ContaFinANII FullModule

Prof.univ.dr.
Traian Nicolae- Contabilitate financiară
Contabilitate financiară II - CIG 2 ID - Modul 1

Contabilitatea imobilizărilor corporale
Bibliografie:
§ OMFP nr. 1802 / 2014, cu modificările şi completările ulterioare, pentru

aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale
individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate
§ Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, actualizată.
§ International Accounting Standards Board (I.A.S.B.), Standarde Internaţionale
de Raportare Financiară (IFRSs) 2017, Ed. CECCAR, 2017.
§ Nicolae, Traian, Standarde contabile, Ed.EX PONTO, Constanţa, 2010
Caracteristici generale ale imobilizărilor
ACTIVELE IMOBILIZATE sau FIXE sunt acele bunuri şi valori care, având
în vedere destinaţia lor, au vocaţia să rămână o perioadă îndelungată (mai mare
de un an) în întreprindere.1
Activele imobilizate cuprind bunurile şi valorile economice de investiţii a căror
perioadă de utilitate şi lichiditate este mai mare de un an.
Imobilizările sunt destinate să participe în mod repetat la circuitul economic, îşi
menţin valoarea de întrebuinţare fără să se consume sau să se înlocuiască după
prima utilizare şi nu sunt destinate direct comercializării.
În organizarea contabilităţii imobilizărilor se ţine seama de conţinutul lor şi ele se
clasifică după mai multe criterii:
Sub aspectul comportamentului lor economic şi al structurii tehnice şi productive
este necesară structurarea imobilizărilor în următoarele grupe2 :
v IMOBILIZĂRI NECORPORALE, denumite şi IMOBILIZĂRI NEMATERIALE sau
ACTIVE INTANGIBILE, cuprind acele mijloace investite în cercetare, locaţii,
concesiuni, fond comercial, cu utilizare mai mare decât perioada unui exerciţiu
financiar; ele nu îmbracă forma de bunuri materiale concrete.
v IMOBILIZĂRI CORPORALE, denumite şi IMOBILIZĂRI MATERIALE sau
ACTIVE TANGIBILE, formate din elemente de activ de natură durabilă folosite în
exploatarea curentă a firmei.
v IMOBILIZĂRI FINANCIARE, cunoscute sub denumirea generică de investiţii
financiare sau de portofoliu, reprezintă acele părţi din capital sub formă de titluri
de participare, titluri şi creanţe imobilizate, împrumuturi în favoarea altor agenţi
economici care aduc profit sub formă de dobânzi şi dividende.
v IMOBILIZĂRI ÎN CURS, care reprezintă investiţii neterminate, aflate în curs de
execuţie pe perioada mai multor exerciţii financiare şi care, în urma finalizării lor,
devin imobilizări corporale sau necorporale.
Recunoaşterea imobilizărilor corporale
1 Feleagă,N., Ionaşcu,I.- Tratat de contabilitatea financiară, vol.I, Ed.Economică,1998,p.93.

2 Feleagă,N., Ionaşcu,I.- Tratat de contabilitatea financiară, vol.II, Ed.Economică,1998,p.217.
1
Prof.univ.dr. Traian Nicolae- Contabilitate financiară
Imobilizările corporale reprezintă active care sunt deţinute de o entitate pentru a fi

utilizate în producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii, pentru a fi închiriate terţilor
sau pentru a fi folosite în scopuri administrativ și sunt utilizate pe parcursul unei
perioade mai mari de un an.
Categorii de imobilizări corporale
Potrivit reglementărilor contabile, în cadrul activelor imobilizate cuprinse în bilanțul
întocmit de entitățile mijlocii și mari, precum și de către entitățile de interes public, la
categoria imobilizărilor corporale este necesară prezentarea distinctă a următoarelor
categorii de Imobilizări corporale:
1. Terenuri și construcții
2. Instalații tehnice și mașini
3. Alte instalații, utilaje și mobilier
4. Investiții imobiliare
5. Active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale
6. Active biologice productive
7. Avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție.
Din punct de vedere contabil nu există o limită valorică de la care activele se

încadrează în categoria imobilizărilor corporale.
Limita prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 276/2013 privind stabilirea valorii
de intrare a mijloacelor fixe, în sumă de 2.500 lei, este utilizată pentru scopuri fiscale.
Cadrul general al IASB descrie criteriile de recunoaştere a elementelor ca active,

acestea aplicându-se şi elementelor de imobilizări corporale.
Imobilizările corporale sunt acele active care:
a) sunt deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de
bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor, sau pentru
a fi utilizate în scopuri administrative;
b) este posibil a fi utilizate pe mai multe perioade.
Termenul generic de imobilizări corporale (denumite şi active tangibile) este folosit
pentru a identifica în general acele active folosite în special în activitatea productivă
din care societatea va beneficia pe o perioadă mai mare de 1 an. Termenul de
„corporal” sau de „tangibil” face distincţia faţă de activele necorporale care sunt active
fără o substanţă fizică sau a căror valoare nu poate fi în întregime indicată de
existenţa lor fizică.
Criteriile de recunoaştere ale imobilizărilor corporale din IAS 16 sunt enunţate
simplu şi uşor de aplicat , conform cărora un element de imobilizări corporale trebuie
recunoscut ca activ numai atunci când3:
1. este probabil ca acestea să aducă întreprinderii beneficii economice

viitoare, şi
2. costul activului poate fi stabilit în mod credibil.
Costul activului reprezintă suma plătită în numerar sau echivalente de

numerar, ori valoarea justă a altor contraprestaţii efectuate pentru
achiziţionarea unui activ, la data achiziţiei sau construcţiei acestuia.
3 IASB - IFRS 2017, Ed. CECCAR, 2017.
2
Amortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ

pe întreaga durată de viaţă utilă.
Valoarea realizabilă a entităţii reprezintă valoarea actualizată a fluxurilor
de numerar pe care întreprinderea estimează să le obţină din utilizarea continuă
a activului şi din vânzarea acestuia la sfârşitul duratei normate de viaţă sau pe
care întreprinderea se aşteaptă să o obţină în urma lichidării unei datorii.
Valoarea justă reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de
bunăvoie între doua parţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii
în care preţul este determinat obiectiv.
Valoarea reziduală reprezintă valoarea netă pe care întreprinderea
estimează că o va obţine pentru un activ la sfârşitul duratei de viaţă utilă a
acestuia, după deducerea prealabilă a costurilor de cedare estimate, dacă acele
active au vechimea şi îndeplinesc condiţiile scontate la sfârşitul duratei de viaţă.
Durata de viaţă utilă reprezintă:
a) perioada pe parcursul căreia se estimează că întreprinderea va utiliza
activul supus amortizării;
b) numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că
vor fi obţinute de întreprindere prin folosirea activului respectiv.4
Costul imobilizărilor corporale

O imobilizare corporală, care este contabilizată printre active, trebuie iniţial să
fie evaluată la costul său de achiziţie sau, dacă este fabricată de întreprinderea însăşi,
la costul de producţie.
Costul unei imobilizări corporale este format din5:
a. preţul de achiziţie, taxe vamale, taxe nerecuperabile, şi toate reducerile
comerciale la vânzare fiind scăzute;
b. orice costuri direct atribuibile pentru a aduce activul în locaţia şi având
proprietăţile necesare pentru a funcţiona în manieră dorită de
managementul întreprinderii.
Exemple de costuri atribuibile direct, sunt:
§ costul beneficiilor acordate salariaţilor (aşa cum este prevăzut în IAS 19
„Beneficiile angajaţilor”), legate direct de construcţia sau achiziţia
imobilizărilor corporale;
§ costul de amenajare a amplasamentului;
§ costuri iniţiale de livrare şi manipulare;
§ costuri de instalare şi montaj. De pildă, materiale folosite pentru testarea
pilot a liniei de producţie şi a funcţionării ei după instalarea definitivă;
§ costul testării funcţionalităţii activului, după deducerea câştigului net
aferent vânzării oricăror elemente rezultate în urma aducerii activului la
locaţia şi în starea respectivă;
§ onorarii profesionale;
§ costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv,
costurile de restaurare a amplasamentului, în măsura în care costul este
recunoscut ca un provizion pe baza IAS 37 „Provizioane, active şi datorii
contingente”.
4IASB - IFRS 2017, Ed. CECCAR, 2017.

5 Op.cit.
3
Exemplul 1
Pentru instalarea unei linii tehnologice s-au efectuat următoarele cheltuieli(mil.
lei):
Cost achiziţie utilaje 1600

Cheltuieli cu proiectul de amplasare 160
Taxe vamale achitate 80
Comision vamal achitat 8
Cheltuieli cu montajul utilajelor 25
Cheltuieli cu amenajarea clădirii 112
Cheltuieli cu paza utilajelor 4
Cheltuieli cu pierderea tehnologică a primei producţii 31,8
Cheltuieli cu reclama pentru lansarea noilor produse 32
Cheltuieli cu dobânzile la linia de credit 18
TOTAL 2070,8
Valoarea totală a cheltuielilor ce se vor capitaliza este de 1985 milioane lei.

