LICEUL TEHNOLOGIC ,, LIVIU REBRERANU” MAIERU

JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
FILIERA TEHNOLOGICĂ
PROFIL SERVICII
SPECIALIZAREA  : TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

PROIECT
PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE PROFESIANALA
NIVEL 4

PROFESOR COORDONATOR : URECHE VICTORIA

ELEV: DĂRĂBAN ANAMARIA
MAIERU , 2023
 LICEUL TEHNOLOGIC ,, LIVIU REBRERANU” MAIERU
JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
FILIERA TEHNOLOGICĂ
PROFIL SERVICII
SPECIALIZAREA  : TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

STUDIU PRIVIND EVIDENȚA VENITURILOR

ÎN CADRUL S.C. CONFEX S.R.L.

2
 Argument

Insemnarile contabile au fost generate de dezvoltarera schimburilor

comerciale, a raporturilor de pe piata ca rezultat al diviziunii sociale a muncii.
Contabilitatea este o stiinta economica importanta care face parte din
categoria stiintelor economice fundamentale alaturi de management, statistica,
prognoza etc.
Luca Paciolo afirma : Sa se aseze in ordine frumoasa toate afacerile incat
repede sase poata avea cunostinta de fiecare din ele.
Contabilitatea studiaza latura valorica a activitatii economice, avand un rol
deosebit in viata economica si sociala, ea urmareste modul de gestionare al
resurselor economice si asigura controlul activitatii economice la diferite nivele de
organizare.
Pe masura ce economia unei tari devine tot mai complexa, sfera de actiune a
contabilitatii se extinde la nivel macroeconomic. Apare astfel contabilitatea
nationala care, reprezinta un nivel de inregistrare si analiza structural-globala a
ansamblului economic al unei tari. Unele dintre cele mai importante sarcini ale
contabilitatii sunt sa furnizeze date necesare programelor de activitate economica,
asigurarea urmaririi si controlului valoric al activitatii desfasurate, prin
inregistrarea cronologica a operatiilor economico-financiare privind nevoile
proprii ale unitatii, sa furnizeze informatii necesare intocmirii documentelor de
sinteza (situatii financiare ) in vederea luarii deciziilor economice, sa asigure
informatiile necesare cuantificarii P.I.B.- ului, marirea avutiei nationale.
Veniturile reprezinta valorile incasate sau de incasat pentru : vanzarea de
bunuri, venituri din dobanzi si alte venituri financiare, venituri din reluarea
provizioanelor, etc.

3
 Inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltielilor se subordoneaza
contabilitatii de angajamente care recunoaste veniturile si cheltuielile in momentul
in care operatia economica a avut loc si nu in momentul incasatii sau platii.
Veniturile nu fac parte direct din categoria elementelor de activ si de pasiv,
ele sunt determinari finale, elemente generate de operatii de activ si de pasiv, pe
baza carora se face determinarea rezultatului exercitiului financiar.
« O Intreprindere ,se defineste, in general, ca o entitate economica ce
produce sau cumpara, pentru ca prin vanzarea a ceea ce a produs sau cumparat sa
obtina un castig »
« O intreprindere este un ansamblu unic de mijloace umane ,materiale
şifinanciare,coordonate si organizate în scopul realizării unui obiectiv economic si
in general,a unui profit » .Deci, intreprinderile sunt entiati, in care, realitatea ia
forme diferite si da nastere la consumuri de active(cheltuieli) si crearea unor
resurse (venituri) toate in vederea realizarii principalului obiectiv ,realizarea de
profit. “Multi oameni considera profiturile ca reprezentand un surplus inutil si
nejustificat din punct de vedere economic, insusit de factorii de productie.
Asemenea pareri sunt alimentate de inegalitatile ce se formeaza in timp intre
diferitele grupuri sociale pe baza veniturilor asigurate din profit” afirma foarte
frumos Paul A. Samuelson. Cheltuielile şi veniturile sunt deci determinari finale,
elemente generate de operatii cu elementele de activ si pasiv ale unei intreprinderi.
Nu se poate vorbi separat de cheltuieli, venituri si rezultate.Pozitia
financiara a unei intreprinderi este definita prin prisma profitabilitatii
intreprinderii. In contabilitate ecuatia folosita in acest sens se prezinta astfel :
Rezultatul exerciţiului = veniturile – cheltuielile exercitiului.
Intre venituri si cheltuieli exista o corelatie stransa, in sensul ca realizarea
unui venit presupune efectuarea unei cheltuieli sau invers. Aceasta legatura o

4
prezint pe scurt in aceasta lucrare, incercand sa surprind elementele definitorii ale
veniturilor unei intreprinderi.
Am ales tema „Reflectarea veniturilor in contabilitate” deoarece veniturile
sunt cele mai importante elemente in functionarea unei firme si fara de care firma
nu ar mai fi capabila sa achizitioneze materiile necesare derularii activitatii sale.

In primul capitol este prezentat argumentul lucrarii ce contine cateva notiuni

generale despre venituri.

In cel primul capitol este prezentata societatea comerciala „CONFEX”

S.R.L. ce are ca obiect de activitate confectionarea articolelor textile, un scurt
istoric, forma juridica, structura organizatorica, principalii furnizori si principalii
clienti.

In cel de-al doilea capitol este prezentata in mod teoretic tema „Reflectarea
veniturilor in contabilitate”. Astfel, se prezinta importanta veniturilor, clasificarea
si evaluarea acestora, cat si documentele specifice inregistrarii lor si modalitati de
inregistrare.

In cel de-al treilea capitol este prezentata in mod teoretic tema „Reflectarea
veniturilor in contabilitate”. Astfel în acest capitol vor fi reflectate toate tipurile
de venituri, inregistrarea lor in conturi specifice si iregistrarea lor in contabilitate.

In cel de-al patrulea capitol este prezentat un studiu de caz asupra societatii
SC „CONFEX” SRL, situatia initiala de la inceputul lunii martie 2012, operatiile
economice desfasurate in cursul lunii si soldurile finale. De asemenea, in anexa se
regaseste Registrul jurnal si Balanta de verificare, documente obligatorii fiecarei
societati.

5
In ultimul capitol sunt prezentate concluziile pe baza indicatorilor calculati pe baza
operatiilor economice din luna martie.

În concluzie, prin aceasta lucrare incerc sa evidentiez rolul veniturilor in activitatea

oricarei intreprinderii.

6
 1.PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE „CONFEX” SRL

1.1. Localizarea firmei

SC CONFEX SRL isi desfasoara activitatea in judetul Bistrița- Năsăud , orasul

Bistrița cu sediul in Str. Galaxiei, nr 1, tel. 0264 511421

1.2. Scurt istoric

Domeniul de activitate al firmei este cel textil. Firma a luat fiinta la data de 1
martie 2000 avand un capital social in acea vreme de 100.000 lei prin asocierea
domnului Ionescu Gheorghe si domnului Andronache Ion.
Prima perioada de existenta a firmei a fost una plina de incercari in
ceea ce priveste calea de urmat in dezvoltarea ei. Astfel, intr-o prima faza s-au
executat chiar de catre patroni o serie de produse necesare restaurantelor :
naproane, fete de masa, servetele. Firma nu dispunea in acea perioada decat de o
singura masina de cusut.
In 2002 au fost angajate trei persoane pe baza unui contract de prestari
servicii si s-a trecut la realizarea productiei pe baza de comenzi ferme. La sfarsitul
anului 2002 firma a inregistrat un profit net de 2500 lei.
La inceputul anului 2003 a fost inchiriat un spatiu de cca.35 metrii
patrati, pe strada Mircea cel Batran nr.24 si au fost achizitionate primele masini
industriale : o masina de cusut industriala si o masina de festonat. Tot in cursul
acestei perioade au fost facute si primele angajari pe baza cartilor de munca.
Activitatea in acest spatiu a durat doi ani de zile, numarul de angajati
ajungand la cifra 10. In anul 2006 s-a inchiriat spatiul in care firma isi desfasoara
si astazi activitatea, de cca 160 metri patrati, in str. Avram Iancu.
7
 In anul 2012, firma are 30 de angajati, iar dotarea ei tehnico- materiala
cuprinde :
● 24 masini de cusut industriale
● 2 masini de festonat
● 2 masini pentru realizarea butonierelor
● 2 masini de taiat.
● trei masini de serviciu;
● utilaje pentru procesul de productie;
● un calculator pentru contabilitate;
● materiile prime stocate intr-o magazie chiar in cadrul unitatii;
● instalatiile electrice necesare cu voltajul la 380 si 220;
● uneltele specifice necesare repararii utilajelor

Un fapt demn de luat in seama este acela ca pana la ora actuala, firma s-a
descurcat prin propriile forte fara ajutorul creditelor bancare, si este la zi cu
datoriile fata de stat.

