationale

50
Alte cheltuieli operationale cuprind cheltuielile privind vinzarea altor active curente;
cheltuielile privind arenda operationala; cheltuielile sub forma de amenzi, penalitati,
despagubiri; cheltuielile din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente; cheltuielile
aferente dobinzilor pentru credite si imprumuturi; consumurile indirecte de productie
nerepartizate; lipsurile si pierderile din deteriorarea valorilor; cheltuielile aferente produselor
rebutate, aferente anularii comenzilor de productie, incetarii activitatii unitatii de productie care
nu a fabricat produse si cheltuielile anticipate care s-au dovedit a fi inutile.
Evidenta analitica a altor cheltuieli operationale se tine pe feluri de cheltuieli si alti indicatori
stabiliti de intreprindere.
La finele fiecarei perioade de gestiune rulajul din debitul contului 714 Alte cheltuieli
operationale se reflecta in rindul 070 al Raportului privind rezultatele financiare si se ia
in calcul la determinarea rezultatului financiar.
714
Dt Ct
1.Reflectarea valorii de bilant a materialelor 1. Trecerea la finele anului de gestiune a
vindute, animalelor la crestere si ingrasat, cheltuielilor generale i administrative la
OMVSD, titlurilor de valoare pe termen scurt, rezultatul financiar.
documentelor banesti: Dt351 Ct714.
Dt 714 Ct 211, 212, 213, 231, 246
2. Reflectare cheltuielilor privind vinzarea
materialelor, animalelor la crestere si ingrasat
si a altor active curente:
Dt 714 Ct 227, 532, 521, 522, 531, 533, 812
3. Trecerea cheltuielilor anticipate curente
aferente perioadei de gestiune:
Dt 714 Ct 251
4.Calcularea platii pentru activele nemateriale,
terenurile, mijloacele fixe cu destinatie
generala gospodareasca luate in arenda
curenta:
Dt 714 Ct 539
5.Calcularea dobinzilor aferente creditelor si
imprumuturilor primite, cu exceptia
cazurilor de capitalizare a acestora:
Dt 714 Ct 411, 412, 413, 511, 512, 513
6. Achitarea dobinzilor aferente creditelor si
imprumutorilor primite:
Dt 714 Ct 242, 243
7.Calcularea (achitarea) amenzilor,
penalitatilor si despagubirilor
Dt 714 Ct 242, 243, 539
8. Trecerea la cheltuieli a consumurilor
indirecte de productie nerepartizate:
Dt 714 Ct 813
9. Scaderea sumelor diferentelor dintre costul
stocurilor de marfuri si materiale si valoarea
realizabila neta:
Dt 714 Ct 211, 212, 213, 215, 216, 217
10. Reflectarea lipsurilor si pierderilor
valorilor materiale, mijloacelor banesti si
documentelor banesti:
Dt 714 Ct 211, 212, 213, 215, 216, 217,
241, 246
11. Reflectarea costului rebutului definitiv:
Dt 714 Ct 811, 812
51
12. Reflectarea cheltuielilor privind remedierea
rebutului:
Dt 714 Ct 211, 531, 533, 812
13. Trecerea la cheltuieli a avansurilor pe
termen scurt acordate anterior si nereclamate:
Dt 714 Ct 224
14. Trecerea la cheltuieli a creantelor
compromise:
Dt 714 Ct 134, 228, 229
15. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilant a
investitiilor pe termen scurt care nu pot fi
achitate (restituite):
Dt 714 Ct 231, 232
16. Reflectarea diminuarii valorii de intrare sau
reevaluare a investitiilor pe termen scurt:
Dt 714 Ct 233

Contabilitatea cheltuielilor activitatii neoperationale

Cheltuielile activitatii neoperationale cuprind cheltuielile suportate de intreprindere la
desfasurarea altor tipuri de activitati, care cuprind:
a) Cheltuielile activitatii de investitii;
b) Cheltuielile activitatii financiare;
c) Perderile execeptionale.

721Cheltuieli ale activitii de investiii

Aceste cheltuieli rezulta din iesirea activelor pe termen lung si cuprind cheltuielile si pierderile
aferente iesirii activelor nemateriale, activelor materiale in curs de executie, terenurilor,
mijloacelor fixe, resurselor naturale, activelor financiare pe termen lung; sumele reducerii
valorii activelor pe termen lung iesite; pierderile din participatiile in alte intreprinderi si
operatiile cu partile legate.
Evidenta analitica se tine pe feluri de cheltuieli si articole stabilite de intreprindere.
La finele fiecarei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 721 Cheltuieli ale activitii
de investiii se scade din venituri la determinarea indicatorului din rindul 090 Rezultatul din
activitatea de investitii: profit (pierdere) al Raportului privind rezultatele financiare
721

Dt Ct
1.Reflectarea valorii de bilant a activelor pe 1. Trecerea la finele anului de gestiune a
termen lung ieite. cheltuielilor activitii de investiii
Dt721 Ct111,112,121,122,123,125,131,132 acumulate la rezultatul financiar.
2.Reflectarea reducerilor preurilor activelor pe Dt351 Ct721
termen lung la ieirea acestora.
Dt721 Ct341
3. Reflectarea cheltuielilor aferente iesirii
activelor pe termen lung
Dt 721 Ct 211,531,533,812,521,522
4.Scderea din gestiune a avansurilor pe
termen lung acordate anterior i nereclamate
Dt721 Ct136
5.Reflectarea lipsurilor i pierderilor activelor
pe termen lung constatate la inventariere.
Dt721 Ct111,112,121,123.
6. Trecerea la scaderi a sumelor marite cu
ocazia reevaluarii investitiilor pe termen lung

52
 la esirea acestora
Dt 721 Ct 133

722 Cheltuieli ale activitii financiare

Cheltuielile activitatii financiare rezulta din modificarea marimii si structurii capitalului
propriu, imprumuturilor si creditelor intreprinderii. Acestea cuprind cheltuielile privind
operatiunile aferente platii redeventelor, arendei finantate a activelor materiale pe termen lung,
diferentele nefavorabile de curs valutar etc.
Evidenta analitica se tine pe feluri de cheltuieli.
La finele fiecarei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 722 Cheltuieli ale activitii
financiare se ia in calcul la determinarea indicatorului din rindul 100 Rezultatul din
activitatea financiara: profit (pierdere) al Raportului privind rezultatele financiare.

722
Dt Ct
1. Reflectarea pierderilor privind diferenele 1. Trecerea la finele anului de gestiune a
de curs valutar aferente conturilor valutare cheltuielilor financiare acumulate la
i operaiilor n valut strin. rezultatul financiar.
Dt722 Ct221,223,224,227,241,243,244, Dt351 Ct722
521,522,534
2. Trecerea la cheltuieli a avansurilor pe
teremen lung acordate anterior i
nereclamate.
Dt722 Ct136
3. Calcularea platii pentru activele pe termen
lung luate in arenda financiara
Dt 722 Ct 421

723Pierderi excepionale
Perderile exceptionare rezulta din evenimentele sau operatiunile rare si netipice care nu sunt
legate de activitatea economico financiara (ordinara) a intreprinderii. Acestea cuprind daunele
provocate de calamitatile naturale, pierderile din perturbarile politice, modificarea legislatiei
tarii.
Contabilitatea analitica a pierderilor exeptionale se tine pe feluri de pierderi.
La finele perioadei de gestiune pierderile exceptionale acumulate in debitul contului 723 se
reflecta in Raportul privind rezultatele financiare si se iau in calcul la determinarea
indicatorului din rindul 120 Rezultatul exceptional: profit (pierdere)
723
Ct
Dt
1. Trecerea la cheltuieli a valorii activelor pe 1. Trecerea la finele anului de gestiune a
termen lung i curente ieite ca rezultat al pierderilor excepionale acumulate la
evenimentelor excepionale. rezultatul financiar.
Dt723 Ct111, 112, 121, 122, 123, 125, 211, Dt351 Ct723
212, 213, 215, 216, 217, 241, 242, 243,
244, 245, 246, 252
2. Reflectarea cheltuielilor privind lichidarea
consecinelor evenimentelor excepionale.
a) materialelor utilizate
Dt723 Ct 211
b) remuneratiilor calculate ale muncitorilor
si contributii pentru asigurarile sociale
Dt 723 Ct531,533.1,533.3

53
 c) servicii prestate
Dt 723 Ct 521,539,812
d) Cotei parti a consumurilor indirecte de
productie
Dt 723 Ct 813
e) numerarului din casierie
Dt 723 Ct 241.

731Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit

Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totala a cheltuielilor privind impozitul pe
venit luata in considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune
Componenta, modul de calculare si contabilizare a acestor cheltuieli sunt reglementate de
prevederile S.N.C. 12 Contabilitatea impozitului pe venit.
n Dt contului se reflect calcularea datoriilor curente i amnate privind impozitul pe venit, iar
n Ct contului calcularea activelor amnate privind impozitul pe venit i trecerea la finele
anului de gestiune a cheltuielilor privind impozitul pe venit la rezultatul financiar total(Sold
final i iniial =0).
Evidenta analitica se tine pe feluri de cheltuieli (economii)
In cursul anului de gestiune in debitul contului 731 Cheltuieli(economii) privind impozitul pe
venit se reflecta sumele impozitului pe venit achitate in rate la buget.
Conform legislatiei in vigoare, intreprinderile, ale caror obligatii fiscale pe anul precedent
depasesc suma de 400 lei, sunt obligate sa achite la buget trimestrial, in rate, impozitul pe venit
din activitatea de antreprenoriat (cu exceptia intreprinderilor agricole care achita impozitul pe
venit in rate de doua ori pe an) calculat in marime de din:
- Suma efectiva a impozitului pe venit pe anul precedent sau
- Suma prognozata a impozitului pe venit pe anul curent de gestiune.
Metoda de achitare a impozitului pe venit in rate se alege de catre fiecare intreprindere de sine
statator, la inceputul anului de gestiune.
La calcularea si achitarea impozitului pe venit in rate se intocmesc concomitent urmatoarele
formule contabile:
1. Dt 225 Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul
Ct 242 CCVN
2. Dt 731Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit
Ct 535.2 Impozitul pe venit platit in avans
Cheltuielile efective aferente impozitului oe venit se determina la sfirsitul anului, tinindu-se
cont de diferentele permanente si temporare aparute intre venitul contabil si cel impozabil.

731
Dt Ct
1. Calcularea datoriilor curente privind 1. Reflectarea activelor amnate privind
impozitul pe venit n perioada de gestiune. impozitul pe venit
Dt731 Ct534 Dt135 Ct731
2. Calculul datoriilor amnate privind 2. Trecerea la finele anului de gestiune a
impozitul pe venit cheltuielilor privind impozitul pe venit la
Dt731 Ct425 rezultatul financiar .
3. Trecerea economiilor privind impozitul pe Dt351 Ct731
venit la rezultatul financiar 3. Scaderea datoriilor aminate privind
Dt731 Ct351 impozitul pe venit
3. Scderea activelor amnate privind Dt 425 Ct 731
impozitul pe venit. 4. Aparitia creantelor pe termen scurt privind
Dt731 Ct135 impozitul pe venit rezultate din inversarea
diferentelor temporare
Dt 225 Ct 731

54
Dupa inchiderea conturilor de evidenta a cheltuielilor si veniturilor in contul 351 Rezultatul
financiar total se determina profitul (pierderea) net al intreprinderii obtinut in cursul anului de
gestiune.
Contul 351Rezultatul financiar total
este destinat generalizrii informaiei privind veniturile i cheltuielile pentru determinarea
rezultatelor financiare obinute din activitatea operaional, de investiii i financiar a
ntreprinderii i din evenimente excepionale.
Este un cont de comparare, n Ct acestui cont se reflect, pe feluri de activiti, venituri
generalizate rezultate n perioada curent precum i sumele anulate ale pierderilor nete, iar n
Dt cheltuielile pe acela fel de activiti, cheltuielile curente aferente impozitului pe venit i
sumele profitului net rmas la dispoziia ntreprinderii dup impozitare.
Evidena analitic se ine pe tipuri de venituri i cheltuieli.
351
Dt Ct
1. Trecerea n cont a cheltuielilor acumulate 1. Scderea veniturilor acumulate la sfritul
la sfritul anului de gestiune pe feluri de anului de gestiune pe feluri de activiti ale
activiti ale ntreprinderii. ntreprinderii
Dt351 Ct711,712,713,714,721,722,723. Dt611,621,622,623 Ct351
2. Scderea cheltuielilor privind impozitul pe 2. Trecerea la rezultatul financiar a economiei
venit aferente impozitului pe venit
Dt351 Ct731 Dt731 Ct351
3. Reflectarea profitului net, al perioadei de 3. Reflectarea pierderii nete a perioadei de
gestiune. gestiune
Dt351 Ct333 Dt333 Ct351

Contul 333Profit net (pierdere al perioadei de gestiune

este un cont de pasiv. In Ct se reflect profitul net i acoperirea pierderilor realizate n
perioada de gestiune, iar n Dt suma pierderilor nete i utilizarea profitului realizat n perioada
de gestiune. Soldul acestui cont poate fi creditor- n cazul existenei profitului nerepartizat i
se nscrie cu semnul +, sau debitor- n cazul existenei pierderii neacoperite i se nscrie cu
semnul .
Evidena analitic a profitului net (pierdere) a perioadei de gestiune se ine pe feluri de profituri
(pierderi)
333
Dt Ct
1. Raportarea la nceputul perioadei de 1. Raportarea la nceputul perioadei de
gestiune a profitului nerepartizat al anului gestiune a soldului pierderii neacoperite al
precedent. anului precedent.
Dt333 Ct332 Dt 332 Ct 333
2. Refelectarea pierderii nete a perioadei de 2. Reflectarea profitului net al perioadei de
gestiune. gestiune
Dt333 Ct351 Dt 351 Ct 333
3. Utilizarea profitului anului de gestiune 3.Acoperirea pierderilor perioadei de gestiune
pentru acoperirea pierderilor anilui de Dt 322,323,332 Ct 333
gestiune.
a) pentru crearea rezervelor
Dt333 Ct 321,322,323
b) pentru plata dividendelor
Dt 333 Ct 537
c) pentru acoperirea pierderilor anilor
precedent
Dt 333 Ct332

55
 332Profit nerepartizat (pierdere neacoperit) al anilor precedeni
este destinat generalizarii informatiei privind existenta si miscarea profitului nerepartizat
(pierderii neacoperite) a anilor precedenti.
Contul este de pasiv, n Ct se reflect profitul nerepartizat al anilor precedeni, acoperirea
pierderilor anilor precedeni, iar n Dt pierederile neacoperite al anilor precedeni i utilizarea
profitului anilor precedeni. Soldul acestui cont poate fi creditor-n cazul existenei profitului
nerepartizat al anilor precedeni i se reflect n bilan cu semnul +, sau debitor-n cazul
existenei pierderilor neacoperite i se reflect n bilan cu semnul -.
Evidena analitic se ine pe feluri de profituri (pierderi).

332
Ct
Dt
1. Reflectarea sumei pierderilor 1. Reflectarea soldului profitului nerepartizat al
neacoperite a anului precedent anului precedent.
Dt332 Ct333 Dt333 Ct332
2. Utilizarea profitului nerepartizat al 2. Acoperirea pierderilor realizate n anii
anului precedent pentru : precedeni pe seama profitului a anilor
a) crearea rezevelor precedeni
Dt332 Ct321,322,323 Dt322, 323 Ct332
b)plata dividentelor 3. Reflectare rezultatului (profitului) anilor
Dt332 Ct537 precedenti constatat in anul de gestiune
b) trecerea n cont a diferenelor de curs Dt 331 Ct 332
Dt332 Ct312

