OMFP 1802- CADRUL LEGISLATIV SI STUDIU DE CAZ:

IMOBILIZARI NECORPORALE

Bucuresti 2015
OMFP 3055- CADRU GENERAL SI STUDIU DE CAZ: IMOBILIZARI
NECORPORALE

Delimitari privind imobilizarile necorporale

Activele imobilizate reprezint bunuri i valori care se utilizeaz o perioad
indelungat n ntreprindere i care nu se consum de la prima ntrebuinare. Ele i transmit

treptat valoarea asupra produselor la a cror obinere particip. Acestea asigur baza material
a activitii unei ntreprinderi. Ele sunt o categorie de bunuri, reunite prin anumite
caracteristici comune, dar i diferite din punct de vedere al scopului utilitaii i formei.
Caracteristicile ce le unesc ntr-o categorie de sine stttoare sunt legate de durata de utilizare
(pe parcursul creia valoarea lor trece asupra noilor produse prin amortizare) i de importana
(semnificaia) lor valoric.
Punctele de vedere care le difereniaz au determinat urmtoarea tipologie a activelor
imobilizate:
Imobilizri necorporale (intangibile sau investiii nemateriale)
Imobilizri corporale (tangibile sau investiii materiale)
Imobilizri financiare (investiii financiare pe termen lung)
Conform OMFP 1802/2014 o imobilizare necorporala este un activ identificabil,
nemonetar, fara suport material si detinut pentru utilizare n procesul de productie sau
furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi nchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative.
Este frecvent ca o ntreprindere s cheltuiasc resurse sau s-si asume datorii pentru
achiziionarea, dezvoltarea, meninerea sau ameliorarea resurselor necorporale precum
cunotintele tiinifice sau tehnice, conceperea i punerea n aplicare de noi procedee sau
sisteme, licenele, proprietatea intelectual, cunoaterea pieei i mrcile comerciale (inclusiv
numele de mrci i titluri de publicare). Exemple curente de elemente necorporale ce intra n
aceste rubrici generale sunt produsele program, brevetele, drepturile de serviciu ale
mprumuturilor ipotecare acordate, licenele de pescuit, cotele de import, scutiri, relaii cu
clienii sau furnizorii, fidelitatea clienilor, prtile de pia i drepturile de distribuire.
Nu toate elementele descrise anterior rspund definiiei unei imobilizri necorporale, care
presupune un caracter identificabil, controlul unei resurse i existena avantajelor economice
viitoare. Dac un element implicat de prezenta norma nu satisface defini ia unei imobilizri
necorporale, cheltuielile angajate pentru achiziionarea sau producia sa intern sunt
contabilizate n contul de profit i pierderi (la cheltuieli). Totui, dac elementul este
achiziionat in cadrul unei grupri de de ntreprinderi ce constituie o achiziie, el face parte
dintr-un goodwill contabilizat la data achiziiei.
Definiia unei imobilizri necorporale impune ca aceast imobilizare sa fie
identificabil, pentru a o distinge cu claritate de goodwill. Goodwill-ul ce rezult dintr-o
grupare de ntreprinderi ce constituie o achiziie reprezint o plat efectuat de cumprtor, n
ateptarea avantajelor economice viitoare. Aceste avantaje economice viitoare pot s rezulte
din sinergia ntre activele identificabile achiziionate sau din activele care, luate izolat, nu
ndeplinesc condiiile cerute pentru o contabilizare in situaiile financiare, dar pentru care
cumprtorul este dispus s efectueze o plat, cu ocazia achiziiei.
O imobilizare necorporal poate s fie distins n mod clar de goodwill, daca ea este
separabil. O imobilizare este separabil, dac ntreprinderea poate s nchirieze, s vnd, s
schimbe sau s distribuie avantajele economice viitoare specifice, atribuibile activului, far s
se separe, de asemenea, de avantajele economice viitoare ce rezult din alte active utilizate n
aceeai activitate generatoare de venituri.
Un activ este identificabil dac:
a) este separabil, adic poate fi separat sau desprins din entitate i vndut, transferat,
cesionat printr-un contract de licen, nchiriat sau schimbat, fie individual, fie mpreun cu un
alt contract, cu un activ identificabil sau cu o datorie identificabil aferent(), indiferent dac
entitatea intenioneaz ori nu s fac acest lucru; sau
2

b) decurge din drepturile contractuale ori de alt natur legal, indiferent dac acele
drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate ori de alte drepturi i obligaii.
O entitate controleaza o imobilizare daca entitatea are capacitatea de a obtine beneficii
economice viitoare de pe urma resursei si de a restrictiona accesul altora la acele beneficii.
Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporala pot include venitul
din vnzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri sau alte beneficii rezultate din
utilizarea imobilizarii de catre entitate.
Anumite imobilizari necorporale pot fi pastrate n sau pe un obiect fizic, cum ar fi un
compact-disc (n cazul unui software), documentatie legala (n cazul unei licente sau al unui
brevet) sau pelicule. Pentru a stabili daca o imobilizare care ncorporeaza att elemente
corporale, ct si necorporale ar trebui tratata ca imobilizare corporala sau ca imobilizare
necorporala, o entitate evalueaza care element este mai semnificativ. De exemplu, software-ul
pentru un utilaj computerizat care nu poate opera fara acel software specific se include n
valoarea acelei imobilizari corporale. Acelasi lucru este valabil si pentru sistemul de operare
al unui computer. Atunci cnd software-ul nu este parte integranta a hardware-ului respectiv,
software-ul este tratat ca imobilizare necorporala.
Avantajele economice viitoare, care rezult dintr-o imobilizare necorporal, pot s
includ venituri ce provin din vnzarea de bunuri sau de servicii, economiile de costuri sau
alte avantaje rezultnd din utilizarea activului de ctre ntreprindere. De exemplu, utilizarea
unei proprieti intelectuale n cadrul unui proces de producie pot s reduc mai degrab
mrimea costurilor viitoare de producie dect s creasc veniturile viitoare.
Imobilizrile necorporale, denumite i imobilizri nemateriale sau active intangibile,
cuprind toate acele valori economice de investiie care nu mbrac fizic forma de bunuri
materiale concrete. Ele sunt reprezentate de:
Cheltuielile de constituire
Cheltuielile de dezvoltare
Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile de fabric i alte drepturi similare
Fondul comercial
Cheltuielile de constituire sau stabiliment, denumite i de fondare, cuprind
cheltuielile cu nfiinarea, dezvoltarea i fuzionarea societilor comerciale, cum sunt cele
privind taxele i alte cheltuieli de nscriere i nmatriculare, cheltuielile privind emiterea i
vnzarea de aciuni, cheltuieli de prospectare a pieei i de publicitate. Toate aceste cheltuieli
sunt supuse amortizrii pe cel mult cinci ani.
Cheltuielile de dezvoltare includ resursele economice alocate pentru tehnologiile noi,
produse noi i investiii utile i eficiente n raport cu activitatea viitoare a societii
comerciale. Aceste cheltuieli se amortizeaz, n general, n maximum cinci ani. n cazul n
care durata contractului sau durata de utilizare depaseste cinci ani, aceasta trebuie prezentata
n notele explicative, mpreuna cu motivele care au determinato.
n situatia n care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face
nicio distribuire din profituri, cu exceptia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru
distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Sumele prezentate n bilant la elementul "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate n
notele explicative.
Imobilizare necorporale generate de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect
intern) se recunoaste daca, si numai daca, o entitate poate demonstra toate elementele
urmatoare:
a) fezabilitatea tehnica pentru finalizarea imobilizarii necorporale, astfel nct aceasta
sa fie disponibila pentru utilizare sau vnzare;
3