1.3. Forma juridica de constituire

Forma juridica sub care a fost constituita societate este de Societate cu

Raspundere Limitata (S.R.L). Societatea este persoana juridica romana din ziua
inmatricularii in Registrul Comertului si isi desfasoara activitatea conform
legislatiei romane si prevederilor contractului si statutului societatii.

8
 1.4. Conducerea si personalul firmei
Conducerea firmai este reprezentata de :
●Ionescu Gheorghe: director general, director executiv, sef de
aprovizionare, insarcinat cu obtinerea comenzilor, expeditor al marfii direct la
beneficiar si multe altele.
●Andronache Ion : director tehnic, director de productie, director de
personal.
Personalul cuprinde :
- o contabila cu studii superioare;
- doi merceologi;
- 25 de angajati.

9
 ORGANIGRAMA SOCIETATII

1.5. Oferta societatii

Oferta societatii cuprinde o gama larga de confectii textile executate in

concordanta cu cerintele clientilor.
1.Echipament de protectie si lucru
2.Articole sport
3.Produse pentru restaurante si unitatile hotelier
4.Articole pentru femei

10
 5.Articole pentru barbati
Pe langa aceste produse textile, obiectul de activitate al firmei mai cuprinde
si o serie de activitati cum ar fi cele de comert cu ridicata si amanuntul specificate
in contractul de societate. Urmand ca in viitorul apropiat, f irma sa initieze si o
serie de alte activitati.

1.6. Principalii clienti si furnizori

Printre principalii clienti amintim:

Sc. Aurora S.A. Ploiesti-cca 5000 lei

Sc. Alutus S.A Paulesti –cca 1500 lei
Sc. Romstal S.A Bucuresti –cca 4700 lei
Radio OK Bistrița- ccca 1400 lei
Johnson Controls Mures –cca1800 lei
Prestij Cluj –cca 1200 lei
Apa Nova Dej –cca 1600 lei
Electrica Bistrița –cca 6100 lei
Vectra Service Campina – cca 4000 lei.

Principalii furnizori
Un fapt demn de luat in seama este cel ca aprovizionarea are o
descriere sinuoasa de la o luna la alta in functie de cerinte, datorita decalajului
dintre onorarea comenzii catre un beneficiar si o noua comanda de la acesta.
Spre exemplu, in cadul unei luni de varf, se poate realiza
aprovizionarea de la urmatorii furnizori :

11
“TEXTILA SRL”-Mizil-cca 2000 lei(7.5%);
“NOVATEX”-Bistrita-cca 10000 lei(37.7%);
‘‘ALEXIA SRL’’- Campina-cca 10000 lei(37.7%);
“FELIN SRL” -Dej-cca 500 lei(1.8%);
“CARPATEX”-Brasov-cca 1000 lei(3.7%);
“RELONTEX”-Cluj-cca 2000 lei(7.5%);
“PANTEX”-Cluj-cca 1000 lei(3.7%).

12
 CAPITOLUL 2. VENITURILE :TEORIE, DEFINIŢII, CLASIFICARE

2.1. Importanta veniturilor

Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe

parcursul exercitiului contabil sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau
descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu,
altele decat rezultate din contributii ale actionarilor.
Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru
creşterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creanţe, bunuri
şi servicii primite în schimbul bunurilor şi serviciilor furnizate. Veniturile pot
rezulta, de asemenea, din lichidarea datoriilor.

2.2. Evaluarea veniturilor

 
Veniturile trebuie evaluate la valoarea justă a contraprestației primită sau de
primi. Valoarea veniturilor rezultate dintr-o tranzacție este determinată de obicei
printr-un acord dintre entitate și cumpărătorul sau utilizatorul activului. Veniturile
se evaluează la valoarea justă a contraprestației primite sau de primit, ținând cont
de valoarea oricăror reduceri comerciale și rabaturi cantitative permise de entitate.
 În cele mai multe cazuri, contraprestația este sub formă de numerar sau de
echivalente de numerar, iar valoarea veniturilor este suma numerarului sau
echivalentelor de numerar primit(e) sau care urmează a fi primit(e). Cu toate
acestea, în momentul în care intrarea de numerar sau de echivalente de numerar
este amânată, valoarea justă a contraprestației poate fi mai mică decât valoarea
nominală a numerarului primit sau de primit. De exemplu, o entitate poate oferi
cumpărătorului un credit fără dobândă sau poate accepta de la acesta efecte
13
comerciale cu o rată a dobânzii mai mică decât cea de pe piață drept
contraprestație pentru vânzarea bunurilor. Atunci când acest acord constituie
efectiv o tranzacție financiară, valoarea justă a contraprestației este determinată
prin actualizarea tuturor sumelor de primit în viitor, utilizând o rată a dobânzii
implicită. Rata dobânzii implicită este rata care poate fi determinată în modul cel
mai clar dintre:
(a) rata predominantă pentru un instrument similar al unui emitent cu un
rating de credit similar; sau
(b) o rată a dobânzii care actualizează valoarea nominală a instrumentului la
prețul curent de vânzare în numerar a bunurilor sau a serviciilor.
Diferența dintre valoarea justă și valoarea nominală a contraprestației este
recunoscută drept venit din dobânzi, în conformitate cu punctele 29 și 30 și în
conformitate cu IAS 39.
Atunci când bunurile sau serviciile sunt schimbate sau tranzacționate cu
bunuri sau servicii similare ca natură și valoare, schimbul nu este privit ca fiind o
tranzacție care generează venit. De obicei, acesta este cazul mărfurilor precum
uleiul sau laptele, în cazul cărora furnizorii schimbă stocurile între diverse zone
pentru a satisface cererea de moment dintr-o zonă anume. În momentul în care
bunurile sunt vândute sau se prestează servicii în schimbul unor bunuri sau
servicii care nu sunt similare, schimbul este privit ca fiind o tranzacție ce
generează venit. Venitul este evaluat la valoarea justă a bunurilor sau serviciilor
primite, ajustat cu orice sume transferate în numerar sau echivalente de numerar.
Când valoarea justă a bunurilor sau serviciilor primite nu poate fi evaluată în mod
fiabil, venitul este evaluat la valoarea justă a bunurilor sau serviciilor cedate,
ajustată cu valoarea oricăror sume transferate în numerar sau echivalente de
numerar.

14
 2.3. Documente specifice inregistrarii veniturilor

Orice tranzactie pentru a putea fi inregistrata in conturi, trebuie mai intai

consemnata in documente care sa ateste infaptuirea ei. Aceasta, deoarece
inregistrarea in conturi se face numai dupa ce acestea au avut loc, iar una din
cerintele contabilitatii o constituie fundamentarea si justificarea tuturor datelor
sale pe baza de documente.
Documentele prezinta o importanta deosebita pentru mersul normal al
lucrarilor in contabilitate,deoarece,cu ajutorul lor, se asigura verificarea prealabila
a justetei si legalitatii operatiilor economice, controlul gestionar asupra
mijloacelor materiale si banesti, respectarea disciplinei financiare,contribuind prin
aceasta la intarirea responsabilitatii pentru adiministratea patrimoniului fiecarei
intreprinderi.
Totalitatea documentelor,ca purtatori materiali de
informatii,constituie documentatia unitatii patrimoniale.
Factura fiscală este un document contabil emis de o societate
comercială (furnizorul), către altă societate comercială sau persoană (clientul),
document ce conţine lista cu produsele vândute şi/sau serviciile prestate clientului
de către furnizor, conform unui contract făcut în prealabil sau nu.
  O factură conţine serie, număr, dată de facturare, datele de identificare,
inclusiv fiscală, a emitentului şi ale clientului, inclusiv ale persoanei ce ridică
produsele sau recepţionează serviciile, lista produselor sau serviciilor, preţul
unitar, cantitatea fiecăruia, cota de TVA, precum şi totalul parţial (exclusiv TVA)
şi general (inclusiv TVA).

