OMFP 1802- CADRUL LEGISLATIV SI STUDIU DE CAZ:

IMOBILIZARI NECORPORALE

Bucuresti 2015
OMFP 3055- CADRU GENERAL SI STUDIU DE CAZ: IMOBILIZARI
NECORPORALE

Delimitari privind imobilizarile necorporale

 Activele imobilizate reprezintă bunuri şi valori care se utilizează o perioadă
indelungată în întreprindere şi care nu se consumă de la prima întrebuinţare. Ele îşi transmit
treptat valoarea asupra produselor la a căror obţinere participă. Acestea asigură baza materială
a activităţii unei întreprinderi. Ele sunt o categorie de bunuri, reunite prin anumite
caracteristici comune, dar şi diferite din punct de vedere al scopului utilitaţii şi formei.
Caracteristicile ce le unesc într-o categorie de sine stătătoare sunt legate de durata de utilizare
(pe parcursul căreia valoarea lor trece asupra noilor produse prin amortizare) şi de importanţa
(semnificaţia) lor valorică.

Punctele de vedere care le diferenţiază au determinat următoarea tipologie a activelor

imobilizate:
 Imobilizări necorporale (intangibile sau investiţii nemateriale)
 Imobilizări corporale (tangibile sau investiţii materiale)
 Imobilizări financiare (investiţii financiare pe termen lung)

Conform OMFP 1802/2014 o imobilizare necorporala este un activ identificabil,

nemonetar, fara suport material si detinut pentru utilizare în procesul de productie sau
furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau pentru scopuri administrative.
Este frecvent ca o întreprindere să cheltuiască resurse sau să-si asume datorii pentru
achiziționarea, dezvoltarea, menținerea sau ameliorarea resurselor necorporale precum
cunoștintele științifice sau tehnice, conceperea și punerea în aplicare de noi procedee sau
sisteme, licențele, proprietatea intelectuală, cunoașterea pieței și mărcile comerciale (inclusiv
numele de mărci și titluri de publicare). Exemple curente de elemente necorporale ce intra în
aceste rubrici generale sunt produsele program, brevetele, drepturile de serviciu ale
împrumuturilor ipotecare acordate, licențele de pescuit, cotele de import, scutiri, relații cu
clienții sau furnizorii, fidelitatea clienților, părtile de piață și drepturile de distribuire.
Nu toate elementele descrise anterior răspund definiției unei imobilizări necorporale, care
presupune un caracter identificabil, controlul unei resurse și existența avantajelor economice
viitoare. Dacă un element implicat de prezenta norma nu satisface definiția unei imobilizări
necorporale, cheltuielile angajate pentru achiziționarea sau producția sa internă sunt
contabilizate în contul de profit și pierderi (la cheltuieli). Totuși, dacă elementul este
achiziționat in cadrul unei grupări de de întreprinderi ce constituie o achiziție, el face parte
dintr-un goodwill contabilizat la data achiziției.

Definiția unei imobilizări necorporale impune ca această imobilizare sa fie

identificabilă, pentru a o distinge cu claritate de goodwill. Goodwill-ul ce rezultă dintr-o
grupare de întreprinderi ce constituie o achiziție reprezintă o plată efectuată de cumpărător, în
așteptarea avantajelor economice viitoare. Aceste avantaje economice viitoare pot să rezulte
din sinergia între activele identificabile achiziționate sau din activele care, luate izolat, nu
îndeplinesc condițiile cerute pentru o contabilizare in situațiile financiare, dar pentru care
cumpărătorul este dispus să efectueze o plată, cu ocazia achiziției.
O imobilizare necorporală poate să fie distinsă în mod clar de goodwill, daca ea este
separabilă. O imobilizare este separabilă, dacă întreprinderea poate să închirieze, să vândă, să
schimbe sau să distribuie avantajele economice viitoare specifice, atribuibile activului, fară să
se separe, de asemenea, de avantajele economice viitoare ce rezultă din alte active utilizate în
aceeași activitate generatoare de venituri.
Un activ este identificabil dacă:
a) este separabil, adică poate fi separat sau desprins din entitate şi vândut, transferat,
cesionat printr-un contract de licenţă, închiriat sau schimbat, fie individual, fie împreună cu

2
un alt contract, cu un activ identificabil sau cu o datorie identificabilă aferent(ă), indiferent
dacă entitatea intenţionează ori nu să facă acest lucru; sau
b) decurge din drepturile contractuale ori de altă natură legală, indiferent dacă acele
drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate ori de alte drepturi şi obligaţii.
O entitate controleaza o imobilizare daca entitatea are capacitatea de a obtine beneficii
economice viitoare de pe urma resursei si de a restrictiona accesul altora la acele beneficii.
Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporala pot include venitul
din vânzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri sau alte beneficii rezultate din
utilizarea imobilizarii de catre entitate.
Anumite imobilizari necorporale pot fi pastrate în sau pe un obiect fizic, cum ar fi un
compact-disc (în cazul unui software), documentatie legala (în cazul unei licente sau al unui
brevet) sau pelicule. Pentru a stabili daca o imobilizare care încorporeaza atât elemente
corporale, cât si necorporale ar trebui tratata ca imobilizare corporala sau ca imobilizare
necorporala, o entitate evalueaza care element este mai semnificativ. De exemplu, software-ul
pentru un utilaj computerizat care nu poate opera fara acel software specific se include în
valoarea acelei imobilizari corporale. Acelasi lucru este valabil si pentru sistemul de operare
al unui computer. Atunci când software-ul nu este parte integranta a hardware-ului respectiv,
software-ul este tratat ca imobilizare necorporala.
Avantajele economice viitoare, care rezultă dintr-o imobilizare necorporală, pot să
includă venituri ce provin din vânzarea de bunuri sau de servicii, economiile de costuri sau
alte avantaje rezultând din utilizarea activului de către întreprindere. De exemplu, utilizarea
unei proprietăți intelectuale în cadrul unui proces de producție pot să reducă mai degrabă
mărimea costurilor viitoare de producție decât să crească veniturile viitoare.
Imobilizările necorporale, denumite şi imobilizări nemateriale sau active intangibile,
cuprind toate acele valori economice de investiţie care nu îmbracă fizic forma de bunuri
materiale concrete. Ele sunt reprezentate de:
 Cheltuielile de constituire
 Cheltuielile de dezvoltare
 Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile de fabrică şi alte drepturi similare
 Fondul comercial