b) intentia sa de a finaliza imobilizarea necorporala si de a o utiliza sau vinde;

c) capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporala;
d) modul n care imobilizarea necorporala va genera beneficii economice viitoare
probabile. Printre altele, entitatea poate demonstra existenta unei piete pentru productia
generata de imobilizarea necorporala ori pentru imobilizarea necorporala n sine sau, daca se
prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizarii necorporale;
e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare si de alta natura adecvate pentru a
completa dezvoltarea si pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporala;
f) capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizarii necorporale pe
perioada dezvoltarii sale.
Exemple de activitati de dezvoltare sunt:
a) proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediara
a prototipurilor si modelelor;
b) proiectarea uneltelor si matricelor care implica tehnologie noua;
c) proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct
de vedere economic pentru productia pe scara larga;
d) proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele,
procesele, sistemele sau serviciile noi sau mbunatatite.
La cheltuielile de dezvoltare pot fi nscrise si cheltuielile de explorare si evaluare a
resurselor minerale. Nu reprezinta imobilizari necorporale de natura activelor de explorare si
de evaluare acele active care sunt n mod clar corporale (de exemplu, vehicule si echipamente
de forare).
Cheltuielile de explorare si evaluare a resurselor minerale sunt cheltuieli generate de
entitate n legatura cu explorarea si evaluarea resurselor minerale, nainte ca fezabilitatea
tehnica si viabilitatea comerciala ale extractiei resurselor minerale sa fie demonstrate. Pentru a
determina daca aceste cheltuieli se recunosc ca imobilizari necorporale, o entitate ia n
considerare gradul n care cheltuiala poate fi asociata cu descoperirea resurselor minerale.
Explorarea si evaluarea resurselor minerale se refera la prospectarea resurselor
minerale, inclusiv minereuri, petrol, gaz natural si resurse similare neregenerative, dupa ce
entitatea a obtinut drepturile legale de a explora ntr-o anumita zona, precum si determinarea
fezabilitatii tehnice si a viabilitatii comerciale ale extractiei resurselor minerale.
Exemple de cheltuieli care pot fi incluse n evaluarea initiala a activelor de explorare si
exploatare pot fi urmatoarele:
a) cheltuieli cu achizitia drepturilor de a explora;
b) cheltuieli cu studii topografice, geologice, geochimice si geofizice etc.
O entitate nu va nregistra la cheltuieli de dezvoltare de natura cheltuielilor de
explorare si evaluare a resurselor minerale cheltuielile angajate:
a) nainte de explorarea si evaluarea resurselor minerale, cum sunt cheltuielile ce au
avut loc nainte de momentul n care entitatea a obtinut dreptul legal de a explora o anumita
zona;
b) dupa ce sunt demonstrabile fezabilitatea tehnica si viabilitatea comerciala ale
extractiei unei resurse minerale.
O imobilizare necorporala de natura activelor de explorare si evaluare nu va mai fi
clasificata ca atare atunci cnd fezabilitatea tehnic si viabilitatea comerciala ale extractiei unei
resurse minerale sunt demonstrabile.
Cheltuielile legate de valorificarea resurselor minerale nu vor fi recunoscute drept
active de explorare si evaluare.
Unul sau mai multe din urmatoarele fapte si mprejurari indica faptul ca o entitate ar
trebui sa analizeze si sa efectueze, daca este cazul, o ajustare pentru deprecierea activelor de
explorare si evaluare:
4

a) durata pentru care entitatea are dreptul de a explora o anumita zona a expirat n
decursul perioadei sau va expira n viitorul apropiat si nu se preconizeaza rennoirea;
b) nu sunt prevazute n buget si nici planificate cheltuieli substantiale pentru
explorarea n continuare si pentru evaluarea resurselor minerale n acea zona;
c) explorarea si evaluarea resurselor minerale dintr-o anumita zona nu au dus la
descoperirea unor cantitati de resurse minerale viabile din punct de vedere comercial, iar
entitatea a decis sa ntrerupa acest gen de activitati n zona respectiva;
d) exista suficiente date care sa indice ca, desi este posibila o dezvoltare n zona
respectiva, este putin probabil ca valoarea contabila a activului de explorare si evaluare sa fie
complet recuperata n urma valorificarii sau vnzarii etc.
Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile de fabric i alte drepturi similare
cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achiziionarea drepturilor de exploatare a unui bun,
activitate sau serviciu, n cazul concesiunilor, a unui brevet, a unei licene, a unei mrci de
fabric i alte drepturi similare de proprietate industrial i intelectual. Toate aceste cheltuieli
sunt amortizate pe toat durata ct ntreprinderea a achiziionat dreptul de exploatare sau de
utilizare a unor astfel de imobilizri.
Concesiunea se realizeaz pe baz de contract de concesiune, n care o parte
(concedentul) transmite pri (concesionarul) spre administrare rentabil pe un termen
determinat, n schimbul unei redevene, o activitate economic, un serviciu public, o
subunitate productiv sau un teren proprietate de stat. Ea se acord pe baz de licitaie public
i cu condiia ca prin concesionare s se asigure statului un venit fix anual, cel puin egal cu
media beneficiilor nete realizate prin exploatarea n ultimii cinci ani a obiectului concesiunii
ori a unor obiecte similare.
Superficia este dreptul de proprietate al unei persoane asupra construciei pe care a
cldit-o pe terenul altuia mpreun cu dreptul ei real de folosin asupra terenului pe care s-a
ridicat construcia. Un asemenea drept dobndit de ctre un agent economic se consider
imobilizare necorporal i se supune amortizrii.
Uzufructul este dreptul de folosire de ctre un agent economic al unui lucru (bun sau
valoare) care aparine altei persoane i de a beneficia de foloasele bunului respectiv. La
ncetarea acestui drept se restituie bunul sau valoare n cauz proprietarului. Agentul
economic supune amortizrii uzufructul dobndit.
Brevetele sunt documente oficiale prin care se certific calitatea de inventator i prin a
cror aplicare practic se realizeaz obiecte economice cu efecte financiare deosebite. Ele pot
fi aduse n unitate ca aport la capitalul social, prin achiziie sau prin alte ci.
Licenele sunt titluri prin care posesorul unei invenii acord altei persoane fizice sau
juridice, inclusiv statului, dreptul de a exploata n interes economic invenia sa. Se dobndesc,
n general, prin achiziie.
Know-how-urile reprezint cunotine tehnice i procedee tehnologice ce nu fac
obiectul unui brevet, dar care aparin celor care le-au creat i pot face obiectul comercializrii.
Pot fi dobndite de o unitate prin aport n natur la capitalul social sau prin achiziie.
Mrcile de fabric sunt certificate de origine ale unor firme constituite din cuvinte,
litere, cifre, reprezentri grafice, prin care se individualizeaz produsele sau serviciile sale. Se
pot valorifica i ca aport n natur la capitalul social al unitii sau prin vnzare.
Fondul comercial reprezint cheltuielile efectuate pentru meninerea sau dezvoltarea
potenialului de activitate al ntreprinderii. Exemplu: clientela, vadul comercial, firma,
segmente de pia etc. De asemenea, cuprinde i sumele pltite n cazul prelurii unei
ntreprinderi reprezentnd vadul comercial, anumite legturi comerciale etc. De regul, fondul
comercial nu se amortizeaz. Dac se constat o depreciere ireversibil, acesta poate fi
amortizat.