15
 Ordinul de plata este titlul de credit emis de posesorul unui cont
bancar (ordinator), adresat bancii care gestioneaza depozitul bancar respectiv, prin
care titularul contului solicita bancii sa plateasca o anumita suma de bani unei alte
persoane, denumita beneficiar.
Fila de cec reprezinta un instrument de plata si garantie in cadrul
tranzactiilor comerciale care implica plati la un anumit termen.
Chitanta este un document avand valoare contabila, emis cu ocazia
vanzarilor produselor sau prestarii serviciilor cu plata in numerar. Chitanta trebuie
sa includa in pret si TVA -ul aferent.Emiterea unei chitante justifica automat
primirea unei sume de bani in numerar de catre emitent. Chitanta reprezinta la fel
ca si factura un document primar pe baza caruia se inregistreaza o operatiune
contabila. Elementele obligatorii pe chitanta, sunt urmatoarele: denumire furnizor,
CIF furnizor, numar de inregistrare in Registrul Comertului al furnizorului, adresa
furnizor, suma incasata, denumire client, adresa client, data emiterii.

16
 CAPITOLUL 3 : CONTABILITATEA VENITURILOR

3.1. CLASIFICARE
Veniturile generează creşterea performanţelor financiare ale
întreprinderii. Acestea reprezintă fie o creştere a unor elemente de activ, fie o
diminuare a unor elemente de pasiv, care generează o majorarea a beneficiilor
economice.
Conform Cadrului general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare, veniturile reprezintă „creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori
descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu,
altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor”. În mod practic, conform
prevederilor IAS 18 „Venituri din activitatea curentă”, criteriile de recunoaştere a
veniturilor sunt aplicate, de regulă, separat pentru fiecare tranzacţie, pentru a putea
reflecta realitatea economică.
Definiţia veniturilor include atât venituri din activităţi curente, cât şi
câştiguri din orice alte surse. Veniturile din activităţile curente se pot regăsi sub
diferite denumiri, cum ar fi vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe şi
chirii.
Câştigurile reprezintă alte elemente care corespund definiţiei veniturilor
şi pot apărea sau nu ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii. Câştigurile
sunt creşteri ale beneficiilor economice şi, din acest punct de vedere, nu diferă ca

17
natură de venituri. Acestea includ, de exemplu, sumele rezultate în urma ieşirii
activelor imobilizate pe termen mediu şi lung.
Definiţia veniturilor include, totodată, şi câştigurile nerealizate, cum ar fi,
de exemplu, cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament şi cele rezultate
din creşterea valorii contabile a activelor pe termen lung.
În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimitează patru momente:
Producţia – este etapa realizării bunurilor şi serviciilor în cadrul
obiectului principal de activitate al unei întreprinderi;
Facturarea sau vânzarea pe credit – reprezintă transferul dreptului de
proprietate de la furnizor la client;
Încasarea – este etapa în care bunurile şi serviciile vândute se
transformă în bani;
Încorporarea – este momentul în care veniturile absorb cheltuielile în
vederea obţinerii rezultatului.
Înregistrarea în contabilitate a veniturilor se face în momentul livrării
bunurilor şi serviciilor pe bază de factură sau alte documente, indiferent de
momentul încasării acestora.
Criteriul de delimitare şi înregistrare a veniturilor din activitatea de
exploatare este cel începând cu
obţinerea producţiei şi se continuă cu vânzarea aceleiaşi producţii sau a
mărfurilor cumpărate.
Totodată, se consideră venituri realizate, în funcţie de care se determină
rezultatul, numai cele din stadiul de vânzare, adică în faza în care are loc
transferarea dreptului de proprietate. Veniturile nelegate de vânzări, cum sunt cele
financiare şi, în unele cazuri, cele extraordinare, sunt considerate realizate în
momentul constatării sau încasării.

18
 CLASIFICAREA VENITURILOR
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura sau
sursa lor, după caz. Structura veniturilor în contabilitatea financiară se face după
natura activităţilor care le-au generat şi anume:
- venituri de exploatare: generate de activităţi desfăşurate în cadrul
obiectului de activitate al întreprinedrii, precum şi alte activităţi conexe
acestora;
- venituri financiare: generate de activităţi de natură financiară, precum:
diferenţe de curs valutar, dobânzi, venituri aferente investiţiilor financiare
etc.;
- venituri extraordinare: rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt
diferite de activităţile curente şi care nu se repetă în mod frecvent.
În structura veniturilor de exploatare se cuprind: venituri din vânzarea
produselor şi semifabricatelor; venituri din lucrări executate şi servicii prestate
pentru terţi; venituri din vânzarea mărfurilor; alte venituri.
Veniturile financiare cuprind: venituri din dobânzi; venituri din
dividende cuvenite pentru titlurile de participare; venituri din vânzarea titlurilor de
plasament; venituri din diferenţe favorabile de curs valutar; venituri din sconturi
obţinute; alte venituri.
Veniturile extraordinare cuprind, în special, veniturile din subvenţii
pentru evenimente extraordinare şi altele asimilate.

19
 Conturile de venituri consemnează în expresie bănească efectul obţinut
în urma ansamblului activităţilor desfăşurate de o entitate patrimonială. Faptul că
orice venit exprimă în principiu „o resursă în devenire”, determină includerea
totală a acestora în categoria conturilor de pasiv.
Conturile de venituri reflectă resursele reproduse şi pot fi grupate în
două categorii: conturi de venituri intermediare şi conturi de venituri finale.
Caracteristica principală a conturilor de venituri intermediare este că servesc la
compensarea efectului unor cheltuieli asupra rezultatului, şi nu la constatarea
rezultatelor unor tranzacţii ca urmare a relaţiilor cu terţii. Conturile de venituri
finale reflectă veniturile realizate din tranzacţii cu terţii, cu mediul extern
întreprinderii sau cu ceea ce se asimilează acestuia şi în urma căruia, în principiu,
întreprinderea a primit ceva ori urmează să primească o contrapartidă (bani,
bunuri etc).
Contabilitatea veniturilor se realizează cu ajutorul conturilor sintetice de
gradul I şi II, care fac parte din clasa a 7-a „Conturi de venituri” a Planului de
conturi general. Toate aceste conturi funcţionează după regula conturilor de pasiv,
deoarece se poate spune că veniturile sunt resurse reproduse sau în reproducere.
Conturile de venituri se creditează cu valoarea veniturilor obţinute şi se
debitează cu ocazia repartizării acestora în contul de rezultate finale. Asemenea
conturilor de cheltuieli, cele de venituri nu prezintă sold la sfârşitul perioadei de
gestiune. Excepţie de la această regulă face contul 711 „Venituri din producţia
stocată”, care nu se debitează numai prin contul menţionat anterior .

3.2. VENITURI DIN EXPLOATARE

Veniturile din exploatare reprezintă contrapartida (efectul) în expresie

bănească a cheltuielilor efectuate în activitatea de exploatare. Aceste venituri sunt
20
obţinute ca urmare a vânzării bunurilor, prestării serviciilor, executării lucrărilor
care fac obiectul de bază al întreprinderii şi din utilizarea de către treţi a activelor
întreprinderii, respectiv venituri din dobânzi, redevenţe şi dividende. Potrivit
Planului general de conturi, din clasa veniturilor de exploatare fac parte
următoarele structuri:

- grupa 70 „Cifra de afaceri”;

- grupa 71 „Variaţia stocurilor”;
- grupa 72 „Venituri din producţia de imobilizări”;
- grupa 74 „Venituri din subvenţii de exploatare”;
- grupa 75 „Alte venituri din exploatare”.