Cheltuielile de constituire sau stabiliment, denumite şi de fondare, cuprind

cheltuielile cu înfiinţarea, dezvoltarea şi fuzionarea societăţilor comerciale, cum sunt cele
privind taxele şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuielile privind emiterea şi
vânzarea de acţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei şi de publicitate. Toate aceste cheltuieli
sunt supuse amortizării pe cel mult cinci ani.
Cheltuielile de dezvoltare includ resursele economice alocate pentru tehnologiile noi,
produse noi şi investiţii utile şi eficiente în raport cu activitatea viitoare a societăţii
comerciale. Aceste cheltuieli se amortizează, în general, în maximum cinci ani. În cazul în
care durata contractului sau durata de utilizare depaseste cinci ani, aceasta trebuie prezentata
în notele explicative, împreuna cu motivele care au determinato.
În situatia în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face
nicio distribuire din profituri, cu exceptia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru
distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Sumele prezentate în bilant la elementul "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate în
notele explicative.
Imobilizare necorporale generate de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect
intern) se recunoaste daca, si numai daca, o entitate poate demonstra toate elementele
urmatoare:

3
 a) fezabilitatea tehnica pentru finalizarea imobilizarii necorporale, astfel încât aceasta
sa fie disponibila pentru utilizare sau vânzare;
b) intentia sa de a finaliza imobilizarea necorporala si de a o utiliza sau vinde;
c) capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporala;
d) modul în care imobilizarea necorporala va genera beneficii economice viitoare
probabile. Printre altele, entitatea poate demonstra existenta unei piete pentru productia
generata de imobilizarea necorporala ori pentru imobilizarea necorporala în sine sau, daca se
prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizarii necorporale;
e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare si de alta natura adecvate pentru a
completa dezvoltarea si pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporala;
f) capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizarii necorporale pe
perioada dezvoltarii sale.
Exemple de activitati de dezvoltare sunt:
a) proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediara
a prototipurilor si modelelor;
b) proiectarea uneltelor si matricelor care implica tehnologie noua;
c) proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct
de vedere economic pentru productia pe scara larga;
d) proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele,
procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunatatite.
La cheltuielile de dezvoltare pot fi înscrise si cheltuielile de explorare si evaluare a
resurselor minerale. Nu reprezinta imobilizari necorporale de natura activelor de explorare si
de evaluare acele active care sunt în mod clar corporale (de exemplu, vehicule si echipamente
de forare).
Cheltuielile de explorare si evaluare a resurselor minerale sunt cheltuieli generate de
entitate în legatura cu explorarea si evaluarea resurselor minerale, înainte ca fezabilitatea
tehnica si viabilitatea comerciala ale extractiei resurselor minerale sa fie demonstrate. Pentru a
determina daca aceste cheltuieli se recunosc ca imobilizari necorporale, o entitate ia în
considerare gradul în care cheltuiala poate fi asociata cu descoperirea resurselor minerale.
Explorarea si evaluarea resurselor minerale se refera la prospectarea resurselor
minerale, inclusiv minereuri, petrol, gaz natural si resurse similare neregenerative, dupa ce
entitatea a obtinut drepturile legale de a explora într-o anumita zona, precum si determinarea
fezabilitatii tehnice si a viabilitatii comerciale ale extractiei resurselor minerale.
Exemple de cheltuieli care pot fi incluse în evaluarea initiala a activelor de explorare si
exploatare pot fi urmatoarele:
a) cheltuieli cu achizitia drepturilor de a explora;
b) cheltuieli cu studii topografice, geologice, geochimice si geofizice etc.
O entitate nu va înregistra la cheltuieli de dezvoltare de natura cheltuielilor de
explorare si evaluare a resurselor minerale cheltuielile angajate:
a) înainte de explorarea si evaluarea resurselor minerale, cum sunt cheltuielile ce au
avut loc înainte de momentul în care entitatea a obtinut dreptul legal de a explora o anumita
zona;
b) dupa ce sunt demonstrabile fezabilitatea tehnica si viabilitatea comerciala ale
extractiei unei resurse minerale.
O imobilizare necorporala de natura activelor de explorare si evaluare nu va mai fi
clasificata ca atare atunci când fezabilitatea tehnic si viabilitatea comerciala ale extractiei unei
resurse minerale sunt demonstrabile.
Cheltuielile legate de valorificarea resurselor minerale nu vor fi recunoscute drept
active de explorare si evaluare.

4
 Unul sau mai multe din urmatoarele fapte si împrejurari indica faptul ca o entitate ar
trebui sa analizeze si sa efectueze, daca este cazul, o ajustare pentru deprecierea activelor de
explorare si evaluare:
a) durata pentru care entitatea are dreptul de a explora o anumita zona a expirat în
decursul perioadei sau va expira în viitorul apropiat si nu se preconizeaza reînnoirea;
b) nu sunt prevazute în buget si nici planificate cheltuieli substantiale pentru
explorarea în continuare si pentru evaluarea resurselor minerale în acea zona;
c) explorarea si evaluarea resurselor minerale dintr-o anumita zona nu au dus la
descoperirea unor cantitati de resurse minerale viabile din punct de vedere comercial, iar
entitatea a decis sa întrerupa acest gen de activitati în zona respectiva;
d) exista suficiente date care sa indice ca, desi este posibila o dezvoltare în zona
respectiva, este putin probabil ca valoarea contabila a activului de explorare si evaluare sa fie
complet recuperata în urma valorificarii sau vânzarii etc.
Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile de fabrică şi alte drepturi similare
cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achiziţionarea drepturilor de exploatare a unui bun,
activitate sau serviciu, în cazul concesiunilor, a unui brevet, a unei licenţe, a unei mărci de
fabrică şi alte drepturi similare de proprietate industrială şi intelectuală. Toate aceste cheltuieli
sunt amortizate pe toată durata cât întreprinderea a achiziţionat dreptul de exploatare sau de
utilizare a unor astfel de imobilizări.
Concesiunea se realizează pe bază de contract de concesiune, în care o parte
(concedentul) transmite părţi (concesionarul) spre administrare rentabilă pe un termen
determinat, în schimbul unei redevenţe, o activitate economică, un serviciu public, o
subunitate productivă sau un teren proprietate de stat. Ea se acordă pe bază de licitaţie publică
şi cu condiţia ca prin concesionare să se asigure statului un venit fix anual, cel puţin egal cu
media beneficiilor nete realizate prin exploatarea în ultimii cinci ani a obiectului concesiunii
ori a unor obiecte similare.
Superficia este dreptul de proprietate al unei persoane asupra construcţiei pe care a
clădit-o pe terenul altuia împreună cu dreptul ei real de folosinţă asupra terenului pe care s-a
ridicat construcţia. Un asemenea drept dobândit de către un agent economic se consideră
imobilizare necorporală şi se supune amortizării.
Uzufructul este dreptul de folosire de către un agent economic al unui lucru (bun sau
valoare) care aparţine altei persoane şi de a beneficia de foloasele bunului respectiv. La
încetarea acestui drept se restituie bunul sau valoare în cauză proprietarului. Agentul
economic supune amortizării uzufructul dobândit.
Brevetele sunt documente oficiale prin care se certifică calitatea de inventator şi prin a
căror aplicare practică se realizează obiecte economice cu efecte financiare deosebite. Ele pot
fi aduse în unitate ca aport la capitalul social, prin achiziţie sau prin alte căi.
Licenţele sunt titluri prin care posesorul unei invenţii acordă altei persoane fizice sau
juridice, inclusiv statului, dreptul de a exploata în interes economic invenţia sa. Se dobândesc,
în general, prin achiziţie.
Know-how-urile reprezintă cunoştinţe tehnice şi procedee tehnologice ce nu fac
obiectul unui brevet, dar care aparţin celor care le-au creat şi pot face obiectul comercializării.
Pot fi dobândite de o unitate prin aport în natură la capitalul social sau prin achiziţie.
Mărcile de fabrică sunt certificate de origine ale unor firme constituite din cuvinte,
litere, cifre, reprezentări grafice, prin care se individualizează produsele sau serviciile sale. Se
pot valorifica şi ca aport în natură la capitalul social al unităţii sau prin vânzare.
Fondul comercial reprezintă cheltuielile efectuate pentru menţinerea sau dezvoltarea
potenţialului de activitate al întreprinderii. Exemplu: clientela, vadul comercial, firma,
segmente de piaţă etc. De asemenea, cuprinde şi sumele plătite în cazul preluării unei
întreprinderi reprezentând vadul comercial, anumite legături comerciale etc. De regulă, fondul