Fondul comercial se recunoaste, de regula, la consolidare si reprezinta diferenta dintre

costul de achizitie si valoarea justa la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate
de catre o entitate.
n situatiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoaste numai
n cazul transferului tuturor activelor sau al unei parti a acestora si, dupa caz, si de datorii si
capitaluri proprii, indiferent daca este realizat ca urmare a cumpararii sau ca urmare a unor
operatiuni de fuziune. Transferul este n legatura cu o afacere, reprezentata de un ansamblu
integrat de activitati si active organizate si administrate n scopul obtinerii de profituri,
nregistrarii de costuri mai mici sau alte beneficii.
Pentru recunoasterea n contabilitate a activelor si datoriilor primite cu ocazia acestui
transfer, entitatile trebuie sa procedeze la evaluarea valorii juste a elementelor primite, n
scopul determinarii valorii individuale a acestora. Aceasta se efectueaza, de regula, de catre
profesionisti calificati n evaluare, membri ai unui organism profesional n domeniu,
recunoscut national si international.
Fondul comercial generat intern nu se recunoaste ca activ deoarece nu este o resursa
identificabila (adica nu este separabil si nici nu decurge din drepturi legale contractuale sau de
alta natura) controlata de entitate, care sa poate fi evaluata credibil la cost.
n cazul n care fondul comercial este tratat ca un activ, se au n vedere urmatoarele
prevederi:
a) fondul comercial se amortizeaza, de regula, n cadrul unei perioade de maximum
cinci ani;
b ) totusi, entitatile pot sa amortizeze fondul comercial n mod sistematic ntr-o
perioada de peste cinci ani, cu conditia ca aceasta perioada sa nu depseasca durata de utilizare
economica a activului si sa fie prezentate justificari n notele explicative.
In anumite combinari de intreprinderi cu achizitii, pretul de achizitie este mai mic
decat valoarea justa a activelor nete achizitionate. Diferenta a fost, in mod
traditional,denumita fond comercial negativ. Unele persoane sugereaza ca, din moment ce
tranzactiile in conditii comercialeobiective nu favorizeaza, de regula nici una dintre parti,
probabilitatea ca achizitorul sa obtinaun chilipir este considerata a fi foarte mica, iar situatiile
clare de fond comercial negativ suntmai adesea rezultatul unei erori de masurare (adica,
valorile juste atribuite activelor sidatoriilor au fost incorecte intro anumita masura) sau a unei
imposibilitati de a recunoaste odatorie contingenta sau actuala (cum ar putea fi pentru plata
indemnizatiilor pentru angajati). Totusi, fondul comercial negativ poate proveni si din riscul
de pierderi viitoare, cum ar fi cazul BMV, care si-a vandut unitatea de productie ROVER unui
consortiu pentru suma de 1$. Problema contabila este modul de gestionare a acestui sold
creditor, care este rezidualdupa ce activele si datoriile identificabile sunt inregistrate la
valorile lor juste (sau alte valori prescrise) corespunzatoare.
Alte imobilizri necorporale sunt constituite din programe informatice create n cadrul
unitii patrimoniale sau achiziionate de la teri, pentru necesiti proprii, precum i alte
imobilizri necorporale, evaluate la costul de producie, respectiv la costul de achiziie.
n cadrul avansurilor si altor imobilizari necorporale se nregistreaza avansurile
acordate furnizorilor de imobilizari necorporale, programele informatice create de entitate sau
achizitionate de la terti pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si retete, formule,
modele, proiecte si prototipuri.
Programele informatice, precum si celelalte imobilizari necorporale nregistrate la
elementul "Alte imobilizari necorporale" se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea
lor de catre entitatea care le detine.
n cazul programelor informatice achizitionate mpreuna cu licentele de utilizare, daca
se poate efectua o separare ntre cele doua active, acestea sunt contabilizate si amortizate
separat.
6

Imobilizarile necorporale n curs de executie reprezinta imobilizarile necorporale