3.2.1. VENITURI DIN VÂNZĂRI DE PRODUSE, DE MĂRFURI,

DE
PRESTĂRI DE SERVICII ŞI DIN ALTE ACTIVITĂŢI
În contabilitate, aceste venituri se înregistrează în momentul predării
bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii, sau în alte condiţii
prevăzute în contract, care atestă transferul de proprietate al bunurilor respective
asupra clienţilor. Pentru evidenţa acestei categorii de venituri se folosesc conturile
din grupa 70 „Cifra de afaceri”, care cuprinde următoarele conturi:
- 701 „Venituri din vânzarea produselor finite”;
- 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”;
- 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”;
- 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”;
- 705 „Venituri din studii şi cercetări”;
- 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”;
21
 - 707 „Venituri din vânzărea mărfurilor ”;
- 708 „Venituri din activităţi diverse”.
Conturile: 701“Venituri din vânzarea produselor finite”, 702 „Venituri
din vânzarea semifabricatelor” şi 703 „Venituri din vânzarea produselor
reziduale” evidenţiază vânzările de produse finite, semifabricate, produse
reziduale, animale şi păsări. În credit aceste conturi înregistrează preţul de
vânzare al produselor şi animalelor livrate clienţilor, conform facturii; preţul de
vânzare al produselor şi animalelor livrate clienţilor, pentru care nu s-au întocmit
facturi; veniturile înregistrate în avans, aferente perioadei curente.
Contul 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” ţine
evidenţa veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate. În credit acest cont
consemnează: tarifele lucrărilor executate şi serviciilor prestate, pentru care au
fost emise facturi; tarifele lucrărilor şi serviciilor prestate, pentru care nu au fost
emise facturi; tarifele lucrărilor şi serviciilor prestate, încasate în numerar;
veniturile înregistrate în avans, aferente perioadei curente.
Evidenţa veniturilor din studii şi cercetări se ţine cu ajutorul contului
705 „Venituri din studii şi cercetări”. Acest cont înregistrează în credit valoarea
studiilor şi a contractelor de cercetare, facturate clienţilor; valoarea studiilor şi a
contractelor de cercetare, pentru care nu s-au întocmit facturi; veniturile
înregistrate în avans, aferente perioadei curente.
Contul 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”
evidenţiază veniturile din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii. Acest cont se
creditează cu: valoarea redevenţelor pentru concesiuni, locaţii de gestiune, chirii,
facturate către concesionari, locatari, chiriaşi; valoarea redevenţelor pentru
concesiuni, locaţii de gestiune, chirii, pentru care nu s-au emis facturi; valoarea
redevenţelor pentru concesiuni, locaţii de gestiune, chirii, încasate prin virament
bancar sau în numerar; veniturile înregistrate în avans, aferente perioadei curente.
22
 Evidenţa veniturilor din vânzări de mărfuri se ţine cu ajutorul contului
707 „Venituri din vânzărea mărfurilo”, care consemnează în credit: valoarea la
preţ de înregistrare a mărfurilor facturate clienţilor; valoarea la preţ de înregistrare
a mărfurilor pentru care nu s-au întocmit facturi; valoarea la preţ de înregistrare a
mărfurilor vândute şi încasate în numerar.
Contul 708 „Venituri din activităţi diverse” ţine evidenţa veniturilor din
diverse activităţi, aşa cum sunt : comisioane, servicii prestate în interesul
personalului, punerea la dispoziţia terţilor a personalului unităţii, venituri din
valorificarea ambalajelor, precum şi alte venituri realizate din relaţiile cu terţii. În
creditul contului se înregistrează: sumele facturate clienţilor, reprezentând venituri
din activităţi diverse; sumele datorate de clienţi, pentru care nu s-au întocmit
facturi; sumele încasate de la terţi, reprezentând venituri din activităţi diverse;
venituri înregistrate în avans aferente perioadei curente sau exerciţiului în curs.
Exemple de operaţiuni cu funcţiunea acestor conturi:

REGISTRUL-JURNAL
Nr. pagina ..1..
Simbol Sume
N Data Docum EXPLICAŢ conturi
r. înre ent II debi- Cred Debitoare Creditoare
cr g. (felul, toare i-
t. nr., toare
data)
1 2 3 4 5 6 7 8

REPORT * *

1. 03.1 Factura Se 4111 % 409.640

2.20 nr. înregistrează
23
 22 0024/ livrări de 703 344.236
03.12. produse 4427 65.404
reziduale.

2. 05.1 Factura Înregistrat 4111 % 37.646

2.20 nr.0051 venituri din 704 31.635.307
22 / transporturi 4427 6.010.708
05.12 de mărfuri.

3. 07.1 Factura Înregistrat 4111 % 1.09

2.20 nr.1125 factura 705 5.92.580 920.58
22 /07.12. proiectelor 4427 2
de cercetare. 174.910

4. 08.1 Central Facturarea 4111 % 1.56

2.20 iz chiriilor 706 4.835.839 1.314.
22 contr. mijloacelor 4427 988
de fixe. 249.847
închirie
r

5. 10.1 Factura Înregistrat 4111 % 3.128.655

2.20 nr.1138 facturarea 708 2.629.122
22 / 10.12 unor venituri 4427 499.533
din activităţi
diverse.
TOTAL 43.200.648 43.200.648

24
 3.2.2. VENITURI DIN PRODUCŢIA STOCATĂ

Conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilităţii, stocurile de

orice fel sunt considerate venituri potenţiale şi, de aceea, valoarea lor este
înregistrată ca venit al perioadei. Variaţia stocurilor pe parcursul perioadei
reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că
producţia a mărit nivelul stocurilor sau a vânzărilor suplimentare au redus nivelul
stocurilor.
Evidenţa acestor venituri se ţine cu ajutorul contului 711 „Variaţia
stocurilor”, din grupa 71 „Variaţia stocurilor”.Acest cont are rolul de a evidenţia
costul de producţie al producţiei stocate precum şi a variaţiei acesteia. Veniturile
din variaţia stocurilor reprezintă variaţia în plus sau în minus dintre valoarea la
cost efectiv de producţie a stocurilor de produse şi producţie în curs de execuţie de
la sfârşitul perioadei şi valoarea lor iniţială, neluând în calcul provizioanele
pentru depreciere constituite.
Contul 711 „Variaţia stocurilor” este bifuncţional şi poate prezenta la
finele perioadei fie sold creditor, fie sold debitor. În funcţie de metoda de inventar
folosită acest cont prezintă o serie de particularităţi:
a) în cazul utilizării inventarului permanent: se înregistrează în credit costul
de producţie sau preţul standard al semifabricatelor, produselor finite, produselor
reziduale şi animalelor obţinute; plusurile de inventar la stocuri obţinute din
producţie proprie; costul produselor, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie,
stabilit la sfârşitul lunii; diferenţele de preţ dintre costul de producţie efectiv şi
preţul standard al produselor şi animalelor obţinute din producţie proprie;
transferul, la sfârşitul lunii, pentru închidere, a soldului debitor al contului de
venituri. În debit se înregistrează: costul de producţie sau preţul standard al
25
semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale şi animalelor vândute;
lipsurile la inventar la stocuri obţinute din producţie proprie; reluarea produselor,
lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la începutul lunii; diferenţele de preţ
dintre costul de producţie efectiv şi preţul standard al produselor şi animalelor
ieşite din gestiune; transferul, la sfârşitul lunii, pentru închidere, a soldului debitor
al contului de venituri.
b) în cazul utilizării inventarului intermitent:se înregistrează în credit la
sfârşitul lunii, valoarea stocurilor finale obţinute din producţie proprie, stabilite la
inventariere; la sfârşitul lunii, pentru închidere, soldul debitor al contului (121), iar
în debit se înregistrează la începutul lunii, valoarea soldurilor iniţiale de stocuri
obţinute din producţie proprie; la sfârşitul lunii, pentru închidere, soldul creditor al
contului (121).

3.2.3. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI

Aceste venituri reprezintă costul lucrărilor, respectiv, cheltuielile
efectuate de întreprindere pentru ea însăşi, care în final se înregistrează ca active
imobilizate, corporale sau necorporale. Evidenţa veniturilor din producţia de
imobilizări se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 72 „Venituri din producţia de
imobilizări”, respectiv:
-721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale”;
-722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”;
Contul 721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale” ţine
evidenţa veniturilor care au rolul de a echilibra cheltuielile de producţie aferente
investiţiilor din producţia de imobilizări necorporale. În creditul acestui cont se
înregistrează: costul de producţie al imobilizărilor necorporale recepţionate,
realizate de către unitate; costul de producţie al imobilizărilor necorporale în curs,
realizate ce către unitate.
26
 Evidenţa veniturilor care au rolul de a echilibra cheltuielile de producţie
aferente investiţiilor din producţia de imobilizări corporale se ţine cu ajutorul
contului 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”. Acest cont
înregistrează în creditul său: costul de producţie al imobilizărilor corporale
recepţionate, realizate de către unitate, precum şi al investiţiilor efectuate la cele
existente; costul de producţie al imobilizărilor corporale în curs, realizate de către
unitate.