5
comercial nu se amortizează. Dacă se constată o depreciere ireversibilă, acesta poate fi
amortizat.
Fondul comercial se recunoaste, de regula, la consolidare si reprezinta diferenta dintre
costul de achizitie si valoarea justa la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate
de catre o entitate.
În situatiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoaste numai
în cazul transferului tuturor activelor sau al unei parti a acestora si, dupa caz, si de datorii si
capitaluri proprii, indiferent daca este realizat ca urmare a cumpararii sau ca urmare a unor
operatiuni de fuziune. Transferul este în legatura cu o afacere, reprezentata de un ansamblu
integrat de activitati si active organizate si administrate în scopul obtinerii de profituri,
înregistrarii de costuri mai mici sau alte beneficii.
Pentru recunoasterea în contabilitate a activelor si datoriilor primite cu ocazia acestui
transfer, entitatile trebuie sa procedeze la evaluarea valorii juste a elementelor primite, în
scopul determinarii valorii individuale a acestora. Aceasta se efectueaza, de regula, de catre
profesionisti calificati în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu,
recunoscut national si international.
Fondul comercial generat intern nu se recunoaste ca activ deoarece nu este o resursa
identificabila (adica nu este separabil si nici nu decurge din drepturi legale contractuale sau de
alta natura) controlata de entitate, care sa poate fi evaluata credibil la cost.
În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, se au în vedere urmatoarele
prevederi:
a) fondul comercial se amortizeaza, de regula, în cadrul unei perioade de maximum
cinci ani;
b ) totusi, entitatile pot sa amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o
perioada de peste cinci ani, cu conditia ca aceasta perioada sa nu depseasca durata de utilizare
economica a activului si sa fie prezentate justificari în notele explicative.
In anumite combinari de intreprinderi cu achizitii, pretul de achizitie este mai mic
decat valoarea justa a activelor nete achizitionate. Diferenta a fost, in mod
traditional,denumita fond comercial negativ. Unele persoane sugereaza ca, din moment ce
tranzactiile in conditii comercialeobiective nu favorizeaza, de regula nici una dintre parti,
probabilitatea ca achizitorul sa obtinaun chilipir este considerata a fi foarte mica, iar situatiile
clare de fond comercial negativ suntmai adesea rezultatul unei erori de masurare (adica,
valorile juste atribuite activelor sidatoriilor au fost incorecte intro anumita masura) sau a unei
imposibilitati de a recunoaste odatorie contingenta sau actuala (cum ar putea fi pentru plata
indemnizatiilor pentru angajati). Totusi, fondul comercial negativ poate proveni si din riscul
de pierderi viitoare, cum ar fi cazul BMV, care si-a vandut unitatea de productie ROVER unui
consortiu pentru suma de 1$. Problema contabila este modul de gestionare a acestui sold
creditor, care este rezidualdupa ce activele si datoriile identificabile sunt inregistrate la
valorile lor juste (sau alte valori prescrise) corespunzatoare.
Alte imobilizări necorporale sunt constituite din programe informatice create în cadrul
unităţii patrimoniale sau achiziţionate de la terţi, pentru necesităţi proprii, precum şi alte
imobilizări necorporale, evaluate la costul de producţie, respectiv la costul de achiziţie.
În cadrul avansurilor si altor imobilizari necorporale se înregistreaza avansurile
acordate furnizorilor de imobilizari necorporale, programele informatice create de entitate sau
achizitionate de la terti pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si retete, formule,
modele, proiecte si prototipuri.
Programele informatice, precum si celelalte imobilizari necorporale înregistrate la
elementul "Alte imobilizari necorporale" se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea
lor de catre entitatea care le detine.

6
 În cazul programelor informatice achizitionate împreuna cu licentele de utilizare, daca
se poate efectua o separare între cele doua active, acestea sunt contabilizate si amortizate
separat.
Imobilizarile necorporale în curs de executie reprezinta imobilizarile necorporale
neterminate pâna la sfârsitul perioadei, evaluate la costul de productie sau costul de achizitie,
dupa caz.

