www.contabilizat.blogspot.

com
1
IAS 16 Imobilizari coprorale

Norma internationala de contabilitate care se refera in mod direct la imobilizarile corporale este IAS 16
Imobilizari corporale. Standardul defineste investitiile materiale ca fiind imobilizarile corporale detinute
de o intreprindere pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi
inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative si este posibil sa fie utilizate pe parcursul
mai multor perioade. De regula, imobilizarile corporale sunt active de valoare mare si care pot fi utilizate pe
parcursul mai multor perioade contabile. Standardul nu prezinta si conditia legata de valoare, care in
reglementarile contabile romanesti trebuie sa depaseasca o anumita limita (in prezent: 1.800 lei), ceea ce face
ca unele elemente care satisfac definitia imobilizarilor corporale sa fie incadrate in categoria stocurilor
(obiecte de inventar); doar utilizarea o perioada indelungata, mai mare de un an, determina incadrarea in
categoria imobilizarilor corporale. In plus, expresia bun detinut exprima faptul ca forma juridica este
devansata de importanta economica (principiul prevalentei economicului asupra juridicului), in sensul ca vor
fi incluse in situatiile financiare ale unei firme si imobilizarile corporale primite in leasing financiar, chiar
daca transferul proprietatii n-a avut loc inca.
Din randul investitiilor materiale prezentate anterior, standardele internationale de contabilitate se
ocupa separat de investitiile imobiliare, mai exact IAS 40 Investitii imobiliare. Conform acestui standard,
investitia imobiliara este acea proprietate imobiliara (un teren si/sau o cladire) detinuta in scopul inchirierii
sau pentru cresterea valorii capitalului si nu pentru a fi utilizata in productia de bunuri, prestarea de
servicii, in scopuri administrative sau pentru a fi vanduta pe parcursul desfasurarii normale a activitatii.
Asadar, in momentul procurarii unor bunuri de natura imobilizarilor, destinatia acestora determina incadrarea
in categoria corespunzatoare. Criteriul principal de diferentiere a investitiilor imobiliare de proprietatile
imobiliare utilizate de proprietar este reprezentat de independenta fluxurilor de trezorerie generate de aceste
categorii de active. De exemplu, investitiile imobiliare sunt detinute pentru a aduce venituri din chirii, ceea
ce inseamna ca acestea genereaza fluxuri de trezorerie independent de celelalte active ale firmei. In schimb,
fluxurile de trezorerie generate de proprietatile imobiliare utilizate de proprietar sunt rezultatul utilizarii
combinate a acestora cu alte active detinute de intreprindere.

Recunoasterea imobilizarilor corporale
Imobilizarile corporale sunt recunoscute ca active si incluse in situatiile financiare ale unei firme
(respectiv in bilant), daca acestea acestea raspund definitiei activelor si daca indeplinesc urmatoarele conditii,
cumulativ:
este posibila generarea catre intreprindere de beneficii economice viitoare aferente acestor active;
costul activelor poate fi determinat cat mai corect.
Primul criteriu este satisfacut atunci cand o firma stabileste un anumit grad de certitudine in ceea ce
priveste obtinerea de avantaje economice ca urmare a detinerii unui bun. In plus, firma trebuie sa preia atat
beneficiile (avantajele economice viitoare care rezulta clar din destinatiile pe care aceste elemente le pot
avea), cat si riscurile aferente activului. Ce parere aveti despre sistemele de securitate? Poti fi considerate

www.contabilizat.blogspot.com
2
active corporale? (Deoarece protejeaza sistemele de productie, acestea contribuie in mod indirect la
realizarea beneficiilor economice viitoare si astfel sunt considerate active corporale durata de utilizare mai
mare de un an; sa ne gandim la pierderile care ar putea fi suportate in lipsa lor). Al doilea criteriu de
recunoastere este de obicei indeplinit, deoarece in momentul procurarii unui bun de natura imobilizarilor
corporale, costul poate fi identificat in mod cert cu ajutorul documentelor justificative care atesta achizitia.
Mai greu de determinat este costul imobilizarilor corporale produse de entitate, deoarece nu toate costurile
pot fi capitalizate si atunci trebuie sa se recurga la aplicarea rationamentului profesional pentru capitalizarea
cat mai corecta a cheltuielilor.
In ceea ce priveste identificarea imobilizarilor corporale, daca partile componente ale unui activ au
durate de viata utile diferite sau aduc beneficii intreprinderii intr-un mod diferit, acestea se contabilizeaza
separat, utilizandu-se rate si metode de amortizare diferite. De exemplu: avioanele si motoarele acestuia sau
terenurile si cladirile pe care sunt amplasate acestea (durata de utilitate a terenurilor este nelimitata, astfel
incat numai cladirile sunt supuse procesului de amortizare).
Evaluarea imobilizarilor corporale
Imobilizarile corporale sunt evaluate in momentul procurarii lor la cost, intelegand prin acesta
valoarea de intrare. Valoarea contabila poarta diferite denumiri, in functie de modalitatea de procurare a
imobilizarilor corporale, astfel: cost de achizitie pentru bunurile cumparate; cost de productie in cazul
realizarii in regie proprie; valoare de aport pentru bunurile aportate la capitalul social; valoare justa pentru
bunurile primite cu titlu gratuit si pentru cele care fac obiectul schimbului. In plus, imobilizarile corporale
pot fi procurate si in regim de leasing, cand maniera de determinare a valorii de inregistrare in contabilitate
prezinta anumite particularitati.
In costul unei imobilizari corporale sunt cuprinse pretul de cumparare, taxele vamale, alte taxe
nerecuperabile, precum si toate cheltuielile direct legate de punerea in functiune a activului, cum sunt: costul
de amenajare a amplasamentului, costurile initiale de livrare si manipulare, costurile de montaj, onorariile
personalului de specialitate (arhitecti, ingineri), costurile estimate pentru demontarea si mutarea activului,
respectiv costurile de restaurare a amplasamentului, in conditiile in care costul este recunoscut ca un
provizion, conform IAS 37 Provizioane, datorii si active eventuale. Daca exista reduceri de pret, acestea
diminueaza costul de achizitie. Apoi, nu afecteaza costul de achizitie: cheltuielile generale de administrare si
nici pierderile initiale din exploatare. Determinati costul unei imobilizari corporale pentru care se cunosc
urmatoarele informatii: pretul din factura furnizorului 500.000 lei; costuri cu livrarea si instalarea 85.000
lei; costuri generale de administrare 6.000 lei; perioada de instalare a durat 3 luni si a fost cheltuita o suma
de 42.000 lei, suma aferenta aducerii activului in stare de functionare; pierderea initiala din exploatarea
echipamentului a fost de 30.000 lei, ca urmare a cantitatilor mici produse; costurile actualizate (estimate) cu
demontarea activului sunt de 25.000 lei. Costul este: 500.000 + 85.000 + 42.000 + 25.000 = 652.000 lei.
Observam ca in conformitate cu IAS 16 sunt incluse in valoarea imobilizarilor si costurile estimate
pentru demontarea activelor sau restaurarea amplasamentului la sfarsitul duratei de viata a acestora, care
genereaza o obligatie pentru entitate. Aceste costuri se evidentiaza prin constituirea unui provizion
corespunzator, care vor fi incluse in contul de profit si pierdere de-a lungul vietii mijlocului fix, de regula, pe
masura amortizarii.