3.2.4. VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE

Veniturile din subvenţii de exploatare, reprezintă subvenţii primite
pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi
alte subvenţii din partea statului, a unor colectivităţi publice sau a altor
întreprinderi. Aceste venituri se înregistrează în contabilitate prin intermediul
conturilor din grupa 74 „Venituri din subvenţii de exploatare”, care cuprinde un
singur cont sintetic de gradul I, respectiv 741 „Venituri din subvenţii de
exploatare”. Conform Planului general de conturi, acesta are în structura sa
următoarele conturi:
-7411 „Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri”;
-7412 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi
materiale consumabile”;
-7413 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli din
afară”;
-7414 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului”;
-7415 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţia
socială”;
-7416 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de
exploatare”;
27
 -7417 „Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri”;
-7418 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată”.
Aceste conturi ţin evidenţa subvenţiilor şi împrumuturilor
nerambursabile cuvenite întreprinderii în schimbul respectării anumitor condiţii
referitoare la activitatea de exploatare, şi consemnează în creditul lor subvenţiile
de exploatare primite sau de primit pentru acoperirea pierderilor şi diferenţelor de
preţ.

3.2.5. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

Alte venituri din exploatare curentă cuprind veniturile din creanţe

recuperate şi alte venituri din exploatare. Reflectarea în contabilitate a acestor
venituri se realizează cu ajutorul grupei de conturi 75 „Alte venituri de
exploatare”, care cuprinde următoarele conturi sintetice de gradul I:
- 754 „Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”;
- 758 „Alte venituri de exploatare”.
Contul 754 „Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi” ţine
evidenţa creanţelor reactivate privind clienţii şi debitorii diverşi, şi înregistrează în
creditul său veniturile din creanţe reactivate.
Grupa de conturi 75 „Alte venituri de exploatare” cuprinde următoarele
conturi sintetice de gradul II:
-7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi”;
-7582 „Venituri din donaţii şi subvenţii primite”;
-7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”;
-7584 „Venituri din subvenţii pentru investiţii”;
28
 -7588 „Alte venituri din exploatare”.
Aceste conturi evidenţiază veniturile realizate din alte surse decât cele
nominalizate în conturile distincte de venituri ale activităţii de exploatare. În
creditul lor se consemnează: sumele datorate de către personal privind debite,
salarii, sporuri sau adaosuri necuvenite, avansuri nejustificate; valoarea amenzilor,
despăgubirilor şi penalităţilor datorate de terţi; cota-parte a subvenţiilor pentru
investiţii recunoscută la venituri, corespunzător amortizării înregistrate; valoarea
bunurilor sau valorilor primite gratuit; bunurile rezultate din dezmembrarea
imobilizărilor corporale; drepturile de personal neridicate şi prescrise; sumele
cuvenite unităţii, datorate către bugetul statului, altele decât impozitele şi taxele;
valoarea la preţ de vânzare a imobilizărilor necorporale şi corporale vândute;
datoriile prescrise sau anulate.

3.3. VENITURI FINANCIARE

Veniturile financiare reprezintă expresia bănească a efectului obţinut în
urma desfăşurării activităţilor financiare ale firmei. Se au în vedere, mai ales,
operaţiunile de plasare a capitalurilor temporar disponibile în activitatea altor
societăţi, cât şi cel de atragere a capitalurilor stăine. Veniturile financiare
constituie contrapartida cheltuielilor efectuate în acelaşi segment de activitate.
Grupa 76 „Venituri financiare”, a Planului de conturi general, afectează acestor
venituri următoarele conturi:
- 761 „Venituri din imobilizări financiare”
- 762 „Venituri din investiţii financiare pe termen scurt”
- 763 „Venituri din creanţe imobilizate”
- 764 „Venituri din investiţii financiare cedate”
- 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”
- 766 „Venituri din dobânzi”
29
 - 767 „Venituri din sconturi obţinute”
- 768 „Alte venituri financiare”
Contul 761 „Venituri din imobilizări financiare” ţine evidenţa
veniturilor din imobilizări financiare şi cuprinde următoarele conturi sintetice de
gradul II :
-7611 „Venituri din titluri de participare deţinute de filiale din cadrul
grupului”;
-7612 „Venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din afara
grupului”;
-7613 „Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate
din cadrul grupului”;
-7614 „Venituri din titluri de participare deţinute în treprinderi asociate din
afara grupului”;
-7615 „Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului ”;
-7616 „Venituri din titluri de participare strategice în afara grupului”;
-7617 „Venituri din alte imobilizări financiare”.
Aceste conturi consemnează în credit dividendele de încasat aferente
titlurilor imobilizate şi valoarea titlurilor imobilizate primite ca urmare a
reinvestirii dividendelor.
Contul 762 „Venituri din investiţii financiare pe termen scurt”
evidenţiază veniturile din dividende aferente investiţiilor financiare pe termen
scurt şi se creditează cu dividendele de încasat aferente investiţiilor financiare pe
termen scurt.
Contul 763 „Venituri din creanţe imobilizate” ţine evidenţa veniturilor
din creanţe imobilizate şi înregistrează în creditul său dobânzile aferente
creanţelor imobilizate.

30
 Contul 764 „Venituri din investiţii financiare cedate” se dezvoltă pe
următoarele conturi sintetice de gradul II: 7641 „Venituri din imobilizări
financiare cedate” şi 7642 „Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt
cedate”. Aceste conturi ţin evidenţa veniturilor nete din vânzarea titlurilor
imobilizate şi titlurilor de plasament, şi se creditează cu: valoarea la preş de
înregistrare a imobilizărilor financiare cedate; câştigul rezultat din vânzarea
investiţiilor financiare pe termen scurt la un preţ de cesiune mai mare decât
valoarea contabilă.
Funcţiunea contului 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” face
referiri explicite la toate elementele monetare în valută: creanţe, datorii,
disponibilităţi, acreditive, titluri de stat, depozite pe termen scurt. În creditul său,
acest cont înregistrează: diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor
încasate în valută; diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor în
valută evaluate la încheierea exerciţiului financiar; diferenţele favorabile de curs
valutar aferente datoriilor achitate în valută; diferenţele favorabile de curs valutar
aferente datoriilor în valută evaluate la încheierea exerciţiului financiar;
diferenţele favorabile de curs valutar stabilite la încheierea exerciţiului financiar,
aferente disponibilităţilor în valută, precum şi a altor valori de trezorerie în valută,
cum sunt titlurile de stat, acreditivele şi depozitele bancare pe termen scurt.
Contul 766 „Venituri din dobânzi” ţine evidenţa veniturilor financiare
din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din conturile bancare, pentru
împrumuturile acordate sau pentru livrările pe credit. Veniturile din dobânzi sunt
recunoscute periodic, în mod proporţional, pe baza randamentului efectiv al
activului. În creditul acestui cont se înregistrează: dobânzile cuvenite, aferente
împrumuturilor acordate grupului; dobânzile de primit de la debitorii diverşi;
dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi curente; dobânzile
încasate în avans, care se fac venituri ale perioadei curente; dobânzile încasate.
31
 Evidenţa veniturilor din sconturile obţinute de la furnizori şi alţi creditori
se ţine cu ajutorul contului 767 „Venituri din sconturi obţinute”, care se
creditează cu veniturile din sconturile obţinute de la furnizori şi alţi creditori.
Contul 768 „Alte venituri financiare” evidenţiază veniturile financiare
altele decât cele înregistrate în celelalte conturi din această grupă. Acest cont se
creditează cu: diferenţele dintre valoarea capitalului social diminuat şi valoarea de
răscumpărare a acţiunilor proprii anulate; alte venituri financiare.
Exemple de operaţiuni contabile cu funcţiunea acestor conturi:

REGISTRUL- JURNAL
Simbol Sume
N Dat Docu EXPLICAŢI conturi
r. a ment I debi- credi- Debitoare Creditoare
cr Înre (felul, toare toare
t. g. nr.,
data)
1 2 3 4 5 6 7 8

REPORT * *

1. 14.1 Ordin Încasarea în 5121 762 62.139 62.139

2.20 de cont a
22 plată veniturilor
nr.43/ din

32
 14.12 imobilizări
financiare pe
termen scurt.