Evaluarea initiala a imobilizarilor necorporale

O imobilizare necorporala se înregistreaza initial la costul de achizitie sau de

productie, asa cum sunt definite în prezentele reglementari.
Un element raportat drept cheltuiala într-o perioada nu poate fi recunoscut ulteriorca
parte din costul unei imobilizari necorporale.
Uneori este greu să se precizeze dacă un activ necorporal produs din resurse proprii
poate fi recunoscut.
Pentru a preciza dacă un activ necorporal realizat cu resurse proprii întruneşte criteriile
pentru recunoaştere se impune separarea în două faze a procesului de realizare a activului
necorporal, în vederea recunoaşterii acestuia: o fază de cercetare; şi o fază de dezvoltare.
Dacă o societate nu poate distinge cele două faze ale unui proiect intern pentru crearea
unui activ necorporal, societatea tratează cheltuiala cu acel proiect ca şi cum ar fi fost
realizată numai în faza de cercetare.
Costul unui activ necorporal conţine preţul său de cumpărare, inclusiv:
a) orice taxe şi impozite nereturnabile;
b) orice cheltuială direct atribuibilă pregătirii bunului pentru folosirea sa, cum sunt
comisioanele profesionale pentru servicii legale.
Uneori este greu să se precizeze dacă un activ necorporal produs din resurse proprii
poate fi recunoscut.
Pentru a preciza dacă un activ necorporal realizat cu resurse proprii întruneşte criteriile
pentru recunoaştere se impune separarea în două faze a procesului de realizare a activului
necorporal, în vederea recunoaşterii acestuia: o fază de cercetare; şi o fază de dezvoltare.
Dacă o societate nu poate distinge cele două faze ale unui proiect intern pentru crearea
unui activ necorporal, societatea tratează cheltuiala cu acel proiect ca şi cum ar fi fost
realizată numai în faza de cercetare.
Faza de cercetare. Nici un activ. necorporal provenit din cercetare (sau din faza de
cercetare a unui proiect intern) nu trebuie recunoscut. Cheltuiala de cercetare (sau din faza de
cercetare a unui proiect intern) trebuie recunoscută ca o cheltuială atunci când este efectuată.
Exemple de activităţi de cercetare: activităţi desfăşurate în scopul obţinerii de noi cunoştinţe;
căutarea, evaluarea şi selecţia finală a aplicaţiilor din cercetare sau alte cunoştinţe; cercetarea
pentru alternative de materiale, aparate, produse, sisteme sau servicii; şi formularea, designul,
evaluarea şi selecţia finală a alternativelor posibile pentru materiale noi sau îmbunătăţite,
aparate, produse, procese, sisteme sau servicii.
Faza de dezvoltare. Un activ necorporal provenit din dezvoltare (sau din faza de
dezvoltare a unui proiect intern) trebuie să fie recunoscut dacă şi numai dacă o societate poate
demonstra următoarele: fezabilitatea tehnică pentru finalizarea activului necorporal, în aşa fel
încât să fie disponibil pentru utilizare sau vânzare; intenţia sa de a finaliza acel activ
necorporal spre a fi folosit sau vândut; abilitatea sa de a folosi sau vinde activul
necorporal;modul în care activul necorporal va genera probabile beneficii economice viitoare.

7
Printre altele, societatea trebuie să demonstreze existenţa unei pieţe pentru produsele obţinute
de acel activ necorporal sau pentru însuşi activul necorporal respectiv sau, dacă este folosit
intern, utilitatea activului necorporal; existenţa resurselor tehnice, financiare şi a altor resurse
adecvate pentru a duce la bun sfârşit dezvoltarea sa în vederea utilizării sau vânzării activului
necorporal; şi abilitatea sa de a evalua fidel cheltuiala atribuibilă activului necorporal în
timpul dezvoltării sale.
Exemple de activităţi de dezvoltare: designul, construcţia şi testarea preproducţie sau
prefolosire a prototipurilor şi modelelor; designul uneltelor şi matriţeior care implică
tehnologie nouă; designul, construcţia şi operarea unei uzine-pilot care nu este fezabilă din
punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă; designul, construcţia şi testarea
unei alternative alese pentru aparatele, pro-dusele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau
îmbunătăţite.
Costul unui activ necorporal produs din resurse proprii este cheltuiala suportată de la
data la care activul necorporal întruneşte pentru prima oară criteriile de recunoaştere şi
cuprinde toate cheltuielile care pot fi atribuite sau alocate pe o bază rezonabilă şi consecventă
producerii şi pregătirii activului pentru folosinţa sa.
Costul include: cheltuiala cu materialele şi serviciile folosite sau consumate pentru
producerea activului necorporal; salariile şi alte costuri legate de personalul angajat direct în
producerea activului necorporal; orice cheltuială direct atribuibilă generării activului;
cheltuielile fixe care pot fi alocate pe o bază rezonabilă pentru activ.
Costul producerii unui activ nu include: cheltuielile de regie pentru comercializare,
administrative sau generale, cu excepţia cazului în care aceste cheltuieli pot fi direct atribuite
procesului de pregătire a activului pentru folosinţă ineficienţele identificate în fazele de
început şi în pierderile din exploatarea iniţială, apărute înainte ca un activ să realizeze
performanţa planificată cheltuiala cu pregătirea personalului pentru exploatarea activului.

Cheltuieli ulterioare

Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporala dupa cumpararea sau

finalizarea acesteia se înregistreaza în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizarii F atunci când este probabil ca
aceste cheltuieli vor permite activului si genereze beneficii economice viitoare peste
performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil. Dacă aceste condiţii sunt întrunite,
cheltuielile ulterioare trebuie să fie adăugate la costul activului necorporal. Cheltuielile
ulterioare pentru un activ necorporal sunt recunoscute dacă acestea sunt necesare pentru a
menţine activul la standardul de perforrnanţă stabilit iniţial. Datorită naturii activului
necorporal, în multe cazuri nu este posibil să se determine dacă toate cheltuielile ulterioare
măresc sau menţin beneficiile economice care vor intra în societate prin exploatarea acestor
active. În consecinţă, numai rareori cheltuiala efectuată după recunoaşterea iniţială a unui
activ necorporal achiziţionat sau finalizat din resurse proprii va fi adăugată costul unui activ
necorporal.

Evaluarea la data bilantului

La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul
prudenţei, potrivit căruia se va ţine seama de toate ajustările de valoare
datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.
(2) Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost,
diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea

8
contabilă se evidenţiază distinct în contabilitate, în conturi de ajustări,
aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.
85. - (1) Evaluarea imobilizărilor corporale şi necorporale, cu ocazia
inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilită de comisia de
inventariere sau de evaluatori autorizaţi, potrivit legii. Fac obiectul
evaluării şi imobilizările în curs de execuţie.
(2) Corectarea valorii imobilizărilor necorporale şi corporale şi
aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează, în funcţie de
tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei amortizări
suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie
prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul
în care se constată o depreciere reversibilă a acestora.
(3) În cazul imobilizărilor corporale şi necorporale, la determinarea
pierderilor din depreciere, evaluatorii autorizaţi, potrivit legii, sau
personalul entităţii pot utiliza diferite metode de evaluare (de exemplu:
metode bazate pe fluxuri de numerar).
86. - (1) Pentru a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor
corporale şi necorporale, în afara constatării faptice cu ocazia
inventarierii, pot fi luate în considerare surse externe şi interne de
informaţii.
(2) La sursele externe de informaţii se încadrează aspecte precum:
- pe parcursul perioadei, valoarea de piaţă a activului a scăzut
semnificativ mai mult decât ar fi fost de aşteptat ca rezultat al trecerii
timpului sau utilizării;
- pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect
negativ asupra entităţii, sau astfel de modificări se vor produce în
viitorul apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau
juridic în care entitatea îşi desfăşoară activitatea sau pe piaţa căreia îi
este dedicat activul etc.
(3) Din sursele interne de informaţii se exemplifică următoarele
elemente:
- există indicii de uzură fizică sau morală a imobilizării;
- pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect
negativ asupra entităţii, sau astfel de modificări se vor produce în
viitorul apropiat, în ceea ce priveşte gradul sau modul în care
imobilizarea este utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată. Astfel de
modificări includ: situaţiile în care imobilizarea devine neproductivă,
planurile de restructurare sau de întrerupere a activităţii căreia îi este
dedicată imobilizarea, precum şi planificarea cedării imobilizării înainte
de data estimată anterior;
- raportările interne pun la dispoziţie indicii cu privire la faptul că
rezultatele economice ale unei imobilizări sunt sau vor fi mai slabe decât
cele scontate.
Indiciile de depreciere a imobilizărilor, puse la dispoziţie de
raportările interne, includ:
- fluxul de numerar necesar pentru achiziţionarea unei imobilizări
similare, pentru exploatarea sau întreţinerea imobilizării este
semnificativ mai mare decât cel prevăzut iniţial în buget;
- rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil
inferior celui prevăzut în buget;
- o scădere semnificativă a profitului din exploatare prevăzut în
buget, respectiv o creştere semnificativă a pierderilor prevăzute în buget,
generate de imobilizare etc.

9
 (4) Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în
conturile de ajustări au la bază constatările comisiei de inventariere. Pot
exista şi unele indicii că o pierdere din depreciere recunoscută în
perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală sau corporală nu mai
există sau s-a redus. La această evaluare se ţine cont de surse externe şi
interne de informaţii.
(5) În categoria surselor externe de informaţii se pot încadra
următoarele:
- valoarea de piaţă a imobilizării a crescut semnificativ în cursul
perioadei;
- în cursul perioadei au avut loc modificări semnificative cu efect
favorabil asupra entităţii sau se estimează că astfel de modificări se vor
produce în viitorul apropiat, în mediul tehnologic, comercial, economic sau
juridic în care entitatea îşi desfăşoară activitatea sau pe piaţa căreia îi
este dedicat activul etc.
(6) Dintre sursele interne de informaţii se exemplifică următoarele:
- pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect
favorabil asupra entităţii, sau astfel de modificări se vor produce în
viitorul apropiat în ceea ce priveşte gradul sau modul în care imobilizarea
este utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată. Aceste modificări includ
costurile efectuate în timpul perioadei pentru a îmbunătăţi şi a creşte
performanţa imobilizării sau pentru a restructura activitatea căreia îi
aparţine imobilizarea;
- raportările interne dovedesc faptul că performanţa economică a unei
imobilizări este sau va fi mai bună decât s-a prevăzut iniţial etc.

O imobilizare necorporala trebuie prezentata în bilant la valoarea de intrare, mai putin

ajustarile cumulate de valoare.
Prelucrarea de referință
După contabilizarea sa inițială, o imobilizare necorporală trebuie să fie contabilizată la
costul său, diminuat cu suma amortizărilor și suma pierderilor de valoare.
Cealaltă prelucrare autorizată
După contabilizarea sa inițială, o imobilizare necorporală trebuie să fie contabilizată la
nivelul mărimii sale reevaluate, corespunzătoare valorii sale juste la data reevaluării,
diminuată cu suma amortizărilor ulterioare și suma pierderilor de valoare ulterioare. Pentru
reevaluările efectuate în conformitate cu norma IAS 38, valoarea justă trebuie să fie
determinată prin referire la o piață activă. Reevaluările trebuie să fie efectuate cu o
regularitate suficientă, pentru ca valoarea contabilă să nu difere de o manieră semnificativă de
cea care ar fi fost determinată, prin utilizarea valorii juste la data închiderii.
Cealaltă prelucrare autorizată nu permite:
- reevaluarea imobilizărilor necorporale ce nu au fost în prealabil contabilizate în
categoria activelor
- contabilizarea inițială a imobilizărilor necorporale pentru alte valori decât costul lor.
Cealaltă prelucrare autorizată este aplicată după ce un activ a fost inițial contabilizat la
costul său. Totuși, dacp numai o parte a costului unei imobilizări necorporale este
contabilizată în activ, pentru că ea nu a satisfăcut criteriile de contabilizare decât începând cu
un moment dat al procesului, cealaltă prelucrare autorizată poate să fie aplicată la totalitatea
activului. De asemenea, cealaltă prelucrare autorizată poate să fie aplicată la o imobilizare
necorporală, primită ca urmare a unei subvenții publice și contabilizată la o valoare simbolică.
Se întâmplă foarte rar ca, pentru o imobilizare necorporală, să existe caracteristicile
descrise anterior, dar această situație poate să apară. De exemplu, în unele jurisdicții, o piață
activă poate să existe pentru licențe de taxiuri, licențe de pescuit sau cote de producție, ce se
10
întrerup in mod liber. Totuși, nu există o piață actvă pentru mărci, titluri de ziare, drepturi
pentru ediție muzicală si cinematografică, brevete sau mărci comerciale, pentru că fiecare
dintre aceste active este unic. De asemenea, cu toate că imobilizările necorporale se cumpără
și se vând, contractele se negociază între vânzători individuali si cumpărători, iar tranzacțiile
sunt relativ puțin frecvente. Pentru toate aceste motive, prețul plătit pentru un activ poate să
nu furnizeze o indicație suficientă a valorii juste a unui alt activ. În sfârșit, adesea, prețurile
acestor active, nu sunt puse la dispoziția publicului.
Frecvența reevaluărilor depinde de valabilitatea valorii juste a imobilizărilor
necorporale, care sunt reevaluate. Dacă valoarea justă a unui activ reevaluat diferă în mod
semnificativ de valoarea sa contabilă, este necesară o reevaluare necesară. Unele imobilizări
necorporale pot să cunoască variații importante și volatile ale valorilor juste, ceea ce face
necesară o reevaluare anuală. Pentru imobilizările necorporale a căror valoare justă nu
cunoaște decât variații puțin importante, este necesar să se procedeze la reevaluări la fel de
frecvente.
Dacă o imobilizare necorporală este reevaluată, suma amortizărilor la data reevaluării
este:
- fie retratată în funcție de prorata evoluției valorii brute contabile a activului, astfel
încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu mărimea sa reevaluată
- fie dedusă din valoarea brută contabilă a activului, iar valoarea netă este retratată
pentru a obține mărimea reevaluată a activului.
Dacă o imobilizare necorporală este reevaluată, toate celelalte active ale categoriei sale
trebuie, de asemenea, să fie reevaluate, cu condiția să existe o piață activă, pentru aceste
active.
Dacă o imobilizare necorporală ce aparține unei categorii de imobilizări necorporale
reevaluate nu poate sa fie reevaluată, deoarece nu există o piață activă pentru acest activ,
imobilizarea trebuie să fie contabilizată la costul său, diminuat cu suma amortizărilor ți suma
piederilor de valoare.
Dacă valoarea justă a unei imobilizări necorporale reevaluate nu mai poate sa fie
determinată prin referire la o piață activă, valoarea contabilă a acestui activ trebuie să fie
mărimea sa reevaluată, la data ultimei reevaluări făcute prin referire la o piață activă,
diminuată cu suma amortizărilor si suma pierderilor de valoare ulterioare.
Atunci când valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale este majorată ca urmare
a unei reevaluări, creșterea trebuie să fie creditată în capitaluri proprii la rubrica diferențe din
reevaluare.
Totuși, o reevaluare pozitivă, trebuie să fie contabilizată la venituri, în măsura în care
ea compensează o reevaluare negativă a aceluiași active, anterior contabilizată la cheltuieli.
Atunci când, ca urmare a unei reevaluări valoarea contabilă a unui active scade,
această diminuare trebuie să fie contabilizată la cheltuieli. Totodată, o reevaluare negativă
trebuie să fie indirect imputată asupra diferenței din reevaluare corespondente, în măsura în
care diminuare nu depășește mărimea contabilizată la diferențe din reevaluare, în numele
aceluiași activ.