neterminate pna la sfrsitul perioadei, evaluate la costul de productie sau costul de achizitie,
dupa caz.
Evaluarea initiala a imobilizarilor necorporale
O imobilizare necorporala se nregistreaza initial la costul de achizitie sau de
productie, asa cum sunt definite n prezentele reglementari.
Un element raportat drept cheltuiala ntr-o perioada nu poate fi recunoscut ulteriorca
parte din costul unei imobilizari necorporale.
Uneori este greu s se precizeze dac un activ necorporal produs din resurse proprii
poate fi recunoscut.
Pentru a preciza dac un activ necorporal realizat cu resurse proprii ntrunete criteriile
pentru recunoatere se impune separarea n dou faze a procesului de realizare a activului
necorporal, n vederea recunoaterii acestuia: o faz de cercetare; i o faz de dezvoltare.
Dac o societate nu poate distinge cele dou faze ale unui proiect intern pentru crearea
unui activ necorporal, societatea trateaz cheltuiala cu acel proiect ca i cum ar fi fost
realizat numai n faza de cercetare.
Costul unui activ necorporal conine preul su de cumprare, inclusiv:
a) orice taxe i impozite nereturnabile;
b) orice cheltuial direct atribuibil pregtirii bunului pentru folosirea sa, cum sunt
comisioanele profesionale pentru servicii legale.
Uneori este greu s se precizeze dac un activ necorporal produs din resurse proprii
poate fi recunoscut.
Pentru a preciza dac un activ necorporal realizat cu resurse proprii ntrunete criteriile
pentru recunoatere se impune separarea n dou faze a procesului de realizare a activului
necorporal, n vederea recunoaterii acestuia: o faz de cercetare; i o faz de dezvoltare.
Dac o societate nu poate distinge cele dou faze ale unui proiect intern pentru crearea
unui activ necorporal, societatea trateaz cheltuiala cu acel proiect ca i cum ar fi fost
realizat numai n faza de cercetare.
Faza de cercetare. Nici un activ. necorporal provenit din cercetare (sau din faza de
cercetare a unui proiect intern) nu trebuie recunoscut. Cheltuiala de cercetare (sau din faza de
cercetare a unui proiect intern) trebuie recunoscut ca o cheltuial atunci cnd este efectuat.
Exemple de activiti de cercetare: activiti desfurate n scopul obinerii de noi cunotine;
cutarea, evaluarea i selecia final a aplicaiilor din cercetare sau alte cunotine; cercetarea
pentru alternative de materiale, aparate, produse, sisteme sau servicii; i formularea, designul,
evaluarea i selecia final a alternativelor posibile pentru materiale noi sau mbuntite,
aparate, produse, procese, sisteme sau servicii.
Faza de dezvoltare. Un activ necorporal provenit din dezvoltare (sau din faza de
dezvoltare a unui proiect intern) trebuie s fie recunoscut dac i numai dac o societate poate
demonstra urmtoarele: fezabilitatea tehnic pentru finalizarea activului necorporal, n aa fel
nct s fie disponibil pentru utilizare sau vnzare; intenia sa de a finaliza acel activ
necorporal spre a fi folosit sau vndut; abilitatea sa de a folosi sau vinde activul
necorporal;modul n care activul necorporal va genera probabile beneficii economice viitoare.
Printre altele, societatea trebuie s demonstreze existena unei piee pentru produsele obinute
de acel activ necorporal sau pentru nsui activul necorporal respectiv sau, dac este folosit
intern, utilitatea activului necorporal; existena resurselor tehnice, financiare i a altor resurse
7

adecvate pentru a duce la bun sfrit dezvoltarea sa n vederea utilizrii sau vnzrii activului
necorporal; i abilitatea sa de a evalua fidel cheltuiala atribuibil activului necorporal n
timpul dezvoltrii sale.
Exemple de activiti de dezvoltare: designul, construcia i testarea preproducie sau
prefolosire a prototipurilor i modelelor; designul uneltelor i matrieior care implic
tehnologie nou; designul, construcia i operarea unei uzine-pilot care nu este fezabil din
punct de vedere economic pentru producia pe scar larg; designul, construcia i testarea
unei alternative alese pentru aparatele, pro-dusele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau
mbuntite.
Costul unui activ necorporal produs din resurse proprii este cheltuiala suportat de la
data la care activul necorporal ntrunete pentru prima oar criteriile de recunoatere i
cuprinde toate cheltuielile care pot fi atribuite sau alocate pe o baz rezonabil i consecvent
producerii i pregtirii activului pentru folosina sa.
Costul include: cheltuiala cu materialele i serviciile folosite sau consumate pentru
producerea activului necorporal; salariile i alte costuri legate de personalul angajat direct n
producerea activului necorporal; orice cheltuial direct atribuibil generrii activului;
cheltuielile fixe care pot fi alocate pe o baz rezonabil pentru activ.
Costul producerii unui activ nu include: cheltuielile de regie pentru comercializare,
administrative sau generale, cu excepia cazului n care aceste cheltuieli pot fi direct atribuite
procesului de pregtire a activului pentru folosin ineficienele identificate n fazele de
nceput i n pierderile din exploatarea iniial, aprute nainte ca un activ s realizeze
performana planificat cheltuiala cu pregtirea personalului pentru exploatarea activului.
Cheltuieli ulterioare
Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporala dupa cumpararea sau
finalizarea acesteia se nregistreaza n conturile de cheltuieli atunci cnd sunt efectuate.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizarii F atunci cnd este probabil ca
aceste cheltuieli vor permite activului si genereze beneficii economice viitoare peste
performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil. Dac aceste condiii sunt ntrunite,
cheltuielile ulterioare trebuie s fie adugate la costul activului necorporal.
Cheltuielile
ulterioare pentru un activ necorporal sunt recunoscute dac acestea sunt necesare pentru a
menine activul la standardul de perforrnan stabilit iniial. Datorit naturii activului
necorporal, n multe cazuri nu este posibil s se determine dac toate cheltuielile ulterioare
mresc sau menin beneficiile economice care vor intra n societate prin exploatarea acestor
active. n consecin, numai rareori cheltuiala efectuat dup recunoaterea iniial a unui
activ necorporal achiziionat sau finalizat din resurse proprii va fi adugat costul unui activ
necorporal.

Evaluarea la data bilantului

La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul

prudenei, potrivit cruia se va ine seama de toate ajustrile de valoare
datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.
(2) Pentru elementele de natura activelor nregistrate la cost,
diferenele constatate n minus ntre valoarea de inventar i valoarea
contabil se evideniaz distinct n contabilitate, n conturi de ajustri,
aceste elemente meninndu-se la valoarea lor de intrare.

85. - (1) Evaluarea imobilizrilor corporale i necorporale, cu ocazia

inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilit de comisia de
inventariere sau de evaluatori autorizai, potrivit legii. Fac obiectul
evalurii i imobilizrile n curs de execuie.
(2) Corectarea valorii imobilizrilor necorporale i corporale i
aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectueaz, n funcie de
tipul de depreciere existent, fie prin nregistrarea unei amortizri
suplimentare, n cazul n care se constat o depreciere ireversibil, fie
prin constituirea sau suplimentarea ajustrilor pentru depreciere, n cazul
n care se constat o depreciere reversibil a acestora.
(3) n cazul imobilizrilor corporale i necorporale, la determinarea
pierderilor din depreciere, evaluatorii autorizai, potrivit legii, sau
personalul entitii pot utiliza diferite metode de evaluare (de exemplu:
metode bazate pe fluxuri de numerar).
86. - (1) Pentru a stabili dac exist deprecieri ale imobilizrilor
corporale i necorporale, n afara constatrii faptice cu ocazia
inventarierii, pot fi luate n considerare surse externe i interne de
informaii.
(2) La sursele externe de informaii se ncadreaz aspecte precum:
- pe parcursul perioadei, valoarea de pia a activului a sczut
semnificativ mai mult dect ar fi fost de ateptat ca rezultat al trecerii
timpului sau utilizrii;
- pe parcursul perioadei au avut loc modificri semnificative, cu efect
negativ asupra entitii, sau astfel de modificri se vor produce n
viitorul apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau
juridic n care entitatea i desfoar activitatea sau pe piaa creia i
este dedicat activul etc.
(3) Din sursele interne de informaii se exemplific urmtoarele
elemente:
- exist indicii de uzur fizic sau moral a imobilizrii;
- pe parcursul perioadei au avut loc modificri semnificative, cu efect
negativ asupra entitii, sau astfel de modificri se vor produce n
viitorul apropiat, n ceea ce privete gradul sau modul n care
imobilizarea este utilizat sau se ateapt s fie utilizat. Astfel de
modificri includ: situaiile n care imobilizarea devine neproductiv,
planurile de restructurare sau de ntrerupere a activitii creia i este
dedicat imobilizarea, precum i planificarea cedrii imobilizrii nainte
de data estimat anterior;
- raportrile interne pun la dispoziie indicii cu privire la faptul c
rezultatele economice ale unei imobilizri sunt sau vor fi mai slabe dect
cele scontate.
Indiciile de depreciere a imobilizrilor, puse la dispoziie de
raportrile interne, includ:
- fluxul de numerar necesar pentru achiziionarea unei imobilizri
similare, pentru exploatarea sau ntreinerea imobilizrii este
semnificativ mai mare dect cel prevzut iniial n buget;
- rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil
inferior celui prevzut n buget;
- o scdere semnificativ a profitului din exploatare prevzut n
buget, respectiv o cretere semnificativ a pierderilor prevzute n buget,
generate de imobilizare etc.
(4) Deciziile privind reluarea unor deprecieri nregistrate n
conturile de ajustri au la baz constatrile comisiei de inventariere. Pot