Contabilitatea consumurilor aferente fabricarii produselor si prestarii

serviciilor
Consumurile reprezinta resursele consumate pentru fabricarea produselor si prestarea
serviciilor in scopul obtinerii unui venit (conform S.N.C.3). Ele sint legate nemijlocit de
procesul de productie sau prestare a serviciilor, sunt parte componenta a productiei in curs de
executie si produselor finite. La finele anului de gestiune se reflecta in Bilantul contabil ca
active.
Procesul de producie (tehnologic) este procesul care cuprinde toate operaiile de prelucrare
a materiilor prime, materialelor, de utilizare a articolelor accesorii (piese de completare) la
fabricarea i asamblarea produciei.
Consumurile se trec la cheltuieli pe masura vinzarii produselor, prestarii serviciilor, adica la
decontarea valorii de bilant (costului efectiv) a acestora in conturile din clasa 7 Cheltuieli.
In contabilitate consumurile de productie se clasifica dupa doua criterii de baza:
1. Dupa modul de includere in costul produselor (serviciilor) ele se impart in:
a) Consumuri directe - consumuri identificate nemijlocit pe un anumit produs
sau alt obiect de consumuri care se includ in costul lui in baza documentelor
primare (valoarea materialelor, combustibilului, energiei in scopuri
tehnologice etc, consumate nemijlocit in procesul de fabricare a produselor
/serviciilor);
b) Consumuri directe privind retribuirea muncii ( salariile muncitorilor incadrati
in procesul de fabricare a produselor / prestare a serviciilor) cu contributiile de
asigurari sociale si medicale.
c) Consumuri indirecte - consumuri care nu pot fi identificate direct pe un
produs sau obiect concret de cheltuieli, sunt legate de deservirea si gestiunea
subdiviziunilor de productie. Ele nu pot fi incluse direct in costul
56
 produselor/serviciilor si se repartizeaza proportional cu baza stabilita in
politica de contabilitate a intreprinderii (paragraful 5 din S.N.C. 3). Aceste
consumuri includ: uzura mijloacelor fixe cu destinatie generala de productie;
amortizarea activelor nemateriale cu destinatie generala de productie; plata
pentru arenda operationala a bunurilor cu destinatie generala de productie;
salariile si contributiile de asigurari sociale si medicale ale personalului
administrativ si de deservire a sectiilor si altor subdiviziuni de productie ale
intreprinderii; alte consumuri generale de productie.
Consumurile indirecte de producie se mai subdivizeaz n:
consumuri variabile, a cror mrime depinde de modificarea volumului
produciei (retribuirea muncii prestat de muncitorii auxiliari, costul
materialelor consumate etc.);
consumuri constante, a cror mrime nu depinde relativ de volumul
produciei (uzura calculat n baza metodei liniare, cheltuielile privind
ntreinerea i exploatarea cldirilor i utilajului).
2. Dupa tipurile de activitate ale intreprinderii se disting:
a) Consumurile activitatii de baza, care includ consumurile legate de fabricarea
produselor, prestarea serviciilor ce au constituit scopul crearii intreprinderii;
b) Consumurile activitatii auxiliare, care includ consumurile activitatilor ce sint
auxiliare (de deservire) in raport cu activitatea de baza a intreprinderii.
In conformitate cu Planul de conturi, evidenta consumurilor de productie poate fi efectuata cu
aplicarea conturilor contabilitatii de gestiune ( grupa 81 Conturi ale consumurilor de
productie) sau nemijlocit in contul 215 Productia in curs de executie (fara utilizarea
conturilor contabilitatii de gestiune)
Consumurile se nregistreaz n contabilitate n baza urmtoarelor documente primare:
- bonul de consum al materialelor;
- fia-limit de consum;
- foaia de parcurs;
- factura de expediie;
- factura fiscal;
- bonul de lucru;
- raportul de producie;
- nota contabil etc.
Evidena analitic a consumurilor se ine pe tipuri de produse, servicii, locuri de efectuare,
articole de calculaie.
Pentru evidena sintetic sunt destinate conturile din grupa 81 Conturi ale consumurilor de
producie":
811 Producia de baz",
812 Activiti auxiliare",
813 Consumuri indirecte de producie".

811Producia de baz
Contul 811 Producia de baz" este destinat generalizrii informaiei privind
consumurile produciei de baz, adic a fabricrii produselor (prestrii serviciilor) care a constituit
scopul crerii ntreprinderii date.
Este un cont de calculaie, n debit se reflect soldul produciei n curs de execuie la nceputul
perioadei de gestiune care se trece din contul 215Producia n curs de execuie, consumurile
pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor n perioada de gestiune, iar n credit costul
efectiv al produselor fabricate i serviciilor prestate, rebutului definitiv deeurilor recuperabile
precum i soldul produciei n curs de execuie care se trece la finele perioadei de gestiune n
debitul contului 215.
Evidena analitic a consumurilor pentru producia de baz se ine pe locuri de consumuri, pe
feluri de produse, pe articole i pe ali indicatori stabilii de ntreprindere.

57
La efectuarea si decontarea consumurilor activitatii de baza a intreprinderii se intocmesc
formulele contabile prezentate in tabel.
811
Dt Ct
1. Trecerea soldului produciei n curs de 1. Reflectarea costului efectiv al :
execuie la nceputul perioadei de gestiune a) produselor fabricate
din contul 215 Dt216 Ct811
Dt 811 Ct 215 b)serviciilor prestate
2. Reflectarea n consumurile de fabricare a Dt711 Ct811
produselor i prestarea serviciilor: c)rebutului definitiv
a)materialelor utilizate Dt714 Ct811
Dt811 Ct211 2. nregistrarea
b) a valorii animalelor care s-au aflat la a)deeurilor recuperabile la preuri de
crestere si ingrasat predate pentru valorificare
sacrificare Dt211 Ct811
Dt 811 Ct 212 b)materialelor fabricate n seciile
c) Combustibilului si energiei n scopuri ntreprinderii
tehnologice, a serviciilor prestate Dt211 Ct811
Dt811 Ct 521, 539 c)inregistrarea prasilei obtinute de la
c)retribuiilor calculate i a contribuiilor animalele de productie
pentru asigurri sociale i medicale Dt 212 Ct 811
Dt811 Ct 522,533.1, 533.3,531 3. Trecerea soldului produciei n curs de
d)a cotei pri a consumurilor indirecte de execuie la finele perioadei de gestiune la
producie contul 215
Dt811 Ct 531, 533,538,813 Dt215 Ct811
e)a sumei rezervei create pentru plata
concediilor
Dt811 Ct 812
3. Reflectarea valorii de bilan a produciei
rebutate, returnate pentru remediere
precum i a semifabricatelor calculate.
Dt811 Ct216

Contul 812Activiti auxiliare

Contul 812 Activiti auxiliare" se folosete pentru generalizarea informaiei privind
consumurile subdiviziunilor care sunt auxiliare (secundare) pentru producia sau activitatea de
baz a ntreprinderii.
Este un cont de calculaie, n debitul acestui cont se nregistreaz soldul produciei in curs de
execuie la nceputul periadei de gestiune, consumurile de producie, prestarea serviciilor n
perioada de gestiune (trecute din contul 215), n credit costul efectiv al produselor fabricate,
serviciilor prestate, al rebutului definitiv, al deeurilor recuperabile, precum i soldul produciei
n curs de execuie trecut la finele perioadei de gestiune n debitul contului contabil financiar
215 Producia n curs de execuie
Evidena analitic a consumurilor se ine pe activiti auxiliare pe felurile de produse, servicii,
articole i ali indicatori stabilii de ntreprindere.
812
Dt Ct
1. Trecerea soldului produciei n curs de 1. Trecerea costului efectiv al serviciilor
execuie la nceputul perioadei de gestiune prestate de activiti auxiliare :
din contul contabil financiar 215 . a) la procurarea activelor
Dt812 Ct215. Dt112,121,122,123,211,213,217Ct812.
2. Reflectarea n consumurile la fabricarea b) pentru subdiviziunile ntreprinderii .
produselor, prestrilor de servicii: Dt712,713,714,721,723,811,813 Ct812
a) a materialelor utilizate c) pentru persoanele juridice i fizice tere.
58
 Dt812 Ct211 Dt711 Ct812
b) a combustibilului si energiei in scopuri 2. Reflectarea deeurilor recuperabile la
tehnologice, a serviciilor prestate de terti preuri de valorificare.
Dt 812 Ct 521 Dt211 Ct812.
c) a retributiilor si contributiilor pentru 3. Reflectarea costului a produselor
asigurarile sociale si medicale fabricate, materialelor, instrumentelor.
Dt 812 Ct 522,531,533.1,533.3 Dt211,213,216 Ct812
d) craarii rezervei pentru plata concediilor
Dt 812 Ct 531 4. Reflectarea costului rebutat definitiv.
e) a cotei consumurilor indirecte de Dt714 Ct812.
productie 5. Trecerea soldului produciei n curs de
Dt 812 Ct 533,538,813. excuie al perioadei de gestiune n
3. Reflectarea valorii de bilan a produselor contul 215.
rebutate, returnate pentru remediere. Dt215 Ct 812
Dt812 Ct216
4. Reflectarea cotei cheltuielilor anticipate pe
termen lung la consumurile perioadei de
gestiune.
Dt812 Ct141.