2. 16.1 Notă Înregistrat 267 763 9.873 9.873

2.20 ctb. dobânzi de
22 încasat din
alte creanţe
imobilizate.

3. 18.1 Ordin Se 5121 763 15.015 15.015

2.20 de înregistrează
22 plată dobânzidin
nr. alte creanţe
63/18. imobilizate
12 încasate în
cont.

4. 19.1 Extras Înregistrat 5124 765 2.481 2.481

2.20 de cont diferenţe de
22 curs favorabil
aferente
soldului de
disponibil în
devize.

5. 20.1 Chitanţ Înregistrat 5311 766 5.490 5.490

2.20 ă/ venituri din
04 20.12 dobânzi
încasate în

33
 numerar.

6. 20.1 Factura Înregistrat 401 767 4.039 4.039

2.20 nr. venituri din
22 0042/2 sconturi
0.12 obţinute.

7. 21.1 Ordin Înregistrat 5121 768 144.565 144.565

2.20 de alte venituri
22 plată financiare
nr.62/2 încasate prin
1.12. cont.

TOTAL 246.605 246.605

3.4. VENITURI EXTRAORDINARE

Veniturile extraordinare reprezintă expresia bănească a efectului obţinut
în urma unor operaţiuni cu caracter accidental, neobişnuit în raport cu activităţile
normale (ordinare) ale întreprinderii. Aceste venituri provin din subvenţii pentru
evenimente extraordinare şi altele asimilate.
Grupa 77 „Venituri extraordinare” afectează aceste venituri un singur
cont, respectiv, contul 771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente
extraordinare şi altele asimilate”. Acest cont ţine evidenţa veniturilor rezultate
din compensaţiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamităţi sau alte
evenimente extraordinare. În creditul acestui cont se consemnează subvenţiile
primite sau de primit din compensaţiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din
calamităţi sau alte evenimente extraordinare.

34
 4. STUDIU DE CAZ

Studiu de caz privind contabilitatea veniturilor la S.C Dunlop SA

La data de 1.04.2022 S.C. « Dunlop» S.A. prezenta următoarea situaţie

a Activului şi Pasivului.

Activ

Nr.crt. Elemente Simbol Valoarea

patrimoniale cont ( în mii lei)
1. Clădiri 212 2.730
2. Construcţii 212 4.690
3. speciale 213.1 2.150
Maşini, utilaje,
35
4. instalaţii 213.2 240
Aparate de
5. măsură şi instalaţii de 213.3 255
6. lucru 261 150
7. Mijloace de 301 1.461
8. transport 302 41,35
9. Titluri de 302.2 3,84
10. participare 303 124
Materii prime
11. Materiale 345 896,32
12. auxiliare 411.1 359,64
13. Combustibil 4424 246,89
14. Materiale de 461 15,5
15. natura obiectelor de 5121 828,32
16. inventar 5311 15,52
Produse finite
Clienţi
T.V.A. de
recuperat
Debitori diverşi
Conturi curente
la bănci în lei
Casa în lei
TOTAL ACTIV 13.985,19

36
Pasiv (Datorii şi capitaluri proprii)

Nr.crt. Elemente Simbol Valoarea

patrimoniale cont ( în mii lei)
1. Capital subscris 1012 8.000
2. vărsat 106.1 150
3. Rezerva legală 106.8 600
4. Rezerva 117 400
5. facultativă 162.1 250
Rezultatul 2812
6. reportat 2812 1.092
7. Credite bancare 1.172
pe termen lung 2813
8. Amortizarea 860
clădirilor 2813
9. Amortizarea 24
10. construcţiilor speciale 2813
11. Amortizarea 38,25
12. maşinilor şi 401
13. instalaţiilor 401 579,25
14. Amortizarea 404 110
15. aparatelor şi 421 520,98
16. instalaţiilor de măsură 4311 117
17. Amortizarea 4313 95
18. mijloacelor de 4312 27,5
transport
37
19. Furnizori 4314 9
Salarii 7,6
20. colaboratori 4371
Furnizori de 7,48
21. imobilizări 4372
22. Personal-salarii 441 3,51
23. datorate 444 110
Contribuţia 446 77,5
24. unităţii la CAS 457 3
25. Contribuţia 462 180
unităţii la CASS 21,2
Contribuţia
angajaţilor la CAS
Contribuţia
angajaţilor la CASS
Contribuţia
unităţii la fondul de
şomaj
Contribuţia
angajaţilor la fondul de
şomaj
Impozitul pe
profit
Impozitul pe
salarii
Fondul special de
taxe şi vărsăminte
38
 Dividende de
plată
Creditori diverşi
TOTAL PASIV 13.985,19

Operaţiile economice şi financiare ale trimestrului II-2022 la S.C.

CONFEX S.R.L. prezinta la data de 1.03.2022 urmatoarele date:
10.04.2022 se dau spre consum conform bonului de consum materii
prime de 70 mii şi materiale consumabile de 30 mii lei, aprovizionate în data
de 07.04.2007 conform facturii nr. 653281/ 7.04.2022.
Se înregistrează factura nr.852164/20.04.2022 pentru serviciile
telefonice pe luna decembrie 2022 în valoare de 57 mii lei, T.V.A. 19%.
1) La data de 25.04.2022 în baza contractului de concesiune
nr.6/25.04.2022 se înregistrează concesionarea unui teren în vederea
construirii unui depozit pentru suma de 85.000 de lei. Se înregistrează
astefel la aceeaşi dată redevenşa anuală în sumă de 150.000 lei datorată
pentru concesiunea făcută conform contractului semnat de cele două
părţi.
2) Se înregistrează factura nr.72348/27.04.2022 pentru consumul de
energie electrică în sumă de 246.000 de lei T.V.A. 19%.
3) La data de 27.04.2022 se înregistrează şi dobânda datorată pentru un
credit pe termen lung de 7.500 lei conform notei contabile nr.
123578/27.04.2022.
4) În data de 2.04.2022 se decontează un avans de trezorerie de 2.900 de lei
pentru achiziţionarea de tipizate contabile. Valoarea tipizatelor

39
 contabile cumpărate este în sumă de 2.325 lei, conform chitanţei
nr.15246/20.04.2022.
5) Se vând din stoc produse finite (anvelope) cu factura nr.
565142/3.05.2022. în valoare de 720.000, T.V.A. 19 %.
6) Se descarcă gestiunea cu produsele finite vândute cu factura
nr.565142/3.05.2022, costul de producţie fiind de 500.980 lei.
7) Conform facturii nr.960125/11.05.2022 se înregistrează vânzarea a 6
prese hidraulice KMN 27598, la preţul de 75.000 lei bucata, T.V.A.
19%.Valoarea de intrare a mijloacelor fixe vândute conform facturii nr.
600125/11.05.2022 este de 60.000 de lei bucata, iar valoarea amortizată
este de 50.000 de lei bucata.
8) La 13.05.2022 se înregistrează obţinerea de produse finite la preţul de
producţie 896.320 lei (CN=CE).
9) Se descarcă gestiunea de materiile prime folosite în procesul de
producţie (materiile prime provin din stocul din 2022 şi sunt în valoare
de 620.000 lei).
10) Se descarcă gestiunea de materiale auxiliare folosite ( provin din
stocul din 2021).
11) Conform procesului-verbal de scoatere din funcţiune nr.15/
15.05.2022 se înregistrează scoaterea din funcţiune a 3 utilaje,
VI=60.000 lei/bucată amortizate 90 % care sunt trimise la casat.
12) Se înregistrează cheltuieli cu casarea în valoare de 15.000 de lei
reprezentând salarii de 10.500 lei şi materiale consumate de 4.500 lei.
13) Se obţin din încasare piese de schimb în valoare de 35 milioane.
14) La data de 21.05.2022 se înregistrează achiziţia a 1000 de acţiuni
de pe piaţa bursieră, preţul de cumpărare fiind de 200 lei/acţiune,