exista i unele indicii c o pierdere din depreciere recunoscut n

perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporal sau corporal nu mai
exist sau s-a redus. La aceast evaluare se ine cont de surse externe i
interne de informaii.
(5) n categoria surselor externe de informaii se pot ncadra
urmtoarele:
- valoarea de pia a imobilizrii a crescut semnificativ n cursul
perioadei;
- n cursul perioadei au avut loc modificri semnificative cu efect
favorabil asupra entitii sau se estimeaz c astfel de modificri se vor
produce n viitorul apropiat, n mediul tehnologic, comercial, economic sau
juridic n care entitatea i desfoar activitatea sau pe piaa creia i
este dedicat activul etc.
(6) Dintre sursele interne de informaii se exemplific urmtoarele:
- pe parcursul perioadei au avut loc modificri semnificative, cu efect
favorabil asupra entitii, sau astfel de modificri se vor produce n
viitorul apropiat n ceea ce privete gradul sau modul n care imobilizarea
este utilizat sau se ateapt s fie utilizat. Aceste modificri includ
costurile efectuate n timpul perioadei pentru a mbunti i a crete
performana imobilizrii sau pentru a restructura activitatea creia i
aparine imobilizarea;
- raportrile interne dovedesc faptul c performana economic a unei
imobilizri este sau va fi mai bun dect s-a prevzut iniial etc.

O imobilizare necorporala trebuie prezentata n bilant la valoarea de intrare, mai putin

ajustarile cumulate de valoare.
Prelucrarea de referin
Dup contabilizarea sa iniial, o imobilizare necorporal trebuie s fie contabilizat la
costul su, diminuat cu suma amortizrilor i suma pierderilor de valoare.
Cealalt prelucrare autorizat
Dup contabilizarea sa iniial, o imobilizare necorporal trebuie s fie contabilizat la
nivelul mrimii sale reevaluate, corespunztoare valorii sale juste la data reevalurii,
diminuat cu suma amortizrilor ulterioare i suma pierderilor de valoare ulterioare. Pentru
reevalurile efectuate n conformitate cu norma IAS 38, valoarea just trebuie s fie
determinat prin referire la o pia activ. Reevalurile trebuie s fie efectuate cu o
regularitate suficient, pentru ca valoarea contabil s nu difere de o manier semnificativ de
cea care ar fi fost determinat, prin utilizarea valorii juste la data nchiderii.
Cealalt prelucrare autorizat nu permite:
- reevaluarea imobilizrilor necorporale ce nu au fost n prealabil contabilizate n
categoria activelor
- contabilizarea iniial a imobilizrilor necorporale pentru alte valori dect costul lor.
Cealalt prelucrare autorizat este aplicat dup ce un activ a fost iniial contabilizat la
costul su. Totui, dacp numai o parte a costului unei imobilizri necorporale este
contabilizat n activ, pentru c ea nu a satisfcut criteriile de contabilizare dect ncepnd cu
un moment dat al procesului, cealalt prelucrare autorizat poate s fie aplicat la totalitatea
activului. De asemenea, cealalt prelucrare autorizat poate s fie aplicat la o imobilizare
necorporal, primit ca urmare a unei subvenii publice i contabilizat la o valoare simbolic.
Se ntmpl foarte rar ca, pentru o imobilizare necorporal, s existe caracteristicile
descrise anterior, dar aceast situaie poate s apar. De exemplu, n unele jurisdic ii, o pia
activ poate s existe pentru licene de taxiuri, licene de pescuit sau cote de produc ie, ce se
ntrerup in mod liber. Totui, nu exist o pia actv pentru mrci, titluri de ziare, drepturi
10

pentru ediie muzical si cinematografic, brevete sau mrci comerciale, pentru c fiecare
dintre aceste active este unic. De asemenea, cu toate c imobilizrile necorporale se cumpr
i se vnd, contractele se negociaz ntre vnztori individuali si cumprtori, iar tranzac iile
sunt relativ puin frecvente. Pentru toate aceste motive, preul pltit pentru un activ poate s
nu furnizeze o indicaie suficient a valorii juste a unui alt activ. n sfr it, adesea, pre urile
acestor active, nu sunt puse la dispoziia publicului.
Frecvena reevalurilor depinde de valabilitatea valorii juste a imobilizrilor
necorporale, care sunt reevaluate. Dac valoarea just a unui activ reevaluat difer n mod
semnificativ de valoarea sa contabil, este necesar o reevaluare necesar. Unele imobilizri
necorporale pot s cunoasc variaii importante i volatile ale valorilor juste, ceea ce face
necesar o reevaluare anual. Pentru imobilizrile necorporale a cror valoare just nu
cunoate dect variaii puin importante, este necesar s se procedeze la reevaluri la fel de
frecvente.
Dac o imobilizare necorporal este reevaluat, suma amortizrilor la data reevalurii
este:
- fie retratat n funcie de prorata evoluiei valorii brute contabile a activului, astfel
nct valoarea contabil a activului, dup reevaluare, s fie egal cu mrimea sa reevaluat
- fie dedus din valoarea brut contabil a activului, iar valoarea net este retratat
pentru a obine mrimea reevaluat a activului.
Dac o imobilizare necorporal este reevaluat, toate celelalte active ale categoriei sale
trebuie, de asemenea, s fie reevaluate, cu condiia s existe o pia activ, pentru aceste
active.
Dac o imobilizare necorporal ce aparine unei categorii de imobilizri necorporale
reevaluate nu poate sa fie reevaluat, deoarece nu exist o pia activ pentru acest activ,
imobilizarea trebuie s fie contabilizat la costul su, diminuat cu suma amortizrilor i suma
piederilor de valoare.
Dac valoarea just a unei imobilizri necorporale reevaluate nu mai poate sa fie
determinat prin referire la o pia activ, valoarea contabil a acestui activ trebuie s fie
mrimea sa reevaluat, la data ultimei reevaluri fcute prin referire la o pia activ,
diminuat cu suma amortizrilor si suma pierderilor de valoare ulterioare.
Atunci cnd valoarea contabil a unei imobilizri necorporale este majorat ca urmare
a unei reevaluri, creterea trebuie s fie creditat n capitaluri proprii la rubrica diferene din
reevaluare.
Totui, o reevaluare pozitiv, trebuie s fie contabilizat la venituri, n msura n care
ea compenseaz o reevaluare negativ a aceluiai active, anterior contabilizat la cheltuieli.
Atunci cnd, ca urmare a unei reevaluri valoarea contabil a unui active scade,
aceast diminuare trebuie s fie contabilizat la cheltuieli. Totodat, o reevaluare negativ
trebuie s fie indirect imputat asupra diferenei din reevaluare corespondente, n msura n
care diminuare nu depete mrimea contabilizat la diferene din reevaluare, n numele
aceluiai activ.
Cedarea imobilizarilor necorporale
O imobilizare necorporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau atunci cnd niciun
beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sau cedarea sa.
n cazul scoaterii din evidenta a unei imobilizari necorporale, sunt evidentiate distinct
veniturile din vnzare, cheltuielile reprezentnd valoarea neamortizata a imobilizarii si alte
cheltuieli legate de cedarea acesteia.
n scopul prezentarii n contul de profit si pierdere, cstigurile sau pierderile care apar
odata cu ncetarea utilizarii sau iesirea unei imobilizari necorporale se determina ca diferenta
ntre veniturile generate de iesirea activului si valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile
11