Nu au fost capitalizate cheltuielile cu paza utilajelor de 4 milioane lei, deoarece
s-a considerat o cheltuială administrativă, paznicii supraveghind şi alte obiective. De
asemenea, nu s-au capitalizat cheltuielile cu pierderea tehnologică aferentă primei
producţii de 31,8 milioane lei şi cu promovarea noii game de produse de 32 milioane
lei. Cheltuieli cu dobânzile la linia de credit de 18 milioane lei nu s-au capitalizat,
deoarece politica firmei este de a le considera cheltuieli aferente exerciţiului.
Înregistrările contabile vor fi (în milioane lei):
-înregistrarea contabilă a imobilizării
2131 = % 1985
Echipamente tehnologice
(Maşini, utilaje şi instalaţii de
lucru)
404 1897
Furnizori de imobilizări
446 80
Alte impozite,taxe şi
vărsăminte asimilate
447 8
Fonduri speciale- taxe şi
vărsăminte asimilate
-înregistrarea cheltuielilor care nu au fost capitalizate

-paza utilajelor
628 = 401 4
Alte cheltuieli cu serviciile prestate Furnizori
de terţi
-pierderea tehnologică aferentă primei producţii

602 = 302 31,8
Cheltuieli cu materiale consumabile Materiale
consumabile
4
-cheltuielile cu promovarea şi reclama la noile produse

623 = 401 32
Cheltuieli de protocol, reclamă şi Furnizori
publicitate
-cheltuielile cu dobânzile
666 = 1682 18
Cheltuieli privind Dobânzi aferente creditelor
dobânzile bancare pe termen lung
5
Aplicație 1 import mijloace de transport
Autoturism - Preț extern – Franco – frontiera română = CIP = 25.000 €

Curs la data import = 4,4 lei/ € ; curs de schimb la data plății 4,5 lei/ €
Valoarea externă = 25.000 € x 4,4 lei = 110.000 lei
Taxe vamale 20 % = 110.000 x 20% = 22.000 lei
Accize = ( 110.000 + 22.000) x 6 % = 7.920 lei
TVA la import = ( 110.000 + 22.000 + 7.920) x 19 % = 26.585 lei
Se cere să se efectueze calculele și să se înregistreze în contabilitate.
Rezolvare
1) Înregistrări aferente intrării în țară:
2133 = % 139.920
Mijloace de transport
404 110.000
446 (22.000 + 7.920=)
Alte impozite, taxe și vărsăminte 29.920
asimilate
Plățile în vamă:
% = 5121 56.505
Conturi la bănci în
lei
446 29.920
Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate
4426 26.585
TVA deductibilă
2) Se înregistrează plata furnizorului extern, curs de schimb la data plății 4,5

lei/ €:
Valoarea la data intrării în țară = 25.000 € x 4,4 lei = 110.000 lei
Valoarea la data plății = 25.000 € x 4,5 lei = 112.500 lei
Diferență nefavorabilă – cheltuială = 2.500 lei
% = 5124 112.500
Conturi la bănci în valută
404 110.000
665 2.500
Cheltuieli din diferențe de
curs valutar
6
Autoturism :
Preț extern – Franco – frontiera română = CIP = 50.000 €
Curs la data intrării țară = 4,41 lei/ € ;
TVA la import = 19%.
Datoria se achită din contul în valută la un curs de 4,45 lei/€.
Durata normată de utilizare a autoturismului = 5 ani
După o utilizare de 4 ani autoturismul este scos din gestiune, urmând a fi

vândut ca second-hand.
Se vinde la licitație: preț de vânzare (fără TVA) = 35.000 lei plus TVA 19%.
7
Rezolvare

TVA la import = 220.500 x 19% = 41.895 lei
Înregistrare auto:
2133 = 404 220.500
Mijloace de transport Furnizori de imobilizări
Plata TVA în vamă:

4426 = 5121 41.895
TVA deductibilă Conturi la bănci în lei
Se înregistrează plata furnizorului extern, curs de schimb la data plății 4,45

lei/ €:
Valoarea la data intrării în țară = 50.000 € x 4,41 lei = 220.500 lei
Valoarea la data plății = 50.000 € x 4,45 lei = 222.500 lei
Diferență nefavorabilă – cheltuială = 2.000 lei
% = 5124 222.500
404 220.500
665 2.000
curs valutar

Amortizarea anuală (liniară) = 220.500 / 5 ani = 44.100 lei /an
6811 = 2813 44.100

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de
amortizarea imobilizărilor transport, animalelor şi plantaţiilor

Amortizarea cumulată = 44.100 lei x 4 ani = 176.400 lei
Valoarea rămasă neamortizată = 220.500 – 176.400 = 44.100 lei
Scoaterea din evidență:
% = 2133 220.500
2813 176.400
Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de
transport, animalelor şi plantaţiilor
6583 44.100
Cheltuieli privind activele cedate şi alte
operaţii de capital
8
Se vinde la licitație:
• preț de vânzare (fără TVA) = 35.000 lei,

• TVA = 35.000 x 19 % = 6.650 lei
• preț de vânzare (cu TVA) = 41.650 lei
461 = % 41.650
Debitori diverşi
7583 35.000
Venituri din vânzarea activelor şi din alte operaţii
de capital
4427 6.650
TVA colectată
9
Se importă un autoturism :
• Preț extern – Franco – frontiera română (CIP) = 30.000 €

• Curs la data intrării țară = 4,5 lei/ € ;
• TVA la import = 19%.
• Datoria se achită din cont la un curs de 4,65 lei/€.
• Durata normată de utilizare a autoturismului = 5 ani
• Amortizarea anuală (liniară)
După o utilizare de 4 ani autoturismul este scos din gestiune, urmând a fi vândut
ca second-hand.
Se vinde la licitație: preț de vânzare (fără TVA) = 15.000 lei plus TVA 19%.
10
Rezolvare
TVA la import = 135.000 x 19% = 25.650 lei

Înregistrare auto:
2133 = 404 135.000
Mijloace de transport Furnizori de imobilizări
Plata TVA în vamă:

4426 = 5121 25.650
TVA deductibilă Conturi la bănci în lei
Se înregistrează plata furnizorului extern, curs de schimb la data plății 4,6 lei/
€:
• Valoarea la data intrării în țară = 30.000 € x 4,5 lei = 135.000 lei

• Valoarea la data plății = 30.000 € x 4,65 lei = 139.500 lei
• Diferență nefavorabilă – cheltuială = 4.500 lei
% = 5124 139.500
404 135.000
665 4.500
curs valutar
Amortizarea anuală (liniară) = 135.000 / 5 ani = 27.000 lei /an
6811 = 2813 27.000


• Amortizarea cumulată = 27.000 lei x 4 ani = 108.000 lei

• Valoarea rămasă neamortizată = 135.000 – 108.000 = 27.000 lei
11
Scoaterea din evidență:

% = 2133 135.000
2813 108.000
Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de
transport, animalelor şi plantaţiilor
6583 27.000
Cheltuieli privind activele cedate şi alte
operaţii de capital
Se vinde la licitație:
• preț de vânzare (fără TVA) = 15.000 lei,

• TVA = 15.000 x 19 % = 2.850 lei
• preț de vânzare (cu TVA) = 17.850 lei
461 = % 17.850
Debitori diverşi
7583 15.000
Venituri din vânzarea activelor şi din alte operaţii
de capital
4427 2.850
TVA colectată
12
Auto - Preț extern – Franco – frontiera română (CIP) = 80.000 $;

Curs de schimb la data importului= 4,00 lei/ $ ;
Taxe vamale = 25%;
Accize= 25%;
TVA la import = 19%.
Datoria se achită la un curs de 4,05 lei/$.
13
Rezolvare
Valoarea externă = 80.000 $ x 4 lei = 320.000 lei

Taxe vamale = 320.000 x 25% = 80.000 lei
Accize = ( 320.000 + 80.000) x 25 % = 100.000 lei
TVA la import = ( 320.000 + 80.000 + 100.000) x 19 % = 95.000 lei
1) Înregistrări aferente intrării în țară:

2133 = % 500.000
Mijloace de
transport
404 320.000
446 (80.000 + 100.000=)
Alte impozite, taxe și vărsăminte 180.000
asimilate
Plățile în vamă:
% = 5121 275.000
Conturi la bănci în lei
446 180.000
Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate
4426 95.000
TVA deductibilă
Se înregistrează plata furnizorului extern, curs de schimb la data plății 4,05 lei/
$:
Valoarea la data intrării în țară = 80.000 $ x 4 lei = 320.000 lei
Valoarea la data plății = 80.000 $ x 4,05 lei = 324.000 lei
Diferență nefavorabilă – cheltuieli = 4.000 lei
% = 5124 324.000
404 320.000
665 4.000
curs valutar
Contabilitate financiară II - CIG 2 ID- Modul 2

Amortizarea imobilizărilor
Bibliografie:

§ Nicolae, Traian, Standarde contabile, Ed.EX PONTO, Constanţa, 2010
14
Amortizarea
Activele trebuie amortizate de-a lungul duratei lor utile de viaţă, pe o bază
sistematică, în aşa fel încât "valoarea amortizabilă" să fie alocată în contul de
profit şi pierdere de-a lungul perioadei în care se consumă beneficiile
economice generate de active.
Ø Valoarea amortizabilă este costul activului (sau valoarea reevaluată) minus

valoarea sa reziduală.
Ø Valoarea reziduală este valoarea estimată pe care entitatea ar obţine-o din
cedarea unui activ la sfârşitul duratei utile de viaţă a acestuia după scăderea
costurilor prognozate de cedare (vânzare).
Amortizarea este un domeniu al contabilităţii ce implică un grad ridicat
de subiectivitate, iar standardul IAS 16 "Imobilizări corporale" nu recomandă
nici o metodă particulară, dar cea utilizată trebuie să fie "sistematică". IAS 16
enumeră ca metode amortizare: metoda liniară, metoda de diminuare a soldului
şi metoda unităţilor de producţie. Această listă nu este exhaustivă şi nici o metodă
nu este considerată preferată, deşi poate că metoda liniară este cea mai comună.
Standardul stabileşte că metoda ce urmează a fi folosită este adoptată în funcţie de
modul în care se estimează că beneficiile economice viitoare generate de activ vor fi
consumate de entitate.
Schimbarea semnificativă ce survine în interpretarea IAS 16 revizuit, pentru
depreciere, este că acum standardul obligă la o amortizare pe componente, în
funcţie de gradul de semnificaţie al componentei respective şi de durata fiecărei
componente .
O întreprindere alocă valoarea iniţială a activului componentelor sale principale,
amortizându-le separat. Spre exemplu, motoarele unei aeronave pot fi amortizate
separat de întregul echipament, chiar dacă acesta este proprietate sau face obiectul
unui leasing.
O componentă principală a unei imobilizări corporale poate avea o durată de
viaţă utilă şi o metodă de amortizare identică cu o altă componentă principală a
aceluiaşi activ. Asemenea părţi pot fi grupate cu scopul determinării unei amortizări
globale.
15
Metodele de amortizare
Există o serie de metode de amortizare ce pot fi utilizate pentru a aloca în mod
sistematic valoarea amortizabilă a unui activ de-a lungul duratei sale de viata utilă.
Metoda de amortizare lineară

Amortizarea lineară constă în calcularea şi alocarea uniformă a valorii contabile
de intrare a activelor amortizabile pe toată durata normală de funcţionare exprimată
în ani. Se bazează pe ipoteza unei deprecieri sau unei utilizări repartizate în timp în
mod constant.
Amortizarea lineară anuală se calculează prin aplicarea cotei medii anuale la
valoarea de intrare a imobilizărilor corporale.
Amortizarea anuală = Valoarea contabilă x Rata anuală a amortizării

(anuitatea amortizării) de intrare (cota medie anuală de amortizare)
100
Rata anuală a amortizării =
Durata normală de utilizare ( în ani)
În cazul reevauării activelor corporale, în baza unor acte normative, cota de

amortizare se determnă prin relaţia:
100
Cota medie anuală de amortizare =
Durata normală de utilizare rămasă (în ani)
Exemplu de calcul a amortizării liniare
Un utilaj achiziţionat cu 300.000 lei la 01.01.2020 este amortizat liniar în 5 ani.
t =100/5=20%
Anuitatea pentru un exerciţiu complet:
a = 300.000 x 20% = 60.000 lei
Planul amortizării în regim liniar

Anul Baza de Anuitatea Amortizare Valoarea netă
amortizare - cumulată contabilă(VNC)
valoarea contabilă
2020 300.000 60.000 60.000 240.000
2021 300.000 60.000 120.000 180.000
2022 300.000 60.000 180.000 120.000
2023 300.000 60.000 240.000 60.000
2024 300.000 60.000 300.000 0
Înregistrarea amortizării pentru un an:
1
6
6811 = 2813 60.000

Metoda de amortizare degresivă

Amortizarea degresivă are ca efect înscrierea în cheltuieli a unei amortizări mai
mari în cursul primelor exerciţii de utilizarea a bunului comparativ cu amortizarea
corespunzătoare exerciţiilor ulterioare. Justificarea economică a acestei metode este
dată de faptul că deprecierea unor imobilizări corporale este mai mare în cursul
primelor exerciţii de utilizare a lor şi, pe de altă parte, de constatarea că acestea au o
capacitate de serviciu mai mare în primii ani de viaţă, după care antrenează cheltuieli
de întreţinere din ce în ce mai mari.
În România, amortizarea degresivă constă în multiplicarea cotei de amortizare
lineară cu unul din coeficienţii următori:
a) 1,5 dacă durata normală de utilizare a activului fix este între 2 şi 5 ani;
b) 2,0 dacă durata normală de utilizare a activului fix este între 5 şi 10 ani;
c) 2,5 dacă durata normală de utilizare a activului fix este mai mare de 10 ani.
Amortizarea degresivă se aplică în două variante:
a) fără influenţa uzurii morale (AD1);
b) cu influenţa uzurii morale (AD2).
Amortizarea degresivă în varianta AD2 ţine cont de influenţa uzurii morale
care acţionează asupra imobilizărilor corporale şi care se reflectă în calculul
amortizării anuale.
Varianta AD2 permite recuperarea prin amortizare a valorii de intrare a activului
fix într-o perioadă de timp mai mică decât durata normală de utilizare a acestuia,
diferenţa de ani reprezentând influenţa uzurii morale.
Pentru imobilizările corporale care au o durată normală de utilizare de până la
5 ani inclusiv, nu se aplică regimul de amortizare degresivă, varianta AD2. Pentru
aceste imobilizări corporale, amortizarea se va calcula utilizând varianta AD1.
În cazul variantei AD2 amortizarea se calculează prin luarea în consideraţie a
duratei de utilizare recalculată conform cotei degresive (DNR) în care activul fix este
amortizat, durată ce se scade din durata normată (DN) obţinându-se durata de
amortizare integrală cu influenţa uzurii morale (DIA):
DNR=100/CD
DIA=DN- DNR,
unde: CD=cota de amortizare degresivă
Exemplu de calcul a amortizării degresive în regim AD2
Un utilaj poligrafic este achiziţionat pe data de 01.01.2020, având valoarea de

intrare în patrimoniu de 1.150.000 lei.Utilajul este amortizat degresiv.
VI = 1.150.000 lei ; DN = 11 ani
Cota liniară = 9,1%; Cota degresivă = 9,1 x 2,5 = 22,7%
DNR=100 / 22,7 = 4 ani; DIA=11 ani – 4 ani = 7 ani
1
7
Planul amortizării în regim degresiv (varianta AD2)
Anul Baza de Anuitatea Amortizarea VNC

amortizare cumulată
2020 1.150.000 261.050 261.050 888.950
2021 888.950 201.792 462.842 687.158
2022 687.158 155.985 618.827 531.173
2023 531.173 132.793 751.620 398.380
2024 531.173 132.793 884.413 265.587
2025 531.173 132.793 1.017.206 132.794
2026 531.173 132.794 1.150.000 0
v Pentru 2020 anuitatea= 1.150.000 x 22,7% = 261.050 lei

6811 = 2813 261.050
v Pentru 2021 anuitatea = 888.950 x 22,7% = 201.792

v Pentru 2022 anuitatea = 687.158 x 22,7% = 155.985
v În anul 2023 amortizarea calculată degresiv , respectiv = 531.173 x 22,7% =
120.576 lei) < amortizarea calculată liniar , şi anume 531.173 / 4 ani rămaşi =
132.793 lei. În consecinţă în anii 2023, 2024, 2025 anuitatea va fi de 132.793
lei şi de 132.794 lei în 2026.
6811 = 2813 132.793

Metoda de amortizare accelerată

Amortizarea accelerată constă în includerea în cheltuielile de exploatare, în
primul an de funcţionare, a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a
mijlocului fix respectiv. Valoarea rămasă după primul an de funcţionare se
recuperează prin includerea în cheltuielile de exploatare a unor sume calculate prin
aplicarea regimului linear, în funcţie de durata de utilizare rămasă.
Metoda de amortizare a sumei cifrelor anilor de utilizare

Sum of the years digits
Una dintre metodele de amortizare dintre cele mai utilizate în lumea anglo-
saxonă este „suma cifrelor (numerelor) anilor" (sum-of-the years'-digits: SYD). Ea
este o metodă bazată pe modelul degresiv de amortizare. Regulile aplicării acestei
metode sunt următoarele:
- conducerea estimează durata de utilitate şi determină valoarea amortizabilă;
- fiecărui an de utilizare i se ataşează o cifră (sau un număr) într-o ordine
1
8
descrescătoare;
- se procedează la însumarea cifrelor (numerelor) ataşate anilor;
- amortizarea aferentă unui exerciţiu se calculează prin aplicarea la
valoarea amortizabilă a raportului între cifra (numărul) ataşată (ataşat) anului
în cauză şi suma cifrelor (numerelor).
Exemplu
O întreprindere a cumpărat la 1 ianuarie 2015 un echipament, la un cost de
achiziţie de 130.000.000 de lei. Conducerea estimează că durata de utilitate este de
5 ani, iar valoarea reziduală, de 10.000.000 de lei.
Anii de amortizare 201 5 20 16 201 7 2 018 201 9

Cifrele (numerele) ataşate 5 4 3 2 1
Rezolvare
Valoarea amortizabilă = 130.000.000 - 10.000.000 = 120.000.000 de lei
Suma cifrelor (numerelor) ataşate anilor: 5 + 4 + 3 + 2 + 1 = 15
Amortizarea echipamentului aferentă exerciţiului 2015:

120.000.000 x 5/15 = 40.000.000 de lei
6811 = 2813 40.000.000
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor
privind amortizarea de transport, animalelor şi plantaţiilor
imobilizărilor

120.000.000 x 4/15 = 32.000.000 de lei

120.000.000 x 3/15 = 24.000.000 de lei

120.000.000 x 2/15 = 16.000.000 de lei

120.000.000 x 1/15 = 8.000.000 de lei
6811 = 2813 8.000.000
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor
amortizarea imobilizărilor de transport, animalelor şi plantaţiilor
1
9
Exemplul 1 de calcul a amortizării degresive cu influența uzurii morale
Un utilaj este achiziţionat pe data de 01.01.2012, având valoarea de intrare de