Cedarea imobilizarilor necorporale

O imobilizare necorporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau atunci când niciun
beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sau cedarea sa.
În cazul scoaterii din evidenta a unei imobilizari necorporale, sunt evidentiate distinct
veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizata a imobilizarii si alte
cheltuieli legate de cedarea acesteia.
În scopul prezentarii în contul de profit si pierdere, câstigurile sau pierderile care apar
odata cu încetarea utilizarii sau iesirea unei imobilizari necorporale se determina ca diferenta
11
între veniturile generate de iesirea activului si valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile
ocazionate de cedarea acestuia, si trebuie prezentate ca valoare neta, ca venituri sau cheltuieli,
dupa caz, în contul de profit si pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv
"Alte cheltuieli de exploatare", dupa caz.

Evidenţa existenţei şi mişcării imobilizarilor necorporale se realizează prin conturile

ce formează conţinutul clasei a 2- a din Planul de conturi general, denumită “Conturi de active
imobilizate”.

20 IMOBILIZĂRI NECORPORALE

201 Cheltuieli de constituire

203 Cheltuieli de dezvoltare

205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similar

206 Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale

207. Fond comercial

2071. Fond comercial pozitiv

2075. Fond comercial negativ

208 Alte imobilizări necorporale

28 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE

280 Amortizări privind imobilizările necorporale

2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire

2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi altor

drepturi şi valori similar

2806. Amortizarea activelor necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale

2807 Amortizarea fondului comercial

2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale

29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR

290 Provizioane privind deprecierea imobilizărilor necorporale

2903 Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare

12
 2905 Provizioane pentru concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi
şi valori similar

2906. Ajustări pentru deprecierea activelor necorporale de explorare şi evaluare a

resurselor minerale

2908 Provizioane pentru alte imobilizări necorporale

Imobilizările necorporale ca de altfel toate imobilizările sunt supuse unui proces de

depreciere prin care îşi pierd în timp, treptat, din valoarea de utilitate şi din potenţialul lor
economic.
După cum se manifesta se cunosc două tipuri de deprecieri:
a) deprecieri ireversibile ce au loc ca urmare a uzurii fizice şi morale a imobilizărilor
necorporale şi corporale. Pentru aceste deprecieri există posibilitatea determinării mărimii
valorii care se depreciază în timp, prin procedee şi sisteme de amortizare.
b) deprecieri reversibile ce constau în posibilitatea ca în perioada viitoare activele
imobilizate necorporale să cunoască o scădere a valorii lor de utilitate şi prin aceasta, preţul
lor de piaţă să fie inferior valorii lor de intrare. Astfel de depreciere se constată la sfârşitul
exerciţiului cu ocazia inventarierii.
Întrucât deprecierile reversibile sunt probabile, deci nu sunt certe, efectul lor este
preluat în calculele de gestiune, prin sistemul provizioanelor.

Amortizarea imobilizărilor necorporale:

- cheltuielile de constituire şi cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel

mult 5 ani (Legea 15/1994 republicată, art.12). Completare cf. OMFP 3055/2009 art.80:
cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe durata contractului sau pe durata de utilizare. În
cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depăşeşte 5 ani, acest fapt trebuie
prezentat în notele explicative.
- brevetele, licenţele, know-how, mărcile de fabrică etc. se amortizează pe durata de utilizare
(Legea 15/1994 republicată, art.13);
- concesiunile se amortizează pe durata contractului (Legea 15/1994 republicată, art.13).
Completare OMFP 3055/2009 art.81-2: concesiunile primite se reflectă ca imobilizări
necorporale atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate
pentru concesiune.
- programele informatice se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare, care nu
poate depăşi 5 ani (Legea 15/1994 republicată, art.14). OMFP 3055/2009 nu limitează durata
de utilizare la 5 ani.

Metode de amortizare

Modul de amortizare utilizat trebuie să traducă ritmul de consumare de către

întreprindere a avantajelor economice ale activului. Dacă acest ritm nu poate să fie determinat
în mod fiabil, trebuie să fie aplicată metoda lineară. Cheltuielile privind amortizările trebuie
să fie contabilizate în contul de profit și pierdere (la cheltuieli), exceptând situația în care o
altă normă contabilă internațională permite sau impune încorporarea lor în valoarea contabilă
a unui alt activ.

13
 Pentru repartizarea de o manieră sistematică a mărimii amortizabile a unui activ pe
durata sa de utilitate, pot fi utilizate diferite moduri. Metoda de amortizare este aleasă pe baza
ritmului așteptat de consumare a avantajelor economice ale activului; ea este aplicată in mod
coerent și permanent, de la un exercițiu la altul, exceptând situația în care ritmul așteptat de
consumare a avantajelor economice de obținut din activ se schimbă. Nu ar exista decât rar,
eventual niciodată, elemente probate care să justifice o metodă de amortizare a imobilizărilor
necorporale ce ar conduce la o sumă a amortizărilor mai mică decât cea care ar fi obținută prin
metoda lineară.
În general, amortizarea este contabilizată la cheltuieli. Totuși, avantajele economice
generate de un activ sunt uneori integrate de către întreprindere în producția altor active, în
loc să constituie o cheltuială. În aceste cazuri, cheltuielile privind amortizările fac parte
integrantă din costul celuilalt active si ele sunt încorporate în valoarea sa contabilă. De
exemplu, amortizarea imobilizărilor necorporale utilizate într-un procedeu de producție este
încorporat în valoarea contabilă a stocurilor.