40
 urmând ca la data de 24.05.2006 să se înregistreze vânzarea la bursă a
800 dintre aceste acţiuni cu o valoare de vânzare de 300 lei/acţiune.
15) Înregistrarea în data de 25.05.2022 a dobânzii de încasare pentru
disponibilul de ţinut în cont la bancă pentru luna aprilie-mai 2021 în
sumă de 140.000 de lei.
16) Se efectuează înventarierea activelor întreprinderii în data de
26.05.2007 în urma unei sesizări, se constată astfel un plus de numerar
în casieria unităţii de 60.000 lei şi un minus la stocul de materii prime în
valoare de 70.000 de lei care se impută firmei de transport găsită
vinovată.
17) În data de 27.05.2022 se vând restul de 200 de acţiuni la valoarea
de 250lei/acţiune, suma încasată cu O.P.nr.58/ 27.05.2022 cuprinsă în
extrasul de cont din 27.05.2022.
18) Se înregistrează în 3.06.2022 statul de plată al salariilor pe luna
mai 2022 în sumă de 1,2 milioane de lei.
19) Se înregistrează reţinerile din salariu conform statului de plată
reprezentând contribuţiile unităţii la Bugetul Asigurărilor Sociale de
Stat
20) Se înregistrează şi salariile brute ale colaboratorilor de 42.000 de
lei.la 10.06.2022 se înregistrează taxe vamale şi accize pentru
materialele procurate de la un furnizor extern din Anglia. Suma
datorată: 35.000 de lei.
21) La 15.06.2022 se înregistrează vânzarea producţiei de anvelope la
preţ de vânzare de 1000 de lei, T.V.A. 19 % conform facturii
nr.565143/15.06.2022.
22) Se descarcă gestiunea cu produsele finite vândute ştiind că erau
înregistrate la un cost de producţie de 896,32 lei.
41
23) În 18.06.2022 se înregistrează înregistrarea unor penalităţi de la
nişte terţi care nu şi-au respectat condiţiile contractuale. Valoarea
penalităţii 50.000 lei conf. OP 328/ 18.06.2022.
24) se înregistrează conform bonurilor de consum, combustibilul
consumat, în valoare de 1.640 lei pe 20.06.2022.
25) Se execută o lucrare de reparaţii la 5 utilaje ale întreprinderii S.C.
„Artmax” S.R.L. Valoarea facturată se ridică la valoarea de 227.000 de
lei cu T.V.A.
26) La data de 25.06.2022 se încasează în contul de la bancă chiria
pentru anul 2022 pentru spaţiul închiriat conform contractului de
închiriere 15/2021, în sumă de 575.000 lei, T.V.A. 19%. Se repartizează
chiria aferentă lunilor .
27) În luna noiembrie 2022 întreprinderea achiziţionase titluri de
participare în valoare de 150.000 lei pe care la 27.06.2022 le cesionează
prin vânzare la bursa de valori, preţul de cesiune fiind de 270.000 de lei.
28) La 30.06.2022 se înregistrează în baza extrasului de cont
încasarea unor dobânzi bancare în sumă de 327.580 lei şi plata
comisioanelor bancare de 111.380 lei.
29) La data de 30.06.2022 se înregistrează amortizarea imobilizărilor
corporale astfel:
 amortizarea clădirilor: 15.166,67 lei.
 amortizarea construcţiilor speciale: 26.055,56 lei.
 amortizarea maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor: 17.916,67 lei.
 amortizarea aparatelor de măsură şi control: 3.333,3 lei.
 amortizarea mijloacelor de transport: 1.770,73 lei.

42
31)Se primeşte de la Bugetul Statului o subvenţie pentru diferenţe de preţ la
produsul „XXA” (cost de producţie > preţul de vânzare) în valoare de
590.000 de lei conform extrasului de cont.
 se închid conturile de venituri şi conturile de cheltuieli.
 se calculează şi se înregistrează impozitul pe profit.
 se închide contul de cheltuieli privind impozitul pe profit.

REZOLVARE:

1. 10.04. 2022 Consum de materii prime şi materiale conform bonului

de consum.

601 = 301 70.000

602 = 302 30.000

2.20.04.2022 Înregistrare facturi de telefon

% = 401 67.830
626 57.000
4426 10.830

3.25.04.2022 Înregistrarea redevenţei anuale pentru concesionarea

terenului

612 = 5121 150.000

43
 4.27.04. 2022 Înregistrarea facturii de energie electrică

% = 401 292.740
605 246.000
4426 46.740

5.27.04.2022. Înregistrarea dobânzii datorate pentru creditul pe termen

lung conform
NC 123578

666 =168.2 7.500

6.2.05.2022 Achiziţie de tipizate contabile din avansul de trezorerie

conform
chitanţei 15246/20.04.2007

% = 542 2.766,75
604 2.325
4426 441,75

7. 3.05.2022 Vânzare de produse finite conform facturii nr.

565142/3.05.2007

411.1 = % 856.800
701 720.000
4427 136.800

44
 8. 3.05.2022. Descărcarea gestiunii cu produsele finite vândute

711 = 345 500.980

9. 11.05.2022 Vânzarea conform facturii nr. 96125/ 11.06.2007 a unor

piese
hidraulice
461 = % 535.500
7583 450.000
4427 85.500
10. 11.05.2022 Descărcare gestiune cu mijloacele fixe vândute conform
facturii.

% = 213 360.000
6583 60.000
2813 300.000

11. 13.05.2022 Înregistrarea obţinerii de profit din producţia proprie

conform bonului de fabricaţie.

345 = 711 896.320

12. 13.05.2022 Descărcare gestiune cu materii prime folosite în

producţie.

45
 601 = 301 620.000

13. 13.05.2022 Descărcarea gestiunii cu materiale auxiliare folosite.

602 = 302 41.350

14. 15.05.2022 Trimiterea la casare a unor utilaje.

% = 213.1 180.000
6588 18.000
281.3 162.000

90 % X 180.000 = 162.000 valoare amortizată

valoare neamortizată = Vi – Amortizare = 180.000 – 162.000 =
18.000

15. Înregistrarea cheltuielilor cu casarea.

658.8 = % 15.000
421 10.500
302 4.500

16. Obţinerea de piese de schimb din casare.

346 = 758.8 35.000

3024 = 346 35.000
46
 17. 24.05.2022 Vânzarea la bursă a 800 de acţiuni cumpărate pe 21.05.

5121 = % 240.000
503 160.000
764.2 80.000

800 acţiuni X 200 LEI/acţiune = 160.000

800 acţiuni X 300/ acţiuni = 240.000

80.000 diferenţe favorabile

18. 25.05.2022 Înregistrarea dobânzilor de încasat.

5187 =766 140.000

19. 26.05.2022 a). Constatare plus de numerar în casierire

5311 = 758.8 60.000

b). Constatare minus la inventarul materiilor prime,

imputabil firmei vinovate.

601 = 301 70.000

461 = % 83.300
758.1 70. 000
4427 13.300

47
20. 27.05.2022 Vânzarea restului de 200 de acţiuni

200 acţiuni X 200lei/acţiune = 40.000

200 acţiuni X 250 lei/acţiune =50.000
10.000 diferenţe favorabile

21. 3.06.2022 Înregistrarea statului de plată

641 = 421 1.200.000

22.3.06.2022 Înregistrarea obligaţiilor unităţii

CAS 6451 = 4311 264.000

CASS 6453 = 4313 84.000
Fondul
de risc 635 = 447 12.000

23. 3.06.2022 Înregistrarea salariilor colaboratorilor.

621 = 401 42.000

24. 10.06.2022 Înregistrarea taxelor vamale şi a accizelor datorate.

635 = 446 35.000

25. 15.06.2022 Vânzarea produselor finite conform facturii nr.565143.

48
 411.1 = % 1.190.000
701 1.000.000
4427 190.000
26. 18.06.2022 Descărcare gestiune conform avizului de expediţie.

711 = 345 896.320

27. 18.06.2022 Încasare în cont a unor penalităţi.

5121 = 758.1 50.000

28. Consum de conbustibili conform bonului de consum.

602.2 = 302.2 1.640

29. 23.06.2022 Înregistrarea emiterii facturii pentru reparaţii la utilaje.

411.1 = % 270.130
704 227.000
4427 43.130

30. 25.05.2022 a). Încasare chirie în avans pentru un spaţiu închiriat.

5121 = % 684.250
472 575.000
4427 109.250

49
 b). Repartizarea chiriei la veniturile curente.

L1….L3 472 = 706 47.916,66

31. 27.06.2022 Cesionarea titlurilor de participare.