ocazionate de cedarea acestuia, si trebuie prezentate ca valoare neta, ca venituri sau cheltuieli,
dupa caz, n contul de profit si pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv
"Alte cheltuieli de exploatare", dupa caz.
Evidena existenei i micrii imobilizarilor necorporale se realizeaz prin conturile
ce formeaz coninutul clasei a 2- a din Planul de conturi general, denumit Conturi de active
imobilizate.
20 IMOBILIZRI NECORPORALE
201 Cheltuieli de constituire
203 Cheltuieli de dezvoltare
205 Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale i alte drepturi i valori similar
206 Active necorporale de explorare i evaluare a resurselor minerale
207. Fond comercial
2071. Fond comercial pozitiv
2075. Fond comercial negativ
208 Alte imobilizri necorporale
28 AMORTIZRI PRIVIND IMOBILIZRILE
280 Amortizri privind imobilizrile necorporale
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenelor, mrcilor comerciale i altor
drepturi i valori similar
2806. Amortizarea activelor necorporale de explorare i evaluare a resurselor minerale
2807 Amortizarea fondului comercial
2808 Amortizarea altor imobilizri necorporale
29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZRILOR
290 Provizioane privind deprecierea imobilizrilor necorporale
2903 Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare
2905 Provizioane pentru concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale i alte drepturi
i valori similar
12

2906. Ajustri pentru deprecierea activelor necorporale de explorare i evaluare a

resurselor minerale
2908 Provizioane pentru alte imobilizri necorporale
Imobilizrile necorporale ca de altfel toate imobilizrile sunt supuse unui proces de
depreciere prin care i pierd n timp, treptat, din valoarea de utilitate i din potenialul lor
economic.
Dup cum se manifesta se cunosc dou tipuri de deprecieri:
a) deprecieri ireversibile ce au loc ca urmare a uzurii fizice i morale a imobilizrilor
necorporale i corporale. Pentru aceste deprecieri exist posibilitatea determinrii mrimii
valorii care se depreciaz n timp, prin procedee i sisteme de amortizare.
b) deprecieri reversibile ce constau n posibilitatea ca n perioada viitoare activele
imobilizate necorporale s cunoasc o scdere a valorii lor de utilitate i prin aceasta, preul
lor de pia s fie inferior valorii lor de intrare. Astfel de depreciere se constat la sfritul
exerciiului cu ocazia inventarierii.
ntruct deprecierile reversibile sunt probabile, deci nu sunt certe, efectul lor este
preluat n calculele de gestiune, prin sistemul provizioanelor.
Amortizarea imobilizrilor necorporale:
- cheltuielile de constituire i cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz ntr-o perioad de cel
mult 5 ani (Legea 15/1994 republicat, art.12). Completare cf. OMFP 3055/2009 art.80:
cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe durata contractului sau pe durata de utilizare. n
cazul n care durata contractului sau durata de utilizare depete 5 ani, acest fapt trebuie
prezentat n notele explicative.
- brevetele, licenele, know-how, mrcile de fabric etc. se amortizeaz pe durata de utilizare
(Legea 15/1994 republicat, art.13);
- concesiunile se amortizeaz pe durata contractului (Legea 15/1994 republicat, art.13).
Completare OMFP 3055/2009 art.81-2: concesiunile primite se reflect ca imobilizri
necorporale atunci cnd contractul de concesiune stabilete o durat i o valoare determinate
pentru concesiune.
- programele informatice se amortizeaz n funcie de durata probabil de utilizare, care nu
poate depi 5 ani (Legea 15/1994 republicat, art.14). OMFP 3055/2009 nu limiteaz durata
de utilizare la 5 ani.
Metode de amortizare
Modul de amortizare utilizat trebuie s traduc ritmul de consumare de ctre
ntreprindere a avantajelor economice ale activului. Dac acest ritm nu poate s fie determinat
n mod fiabil, trebuie s fie aplicat metoda linear. Cheltuielile privind amortizrile trebuie
s fie contabilizate n contul de profit i pierdere (la cheltuieli), exceptnd situaia n care o
alt norm contabil internaional permite sau impune ncorporarea lor n valoarea contabil
a unui alt activ.
Pentru repartizarea de o manier sistematic a mrimii amortizabile a unui activ pe
durata sa de utilitate, pot fi utilizate diferite moduri. Metoda de amortizare este aleas pe baza
ritmului ateptat de consumare a avantajelor economice ale activului; ea este aplicat in mod
coerent i permanent, de la un exerciiu la altul, exceptnd situaia n care ritmul ateptat de
13