36.000.000 lei, durata de utilizare normată = 12 ani. Utilajul este amortizat degresiv.
Rezolvare
VI= 36.000.000 lei;
DN=12 ani;
Cota liniară= 100 / 12 = 8,3%;

Cota degresivă= 8,3% x 2,5 = 20,7%
DNR=100 / 20,7 = 5 ani;
DIA= 12 ani – 5 ani = 7 ani
Anul Baza de Anuitatea- Amortizarea VNC

amortizare Suma anuală cumulată (valoarea
rămasă)
2012 36.000.000 7.452.000 7.452.000 28.548.000
2013 28.548.000 5.909.436 13.361.436 22.638.564
2014 22.638.564 4.686.182 18.047.618 17.952.382
2015 17.952.382 4.488.095 22.535.713 13.464.287
2016 17.952.382 4.488.095 27.023.808 8.976.192
2017 17.952.382 4.488.095 31.511.903 4.488.097
2018 17.952.382 4.488.097 36.000.000 0
An 2012 : Amortizarea degresivă = 36.000.000 x 20,7% = 7.452.000 lei

6811 = 2813 7.452.000

6811 = 2813 5.909.436
6
6811 = 2813 4.686.182

An 2015 : Amortizarea degresivă = 17.952.382 x 20,7% = 3.716.143 lei <

Amortizarea liniară = 17.952.382 / 4 ani = 4.488.095 lei
6811 = 2813 4.488.095
7
Exemplul 1 Metoda sumei cifrelor atașate anilor de funcționare

achiziţie de 22.500.000 de lei. Conducerea estimează că durata de utilitate este de 7
ani, iar valoarea reziduală de 1.500.000 de lei. Se cere să se calculeze amortizarea
prin metoda cifrelor atașate anilor de funcționare ştiind că cifrele ataşate sunt:
Anii de amortizare 2020 2021 2022 2023 202 4 2025 202 6
Cifrele (numerele) ataşate 7 6 5 4 3 2 1
8
Rezolvare
Valoarea amortizabilă = 22.500.000 - 1.500.000 = 21.000.000 de lei
Suma cifrelor (numerelor): 7+6 + 5 + 4 + 3 + 2 + 1 = 28

21.000.000 x 7/28 = 5.250.000 de lei
6811 = 2813 5.250.000
amortizarea imobilizărilor de transport, animalelor şi
plantaţiilor

21.000.000 x 6/28 = 4.500.000 de lei
21.000.000 x 5/28 = 3.750.000 de lei
21.000.000 x 4/28 = 3.000.000 de lei

21.000.000 x 3/28 = 2.250.000 de lei

21.000.000 x 2/28 = 1.500.000 de lei

21.000.000 x 1/28 = 750.000 de lei
9
Exemplul 2 Metoda sumei cifrelor atașate anilor de funcționare

achiziţie de 34.000.000 de lei. Conducerea estimează că durata de utilitate este de 8
ani, iar valoarea reziduală estimată = 1.600.000 de lei.
Se cere să se calculeze amortizarea prin metoda cifrelor atașate anilor de

funcționare ştiind că cifrele ataşate sunt:
Anii de amortizare 2020 2021 2022 2023 202 4 2025 2026 202 7
Cifrele (numerele) 8 7 6 5 4 3 2 1
ataşate
10
Rezolvare
Valoarea amortizabilă = 34.000.000 - 1.600.000 = 32.400.000 lei
Suma cifrelor (numerelor): 8 +7+6 + 5 + 4 + 3 + 2 + 1 = 36

32.400.000 x 8/36 = 7.200.000 lei
6811 = 2813 7.200.000
plantaţiilor

32.400.000 x 7/36 = 6.300.000 lei
32.400.000 x 6/36 = 5.400.000 lei
32.400.000 x 5/36 = 4.500.000 lei

32.400.000 x 4/36 = 3.600.000 lei

32.400.000 x 3/36 = 2.700.000 lei

32.400.000 x 2/36 = 1.800.000 lei

32.400.000 x 1/36 = 900.000 lei
6811 = 2813 900.000
plantaţiilor
Reevaluarea imobilizărilor corporale
Bibliografie:
11
§ OMFP nr. 1802 / 2014, cu modificările şi completările ulterioare,

pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare
anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate
§ International Accounting Standards Board (I.A.S.B.), Standarde
Internaţionale de Raportare Financiară (IFRSs) 2017, Ed. CECCAR, 2017.
§ Nicolae, Traian, Standarde contabile, Ed.EX PONTO, Constanţa, 2010.
Standardul IAS 16 oferă două opţiuni în ceea ce priveşte evaluările

după recunoaşterea inițială.
1
Model de determinare a costului :
Ø Imobilizările corporale pot să fie înregistrate la cost minus
amortizarea acumulată şi orice pierderi acumulate rezultate din
depreciere .
Este subliniată necesitatea de a reduce valoarea unui activ la
valoarea
recuperabilă.
2
Model de reevaluare :
Ø După recunoaşterea ca activ, imobilizările corporale a căror valoare
justă poate fi evaluată credibil vor fi înregistrate la o valoare
reevaluată, aceasta fiind valoarea justă minus orice amortizare
acumulată ulterior şi orice pierderi acumulate din depreciere.
Prin urmare:

2 Op.cit.
12
Costul/ Valoarea justă - Amortizarea acumulată - Diminuările valorice în urma

deprecierii = Valoarea contabilă netă
Valoarea contabilă netă - Diminuări valorice ulterioare = Valoarea recuperabilă
Reevaluările trebuie efectuate cu suficientă regularitate, în aşa fel încât

valoarea contabilă să nu difere în mod semnificativ de valoarea care poate fi
determinată pe baza valorii juste la data bilanţului .
În cazul în care un element al imobilizărilor corporale este reevaluat,

atunci întreaga clasă din care face parte acel element trebuie reevaluată.
Elementele dintr-o clasă de imobilizări corporale sunt reevaluate simultan pentru a se
evita reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare a unor valori care sunt
o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite. Cu toate acestea, o anumită
clasă de active poate fi reevaluată permanent, dacă această reevaluare se poate
realiza în timp scurt şi dacă aceste reevaluări pot fi mereu actualizate.
Valoarea justă a terenurilor şi clădirilor este, de obicei, valoarea lor de piaţă.
Această valoare este determinată pe baza unor evaluări efectuate, de regulă de
evaluatori autorizaţi.
Atunci când nu există nici o posibilitate de a identifica o valoare de piaţă, din
cauza faptului că acel gen de imobilizări corporale este foarte rar vândut, atunci acele
active sunt evaluate la costul de înlocuire, mai puţin amortizarea corespunzătoare.
Frecvenţa reevaluărilor depinde de evoluţia valorii juste a imobilizărilor
corporale în cauză. În cazul în care valoarea justă a unui activ reevaluat diferă
semnificativ de valoarea contabilă, atunci este necesară o nouă reevaluare. Unele
imobilizări corporale pot suferi modificări semnificative şi fluctuații ale valorii juste,
necesitând prin urmare, reevaluări anuale. Pentru imobilizările corporale ale căror
valori juste nu suferă modificări semnificative, nu este necesar să se facă reevaluări
anuale. Pentru acestea, reevaluările făcute la 3-5 ani pot fi mai adecvate.
La data reevaluării unei imobilizări corporale, orice amortizare cumulată la data
reevaluării este recalculată astfel3:
§ Metoda actualizării valorii nete – se elimină amortizarea din valoarea brută
contabilă a activului şi valoarea netă recalculată se aduce la nivelul valorii
3 Op.cit.
13
reevaluate a activului. Aceasta metodă este folosită pentru clădirile care sunt
reevaluate la valoarea lor de piaţă.
§ Metoda actualizării valorii brute – amortizarea este recalculată proporţional cu
schimbarea în valoarea contabilă brută a activului, astfel încât valoarea netă
contabilă a activului după reevaluare să fie egală cu valoarea sa reevaluată.
Această metodă este folosită în cazul în care activul este reevaluat cu ajutorul
unui indice pentru a se ajunge la costul de înlocuire, mai puţin amortizarea
corespunzătoare.
În cazul în care valoarea contabilă a unui activ este majorată ca urmare a unei
reevaluări, această majorare trebuie înregistrată direct în creditul contului de capitaluri
proprii 105 „Rezerve din reevaluare”. Cu toate acestea, majorarea constatată din
reevaluare trebuie recunoscută ca venit în măsura în care aceasta compensează o
descreştere din reevaluarea aceluiaşi activ recunoscută anterior ca o cheltuială.
În cazul în care valoarea contabilă a unui activ este diminuată ca rezultat al unei
reevaluări, aceasta diminuare trebuie recunoscută ca o cheltuială. Cu toate acestea,
o diminuare rezultată din reevaluare trebuie scăzută direct din surplusul de reevaluare
corespunzător aceluiaşi activ, în măsura în care diminuarea nu depăşeşte valoarea
înregistrată anterior ca surplus din reevaluare.
Surplusul din reevaluare inclus în capitalurile proprii poate fi transferat direct în
capitalurile proprii atunci când acest surplus este realizat. Se consideră că întregul
surplus este realizat la casarea sau la cedarea activului. Cu toate acestea, o parte din
surplus poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de întreprindere; în acest fel
valoarea surplusului care este realizat este diferenţa dintre amortizarea calculată pe
baza valorii reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al
activului. Transferul din surplusul de reevaluare în rezultatul reportat nu se efectuează
prin contul de profit şi pierdere.
14
Aplicația 1 privind reevaluarea imobilizărilor4
O societate comercială deţine o instalaţie procurată la 31.12.2014 la valoarea de