Valoarea reziduala

Valoarea reziduală a unei imobilizări necorporale trebuie să fie socotită nulă, exceptând:

a) situația în care un terț s-a angajat să răscumpere activul la sfârșitul duratei sale de utilitate;

b) situația în care există o piață activă pentru acest activ și:

- valoarea reziduală poate să fie determinată prin referire la această piață;

- dacă este probabil ca o astfel de piață să existe la sfârșitul duratei de utilitate

a activului.

Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. O
valoare reziduală diferită de zero implică faptul ca întreprinderea să conteze asupra cedării imobilizării
necorporale, înainte de sfârșitul duratei sale de viață economică.

Dacă se adoptă prelucrarea de referință, valoarea reziduală este estimată cu ajutorul prețului ce
prevalează la data achiziției activului, pentru vânzarea unui activ similar care a ajuns la sfârșitul
duratei sale de utilitate estimată și care a fost exploatat în condiții similare celor în care activul va fi
utilizat. Valoarea reziduală nu este majorată ulterior de variațiile prețurilor sau ale valorii. Dacă se
adoptă cealaltă prelucrare autorizată se procedează la o nouă estimare a valorii reziduale, la data
fiecărei reevaluări a activului, utilizând prețurile ce revalează la această dată.

Pentru fiecare categorie de imobilizări necorporale, situațiile financiare trebuie să furnizeze

următoarele informații, prin efectuarea unei distincții între imobilizările necorporale generate intern și
celelalte imobilizări necorporale:
a) duratele de utilitate sau normele de amortizare utilizate;
b) modurile de amortizare utilizate;
c) valoarea brută contabilă și suma amortizărilor (grupată cu suma pierderilor de valoare), la
deschiderea și la închiderea exercițiului;
d) postul contului de profit și pierdere în care sunt incluse cheltuielile privind amortizările
imobilizărilor necorporale;
e) o comparație între valorile contabile la deschiderea și la închiderea exercițiului, în care să
apară: - intrările de imobilizări necorporale, prin indicarea separată a celor generate intern și a celor ce
rezultă din grupările de întreprinderi;

14
 Studiu de caz privind imobilizarile necorporale
Se constituie o societate comerciala al carei asociat depune la casieria societatii suma
de 30.000 lei, din care achita la notar suma de 9000 lei pentru redactarea actului de constituire
si la Registrul Comertului suma de 12000 lei plus TVA pentru alte cheltuieli de constituire:
taxe de inmatriculare, de consulting, de publicare in Monitorul Oficial.
Dupa inceperea activitatii, cheltuielile de constituire se amortizeaza in 12 luni si se
restituie asociatului suma depusa initial.
Societatea opteaza pentru a fi platitoare de TVA de la inceputul activitatii.
Cheltuielile de constituire se pot amortiza pana in cinci.
Inregistrarile care au loc in contabilitate sunt urmatoarele:
- Depunerea de catre asociat a sumei la casierie.
5311 = 4551 30000 lei
Casa in lei Asociati – conturi curente

- Achitarea comisionului la notariat:

201 = 5311 9000 lei
Cheltuieli de constituire Casa in lei

- Achitarea cheltuielilor de constituire la Registrul Comertului

201 = 5311 12000 lei
Cheltuieli de constituire Casa in lei

15
 4426 = 5311 2880 lei
TVA deductibila Casa in lei

- Restituirea catre asociat a sumei depuse

4551 = 5311 30000 lei
Asociati – conturi curente Casa in lei

- Amortizarea lunara a cheltuielilor de constituire: (21000 : 12 = 1750 lei)

6811 = 2801 1750 lei
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea cheltuielilor de constituire
amortizarea imobilizarilor

- Scoaterea din evidenta a cheltuielilor complet amortizate

2801 = 201 21000 lei
Amortizarea cheltuielilor Cheltuieli de constituire
de constituire

Pentru cheltuielile de modernizare avem urmatoarele inregistrari:

 Societatea hotaraste sa-si modernizeze tehnologia de fabricatie a unui
produs. Societatea achita in numerar un avans de 5000 lei plus TVA unui
institut de proiectare care va realiza lucrarile de cercetare.
Dupa finalizarea lucrarilor, institutul factureaza documentatia in valoare de 8000 lei
plus TVA.
Decontarea facturii se face prin banca, tinandu-se seama de avansul achitat. Cheltu-
ielile de cercetare se amortizeaza in 10 luni.
- Inregistrarea avansului acordat, conform facturii si chitantei:
234 = 5311 5000 lei
Avansuri acordate pentru Casa in lei
imobilizari necorporale

4426 = 5311 1200 lei

TVA deductibila Casa in lei

- Primirea facturii la finalizarea lucrarilor de cercetare

233 = 404 8000 lei
Imobilizari necorporale Furnizori de imobilizari
in curs de executie

4426 = 404 1920 lei

16
TVA deductibila Furnizori de imobilizari

- Stornarea avansului, conform facturii de stornare:

234 = 404 (5000 lei)
Avansuri acordate pentru Furnizori de imobilizari
imobilizari necorporale

4426 = 404 (1200 lei)

TVA deductibila Furnizori de imobilizari
- Receptia documentatiei :

203 = 233 8000 lei

Cheltuieli de dezvoltare Imobilizari necorporale
in curs de executare

- Decontarea facturii
404 = 5121 9920 lei
Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei

- Amortizarea lunara (8000 : 10 = 800 lei)

6811 = 2803 800 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea cheltuielilor
privind amortizarea imobilizarilor de dezvoltare

- Scoaterea din evidenta a cheltuielilor complet amortizate:

2803 = 203 8000 lei
Amortizarea cheltuielilor Cheltuieli
de dezvoltare de dezvoltare

Pentru cheltuielile in concesiune avem urmatoarele inregistrari contabile.