consumare a avantajelor economice de obinut din activ se schimb. Nu ar exista dect rar,
eventual niciodat, elemente probate care s justifice o metod de amortizare a imobilizrilor
necorporale ce ar conduce la o sum a amortizrilor mai mic dect cea care ar fi obinut prin
metoda linear.
n general, amortizarea este contabilizat la cheltuieli. Totui, avantajele economice
generate de un activ sunt uneori integrate de ctre ntreprindere n producia altor active, n
loc s constituie o cheltuial. n aceste cazuri, cheltuielile privind amortizrile fac parte
integrant din costul celuilalt active si ele sunt ncorporate n valoarea sa contabil. De
exemplu, amortizarea imobilizrilor necorporale utilizate ntr-un procedeu de producie este
ncorporat n valoarea contabil a stocurilor.
Valoarea reziduala
Valoarea rezidual a unei imobilizri necorporale trebuie s fie socotit nul, exceptnd:
a) situaia n care un ter s-a angajat s rscumpere activul la sfr itul duratei sale de utilitate;
b) situaia n care exist o pia activ pentru acest activ i:
- valoarea rezidual poate s fie determinat prin referire la aceast pia ;
- dac este probabil ca o astfel de pia s existe la sfr itul duratei de utilitate
a activului.
Valoarea amortizabil a unui activ este determinat dup deducerea valorii sale reziduale. O
valoare rezidual diferit de zero implic faptul ca ntreprinderea s conteze asupra cedrii imobilizrii
necorporale, nainte de sfritul duratei sale de via economic.
Dac se adopt prelucrarea de referin, valoarea rezidual este estimat cu ajutorul pre ului ce
prevaleaz la data achiziiei activului, pentru vnzarea unui activ similar care a ajuns la sfr itul
duratei sale de utilitate estimat i care a fost exploatat n condi ii similare celor n care activul va fi
utilizat. Valoarea rezidual nu este majorat ulterior de varia iile pre urilor sau ale valorii. Dac se
adopt cealalt prelucrare autorizat se procedeaz la o nou estimare a valorii reziduale, la data
fiecrei reevaluri a activului, utiliznd preurile ce revaleaz la aceast dat.
Pentru fiecare categorie de imobilizri necorporale, situa iile financiare trebuie s furnizeze
urmtoarele informaii, prin efectuarea unei distincii ntre imobilizrile necorporale generate intern i
celelalte imobilizri necorporale:
a) duratele de utilitate sau normele de amortizare utilizate;
b) modurile de amortizare utilizate;
c) valoarea brut contabil i suma amortizrilor (grupat cu suma pierderilor de valoare), la
deschiderea i la nchiderea exerciiului;
d) postul contului de profit i pierdere n care sunt incluse cheltuielile privind amortizrile
imobilizrilor necorporale;
e) o comparaie ntre valorile contabile la deschiderea i la nchiderea exerci iului, n care s
apar: - intrrile de imobilizri necorporale, prin indicarea separat a celor generate intern i a celor ce
rezult din gruprile de ntreprinderi;

14

Studiu de caz privind imobilizarile necorporale

Se constituie o societate comerciala al carei asociat depune la casieria societatii suma
de 30.000 lei, din care achita la notar suma de 9000 lei pentru redactarea actului de constituire
si la Registrul Comertului suma de 12000 lei plus TVA pentru alte cheltuieli de constituire:
taxe de inmatriculare, de consulting, de publicare in Monitorul Oficial.
Dupa inceperea activitatii, cheltuielile de constituire se amortizeaza in 12 luni si se
restituie asociatului suma depusa initial.
Societatea opteaza pentru a fi platitoare de TVA de la inceputul activitatii.
Cheltuielile de constituire se pot amortiza pana in cinci.
Inregistrarile care au loc in contabilitate sunt urmatoarele:
- Depunerea de catre asociat a sumei la casierie.
5311
Casa in lei

4551
Asociati conturi curente

30000 lei

- Achitarea comisionului la notariat:

201
=
Cheltuieli de constituire

5311
Casa in lei

9000 lei

- Achitarea cheltuielilor de constituire la Registrul Comertului

201
Cheltuieli de constituire
4426
TVA deductibila

5311
Casa in lei

5311
Casa in lei

15

12000 lei
2880 lei

Restituirea catre asociat a sumei depuse

4551
=
Asociati conturi curente

5311
Casa in lei

30000 lei

- Amortizarea lunara a cheltuielilor de constituire: (21000 : 12 = 1750 lei)

6811

Cheltuieli de exploatare privind

amortizarea imobilizarilor

2801

1750 lei

Amortizarea cheltuielilor de constituire

- Scoaterea din evidenta a cheltuielilor complet amortizate

2801
Amortizarea cheltuielilor
de constituire

201
Cheltuieli de constituire

21000 lei

Pentru cheltuielile de modernizare avem urmatoarele inregistrari:

Societatea hotaraste sa-si modernizeze tehnologia de fabricatie a unui
produs. Societatea achita in numerar un avans de 5000 lei plus TVA unui
institut de proiectare care va realiza lucrarile de cercetare.
Dupa finalizarea lucrarilor, institutul factureaza documentatia in valoare de 8000 lei
plus TVA.
Decontarea facturii se face prin banca, tinandu-se seama de avansul achitat. Cheltuielile de cercetare se amortizeaza in 10 luni.
- Inregistrarea avansului acordat, conform facturii si chitantei:
234
=
Avansuri acordate pentru
imobilizari necorporale

5311
Casa in lei

5000 lei

4426
TVA deductibila

5311
Casa in lei

1200 lei

- Primirea facturii la finalizarea lucrarilor de cercetare

233
=
Imobilizari necorporale
in curs de executie

404
Furnizori de imobilizari

8000 lei

4426
TVA deductibila

404
Furnizori de imobilizari

1920 lei

- Stornarea avansului, conform facturii de stornare:

16

234
=
Avansuri acordate pentru
imobilizari necorporale

404
Furnizori de imobilizari

(5000 lei)

4426
=
TVA deductibila
- Receptia documentatiei :

404
Furnizori de imobilizari

(1200 lei)

203
Cheltuieli de dezvoltare

233
Imobilizari necorporale
in curs de executare

8000 lei

- Decontarea facturii
404
Furnizori de imobilizari

5121
Conturi la banci in lei

9920 lei

- Amortizarea lunara (8000 : 10 = 800 lei)

6811
=
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizarilor

2803
Amortizarea cheltuielilor
de dezvoltare

800 lei

- Scoaterea din evidenta a cheltuielilor complet amortizate:

2803
=
Amortizarea cheltuielilor
de dezvoltare

203
Cheltuieli
de dezvoltare

8000 lei

Pentru cheltuielile in concesiune avem urmatoarele inregistrari contabile.