25.000.000 lei, amortizată liniar în 10 ani. La data de 31.12.2018 se decide
reevaluarea sa valoarea justă : VJ2018 = 21.000.000 lei. La data de 31.12.2020 este
reevaluată din nou instalaţia VJ 2020 = 7.000.000 lei.
Se cere să se calculeze și să se înregistreze reevaluarea succesivă a imobilizării
prin metoda actualizării valorii nete și metoda actualizării valorii brute la 31.12.2018 și
31.12.2020.
4
Nicolae, Traian, Standarde contabile, Ed.EX PONTO.
15
Rezolvare
31.12. 2018
Metoda actualizării valorii nete
Cost (valoare contabilă de intrare) = 25.000.000 lei

Amortizare anuală= 25.000.000 lei /10 ani = 2.500.000 lei
Amortizarea cumulată pe 4 ani = 2.500.000 lei x 4 ani = 10.000.000 lei
Valoare netă contabilă (VNC) înainte de reevaluare = 25.000.000 - 10.000.000 =
15.000.000 lei
VJ2018 = 21.000.000 ; VJ2018 > VNC =>
=> Diferenţă pozitivă din reevaluare= 21.000.000-15.000.000 = 6.000.000
Formulele contabile:
-anularea amortizării cumulate pentru a aduce activul la valoarea netă contabilă:
2813 = 213 10.000.000
Amortizarea instalaţiilor Instalaţii tehnice
• înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare (plusului de valoare):
213 = 105 6.000.000
Instalaţii tehnice Rezerve din reevaluare
Metoda actualizării valorii brute
• Cost (valoare contabilă de intrare) = 25.000.000 lei

• Amortizare anuală= 25.000.000 lei /10 ani = 2.500.000 lei
• Amortizarea cumulată pe 4 ani = 2.500.000 lei x 4 ani = 10.000.000 lei
• Valoare netă contabilă (VNC) înainte de reevaluare = 25.000.000 - 10.000.000
= 15.000.000 lei
• VJ2018 = 21.000.000 ; VJ2018 > VNC => Diferenţă pozitivă din reevaluare
• Indice de actualizare = 21.000.000 : 15.000.000 = 1,4

• Valoare brută actualizată = 25.000.000 x 1,4 = 35.000.000
- Va loare brută istorică = 25.000.000 lei
= Diferenţa din reevaluare aferentă valorii brute= 10.000.000 lei
16
• Amortizare actualizată = 10.000.000 x 1,4 = 14.000.000 lei

- Amortizare cumulată istorică = 10.000.000 lei
=Diferenţa din reevaluare aferentă amortizării cumulate= 4.000.000
Valoare brută reevaluată – Amortizare cumulată reevaluată = 35.000.000 lei –

14.000.000 lei = VJ2016 = 21.000.000 lei
Contabilizarea reevaluării:
Majorarea valorii brute cu 10.000.000 lei (35.000.000 lei – 25.000.000 lei) și
majorarea amortizării cumulate cu 4.000.000 lei (14.000.000 lei – 10.000.000 lei):
213 = % 10.000.000
Instalaţii tehnice
2813 4.000.000
Amortizarea instalaţiilor
105 6.000.000
Rezerve din reevaluare
31.12.2020
• Valoarea brută (VJ2018 ) = 21.000.000 lei

• Amortizare anuală= 21.000.000 : 6 ani = 3.500.000 lei
• Amortizarea cumulată pe 2 ani = 3.500.000 lei x 2 ani= 7.000.000 lei
• VNC înainte de reevaluare = 21.000.000 - 7.000.000 = 14.000.000 lei
• VJ 2020 = 7.000.000 < VNC
• Diferenţă negativă din reevaluare= 14.000.000- 7.000.000 = 7.000.000 lei
• Depreciere ce este acoperită din rezerva din reevaluare existentă= 6.000.000
lei
• Depreciere neacoperită ce se înregistrează pe cheltuieli = 7.000.000 – 6.000.000 =
1.000.000 lei
17
% = 213 14.000.000
Instalaţii tehnice
2813 7.000.000
105 6.000.000
655 1.000.000
Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale
• Valoarea brută (VJ2018 ) = 21.000.000 lei

• VJ 2020 = 7.000.000 < VNC
• Valoare brută actualizată = 21.000.000 x 0,5 = 10.500.000 lei

- Va loare brută = 21.000.000 lei
= Diferenţa din reevaluare aferentă valorii contabile = 10.500.000 lei

=Diferenţa din reevaluare aferentă amortizării cumulate = 3.500.000 lei

3.500.000 lei = VJ 2020 = 7.000.000 lei
- Reducerea valorii brute cu 10.500.000 lei (21.000.000 lei – 10.500.000 lei)
- Reducerea amortizării cumulate cu 3.500.000 lei (7.000.000 lei – 3.500.000 lei)
- Anularea rezervei din reevaluare existentă din 2018 = 6.000.000 lei
18
- Depreciere neacoperită ce se înregistrează pe cheltuieli = 10.500.000 - 3.500.000

- 6.000.000 = 1.000.000 lei
% = 213 10.500.000
Instalaţii tehnice
2813 3.500.000
105 6.000.000
655 1.000.000
19
Aplicația 2 privind reevaluarea imobilizărilor5
O societate comercială deţine o linie tehnologică procurată la 31.12.2015 la

valoarea de intrare de 48.000.000 lei, amortizată liniar în 12 ani. La data de
31.12.2019 se decide reevaluarea sa, valoarea justă VJ2019 = 51.200.000 lei. La data de
31.12.2022 este reevaluată din nou imobilizarea corporală, valoarea justă VJ2022 =
9.600.000 lei.
Se cere să se calculeze și să se înregistreze reevaluarea succesivă a imobilizării
prin metoda actualizării valorii nete și metoda actualizării valorii brute la 31.12.2019 și
31.12.2022.
5
Nicolae, Traian, Standarde contabile, Ed.EX PONTO.
20
Rezolvare
31.12. 2019
Cost (valoare contabilă de intrare) = 48.000.000 lei Amortizare anuală=

48.000.000 lei : 12 ani = 4.000.000 lei Amortizarea cumulată pe 4 ani
= 4.000.000 lei x 4 ani= 16.000.000 lei
Valoare netă contabilă (VNC) înainte de reevaluare = 48.000.000 - 16.000.000 =
32.000.000 lei
Valoarea justă VJ2019 = 51.200.000 ; VJ2019 > VNC =>
=> Diferenţă pozitivă din reevaluare= 51.200.000 - 32.000.000 = 19.200.000
Formulele contabile:
-anularea amortizării cumulate pentru a aduce activul la valoarea netă
contabilă:
2813 = 213 16.000.000

Amortizarea instalaţiilor Instalaţii tehnice
• înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare (plusului de valoare):
213 = 105 19.200.000

Instalaţii tehnice Rezerve din reevaluare
• Cost (valoare contabilă de intrare) = 48.000.000 lei

• Amortizare anuală= 48.000.000 lei : 12 ani = 4.000.000 lei
• Valoare netă contabilă (VNC) înainte de reevaluare = 48.000.000 - 16.000.000
= 32.000.000 lei
• Valoarea justă VJ2019 = 51.200.000 ; VJ2019 > VNC =>
21

• Valoare brută actualizată = 48.000.000 x 1,6 = 76.800.000
- Va loare brută istorică = 48.000.000 lei
= Diferenţa din reevaluare aferentă valorii brute= 28.800.000 lei

=Diferenţa din reevaluare aferentă amortizării cumulate= 9.600.000

25.600.000 lei = VJ2019 = 51.200.000 lei
Majorarea valorii brute cu 28.800.000 lei (76.800.000 lei – 48.000.000 lei) și
majorarea amortizării cumulate cu 9.600.000 lei (25.600.000 lei – 16.000.000 lei):
213 = % 28.800.000
Instalaţii tehnice
2813 9.600.000
105 19.200.000
31.12.2022
• Valoarea brută (VJ2019 ) = 51.200.000

• VJ 2022 = 9.600.000 < VNC
22
• Diferenţă negativă din reevaluare= 32.000.000 - 9.600.000 = 22.400.000 lei

• Depreciere ce este acoperită din rezerva din reevaluare existentă=
19.200.000 lei
• Depreciere neacoperită ce se înregistrează pe cheltuieli = 22.400.000 – 19.200.000 =
3.200.000 lei
% = 213 41.600.000
Instalaţii tehnice
2813 19.200.000
105 19.200.000
655 3.200.000
• Valoarea brută (VJ2019 ) = 51.200.000

• VJ 2022 = 9.600.000 < VNC
• Valoare brută actualizată = 51.200.000 x 0,3 = 15.360.000 lei
- Va loare brută = 51.200.000 lei
= Diferenţa din reevaluare aferentă valorii contabile = 35.840.000 lei

=Diferenţa din reevaluare aferentă amortizării cumulate = 13.440.000 lei

5.760.000 lei = VJ 2022 = 9.600.000 lei
23
- Reducerea valorii brute cu 35.840.000 lei (51.200.000 lei – 15.360.000 lei)
- Reducerea amortizării cumulate cu 13.440.000 lei (19.200.000 lei – 5.760.000 lei)
- Anularea rezervei din reevaluare existentă din 2019 = 19.200.000 lei
- Depreciere neacoperită ce se înregistrează pe cheltuieli = 35.840.000 - 13.440.000
- 19.200.000 = 3.200.000 lei
% = 213 35.840.000
Instalaţii tehnice
2813 13.440.000
105 19.200.000
655 3.200.000
Contabilitatea capitalurilor
Bibliografie:

Capitalurile proprii sunt incluse într-o categorie mai amplă , şi anume în categoria
capitalurile permanente.1 Acestea din urmă pot fi calculate pe baza structurilor
bilanţiere. Ele exprimă ansamblul surselor de finanţare stabile de care dispune o
întreprindere. Astfel spus, capitalurile permanente reprezintă sursele de finanţare
24
utilizate de o întreprindere, de o maniera durabilă. Ele trebuie să finanţeze toate
valorile imobilizate şi partea structurală a necesarului de fond de rulment.
Capitalul social se constituie la înfiinţarea societăţii comerciale prin aportul
personal al proprietarului sau al asociaţiilor şi acţionarilor. Acest aport poate fi în
numerar sau în natură.
Capitalul social se subdivide în :
• capital subscris şi nevărsat , care reflectă partea de capital care , deşi a
fost subscrisă nu a fost încă pusă la dispoziţia societăţii comerciale;
• capital subscris şi vărsat , care reflectă partea din capitalul subscris care
a fost pusă efectiv la dispoziţia societăţii comerciale.
Valoarea matematică contabilă (VMC) reprezintă valoarea bilanţieră ce exprimă
activul net contabil aferent unei acţiuni:
25
VMC = Activul net contabil / Număr acțiuni
Aplicaţie 1 privind constituirea unei societăţi comerciale2
Se constituie o societate comercială nouă cu un capital social de 25.000.000 lei

divizat în 10.000 de acţiuni a 2.500 lei /acţiune. Capitalul este vărsat astfel:
• 4500 de acţiuni reprezintă aport în natură ,respectiv echipamente tehnologice;
• 250 de acţiuni aport în natură-o licenţă de fabricaţie;
• 750 de acţiuni aport în natura stoc de materii prime;
• 4500 de acţiuni aport în bani (în cont) eliberate la constituire în proportie de
50%.
Cheltuielile de constituire în suma de 10.000 lei sunt plătite de acționarii fondatori
în numerar din fonduri proprii.
1. Se înregistrează subscrierea capitalului social:
456 = 1011 25.000.000
Decontări cu asociaţii privind Capital subscris
capitalul nevărsat
2. Se înregistrează vărsarea primei tranşe din capitalul social:
% = 456 19.375.000
Decontări cu asociaţii privind
capitalul
2131 11.250.000
205 625.000
Concesiuni, brevete şi alte
drepturi şi valori similare
301 1.875.000
Materii prime
5121 5.625.000
2 Nicolae, Traian, Standarde contabile, Ed.EX PONTO.
2
3. Se virează capitalul social din categoria nevărsat în categoria vărsat:

1011 = 1012 19.375.000
Capital subscris nevărsat Capital subscris
vărsat
4. Se plătesc cheltuielile de constituire:

5311 = 455 10.000
Casa în lei Sume datorate asociaţilor
201 = 5311 10.000

Cheltuieli de constituire Casa în lei
5. Se efectuează vărsămintele corespunzătoare tranşei a doua:

5121 = 456 5.625.000
Conturi la bănci în lei Decontări cu asociaţii privind
capitalul

1011 = 1012 5.625.000
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat
3
Creşterea de capital prin aport în numerar
Motivul creşterii este dat de necesitatea procurării de noi resurse în vederea

finantarii operaţiilor de investiţii sau pentru întărirea situatiei financiare (mărirea
capacităţii capitalului social de a absorbi pierderi).
Creşterea de capital se realizează prin emisiunea de acţiuni noi.Operatiunea
produce o creştere a disponibilităţilor concomitent cu o creştere a capitalului social .
Vânzarea acţiunilor la un preţ inferior valorii contabile şi mai mare decât valoarea
nominală se face cu scopul atragerii cumpărătorilor.
Exemplu
O societate decide să emită 1000 acţiuni noi la un preţ de emisiune 5400
lei/acţiune, valoarea contabilă = 6000 lei/acţiune,valoarea nominală = 5000 lei/acţiune.
Acţiunile sunt eliberate în proporţie de 50% cu ocazia subscrierii. Cheltuieli de
emisiune sunt de10.000 lei.
1.Se înregistrează creşterea de capital prin emisiunea a 1000 acţiuni noi pentru
fracţiunea vărsată:
§ Valoarea nominală=1000 acţiuni x 5000 lei x 50%=2500000 lei
§ Prima emisiune =1000 acţiuni x (5400-5000) =400000 lei
§ Total vărsăminte =2900000 lei
456 = % 2.900.000
Decontări cu asociaţii
privind capitalul
1012 2.500.000
Capital subscris vărsat
1041 400.000
Prime de emisiune
2.Se înregistrează creanţa faţă de actionari privind fracţiunea nevărsată:
4
456 = 1011 2.500.000

Decontări cu asociaţii Capital subscris
privind capitalul nevărsat
3. Se înregistrează încasarea fracţiunii vărsate în prima tranşă :

5121 = 456 2.900.000
Conturi la bănci în lei Decontări cu asociaţii
privind capitalul
4.Se înregistrează încasarea ulterioară a creanţei faţă de acţionari pentru partea

de capital subscris şi nevărsat:
5121 = 456 2.500.000
Conturi la bănci în lei Decontări cu asociaţii
privind capitalul
5.Se înregistrează trecerea capitalului social din categoria nevărsat în categoria
vărsat pentru partea vărsată mai târziu:
1011 = 1012 2.500.000
6.Se înregistrează cheltuielile de emisiune a acţiunilor:

201 = 5121 10.000
Cheltuieli de constituire Conturi la bănci în lei
Calculul valorii unui drept de subscriere (DS)

Protecţia vechilor acţionari se realizează deţinerea de către aceştia a drepturilor
preferenţiale de subscriere – DS- care se ataşează titlurilor. Drepturile de subscriere
sunt valori negociabile în bursă.
Valoarea teoretică a unui DS este reprezentată de pierderea de valoare a titlului
datorată creşterii de capital. Fiecare acţiune a capitalului pierde din valoarea ei
deoarece noile acţiuni sunt emise la un preţ inferior valorii matematice-contabile a
vechilor acţiuni. Pentru compensarea pierderii, vechiul acţionar primeşte pentru
fiecare acţiune (veche) posedată un DS, el nerealizând (teoretic) nici câştig, nici
pierdere din operaţia de creştere de capital.
5
Valoarea teoretică a DS (pierderea de valoare) se calculează pe baza

următoarelor informaţii:
Acţiuni Număr Valoare matematică Valoare totală

contabilă -lei-
-lei-
Vechi 150.000 25 3.750.000
Noi 50.000 21 1.050.000
Total 200.000 24 4.800.000
Valoarea matematică-contabilă (VMC) nouă = 4.800.000 lei / 200.000 acț. = 24

lei/ acţiune
Poziţia vechiului acţionar:
VMC înainte de operaţia de creştere = 25 lei
VMC după operaţia de creştere = 24 lei
1 DS = pierderea de valoare = 1 leu
Această pierdere este compensată de posesiunea unui DS pentru fiecare acţiune.
Aplicaţie privind creşterea capitalului social3
Situaţia înainte de creşterea capitalului social se prezintă astfel: capital social

10.000.000 lei împărţit în 10.000 de acţiuni; rezerve 8.000.000 lei. Se decide creşterea
capitalului social prin aporturi noi în numerar pentru care se emit 5.000 de acţiuni la
un preţ de emisiune de 1.200 lei/acţiune. Care este valoarea matematică contabilă
nouă a unei acţiuni, mărimea DS-ului; raportul acţiuni vechi/acţiuni noi şi formula
contabilă:
Situaţia înainte de creşterea capitalului

Capital social 10.000.000 lei + Rezerve 8.000.000 lei = Capital propriu
18.000.000 lei
VN= 10.000.000 lei / 10.000 acțiuni = 1000 lei /acţiune
6
VMC = 18.000.000 lei / 10.000 acțiuni = 1800 lei /acţiune
Situaţia după creşterea capitalului

Capital social iniţial 10.000.000 lei + Creşterea capitalului social cu valoarea
nominală (5.000 acţiuni x 1.000 lei/acţiune) = Noul capital social 15.000.000 lei
+ Prime de emisiune 1.000.000 lei+Rezerve 8.000.000 lei = Capital propriu
24.000.000 lei
VMC = 24.000.000 lei / (10.000 + 5000 acțiuni) = 1600 lei /acţiune
DS = VMC înainte de creştere - VMC după creştere = 1.800 lei / acţiune - 1.600
lei/acţiune = 200 lei /acţiune
Acțiuni vechi / Acțiuni noi = 10000 / 5000 = 2 /1
456 = % 6.000.000
Decontări cu asociaţii
privind capitalul
1011 5.000.000
Capital subscris
nevărsat
1041 1.000.000
Prime de emisiune
7
Contabilitatea operaţiunilor privind reducerile de capital4
Reducerea capitalului se efectuează prin:

• rambursarea către acţionari şi asociaţi a unei părţi din capital
• acoperirea pierderilor înregistrate în decursul exerciţiilor financiare anterioare.
Motivul reducerii este dat de necesitatea redresării sistemului financiar al
întreprinderii prin compensarea pierderilor. Diminuarea capitalului se poate realiza fie
prin reducerea valorii nominale a acţiunilor, fie prin reducerea numărului acţiunilor.
Pentru a facilita realizarea materiala a operaţiilor ( cifră rotundă pentru noua valoare
nominala a acţiunilor ) se poate proceda la o reducere de capitaluri superioara marimii
pierderilor. Partea excedentara a reducerii de capitaluri superioare poate fi suportata
prin diminuarea primelor de emisiune.
Exemplu
O societate are un capital de 18.100.000 lei compus din 3620 acţiuni a 5000 lei
valoarea nominală a unei acţiuni. Adunarea generala a acţionarilor decide să
compenseze o pierdere de 3.624.200 lei prin reducerea capitalului cu 20%.
Reducerea de capital se face prin reducerea valorii nominale a acţiunilor de la 5000
lei la 4000 lei / acţiune.
Partea suplimentară a pierderii este suportată pe seama primelor de emisiune
(3.624.200 - ( 3620 x 1000 ) = 3.624.200 - 3.620.000 = 4.200 lei )
Varianta 1.Rezultatul reportat: ( pierderi exerciţiu precedent ):
% = 117 3.624.200
Rezultatul reportat
1012 3.620.000
1041 4.200
Prime de emisiune
8
Varianta 2. Pierderi înregistrate în cursul exerciţiului:

% = 121 3.624.200
Profit şi pierdere
1012 3.620.000
1041 4.200
Prime de emisiune
b. Retragerea de către asociaţi sau acţionari a capitalului subscris.