Contul 813 Consumuri indirecte de producie"

Contul 813 Consumuri indirecte de producie" este destinat contabilizrii consumurilor
aferente deservirii i gestiunii subdiviziunilor de producie ale ntreprinderii. Acesta este un cont de
colectare-repartizare. In cursul perioadei de gestiune, n debitul acestui cont se acumuleaz
consumurile aferente articolelor stabilite de fiecare ntreprindere, pornind de la cerinele S.N.C. 3
Componena consumurilor i cheltuielilor ntreprinderii".
813

Dt Ct
1. Calcularea retribuiilor i contribuiilor 1. Reflectarea consumurilor indirecte de
pentru asigurrile sociale i medicale ale producie.
personalului administrativ de conducere i Dt811,812,714,713 Ct813
altor categorii de personal din 2. Reflectarea cotei consumurilor indirecte de
subdiviziunile de producie. producie la:
Dt813 Ct531,533.1,533.3 a) crearea activelor nemateriale .
2. Calcularea amortizrii activelor Dt112 Ct813
nemateriale i a uzurii mijloacelor fixe cu b) creare activelor materiale pe termen
destinaie de producie. lung
Dt813 Ct113,124 Dt121 Ct813
3. Calcularea epuizrii resurselor materiale c) cheltuieli anticipate pe termen lung
Dt813 Ct126 Dt141 Ct813
4. Reflectarea consumurilor privind reparaia
i ntreinerea mijloacelor fixe
a) de materiale utilizate
Dt813 Ct211,
b) de energie electrica, aburi, apa, ect,
consumate
Dt 813 Ct 521, 522, 812
c) de remuneratii ale muncitorilor auxiliari
si contributii pentru asigurarile sociale
Dt 813 Ct 531,533.1,533.3,
5. Reflectarea valorii de bilan a O.M.V.S.D.
date n folosin cu valoarea unitar pn la
500 lei din plafonul stabilit.
59
 Dt813 Ct213
6. Calcularea uzurii O.M.V.S.D.(cu valoarea
unitar mai mic de 500 lei)
Dt813 Ct214
7. Calcularea plii pentru arenda curent a
activelor nemateriale, mijloacelor fixe,
terenurilor cu destinaie de producie,
acceptate spre plata a facturilor pentru paza
subdiviziunilor de producie.
Dt813 Ct539
8. Reflectarea cheltuielilor efectuate de
titularii de avans.
Dt813 Ct227,532
9. Calcularea primelor de asigurare
Dt 813 Ct 533
10. Refelctarea lipsurilor i pierderilor din
dteriorarea stocurilor de mrfuri i
materiale n limita normelor de
perisabilitate material.
Dt813 Ct211,212,213,215
11. Crearea rezervelor pentru plata concediilor
si reparatia mijloacelor fixe
Dt 813 Ct 538
12. Reflectarea cotei cheltuielilor pe termen
lung si curente la consumurile perioadei de
gestuine
Dt 813 Ct 141, 251

60
 Calculaia costului produselor fabricate n perioada de gestiune
(pentru ntreprinderile de producie)
--------------------------------------------------------------------------
Indicatorul | Nr. rndului | Suma
--------------------------------------------------------------------------
Cheltuieli directe de materiale:
Stocuri de materii prime i materiale la nceputul
perioadei de gestiune 1 x
Achiziionarea materiilor prime i materialelor 2 x
--------------------------------------------------------------------------
Total: materii prime i materiale destinate
procesului de producie 3:(1+2) x
--------------------------------------------------------------------------
Stocuri de materii prime i materiale la finele
perioadei de gestiune 4 x
--------------------------------------------------------------------------
Materii prime i materiale utilizate n procesul de
producie 5:(3+4) x
--------------------------------------------------------------------------
Cheltuieli directe privind retribuirea muncii 6 x
--------------------------------------------------------------------------
Cheltuieli indirecte de producie:
materiale 7 x
retribuii 8 x
uzura mijloacelor fixe 9 x
amortizarea activelor 10 x
nemateriale 11 x
chiria 12 x
deplasri 13 x
cheltuieli de ntreinere i reparare a mijloacelor
fixe asigurri obligatorii 14 x
--------------------------------------------------------------------------
Total cheltuieli indirecte de producie 15:(7... + ...14) x
--------------------------------------------------------------------------
Cheltuieli de producie 16:(5+6+15) x
--------------------------------------------------------------------------
Se adaug: producia n curs de execuie la nceputul
perioadei de gestiune 17 x
--------------------------------------------------------------------------
Se scade: producia n curs de execuie la finele
perioadei de gestiune 18 x
--------------------------------------------------------------------------
Costul produselor fabricate 19:(16+17-18) x
--------------------------------------------------------------------------