Societatea primeste in concesiune un teren pentru o perioada de 30 de ani,
pretul concesionarii fiind de 200000 lei. Redeventa anuala se achita cu
ordin de plata. Dupa expirarea contractului, se scoate din evidenta
concesiunea complet amortizata.
-Inregistrarea concesiunii:
205
=
Concesiuni, brevete, licente,

167
200000 lei
Alte imprumuturi si datorii similare

8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 200000 lei
- Plata redeventelor anuale (200000 : 30 ani)
167
Alte imprumuturi
si datorii asimilate

5121
Conturi la banci lei

6666.66 lei

8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si datorii asimilate 6666.66 lei

17

- Amortizarea anuala (200000 : 30 ani)

6811
=
Cheltuieli exploatare privind
amortizarea imobilizarilor

2805
6666.66 lei
Amortizarea concesiunii, brevete,
licente, marci comercializate

- Scoaterea din evidenta a concesiunii amortizate

2805

205

Amortizarea concesiunea,
brevete, licente,marci si active similare

200000 lei

Concesiuni, brevete, licente, marci,

comerciale siactive similare

Societatea achizitioneaza un teren aflat langa o sosea modernizata pentru

construirea unui popas turistic.
Pretul efectiv al terenului este de 12500 lei, la care se adauga suma de 2000 lei fondul
comercial plus TVA. Plata facturii se face prin banca.
Ulterior se renunta la proiect, iar terenul se vinde cu pretul de 15000 lei, incasarea
facturii facandu-se prin banca.
- Cumpararea terenului, impreuna cu fondul comercial aferent:
2111
Terenuri

404
Furnizori de imobilizari

12500 lei

207
Fondul comercial

404
Furnizori de imobilizari

2000 lei

4426
TVA deductibila

404
Furnizori de imobilizari

3480 lei

511
Conturi la banci in lei

17980 lei

-Achitarea facturii:
404
Furnizori de imobilizari

- Vanzarea terenului:
461
Debitori diversi

7583
15000 lei
Venituri din vanzarea activelor
si alte operatii de capital

- Scoaterea din evidenta a terenului :

6583
=
Cheltuieli privind activele cedate
si alte operatii de capital

2111
Terenuri

18

12500 lei

- Scoaterea din evidenta a fondului comercial:

6583
=
Cheltuieli privind activele
cedate si alte operatii de capital

207
Fond comercial

2000 lei

461
Debitori diversi

15000 lei

-Incasarea prin banca a creantei:

5121
Conturi la banci in lei

Societatea achizitioneaza un program informatic cu pretul de 4000 lei

plus TVA, care se achita in numerar. Amortizarea programului se face in
4 ani. Ulterior este scos din evidenta.
-Achizitionarea programului informatic:
208
Alte imobilizari necorporale

404
Furnizori de imobilizari

4000 lei

4426
TVA deductibila

404
Furnizori de imobilizari

960 lei

- Achitarea facturii:
404
Furnizori de imobilizari

5311
Casa in lei

4960 lei

- Amortizarea lunara a programului (4000 : 4 : 12 luni )

6811
Cheltuieli de exploatare privind

2808
83.33 lei
Amortizarea altor imobilizari

6811
Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarea

2808
83.33 lei
Amortizarea altor imobilizari
necorporale

- Scoaterea din evidenta a programului complet amortizat:

2808
Amortizarea altor
imobilizari necorporale

208
Alte imobilizari necorporale

4000 lei

Societatea realizeaza cu forte proprii (cu specialistii salariati angajati) un

proiect de inginerie tehnologica, efectuandu-se in acest scop urmatoarele
cheltuieli in prima luna.
Cheltuieli cu materialele auxiliare: 20000 lei
19

 Cheltuieli cu salariile: 15000 lei

Cheltuieli cu materialele auxiliare: 20000 lei
Cheltuieli cu salariile: 15000 lei
In a doua luna, cand se finalizeaza lucrarile, se mai inregistreaza consumul de materiale in valoare de 10000 lei. Amortizarea proiectului se face in 3 ani.
Pentru simplificare, nu se iau in calcul cheltuielile aferente fondului de salarii, cum ar
fi: contributiile la asigurarile sociale, la asigurarile sociale de sanatate, la fondul de somaj.
- Consumul de materiale auxiliare in prima luna:
6021
=
Cheltuieli cu materialele auxiliare

3021
Materiale auxiliare

20000 lei

- Cheltuieli cu salariile:
641
Cheltuieli cu salariile
personalului

421
15000 lei
Personal salarii datorate

-Inregistrarea productiei de imobilizari necorporale in prima luna:

233

721

Imobilizari necorporale
in curs de executie
233

Venituri din productia

de imobilizari necorporale
=

721

Imobilizari necorporale
in curs de executie
-

35000 lei

35000 lei

Venituri din productia

de imobilizari necorporale

Consumul de materiale auxiliare in luna a doua:

6021
Cheltuieli cu materiale
Auxiliare

3021
Materiale auxiliare

10000 lei

-Finalizarea lucrarilor de cercetare:

203
Cheltuieli de dezvoltare
203
Cheltuieli de dezvoltare

721
Venituri din productia
de imobilizari necorporale

10000 lei

233
35000 lei
Imobilizari necorporale
20

in curs de executie
- Amortizarea lunara a cheltuielilor de cercetare (45000 : 36 luni = 1250 lei):
6811
Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarilor

2803
1250 lei
Amortizarea cheltuielilor
de dezvoltare

-Scoaterea din evidenta a cheltuielilor amortizate:

2803
Amortizarea cheltuielilor
de dezvoltare

203
Cheltuieli de
dezvoltare

45000 lei

Monografie
a) constituirea de provizioane pentru deprecierea imobilizrilor necorporale
6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru = 290 Provizioane
pentru deprecierea
deprecierea imobilizarilor necorporale
imobilizrilor
b) anularea si diminuarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizrilor
necorporale
290 Provizioane pentru deprecierea = 7813 Venituri din exploatare privind
provizioanele pentru
imobilizrilor

deprecierea
imobilizrilor

In ceea ce priveste imobilizarile necorporale situa iile financiare trebuie s indice:

a) dac o imobilizare necorporal este amortizat, dincolo de douzeci de ani, motivele pentru
care este respins prezumia conform creia durata de utilitate a unei imobilizri necorporale nu
depete douzeci de ani, ncepnd de la data la care activul este pus n serviciu; prin indicarea
acestor motive, ntreprinderea trebuie s descrie factorul ce a jucat un rol important n determinarea
duratei de utilitate a activului;
b) o descriere a oricrei imobilizri necorporale semnificative pentru situa iile financiare ale
ntreprinderii, luate n ansamblul lor, ct i valoarea sa contabil i durata sa ramas de amortizare;
c) pentru imobilizrile necoporale achiziionate ca urmare a unei subven ii publice i
contabilizate iniial la valoarea lor just: - valoarea lor just contabilizat ini ial pentru aceste active;
21

- valoarea lor contabil;

- dac ele sunt contabilizate, pentru evaluarea lor
posterioar, conform prelucrrii de referin sau conform celeilalte prelucrri autorizate;
d) existena i valorile contabile ale imobilizrilor necorporale a cror proprietate este supus
restriciilor i valorile contabile ale imobilizrilor necorporale, date drept garan ie pentru datorii.
e) mrimea angajamentelor pentru achiziionarea de imobilizri necorporale.

22