1. În cursul perioadei un asociat îşi retrage partea contribuţiei sale la capitalul
social, din care:2.000.000 lei în disponibil la bancă şi 1.500.000 lei construcţii:
456 % 3.500.000
capitalul
5121 2.000.000
212 1.500.000
Construcţii
2. Se înregistrează diminuarea capitalului social:
1012 = 456 3.500.000

Capital subscris vărsat Decontări cu asociaţii privind
capitalul
9
Aplicaţia 2 privind constituirea unei societăţi comerciale5
Se constituie o societate comercială nouă cu un capital social de 50.000.000

lei divizat în 2.000.000 de acţiuni a 25 lei /acţiune. Capitalul este vărsat astfel:
• 800.000 de acţiuni reprezintă aport în natură, respectiv echipamente

tehnologice;
• 50.000 de acţiuni aport în natură-o licenţă de fabricaţie;
• 150.000 de acţiuni aport în natură - stoc de materii prime;
• 1.000.000 de acţiuni aport în bani (în contul curent) eliberate/vărsate la
constituire în proporție de 50%, diferența de 50% în termen de 60 zile.
Cheltuielile de constituire în suma de 90.000 lei sunt plătite de acționarii-fondatori
în numerar din surse proprii.
Se cere efectuarea calculelor și înregistrărilor contabile.
10
Rezolvare
1. Se înregistrează subscrierea capitalului social:

456 = 1011 50.000.000
Decontări cu asociaţii privind Capital subscris nevărsat

capitalul
2. Se înregistrează vărsarea primei tranşe din capitalul social:

% = 456 37.500.000

capitalul
2131 20.000.000
(maşini, utilaje şi instalaţii de
lucru)
205 1.250.000
Concesiuni, brevete şi alte

drepturi şi valori similare
301 3.750.000
Materii prime
5121 12.500.000
1011 = 1012 37.500.000
11
4. Se plătesc cheltuielile de constituire:
5311 = 455 90.000
Casa în lei Sume datorate asociaţilor
201 = 5311 90.000
Cheltuieli de constituire Casa în lei
5. Se efectuează vărsămintele corespunzătoare tranşei a doua:
5121 = 456 12.500.000

capitalul
6. Se virează capitalul social din categoria nevărsat în categoria vărsat – pentru tranșa
a II-a din vărsămintele în bani:
1011 = 1012 12.500.000
12
Aplicaţia 2 privind creşterea capitalului social6
Situaţia înainte de creşterea capitalului social se prezintă astfel: capital social

25.000.000 lei împărţit în 100.000 de acţiuni; rezerve legale 2.500.000 lei; rezultat
reportat profit = 2.500.000 lei; alte rezerve = 7.500.000 lei.
Se decide creşterea capitalului social prin aporturi noi în numerar pentru care se
emit 50.000 de acţiuni la un preţ de emisiune de 300 lei/acţiune.
Se cere :
• Calculul valorii matematice contabile (VMC) noi aferente unei acţiuni,
• Calculul mărimii DS-ului;
• Calculul raportului acţiuni vechi/acţiuni noi şi
• Efectuarea înregistrărilor contabile.
13
Rezolvare
VN = 25.000.000 lei : 100.000 acțiuni = 250 lei/acțiune.

Capitaluri proprii (înaintea emisiunii de noi acțiuni) = 25.000.000 + 2.500.000 +
2.500.000 + 7.500.000 = 37.500.000 lei
VMC = 37.500.000 lei : 100.000 acțiuni = 375 lei/ acțiune.
50.000 acțiuni x 300 lei (preț emisiune)= 15.000.000 lei
50.000 acțiuni x 250 lei (valoarea nominală) = 12.500.000 lei
Prime emisiune = 15.000.000 – 12.500.000 = 2.500.000 lei
Capitaluri proprii = 37.500.000 lei capital social ( 25.000.000 + 12.500.000) +
2.500.000 lei (rezerve legale) + 7.500.000 lei (alte rezerve) + 2.500.000 lei (profit
nerepartizat) + 2.500.000 lei (prime emisiune) = 52.500.000 lei
VMC nouă ( după emisiunea acțiunilor) = 52.500.000 lei : 150.000 acțiuni = 350
lei/ acțiune
1 DS = 375 – 350 = 25 lei /acțiune
Acțiuni vechi / Acțiuni noi = 100.000 / 50.000 = 2 /1
Subscrierea :
456 = % 15.000.000
capitalul
1011 12.500.000
Capital subscris nevărsat
1041 2.500.000
Prime de emisiune
Efectuarea vărsămintelor:
5121 = 456 15.000.000

capitalul
14
Contabilitatea Leasingului Financiar
Bibliografie:

Operaţiunile de leasing financiar sunt un exemplu specific al contabilităţii

bazată pe principiul prevalenţei economicului asupra formei juridice a
tranzacţiilor.7 Operaţiunile de leasing financiar constituie, în esenţă, achiziţionarea
unui activ utilizând un împrumut garantat cu respectivul activ.
Leasingul este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în
schimbul unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de a utiliza un bun pentru o
perioadă convenită de timp.
Conform IAS 17, “Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care
transfera, în mare măsură, toate riscurile şi beneficiile aferente dreptului de
proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, în
cele din urmă”8.
Leasingul operaţional este orice operaţiune de leasing (sau orice contract
care, ca substanţă, este considerat leasing) care nu este clasificată drept
leasing financiar9.
Contractul de leasing financiar este orice contract de leasing care îndeplinește
cel puțin una dintre următoarele condiții10:

8 Op.cit.
9 Idem.
10 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , actualizată.
15
a) riscurile și beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul

leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing
produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra
bunului ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului;
c) utilizatorul are opțiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului,
iar valoarea reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferența
dintre durata normală de funcționare maximă și durata contractului de leasing,
raportată la durata normală de funcționare maximă, exprimată în procente;
d) perioada de leasing depășește 80% din durata normală de funcționare
maximă a bunului care face obiectul leasingului; în înțelesul acestei definiții, perioada
de leasing include orice perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
e) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puțin cheltuielile accesorii, este mai
mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului.
Contractul de leasing operațional este orice contract de leasing încheiat între

locator și locatar pentru care:
• transferă locatarului riscurile și beneficiile dreptului de proprietate, mai puțin riscul
de valorificare a bunului la valoarea reziduală;
• riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală există atunci când opțiunea
de cumpărare nu este exercitată la începutul contractului sau când contractul de
leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării contractului.
Locatarul/ Utilizatorul este o entitate care obține dreptul de a utiliza un activ-
suport pentru o anumită perioadă de timp în schimbul unei contravalori.
Locatorul/ Finanțatorul este o entitate care furnizează dreptul de a utiliza un
activ-suport pentru o anumită perioadă de timp în schimbul unei contravalori.
Data începerii duratei contractului de leasing este data de la care locatarul
îşi poate exercita dreptul de folosinţă al bunului. Este data recunoaşterii iniţiale a
contractului de leasing.
Durata contractului de leasing reprezintă perioada de timp irevocabilă pentru
care locatarul a contractat bunul în leasing şi orice alte termene suplimentare pentru
care locatarul are opţiunea de a continua utilizarea bunului în regim de leasing, cu sau
16
fără plată suplimentară, opţiune a cărei exercitare de către locatar este certă, într-o
măsură rezonabilă, la începutul contractului de leasing.
Plăţile minime de leasing sunt acele plăţi de-a lungul duratei contractului de
leasing pe care locatarul trebuie sau poate fi obligat sa le efectueze.
Durata de viaţă utilă este perioada estimată care rămâne, de la începutul
duratei contractului de leasing, fără a fi limitată la acesta, pe parcursul căreia se
aşteaptă ca beneficiile economice încorporate în bun să fie consumate de către
întreprindere.
Plăţile de leasing trebuie împărţite în cheltuieli de finanţare a leasingului şi
reducerea datoriei neachitate. Cheltuielile de finanţare trebuie alocate pe perioade
de-a lungul duratei contractului de leasing, astfel încât să se obţină o rata periodică
constantă a dobânzii la soldul datoriei rămase în fiecare perioadă.
Un leasing financiar dă naştere unor cheltuieli cu amortizarea aferentă bunului
precum şi unor cheltuieli financiare, în fiecare perioadă contabilă. Politica de
amortizare pentru bunurile în regim de leasing trebuie să fie consecventă cu cea
aplicată activelor amortizabile deţinute în proprietate, iar amortizarea înregistrată
trebuie calculată în baza prevederilor IAS 16 Imobilizări corporale. Dacă nu există în
mod rezonabil certitudinea ca locatarul va obţine dreptul de proprietate până la
sfârşitul duratei contractului de leasing, activul trebuie amortizat în totalitate pe durata
cea mai scurtă dintre durata contractului de leasing şi durata de viaţă utilă a acestuia.
17
Exemplul 1 privind contabilizarea unui contract de leasing financiar la locatar11
Societatea Volxx cumpără un autoturism pe baza unui contract leasing

financiar în următoarele condiții:
• Valoarea CIP (fără taxe) = 46.000 € ;
• Valoarea DDP (cu taxe incluse) = CIP + TVA 19% ;
• Avans (din CIP) = 10.000 €;
• Durata contractului = 5 ani ;
• Rata dobânzii anuale = 8,5%;
• Rata asigurării CASCO anuale= 6%;
• Curs de schimb : 4,65 lei/ €.
Se cere efectuarea calculelor și a înregistrărilor contabile.
11 Nicolae, Traian, Standarde contabile, Ed.EX
18
Rezolvare12
Valoarea CIP (fără taxe) = 46.000 € x 4,65 lei = 213.900 lei