61
 Decontrile cu personalul ntreprinderii privind retribuirea muncii
Salariul constituie orice recompens sau venit calculat n conformitate cu contractul
individual de munc, de patron sau de organul mputernicit de acesta angajatului pentru munca
prestat i depinde de sistemul de salarizare care include formele de salarizare, sistemul de tarife,
de sporuri i alte elemente.
Munca este retribuit pe unitate de timp, n acord sau conform altor sisteme de retribuire.
Salarizarea angajailor din sfera bugetar se efectueaz n baza Reelei tarifare unice de salarizare.
Statul garanteaz i reglementeaz mrimea minim a salariului, a unor adaosuri i sporuri cu
caracter compensatoriu care se stabilesc, n raport cu rezultatele obinute, condiiile de munc
concrete, vechimea n munc i poart un caracter de stimulare sau compensare.
Salariile se divizeaz n dou pri componente:
salariul de baz care reprezint remunerarea personalului ntreprinderii pe timpul i
volumul efectiv lucrat, inclusiv diferite prime, pli suplimentare i adaosuri la salarii,
diverse recompense garantate de ctre stat;
salariul suplimentar care include sumele pltite personalului ntreprinderii pe perioada
nelucrat, dar asigurate de stat, cum sunt: plata pentru perioada concediilor de odihn,
pentru staionarea ntreprinderii din motive de for major, alte salarii pentru timpul
nelucrat.
Numrul i calificarea angajailor sunt determinate individual de ntreprindere, n funcie de
caracterul i volumul activitii economice.
n cazul angajrii personalului la lucru se depune o cerere de angajare, n baza creia se
emite un ordin de angajare la serviciu care se prezint angajatului spre a lua cunotin contra
semntur. Cu angajatul se ncheie un contract de munc i, dup caz, un contract de rspundere
material pentru valorile primite n gestiune.
Dup ncheierea contractului individual de munc, angajatul completeaz ntr-un singur
exemplar fia personal de eviden a cadrelor, iar n carnetul de munc se fac nscrieri privind
angajarea. Carnetul de munc se ntocmete pentru toi salariaii angajai la ntreprindere peste 5
zile i se nregistreaz n registrul de eviden a formularelor de carnete de munc i registrul de
eviden a circulaiei carnetelor de munc care sunt numerotate, nuruite i semnate.
Transferarea la alt loc de lucru, din secie n secie, atribuirea altei categorii sau calificri
se face printr-un ordin de transfer, n baza cererii de transfer a angajatului sau a deciziei
administraiei.
Contractul individual de munc poate fi reziliat din iniiativa salariatului n baza cererii
acestuia, administraiei sau la cererea organelor judiciare prin emiterea ordinului cu privire la
concediere.
Ordinele i dispoziiile de micare a personalului se ntocmesc n dou exemplare: un
exemplar - pentru secia de eviden a personalului, iar al doilea exemplar se transmite n
contabilitatea ntreprinderii.
Documentele primare pentru evidena muncii i a salariilor pot fi diferite dup structur i
numr, n funcie de ramura i caracterul activitii economice a ntreprinderii:
bonul de lucru individual sau colectiv ori raportul despre ndeplinirea
sarcinii de schimb - pentru documentarea volumului de produse
fabricate, lucrrilor executate;
tabelul de eviden a folosirii timpului de munc sau fia de pontaj -
pentru evidena timpului de munc normat i suplimentar prestat.
Se ine n baz pontajului de ctre o persoan special numit pontator
sau de efii de secii i maitri.
lista angajailor ce au lucrat suplimentar i tabelul de eviden a
folosirii timpului de munc - pentru evidena lucrului n timp de
noapte i a celui suplimentar;
foaia staionrilor - pentru staionrile admise nu din vina
muncitorului, etc.
Toate documentele primare folosite pentru evidena muncii i a salariului se predau din seciile
ntreprinderii n contabilitate, unde n baza lor se ntocmesc registrele analitice i sintetice.
62
 Pentru generalizarea informaiei privind decontrile cu personalul ntreprinderii aferente
retribuiilor i sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531 Datorii fa de personal
privind retribuirea mencii . n creditul contului se reflect remuneraiile calculate, iar n debit
sumele achitate i reinute. Soldul este creditor i reprezint datoriile ntreprinderii fa de
personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune .
Evidena analitic se ine pe salariai i pe feluri de pli i reineri .
531
Dt Ct
1. Plata remuneraiilor. 1. Calcularea salariului, adaosului i
a) n numerar din casierie primelor.
Dt531 Ct241 a) muncitorilor din producia de baz
b) prin virament Dt811 Ct531
Dt531 Ct242,243 b) muncitorilor produciei auxiliare
c) sub form natural Dt812 Ct531
Dt531 Ct227 c) muncitorilor care deservesc i repar
(Acordarea avansurilor) utilajul, aparatului de conducere,
2. Reineri din remuneraile calculate personalului administrativ i de
a)impozit pe venit deservire a seciilor, muncitorilor care
Dt531 Ct534(Cod Fiscal,a.15.) execut lucrri legate de protecia
b)din prime de asigurare defalcari muncii i tehnica securitii.
obligatorii n fondul de pensii Muncitorilor pentru stationari, inclusiv
Dt531 Ct533.1 adaosul pentru executarea lucrarilor mai putin
c)pentru recuperarea prejudiciului cauzat calificate
Dt531 Ct227,612 Dt813 Ct531
d)prime de asigurare n fondul asigurrii d) muncitorilor auxiliari, ocupati cu
medicale intretinerea si repararea cladirilor,
Dt531 Ct533.3 constructiilor speciale si inventarului
e)aferente datoriilor lucrtorilor pentru sectiei:
mrfurile procurate n Ct, prin mprumut, Dt 813 Ct 531
primite, plata pentru servicii comunale e) lucrtorilor pazei antiincendiare a
pensii alimentare,servicii prestate de ntreprinderii, lucratorilir aparatului de
instituiile precolare privind datoriile conducere; personalului administrativ i
lucrtorilor pentru obligaiunile i aciunile de deservire al personalului
procurate ntreprinderii.
Dt531 Ct227.3 Lucratorilor intreprinderii pentru timpul
aflarii lor in institutii de invatamint la
cursuri (facultati, institutii) de reciclare
si perfectionare cu intretinerea ciclului
de productie
Dt713 Ct531
f) muncitorilor calificati, care nu sint
eliberati de la activitatea de baza,
pentru instruirea ucenicilor si ridicarea
calificarii muncitorilor
Dt 713 Ct 531
g) muncitorilor care execut lucrri de
remediere a rebuturilor
Dt714 Ct531
h) muncitorilor pentru lucrrile de
lichidare a consecinelor calamitilor
naturale
Dt723 Ct531
i) lucrtorilor ncadrai n procesul de
procurare i creare a actvelor
63
 nemateriale
Dt112 Ct531
j) lucrtorilor ncadrai n procesul de
procurare i punere n funciune a
mijloacelor fixe; lucrtorilor ncadrai n
procesul de executare a lucrrilor de
construcie-montaj n regie proprie.
Dt121 Ct531
k) muncitorilor pentru excutarea lucrrilor
de scoatere din funciune a mijloacelor
fixe.
Dt721 Ct531
l) privind pregtirea terenurilor pentru
folosirea lor dup destinaie.
Dt122 Ct531
m) privind efectuarea lucrarilor de
recultivare a terenurilor, pregatire si
asimilare a produselor noi, proceselor
tehnologice
Dt 141, 251 Ct 531
1. Calcularea indemnizaiilor pe seama
asigurrii sociale, foia de boal.
Dt533 Ct531
2. Calcularea indemnizatiilor de
concediu pe seama rezervelor create
pentru plata concediilor muncitorilor
Dt 538 Ct 531
3. Calcularea remuneraiilor
muncitorilor pentru crcarea i
descrcarea materialelor i altor
lucrri legate de procurare i
colectare a activelor.
Dt123,211,212,213,217 Ct531

Sumele spre plat angajailor ntreprinderii se calculeaz, n funcie de reinerile din salarii, al
cror cuantum total, conform art.133 din Codul muncii, nu poate s depeasc 20 %, iar n
cazurile special prevzute de legislaie - 50 %. Nu se admit reineri din preavizul de concediere,
plile de compensaie i alte pli conform legislaiei.
Din salariile personalului pot fi efectuate urmtoarele reineri:
reineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
reineri n bugetul asigurrilor sociale: 6 %;
reineri n bugetul asigurrilor medicale 3,5 %
diverse reineri: avansurile la salariile acordate anterior; restituirea
sumelor pltite n plus n urma unor greeli de calcul; avansul nerestituit
la timp pentru deplasarea de serviciu; n cazul concedierii salariatului
nainte de expirarea anului de munc, n contul cruia el a primit de
acum concediu, pentru zilele nelucrate ale concediului; pli la
sindicatele de ramur, locale; reineri pentru daune materiale cauzate
ntreprinderii, comise din vina lucrtorului i recunoscute de el; reineri
privind executarea titlurilor executorii (pensii alimentare etc.); reineri
pentru chirii, pentru achitarea bunurilor procurate n rate, pentru servicii
comunale prestate de obiectele sociale ale ntreprinderii (cmine);
reineri privind mprumuturile acordate anterior salariailor etc.
Toate reinerile se efectueaz pe baza urmtoarelor documente justificative:
64
 fia personal de calcul al impozitului pe venit,
actul de rebut, actul de inventariere,
lista de plat, diferite contracte,
titluri executorii,
ordine ale administraiei etc.
Persoanele fizice, rezideni ai R.M. snt obligate s achite impozitul pe venit din suma
venitului impozabil.
Persoana fizic
a) cetean al R.M., cetean strin, apatrid.
b) ntreprindere cu statut de pesoan fizic- ntreprindere individual, gospodrie
rneasc(de fermier)
Rezident
a) orice persoan fizic care corespunde unei din cerinele de mai jos:
i) are domiciliu permanent n R.M. inclusiv
- se afl la tratament sau la odihn sau la nvtur, sau n deplasare peste hotare;
- este persoana cu funcie de rspundere al R.M. aflat n exerciiu funcionrii peste
hotare.
ii) se afl n R.M. cel puin de 183 de zile pe parcursul anului fiscal.
b) orice persoan juridic sau ntreprindere individual sau gospodrie rneasc a
creia activitate este organizat sau gestionat n R.M.. ori al creia loc de baz de
desfurare a activitii este R.M.
Conform art.15 din Codul fiscal, cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt
urmtoarele:

Suma anual % Suma lunar

Pn la 25200 lei 7 Pn la 2100
Peste 25200 lei 18 Peste 2100

Venitul impozabil al salariatului cuprinde orice form de salarizare, premiile, suplimentele,

onorariile, indemnizaiile, comisioanele i alte pli, precum i nlesnirile acordate salariatului de
ctre ntreprindere.
n venitul impozabil nu se includ plile de asigurare (despgubirile), conform
contractului de asigurare, compensaiile n caz de pierdere temporar a capacitii de munc,
inclusiv a invaliditii, bursele, pensiile alimentare i indemnizaiile pentru copii, dividendele de la
rezideni, patrimoniul primit ca donaie, motenire, ctigurile din loterie i alte forme de venituri
stabilite n Codul fiscal.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculeaz i se reine la sursa de plat i n
momentul plii de la suma impozabil, cu scderea sumei scutirilor acordate salariatului.
Scutirile se acord numai la locul de munc de baz, unde se ine evidena carnetului de munc al
angajailor - rezideni ai Republicii Moldova.
Snt urmtoarele tipuri de scutiri (eliberri):
Articolul 33. Scutiri personale

(1) Fiecare contribuabil (persoana fizica rezidenta) are dreptul la o scutire personala n suma de
8100 lei pe an.