 Societatea primeste in concesiune un teren pentru o perioada de 30 de ani,
pretul concesionarii fiind de 200000 lei. Redeventa anuala se achita cu
ordin de plata. Dupa expirarea contractului, se scoate din evidenta
concesiunea complet amortizata.
-Inregistrarea concesiunii:
205 = 167 200000 lei
Concesiuni, brevete, licente, Alte imprumuturi si datorii similare

8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 200000 lei
- Plata redeventelor anuale (200000 : 30 ani)

17
 167 = 5121 6666.66 lei
Alte imprumuturi Conturi la banci lei
si datorii asimilate

8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si datorii asimilate 6666.66 lei

- Amortizarea anuala (200000 : 30 ani)
6811 = 2805 6666.66 lei
Cheltuieli exploatare privind Amortizarea concesiunii, brevete,
amortizarea imobilizarilor licente, marci comercializate

- Scoaterea din evidenta a concesiunii amortizate

2805 = 205 200000 lei
Amortizarea concesiunea, Concesiuni, brevete, licente, marci,
brevete, licente,marci si active similare comerciale siactive similare

 Societatea achizitioneaza un teren aflat langa o sosea modernizata pentru

construirea unui popas turistic.
Pretul efectiv al terenului este de 12500 lei, la care se adauga suma de 2000 lei fondul
comercial plus TVA. Plata facturii se face prin banca.
Ulterior se renunta la proiect, iar terenul se vinde cu pretul de 15000 lei, incasarea
facturii facandu-se prin banca.
- Cumpararea terenului, impreuna cu fondul comercial aferent:
2111 = 404 12500 lei
Terenuri Furnizori de imobilizari

207 = 404 2000 lei

Fondul comercial Furnizori de imobilizari

4426 = 404 3480 lei

TVA deductibila Furnizori de imobilizari

-Achitarea facturii:
404 = 511 17980 lei
Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei

- Vanzarea terenului:
461 = 7583 15000 lei
Debitori diversi Venituri din vanzarea activelor
si alte operatii de capital

18
- Scoaterea din evidenta a terenului :
6583 = 2111 12500 lei
Cheltuieli privind activele cedate Terenuri
si alte operatii de capital

- Scoaterea din evidenta a fondului comercial:

6583 = 207 2000 lei
Cheltuieli privind activele Fond comercial
cedate si alte operatii de capital

-Incasarea prin banca a creantei:

5121 = 461 15000 lei
Conturi la banci in lei Debitori diversi

 Societatea achizitioneaza un program informatic cu pretul de 4000 lei

plus TVA, care se achita in numerar. Amortizarea programului se face in
4 ani. Ulterior este scos din evidenta.
-Achizitionarea programului informatic:
208 = 404 4000 lei
Alte imobilizari necorporale Furnizori de imobilizari

4426 = 404 960 lei

TVA deductibila Furnizori de imobilizari

- Achitarea facturii:
404 = 5311 4960 lei
Furnizori de imobilizari Casa in lei

- Amortizarea lunara a programului (4000 : 4 : 12 luni )

6811 = 2808 83.33 lei
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea altor imobilizari

6811 = 2808 83.33 lei

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea altor imobilizari
amortizarea imobilizarea necorporale

- Scoaterea din evidenta a programului complet amortizat:

2808 = 208 4000 lei
Amortizarea altor Alte imobilizari necorporale
imobilizari necorporale

19
  Societatea realizeaza cu forte proprii (cu specialistii salariati angajati) un
proiect de inginerie tehnologica, efectuandu-se in acest scop urmatoarele
cheltuieli in prima luna.
– Cheltuieli cu materialele auxiliare: 20000 lei
– Cheltuieli cu salariile: 15000 lei
– Cheltuieli cu materialele auxiliare: 20000 lei
– Cheltuieli cu salariile: 15000 lei
In a doua luna, cand se finalizeaza lucrarile, se mai inregistreaza consumul de mate-
riale in valoare de 10000 lei. Amortizarea proiectului se face in 3 ani.
Pentru simplificare, nu se iau in calcul cheltuielile aferente fondului de salarii, cum ar
fi: contributiile la asigurarile sociale, la asigurarile sociale de sanatate, la fondul de somaj.
- Consumul de materiale auxiliare in prima luna:
6021 = 3021 20000 lei
Cheltuieli cu materialele auxiliare Materiale auxiliare

- Cheltuieli cu salariile:
641 = 421 15000 lei
Cheltuieli cu salariile Personal – salarii datorate
personalului

-Inregistrarea productiei de imobilizari necorporale in prima luna:

233 = 721 35000 lei
Imobilizari necorporale Venituri din productia
in curs de executie de imobilizari necorporale

233 = 721 35000 lei

Imobilizari necorporale Venituri din productia
in curs de executie de imobilizari necorporale

- Consumul de materiale auxiliare in luna a doua:

6021 = 3021 10000 lei
Cheltuieli cu materiale Materiale auxiliare
Auxiliare

-Finalizarea lucrarilor de cercetare:

20
 203 = 721 10000 lei
Cheltuieli de dezvoltare Venituri din productia
de imobilizari necorporale

203 = 233 35000 lei

Cheltuieli de dezvoltare Imobilizari necorporale
in curs de executie

- Amortizarea lunara a cheltuielilor de cercetare (45000 : 36 luni = 1250 lei):

6811 = 2803 1250 lei
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea cheltuielilor
amortizarea imobilizarilor de dezvoltare

-Scoaterea din evidenta a cheltuielilor amortizate:

2803 = 203 45000 lei
Amortizarea cheltuielilor Cheltuieli de
de dezvoltare dezvoltare

Monografie

a) constituirea de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale

6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru = 290 Provizioane pentru deprecierea
deprecierea imobilizarilor necorporale imobilizărilor

b) anularea si diminuarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale

290 Provizioane pentru deprecierea = 7813 Venituri din exploatare privind provizioanele pentru

imobilizărilor deprecierea imobilizărilor

In ceea ce priveste imobilizarile necorporale situațiile financiare trebuie să indice:

a) dacă o imobilizare necorporală este amortizată, dincolo de douăzeci de ani, motivele pentru
care este respinsă prezumția conform căreia durata de utilitate a unei imobilizări necorporale nu
depășește douăzeci de ani, începând de la data la care activul este pus în serviciu; prin indicarea
acestor motive, întreprinderea trebuie să descrie factorul ce a jucat un rol important în determinarea
duratei de utilitate a activului;
b) o descriere a oricărei imobilizări necorporale semnificative pentru situațiile financiare ale
întreprinderii, luate în ansamblul lor, cât și valoarea sa contabilă și durata sa ramasă de amortizare;

21
 c) pentru imobilizările necoporale achiziționate ca urmare a unei subvenții publice și
contabilizate inițial la valoarea lor justă: - valoarea lor justă contabilizată inițial pentru aceste active;
- valoarea lor contabilă;
- dacă ele sunt contabilizate, pentru evaluarea lor
posterioară, conform prelucrării de referință sau conform celeilalte prelucrări autorizate;
d) existența și valorile contabile ale imobilizărilor necorporale a căror proprietate este supusă
restricțiilor și valorile contabile ale imobilizărilor necorporale, date drept garanție pentru datorii.
e) mărimea angajamentelor pentru achiziționarea de imobilizări necorporale.

22