664.2 = 261 150.000

461 = 764.2 270.000

32. 30.06.2022 Încasarea unor dobânzi bancare şi plata comisioanelor

bancare.

5121 = 766 327.580

627 = 5121 111.380

33. 30.03.2022 Amortizarea imobilizărilor.

6811 = % 64.242,96
281.2 15.166,67
281.2 26.055,55
281.3 17.916,67
281.3 3.333,33
281.3 1.770,77

34. 30.03.2021 Contractarea subvenţiei de exploatare.

50
 445 = 741 590.000

35. Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri.

121 = % 3.237.507,96
601 760.070
602 71.350
602.2 1.640
604 2.325
605 246.000
621 42.000
626 57.000
627 111.380
635 35.000
641 1.200.000
645 396.000
658.3 60.000

51
 658.8 33.000
664.2 150.000
666 7.500
6811 64.242,96

% = 121 4.344.074,99
701 1.720.000
704 227.000
706 14.374,99
741 590.000
758.1 190.000
758.3 450.000
758.8 35.120
764.2 510.000
766 607. 580

36. Calculul şi înregistrarea impozitului pe profit

V = 4.344.074,99
Ch= 3.237.507,96
Profit brut = 1.106.567,04
Profit impozabil fiscal = Profit brut contabil + Cheltuieli nedeductibile
– Deduceri fiscale = 1.106.567,04
Ip = 16 % X Rezultatul impozabil fiscal = 16 % X 1.106.567,04 =
177.050,78

691 = 441 177.050,78

52
 Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

121 =691 177.050,78

În Registrul-Jurnal următor este redată închiderea conturilor de venituri:

REGISTRUL-JURNAL
Nr.
pagina ..1..
Simbol Sume
N Data Docu EXPLICAŢ conturi
r. înreg ment II Deb Cre Debitoare Creditoare
cr . (felul, i- di-
t. nr., toar toar
data) e e
1 2 3 4 5 6 7 8

REPORT * *

1. 31.12 Note Închiderea % 121 37.826

ctb. conturilor de .356.000

53
. venituri. 703 1.344.236
2022 704 31.635.307
705
706 920.58

708 2.000

762 1.314.988.00
0
763
2.629.
765
122.000
766
62.139
767
.994
768
24.888
.612
15.015
.180
2.481.
394
5.490.
000
4.039.
000
144.56
5.675
TOTAL 37.826.356 37.826.356

54
 Determinarea rezultatului exerciţiului prin stabilirea soldului contului 121
“Profit şi pierdere”.
Debit 121 „Profit şi pierdere”
Credit

5.496.615
3.467.150
344.236
4.529.005 31.635.307
91.811 920.582.000
1.787.750 1.314.988
195.821
2.629.122
892.500
62.139
63.155
1.690.763
24.888
1.430.435 2.481
3.923.766 5.490
847.896 4.039
33.875.200
144.565
1.548.732
32.890
43.190
2.127.265 55
84.832
768.173
 TSD 36.877.885 37.826.356 TSC
SFC 948.471

Înregistrările contabile privind impozitul pe profit şi repartizarea

profitului sunt reflectate în Registrul-Jurnal următor:
REGISTRUL-JURNAL
Nr.
pagina ..1..
Simbol Sume
N Data Docum EXPLICAŢII conturi
r. înreg ent deb Cre Debitoare Creditoare
cr . (felul, i- di-
t. nr., toar toar
data) e e
1 2 3 4 5 6 7 8

REPORT * *

1. 31.12 Note Înregistrat 691 441 19 192.80

56
 .2022 ctb. impozitul pe 2.804 4
profit (25%).

2. 31.12 Note Închiderea 121 691 192.80 192.80

.2022 ctb. contului de 4 4
cheltuieli.

3. 3 Note Înregistrat 129 106 47.423 47.423

1.12. ctb. repartizarea 1
2022 profitului la
rezerve
(5%.Pbr).

4. 3 Note Înregistrat 121 129 47.423 47.423

1.12. ctb. închiderea
2022 contului 121.

TOTAL 480.455 480.455

57
 CONCLUZII

In vederea stabilirii unor concluzii aferente perioadei studiului de caz am

analizat urmatorii indicatori:

1) Situatia neta= Activ – Datorii

Situatia neta= 44740- 4980= 39760 lei
2) Fondul de rulment= Capitaluri permanente – Active imobilizate
Fondul de rulment= 37818-5000=32818 lei
3) Nevoia de fond de rulment= Active de exploatare – Disponibilitati – Datorii
curente
Nevoia de fond de rulment= (15800+7840)-2500= 21140 lei
4) Trezoreria neta= Fondul de rulment – Nevoia de fond de rulment
Trezoreria neta=32818- 21140= 11678 lei

Din analiza indicatorilor calculati pe baza studiului de caz prezentat anterior

rezulta urmatoarele:

58
 Societatea dispune la sfarsitul perioadei de o situatie neta de 39760 lei ceea
ce reprezinta suma capitalului propriu neangajat in datorii.
Fondul de rulment este unul pozitiv, de 32818 lei si mai mare decat Nevoia
de fond de rulment de 21140 lei, ceea ce conduce la o Trezoreire neta de 11678 lei
si reflecta valoarea disponibilitatilor aflate la dispozitia intreprinderii.
La inceputul lunii martie 2012 societatea prezinta o situatie patrimoniala in
valoare de 38000 lei. In cursul perioadei, societatea a inregistrat venituri totale de
6000 lei si cheltuieli totale de 1682 lei rezultand un Profit brut de 3950 lei si un
Profit net de 4582 lei.
S.C. CONFEX S.R.L. trebuie sa aiba în vedere, pentru perioada urmatoare,
o revizuire a politicii sale financiare, cresterea gradului de perfectionare şi
specializare a salariatilor intreprinderii, precum si permanenta cunoastere a
conditiilor de calitate cerute de clienti.
Ca o concluzie finala putem spune ca intreprinderile dobandesc un avantaj
concurential în domeniul în care tara de origine le permite să acumuleze cel mai
rapid competente tehnologice, de management, sa valorifice competentele umane,
să dispuna de informatii asupra nevoilor de consum si asupra pietei. Ele reusesc
atunci cand cadrul national sprijina si stimuleaza firmele sa valorifice si sa
largeasca competentele si posibilitatile nationale, cand mediul intern este dinamic,
iar concurenta este vie.

59
 BIBLIOGRAFIE
● Ionescu, Cicilia “Bazele teoriei si practicii contabile” Editura Fundatiei
Romania de Maine, Bucuresti,2005
● Drăgan, C. M. – „Revoluția contabilității”, Editura Universitară, 2007;
● Nae, C.- „Noua contabilitate a intrepr mici si mijlocii si a
microintreprinderilor” Editia a II-a revizuita
●www.wikipedia.com
● www.scribd.com
Manolescu, M., Petre, G., Lazăr, A., „Studii de caz în condiţiile aplicării
reglementărilor contabile simplificate”, Ed. Economică, Bucureşti, 2003, p.306;
Ristrea, M., Dumitru, C.-G., „Contabilitate aprofundată”, Ed. Universitară,
Bucureşti, 2003, p. 394
Horomnea, E., „Bazele contabilităţii.Concepte şi aplicaţii”, Ediţia a II-a, revăzută
şi actualizată, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.258;
Boulescu, M., „Situaţii financiare anuale simplificate. Armonizate cu Directivele
europene”, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2003, p341;
Macarie, Felicia, Cornelia, „Bazele contabilităţii”, Ed. Polirom, Iaşi, 2004, p.208;

60
Bojian, O., „Bazele contabilităţii” , Ed. a VI-a, Ed. Economică, Bucureşti, 2003,
p.305;
Darie, V., Gorbănescu, E., Pătruţ, V., Rotilă, A., „Manualul expertului contabil şi
al contabilului autorizat”, Ediţia a V-a actualizată, Ed. Agora, Bacău, 2002,
p.238;Epuran, M., Băbăiţă, Valeria., Imbrescu, C., „Teoria contabilităţii”, Ed.
Economică, Bucureşti, 2004, p.350;
Manolescu, M., Petre, G., Lazăr, A., „Studii de caz în condiţiile aplicării
reglementărilor contabile simplificate”, Ed. Economică, Bucureşti, 2003, p.301

61