(2) Suma scutirii personale, stabilita la alin.(1), va constitui 12000 lei pe an pentru orice
persoana care:

a) s-a mbolnavit si a suferit de boala actinica provocata de consecintele avariei de la C.A.E.

Cernobl;

65
b) este invalid si s-a stabilit ca invaliditatea sa este n legatura cauzala cu avaria de la C.A.E.
Cernobl;

c) este parintele sau sotia (sotul) unui participant cazut sau dat disparut n actiunile de lupta
pentru apararea integritatii teritoriale si a independentei Republicii Moldova, ct si n actiunile
de lupta din Republica Afghanistan.

d) este invalid ca urmare a participarii la actiunile de lupta pentru apararea integritatii teritoriale
si a independentei Republicii Moldova, precum si n actiunile de lupta din Republica
Afghanistan;

e) este invalid de razboi, invalid din copilarie, invalid de gradul I si II;

f) este pensionar-victima a represiunilor politice, ulterior reabilitata.

Articolul 34. Scutiri acordate sotiei (sotului)

(1) Persoana fizica rezidenta aflata n relatii de casatorie are dreptul la o scutire suplimentara n
suma de 8100 lei anual, cu conditia ca sotia (sotul) nu beneficiaza de scutire personala.

(2) Persoana fizica rezidenta aflata n relatii de casatorie cu orice persoana specificata la art.33
alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentara n suma de 12000 lei anual, cu conditia ca sotia
(sotul) nu beneficiaza de scutire personala.

Articolul 35. Scutiri pentru persoanele ntretinute

(1) Contribuabilul (persoana fizica rezidenta) are dreptul la o scutire n suma de 1800 lei anual
pentru fiecare persoana ntretinuta, cu exceptia invalizilor din copilarie pentru care scutirea
constituie 8100 lei anual.

(2) n ntelesul prezentului titlu, persoana ntretinuta este persoana care ntruneste toate
cerintele de mai jos:

a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al sotiei (sotului) contribuabilului

(parintii sau copiii, inclusiv nfietorii si nfiatii);

b) locuieste mpreuna cu contribuabilul sau nu locuieste cu acesta, dar si face studiile la sectia
cu frecventa a unei institutii de nvatamnt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;

c) este ntretinuta de contribuabil;

d) are un venit ce nu depaseste suma de 8100 lei anual.

(3) Tutorele si curatorul minorilor n vrsta de la 14 la 18 ani au dreptul la o scutire

suplimentara n marimea specificata la alin.(1), n functie de caz, pentru fiecare persoana aflata
sub tutela si/sau curatela, care ntruneste cerintele specificate la alin.(2) lit.d).

Calculul salariilor, venitului impozabil i impozitului pe venit se face n baz cumulativ, de la

nceputul anului sau din momentul angajrii la serviciu, n fia personal deschis pentru fiecare
angajat.

Impozitul pe venit reinut la sursa de plat din veniturile angajailor urmeaz s fie vrsat la
buget nu mai trziu de data de 10 a lunii urmtoare dup luna n care s-a efectuat reinerea.

66
Agentul economic care a efectuat reinerea impozitului este obligat n termen de 10 zile dup
expirarea lunii n care s-a efectuat reinerea sau de la data ncetrii activitii, s prezinte
Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial declaraia cu privire la impozitul pe venit reinut la sursa de
plat (IRV) pentru luna raportat i n termen de 30 zile dup expirarea anului fiscal sau de la data
ncetrii activitii - nota de informare privind impozitul pe venit reinui din salariile lucrtorilor
pentru anul fiscal expirat (IAL).