Avans (din CIP) = 10.000 € x 4,65 lei = 46.500 lei
Volumul finantat (Capital) = 46.000 € – 10.000 € = 36.000 €
Rata lunară (capital/datorie) = 36000 € / 60 luni = 600 € x 4,65 lei = 2790 lei;
Rata de dobândă = 36.000 € x 8,5% = 3060 € / 12 luni = 255 € x 4,65 lei =
1186 lei
DDP = 46.000 € x 1,19 = 54.740 €
Rata asigurare CASCO plătită lunar = 54.740 € x 6% = 3284 € / 12 luni = 274 €

x 4,65 lei = 1274 lei
Înregistrări contabile:
1. Se primeşte factura pentru avans :
% = 404 55.335
409 46.500
Furnizori-debitori
4426 8.835
TVA deductibilă
2.Plată avans:
404 = 5121 55.335
Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei
3.Înregistrare autoturism:
2133 = 167 213.900

Mijloace transport Alte împrumuturi şi datorii asimilate- Datorii
privind leasingul financiar
19
4. Factură pentru rata lunară – capital + dobândă:
% = 404 4731
167 2790
Alte împrumuturi şi datorii asimilate
666 1186
Cheltuieli privind dobânzile
4426 755
TVA deductibilă
5. Plată factură rată:
404 = 5121 4731

6. Factură asigurare CASCO:
613 = 401 1274

Cheltuieli prime asigurare Furnizori
7. Plată factură asigurare CASCO:
401 = 5121 1274

Furnizori Conturi la bănci în lei
8. Calcul și înregistrare amortizare:
Amortizare anuală = 213.900 / 5 ani = 42.780 lei / 12 luni = 3565 lei
6811 = 2813 3565

Cheltuieli exploatare privind Amortizare masini, echipament
amortiz imobilizări
20
Exemplul 2 privind contabilizarea unui contract de leasing financiar la locatar
Societatea Alro cumpără un autoturism pe baza unui contract leasing financiar

în următoarele condiții:13
• Valoarea CIP (fără taxe) = 34.000 € ;
• Valoarea DDP (cu taxe incluse) = CIP + TVA 19% ;
• Avans (din CIP) = 10.000 €;
• Durata contractului = 5 ani;
• Rata dobânzii anuale = 6,5%;
• Rata asigurării CASCO anuale= 6%;
• Curs de schimb : 4,5 lei/ €.
Se cere efectuarea calculelor și a înregistrărilor contabile.
21
Rezolvare14
Valoarea CIP (fără taxe) = 34.000 € x 4,5 lei = 153.000 lei

Avans (din CIP) = 10.000 € x 4,5 lei = 45.000 lei
Volumul finantat (Capital) = 34.000 € – 10.000 € = 24.000 €
Rata lunară de capital/datorie = 24000 € / 60 luni = 400 € x 4,5 lei = 1800 lei;
Rata de dobândă = 24.000 € x 6,5% = 1560 € / 12 luni = 130 € x 4,5 lei = 585
lei
DDP = 34.000 € x 1,19 = 40.460 €
Rata asigurare CASCO plătită lunar = 40.460 € x 6 % = 2428 € / 12 luni = 202

€ x 4,5 lei = 910 lei
Înregistrări contabile:
1. Se primeşte factura pentru avans :
% = 404 53.550
409 45.000
Furnizori-debitori
4426 8.550
TVA deductibilă
2.Plată avans:
404 = 5121 53.550

3.Înregistrare autoturism:
2133 = 167 153.000

Mijloace transport Alte împrumuturi şi datorii asimilate
22
4. Factură pentru rata lunară – capital + dobândă:
% = 404 2838
167 1800
Alte împrumuturi şi datorii asimilate
666 585
Cheltuieli privind dobânzile
4426 453
TVA deductibilă
5. Plată factură rată:
404 = 5121 2838

6. Factură asigurare CASCO:
613 = 401 910

Cheltuieli prime asigurare Furnizori
7. Plată factură asigurare CASCO:
401 = 5121 910

Furnizori Conturi la bănci în lei
8. Calcul și înregistrare amortizare:

Amortizare anuală = 153.000 / 5 ani = 30.600 lei / 12 luni = 2550 lei
6811 = 2813 2550

Cheltuieli exploatare privind Amortizare masini, echipament
amortiz imobilizări
23

ContaFinANII FullModule

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ContaFinANII FullModule

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof.univ.dr.

Traian Nicolae- Contabilitate financiară

Contabilitate financiară II - CIG 2 ID - Modul 1

§ OMFP nr. 1802 / 2014, cu modificările şi completările ulterioare, pentru

Caracteristici generale ale imobilizărilor

Recunoaşterea imobilizărilor corporale

1 Feleagă,N., Ionaşcu,I.- Tratat de contabilitatea financiară, vol.I, Ed.Economică,1998,p.93.

Imobilizările corporale reprezintă active care sunt deţinute de o entitate pentru a fi

Din punct de vedere contabil nu există o limită valorică de la care activele se

Cadrul general al IASB descrie criteriile de recunoaştere a elementelor ca active,

1. este probabil ca acestea să aducă întreprinderii beneficii economice

Costul activului reprezintă suma plătită în numerar sau echivalente de

3 IASB - IFRS 2017, Ed. CECCAR, 2017.

Amortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ

Costul imobilizărilor corporale

4IASB - IFRS 2017, Ed. CECCAR, 2017.

Cost achiziţie utilaje 1600

Valoarea totală a cheltuielilor ce se vor capitaliza este de 1985 milioane lei.

-înregistrarea cheltuielilor care nu au fost capitalizate

-pierderea tehnologică aferentă primei producţii

-cheltuielile cu promovarea şi reclama la noile produse

Aplicație 1 import mijloace de transport

Autoturism - Preț extern – Franco – frontiera română = CIP = 25.000 €

2) Se înregistrează plata furnizorului extern, curs de schimb la data plății 4,5

Aplicație 2 import mijloace de transport

Preț extern – Franco – frontiera română = CIP = 50.000 €

Curs la data intrării țară = 4,41 lei/ € ;

TVA la import = 19%.

Datoria se achită din contul în valută la un curs de 4,45 lei/€.

Durata normată de utilizare a autoturismului = 5 ani

După o utilizare de 4 ani autoturismul este scos din gestiune, urmând a fi

Se cere să se efectueze calculele și să se înregistreze în contabilitate.

Valoarea externă = 50.000 € x 4,41 lei = 220.500 lei

Plata TVA în vamă:

Se înregistrează plata furnizorului extern, curs de schimb la data plății 4,45

Durata normată de utilizare a autoturismului = 5 ani

6811 = 2813 44.100

După o utilizare de 4 ani autoturismul este scos din gestiune, urmând a fi

• preț de vânzare (fără TVA) = 35.000 lei,

Aplicație 3 import mijloace de transport

• Preț extern – Franco – frontiera română (CIP) = 30.000 €

Se cere să se efectueze calculele și să se înregistreze în contabilitate.

Valoarea externă = 30.000 € x 4,5 lei = 135.000 lei

TVA la import = 135.000 x 19% = 25.650 lei

Plata TVA în vamă:

• Valoarea la data intrării în țară = 30.000 € x 4,5 lei = 135.000 lei

Durata normată de utilizare a autoturismului = 5 ani

Amortizarea anuală (liniară) = 135.000 / 5 ani = 27.000 lei /an

6811 = 2813 27.000

După o utilizare de 4 ani autoturismul este scos din gestiune, urmând a fi

• Amortizarea cumulată = 27.000 lei x 4 ani = 108.000 lei

Scoaterea din evidență:

• preț de vânzare (fără TVA) = 15.000 lei,

Aplicație 4 import mijloace de transport

Auto - Preț extern – Franco – frontiera română (CIP) = 80.000 $;

Valoarea externă = 80.000 $ x 4 lei = 320.000 lei

1) Înregistrări aferente intrării în țară:

Contabilitate financiară II - CIG 2 ID- Modul 2

§ OMFP nr. 1802 / 2014, cu modificările şi completările ulterioare, pentru

Ø Valoarea amortizabilă este costul activului (sau valoarea reevaluată) minus

Metoda de amortizare lineară

Amortizarea anuală = Valoarea contabilă x Rata anuală a amortizării

În cazul reevauării activelor corporale, în baza unor acte normative, cota de