CALCULAREA SUMELOR PENTRU CONCEDIUL ANUAL PLTIT

Conform Articolului 112. C.M. orice salariat care lucreaz n baza unui contract individual de
munc beneficiaz de dreptul la concediu de odihn anual. Tuturor salariailor li se acord
anual un concediu de odihn pltit, cu o durat minim de 28 de zile calendaristice, cu excepia
zilelor de srbtoare nelucrtoare. n Republica Moldova, zile de srbtoare nelucrtoare, cu
meninerea salariului mediu, snt (Articolul 111.C.M.):
a) 1 ianuarie - Anul Nou;
b) 7 i 8 ianuarie - Naterea lui Isus Hristos (Crciunul);
c) 8 martie - Ziua internaional a femeii;
d) prima i a doua zi de Pate conform calendarului bisericesc;
e) ziua de luni la o sptmn dup Pate (Patele Blajinilor);
f) 1 mai - Ziua internaional a solidaritii oamenilor muncii;
g) 9 mai - Ziua Victoriei i a comemorrii eroilor czui pentru independena Patriei;
h) 27 august - Ziua Republicii;
i) 31 august - srbtoarea "Limba noastr";
j) ziua Hramului bisericii din localitatea respectiv, declarat n modul stabilit de consiliul local
al municipiului, oraului, comunei, satului.
Pentru salariaii din unele ramuri ale economiei naionale (nvmnt, ocrotirea sntii,
serviciul public etc.), prin lege organic, se poate stabili o alt durat a concediului de odihn
anual (calculat n zile calendaristice).
[Art.113 completat prin Legea nr.8-XVI din 09.02.2006, n vigoare 02.06.2006]
Concediul de odihn pentru primul an de munc se acord salariailor dup expirarea a 6 luni
de munc la unitatea respectiv.
nainte de expirarea a 6 luni de munc la unitate, concediul de odihn pentru primul an de
munc se acord, n baza unei cereri scrise, urmtoarelor categorii de salariai:
a) femeilor - nainte de concediul de maternitate sau imediat dup el;
b) salariailor n vrst de pn la 18 ani;
c) altor salariai, conform legislaiei n vigoare.
Salariailor transferai dintr-o unitate n alta concediul de odihn anual li se poate acorda i
nainte de expirarea a 6 luni de munc dup transfer.
Concediul de odihn anual pentru urmtorii ani de munc poate fi acordat salariatului, n baza
unei cereri scrise, n orice timp al anului, conform programrii stabilite.
Concediul de odihn anual poate fi acordat integral sau, n baza unei cereri scrise a salariatului,
poate fi divizat n pri, una dintre care va avea o durat de cel puin 14 zile calendaristice.
Concediul de odihn anual se acord salariatului n temeiul ordinului (dispoziiei, deciziei,
hotrrii) emis de angajator.
[Art.115 modificat prin Legea nr.60-XVI din 21.03.2008, n vigoare 01.07.2008]
In afar de concediile anuale, unele categorii de angajai au dreptul la concedii suplimentare
stipulate n nelegerea Colectiv (nivel naional) Nr.2 din 9 iulie 2004 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr.112-118 din 16 iulie 2004):
- Lucrtorii de conducere i specialitii principali ai ntreprinderii, lucrul crora este legat
de eforturi psihoemoionale deosebite, beneficiaz suplimentar de 7 zile calendaristice.
Se stipuleaz n contractul colectiv sau individual de munc;
- La cstorie lucrtorul beneficiaz de 3 zile lucrtoare;
- La cstoria copiilor lucrtorul beneficiaz de 1 zi lucrtoare;
67
 - La naterea sau nfierea copiilor lucrtorul beneficiaz de 1 zi lucrtoare;
- Decesul prinilor, soului (soiei), copiilor de 3 zile lucrtoare;
- Decesul rudelor de gradul 2 de 1 zi lucrtoare;
- Mama care are copii n clasa 1 sau a 2 de 1 zi lucrtoare la nceputul anului colar;
- ncadrarea membrului familiei in rndurile Armatei Naionale 1 zi lucrtoare.
Concediile suplimentare se ofer la prezentarea documentelor respective.
n baza art.121 al Codului muncii urmtoarele categorii de lucrtori vor beneficia de concedii
suplimentare anuale pltite:
- Lucrtorii ocupai n lucrri cu condiii nocive au dreptul la, cel puin, 4 zile
calendaristice de concediu suplimentar. Durata se concretizeaz n contractul colectiv
de munc;
- Lucrtorii slabvztori la, cel puin, 4 zile calendaristice;
- Lucrtorii cu vrsta pn la 18 ani - la, cel puin, 4 zile calendaristice;
- Femeile, care au 2 i mai muli copii cu vrsta pn la 14 ani (sau copil-invalid pn la
16 ani) 4 zile calendaristice;
- Lucrtorii ocupai n unele ramuri a economiei naionale (industrie, transport,
construcia .a.), pentru stagiu de lucru i lucrul n schimburi beneficiaz de concedii
suplimentare conform legislaiei n vigoare,
Conform art.114 al Codului Muncii n vechimea n munc care d dreptul la concediu de
odihn annual se includ:
a) timpul cnd salariatul a lucrat efectiv;
b) timpul cnd salariatul nu a lucrat de fapt, dar i s-a meninut locul de munc (funcia) i
salariul mediu integral sau parial;
c) timpul absenei forate de la lucru n cazul eliberrii nelegitime din serviciu sau
transferului nelegitim la o alt munc i al restabilirii ulterioare la locul de munc;
d) timpul cnd salariatul nu a lucrat de fapt, dar i-a meninut locul de munc (funcia) i a
primit diferite pli din bugetul asigurrilor sociale de stat, cu excepia concediului parial pltit
pentru ngrijirea copilului pn la vrsta de 3 ani;
e) alte perioade de timp prevzute de conveniile colective, de contractul colectiv sau de cel
individual de munc, de regulamentul intern al unitii.
Nu se includ:
a) timpul absenei nemotivate de la lucru;
b) perioada aflrii n concediu pentru ngrijirea copilului pn la vrsta de 6 ani;
c) perioada aflrii n concediu nepltit cu o durat mai mare de 14 zile calendaristice;
d) perioada suspendrii contractului individual de munc.
Calculul plii concedialelor se efectuiaz n baza HOTRRII GUVERNULUI
REPUBLICII MOLDOVA privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu
Nr.426 din 26.04.2004 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.73-76/570 din 07.05.2004).
n salariul mediu se includ urmtoarele forme de retribuire a muncii i de compensaii:
- salariul pentru lucrul ndeplinit sau timpul lucrat;
- sporurile i suplimentele la salariile pe or (zi) i la salariile lunare, precum i alte
plai cu caracter compensatoriu, ce in nemijlocit de lucru;
- suplimentele de plat pentru cumularea profesiilor (funciilor);
- plile cu caracter stimulatoriu: premiile stabilite conform sistemului de retribuire
a muncii n vigoare la ntreprindere, inclusiv premiile pltite din beneficiu;
recompensele pentru rezultatele muncii n ansamblu pe an; sporurile procentuale lunare
i indemnizaiile anuale pentru vechime n munc; sporurile la salariu pentru nalt
competen profesional, nalt eficien n munc i executarea unor lucrri de
importan deosebit sau n regim de urgen, intensitatea muncii etc.
- suplimentele pentru munca prestat n timp de noapte i pentru munca n schimburi;
- plata pentru munca n zilele de odihn i de srbtoare, pentru lucru peste orele de
program;
- sumele de indexare a salariului, calculate n conformitate cu legislaia;
- onorariul lucrtorilor de creaie;
- alte plai cu caracter permanent ce in nemijlocit de lucru.
Nu se includ n salariul mediu urmtoarele pli:
68
 - indemnizaia de eliberare din serviciu, ajutorul de omaj i alte indemnizaii,
indiferent de sursele de plat;
- compensaia pentru concediul nefolosit;
- compensaia pentru mutilarea lucrtorului sau pentru alt daun pricinuit sntii
lui n legtur cu munca;
- compensaiile de strmutare, transportare a averii, arendare a ncperilor n cazul
transferului angajatului la lucru n alt localitate;
- diurnele i alte pli, raportate la cheltuielile de deplasare;
- suma ajutorului material n form bneasc sau natural;
- compensaia majorrii costului hranei n osptrii, alimentarea la preuri reduse
sau fr plat a lucrtorilor; costul serviciilor comunale, combustibilului,
abonamentelor de circulaie;
- plile aferente contractelor pentru drepturile de autor la editarea creaiilor tiinifice,
literare i de art;
- salariul pentru zilele lucrate fr retribuirea muncii, decontat n bugetul respectiv sau n
fondurile de binefacere;
- salariul mediu meninut pentru zilele de srbtoare nelucrtoare, conform art.111 din
Codul muncii;
- premiile cu caracter unic acordate cu ocazia zilelor de srbtoare, nclusiv cu ocazia
srbtorilor profesionale;
- indemnizaiile lunare stabilite reprezentanilor statului n organele de conducere
ale ntreprinderilor de stat i ale societilor pe aciuni;
- plile de stimulare (inclusiv premiile) cu prilejul jubileelor, precum i recompensele
pentru ndeplinirea unor nsrcinri speciale, care nu se includ n cercul
obligaiunilor lucrtorului;
- cadourile i alte pli efectuate din alte surse dect cele allocate pentru retribuirea
muncii; recompensele bneti pentru ocuparea primelor locuri la concursuri etc.;
- bursele pltite de ctre ntreprinderi studenilor (doctoranzilor) trimii la nvtur cu
scoatere din producie;
- indemnizaiile pltite de ntreprinderi tinerilor specialiti pentru timpul concediului
dup absolvirea instituiei de nvmnt superior sau mediu de specialitate;
- veniturile (dividendele, dobnzile) din aciunile membrilor colectivului de
munc, depozitele i mijloacele de mprumut ale membrilor colectivului de munc
investite n patrimonial ntreprinderii, calculate pentru plata lucrtorilor;
- costul biletelor oferite lucrtorilor i copiilor acestora pentru ntremare, odihn,
excursii i cltorii i pltite integral sau parial din contul mijloacelor ntreprinderii;
- pensiile i indemnizaiile nominative;
- indemnizaia unic acordat tinerilor specialiti, angajai, conform repartizrii;
- indemnizaia acordat funcionarilor publici n proporie de 50% dinsalariul funciei
pentru fiecare an de activitate n serviciul public.
Dup determinarea plilor, care se vor include n salariul mediu, contabilul va determina
perioda de decontare. Pentru calcularea salariului mediu se stabilesc urmtoarele perioade
de decontare:
12 luni - pentru lucrtorii din unitile agricole i pentru lucrtorii al cror timp de lucru nu
se supune evidenei (lucrtorii la domiciliu, recepionerii de producie agricol, de materii
prime secundare i de alt gen ncadrai n state, vnztorii comerului ambulant, agenii
ntreprinderilor foto, alte categorii similare de lucrtori), pentru angajaii salarizai n acord
n cazurile n care snt retribuii o singur dat la momentul finalizrii lucrrilor pentru toat
perioada de executare a lor, pentru personalul pedagogic, medical i farmaceutic care, pe
parcursul ultimelor 12 luni de lucru, au avut o sarcin de munc variabil, precum i pentru
salariaii ntreprinderilor care, pe parcursul anului, au funcionat n regimul zilei sau sptmnii
de munc incomplete.
Pn la 6 luni - pentru salariaii angajai la lucrri sezoniere, la calcularea indemnizaiei
pentru zilele de concediu nefolosite - durata sezonului;
Termenul contractului - pentru salariaii cu contract individual de munc pe un termen de
pn la 2 luni;
69
3 luni - n celelalte cazuri, la determinarea salariului mediu, se iau n calcul ultimele 3 luni
calendaristice de lucru. Pentru salariaii care au lucrat la ntreprinderea respectiv mai puin de
3 luni perioada de decontare se stabilete reieind din timpul efectiv lucrat.
Salariul mediu se calculeaz pe o zi calendaristic pentru plta indemnizaiei de eliberare
din serviciu, indemnizaiei de concediu i compensaiei pentru concediul nefolosit.
La determinarea salariului mediu se aplic urmtoarele normative de timp:
29,4 zile - numrul mediu de zile calendaristice pe lun;
25,4 zile - numrul mediu de zile lucrtoare pe lun cu sptmna de
lucru de 6 zile;
21,1 zile - numrul mediu de zile lucrtoare pe lun cu sptmna de
lucru de 5 zile;
16,9 zile - numrul mediu de zile lucrtoare pe lun cu sptmna de
lucru de 4 zile;
169 ore - numrul mediu de ore lucrtoare pe lun cu durata
sptmnal normal a timpului de munc de 40 ore;
148 ore - numrul mediu de ore lucrtoare pe lun cu durata
sptmnal redus a timpului de munc de 35 ore;
126,8 ore - numrul mediu de ore lucrtoare pe lun n cazul duratei
sptmnale reduse a timpului de munc de 30 ore.

n cazul aplicrii perioadei de decontare de 3 luni, salariul

mediu se calculeaz:
1) pe o zi lucrtoare - prin mprirea salariului pe 3 luni, n care se includ toate formele
de ctig i compensaii, precum i salariul pstrat pe durata deplasrilor, la numrul zilelor
efectiv lucrate n aceast perioad (inclusiv prestaiile n zilele de odihn i cele de
srbtoare);
2) pe o zi calendaristic - prin nmulirea salariului mediu pe o zi lucrtoare, cu coeficientul
egal cu raportul dintre numrul de zile lucrtoare din perioada de decontare, conform
calendarului sptmnii de lucru stabilit la ntreprindere, i numrul de zile calendaristice din
aceeai perioad.
Dac n careva din lunile perioadei de decontare de trei luni angajatul nu a lucrat i nu a
avut ctig, luna (lunile) n cauz din perioada de decontare nu se exclude i nu se nlocuiete
cu alt lun.
n cazurile n care salariatul a lucrat la ntreprindere mai puin de 3 luni i pentru
salariaii care au ncheiat contract individual de munc pe un termen de pn la 2 luni,
salariul mediu pe zi se calculeaz reieind din salariul primit pentru timpul de lucru efectiv
lucrat la ntreprindere.
Pentru lucrtorii care, n perioada de decontare de 3 luni, nu au avut nici un ctig,
salariul mediu se determin din ctigul pe ultimele 3 luni din cele 12 luni premergtoare
evenimentului de plat, n care ei au avut zile efectiv lucrate i au avut ctig.
n cazul reducerii salariului lucrtorului (din motive neimputabile acestuia), dup ce, la
iniiativa patronului, i s-a nmnat, n modul stabilit de lege, avizul de punere n
disponibilitate, salariul mediu pentru determinarea indemnizaiei de eliberare din serviciu
se calculeaz reieind din ctigul lui pe ultimele 3 luni calendaristice premergtoare lunii n
care i s-a remis avizul respectiv.
Daca lucrtorul nu a primit, din motive ntemeiate, salariu la ntreprindere, n baza
cruia, se determin salariul mediu, salariul se calculeaz n baza salariului de funcie lunar al
lucrtorului sau din salariul tarifar pe or (pe zi),inndu-se cont de durata stabilit a zilei de
munc i (sau) a sptmnii de lucru.
n cazul aplicrii perioadei de decontare de 3 luni, premiile pltite cu o periodicitate mai
mare de 3 luni, dar care nu depete 12 luni (recompensa n baza rezultatelor activitii anuale,
indemnizaiile anuale pentru vechime n munc, alte premii), se calculeaz n mrime de 1/12
din suma real calculat pentru 12 luni pna la luna pentru care se pltetesalariul mediu.
Suma obinut, precum i 1/3 din suma premiilor trimestriale calculate n una din cele 3
luni ale perioadei de decontare, se mparte la, respectiv, 29,4 zile - n cazul determinrii
salariului mediu pe o zi calendaristic, 25,4 zile, 21,1 zile sau 16,9 zile - n cazul determinrii
70
salariului mediu pe o zi lucrtoare, ori la 169 ore (respectiv, 148 ore sau 126,8 ore - n cazul
duratei sptmnale reduse a timpului de munc), iar rezultatul se pluseaz, respectiv, la
salariul mediu pe zi sau pe or.
Premiile pltite lunar, la calcularea salariului mediu, se includ n mrime deplin n ctigul
lunilor n care au fost calculate conform actelor de decontare.
Conform art. 116 al Codului Muncii programarea concediilor de odihn anuale pentru anul
urmtor se face de angajator, de comun acord cu reprezentanii salariailor, cu cel puin 2
sptmni nainte de sfritul fiecrui an calendaristic.
Conform art. 117 al Codului Muncii pentru perioada concediului de odihn anual, salariatul
beneficiaz de o indemnizaie de concediu care nu poate fi mai mic dect valoarea salariului,
sporurilor i, dup caz, a indemnizaiei de eliberare din serviciu pentru perioada respectiv.
Indemnizaia de concediu se pltete de ctre angajator cu cel puin 3 zile calendaristice nainte
de plecarea salariatului n concediu.
n caz de deces al salariatului, indemnizaia ce i se cuvine, inclusiv pentru concediile nefolosite,
se pltete integral soului (soiei), copiilor majori sau prinilor defunctului, iar n lipsa
acestora - altor motenitori, n conformitate cu legislaia n vigoare.
Conform art. 118 al Codului Muncii angajatorul are obligaia de a lua msurile necesare
pentru ca salariaii s foloseasc concediile de odihn n fiecare an calendaristic.
Concediul de odihn anual poate fi amnat sau prelungit n cazul aflrii salariatului n concediu
medical, ndeplinirii de ctre acesta a unei ndatoriri de stat sau n alte cazuri prevzute de lege.
n cazuri excepionale, cnd acordarea concediului de odihn anual salariatului n anul de
munc curent poate s se rsfrng negativ asupra bunei funcionri a unitii, concediul, cu
consimmntul scris al salariatului i cu acordul scris al reprezentanilor salariailor, poate fi
amnat pe anul de munc urmtor. n acest caz, n anul urmtor salariatul va beneficia de 2
concedii, care pot fi cumulate sau divizate n baza cererii scrise.
Este interzis neacordarea concediului de odihn anual timp de 2 ani consecutivi, precum i
neacordarea anual a concediului de odihn salariailor n vrst de pn la 18 ani i salariailor
care au dreptul la concediu suplimentar n legtur cu munca n condiii vtmtoare.
Nu se admite nlocuirea concediului de odihn anual nefolosit printr-o compensaie n bani, cu
excepia cazurilor de ncetare a contractului individual de munc al salariatului care nu i-a
folosit concediul.
Durata concediilor medicale, a celor de maternitate i de studii nu se include n durata
concediului de odihn anual. n caz de coinciden total sau parial a concediului cu unul din
concediile menionate, n baza unei cereri scrise a salariatului, concediul de odihn anual
nefolosit integral ori parial se amn pe perioada convenit prin acordul scris al prilor sau se
prelungete, respectiv, cu numrul zilelor indicate n documentul, eliberat n modul stabilit,
privitor la acordarea concediului corespunztor n cadrul aceluiai an calendaristic.
Conform art. 119 al Codului Muncii, n caz de suspendare sau ncetare a contractului
individual de munc, salariatul are dreptul la compensarea tuturor concediilor de odihn anuale
nefolosite. La calcularea compensrii se iau n calcul lunile lucrate integral. Dac lucrtorul a
lucrat mai mult de jumtate de lun, atunci se consider o lun ntreag, dac mai puin de
jumtate nu se ia n calcul.
Conform art. 120 al Codului Muncii, din motive familiale i din alte motive ntemeiate, n
baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimmntul angajatorului, un
concediu nepltit cu o durat de pn la 60 de zile calendaristice.
Unuia dintre prinii care au 2 i mai muli copii n vrst de pn la 14 ani (sau un copil invalid
n vrst de pn la 16 ani), prinilor singuri necstorii care au un copil de aceeai vrst li se
acord anual, n baza unei cereri scrise, un concediu nepltit cu o durat de cel puin 14 zile
calendaristice. Acest concediu poate fi alipit la concediul de odihn anual sau poate fi folosit
aparte (n ntregime sau divizat) n perioadele stabilite de comun acord cu angajatorul.
Conform art. 122 al Codului Muncii salariatul poate fi rechemat din concediul de odihn
anual prin ordinul (dispoziia, decizia, hotrrea) angajatorului, numai cu acordul scris al
salariatului i numai pentru situaii de serviciu neprevzute, care fac necesar prezena acestuia
n unitate. n acest caz, salariatul nu restituie indemnizaia pentru zilele de concediu nefolosite.
Retribuirea muncii salariatului rechemat din concediul de odihn anual se efectueaz n baze
generale.
71
 n caz de rechemare, salariatul trebuie s foloseasc restul zilelor din concediul de odihn dup
ce a ncetat situaia respectiv sau la o alt dat stabilit prin acordul prilor n cadrul aceluiai
an calendaristic. Dac restul zilelor din concediul de odihn nu au fost folosite din oricare
motive n cadrul aceluiai an calendaristic, salariatul este n drept s le foloseasc pe parcursul
urmtorului an calendaristic.

72
73