www.contabilizat.blogspot.com
3
Exemplu simplu privind includerea in valoarea imobilizarilor a costurilor estimate cu demontarea
activului si refacerea amplasamentului
O firma achizitioneaza o sonda de extractie in valoare de 1.000.000 lei. Firma estimeaza ca la
finalizarea extractiei va efectua cheltuieli cu demontarea, mutarea activului si refacerea amplasamentului,
care in prezent sunt evaluate la 100.000 lei. Durata utila de viata a imobilizarii este de 11 ani.
Inregistrarea receptionarii sondei:
2131 Echipamente
tehnologice
= %
404
1513

Furnizori de imobilizari
Provizioane pentru dezafectare
imobilizari corporale
1.100.000
1.000.000
100.000
Inregistrarea amortizarii anuale (1.100.000/11 ani):
6811 Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
= 2813 Amortizarea instalatiilor 100.000 100.000
IAS 16 Imobilizari corporale prevede, deci, ca in costul unei imobilizari corporale se include si
estimarea initiala a costurilor cu dezafectarea acesteia si refacerea amplasamentului, care genereaza
obligatii pentru intreprindere. Standardul revizuit mentioneaza cu claritate ca aceste costuri sunt capitalizate
la recunoasterea initiala a activului si vor fi recunoscute ca provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Datoriile
recunoscute ca provizioane isi pot schimba valoarea in timp din urmatoarele cauze:
- poate fi modificata valoarea resurselor necesare stingerii datoriei sau data decontarii (care
afecteaza valoarea contabila a imobilizarii);
- se poate modifica rata de actualizare (care afecteaza valoarea contabila a imobilizarii);
- ca urmare a trecerii timpului (care se inregistreaza ca o cheltuiala financiara este echivalenta
cu un cost al finantarii).
In situatia in care valoarea actualizata a provizionului depaseste valoarea contabila (in minus),
excedentul se reia la venituri!!!
Un alt exemplu privind includerea in valoarea imobilizarilor a costurilor estimate cu demontarea
activului si refacerea amplasamentului
O firma achizitioneaza la sfarsitul exercitiului N o sonda de extractie a unor minereuri. Costul facturat
de furnizor este de 5.000.000 lei. Conducerea estimeaza ca durata de utilitate va fi de 8 ani, iar la expirarea
acestei perioade vor fi angajate cheltuieli cu dezafectarea echipamentului si refacerea amplasamentului in
valoare de 200.000 lei. Presupunem ca rata de actualizare este de 9%. In situatiile financiare ale exercitiului
N, echipamentul va fi prezentat la valoarea de 5.000.000 + 200.000/(1+0.09)
8
= 5.100.373 lei, si nu la
valoarea de 5.200.000 lei.
Valoarea echipamentului rezulta din operatiunea urmatoare:
Echipamente = % 5.100.373
Furnizori de imobilizari 5.000.000
Provizioane pentru dezafectare 100.373 (valoarea actualizata)


www.contabilizat.blogspot.com
4
Daca vom reda operatiunile pentru exercitiul N+1, lucrurile s-ar prezenta astfel:
Amortizarea anuala = 5.100.373/8 ani = 637.547 lei
Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea echipamentului 637.547
Ca urmare a trecerii timpului, valoarea provizionului creste. In acest caz, cresterea este de
= 100.373 * 0.09 = 9.034 lei si va fi recunoscuta ca un cost al finantarii, conform IAS 37 (nu se mai
include in valoarea activului).
Cheltuieli privind dobanzile = Provizioane pentru dezafectare 9.034
La sfarsitul exercitiului N+1, valoarea provizionului este de 109.407 lei dupa 8 ani, valoarea
provizionului va ajunge la 200.000 lei, ca urmare a majorarii acestuia in urma trecerii timpului si dupa
efectuarea cheltuielilor va fi transferat la venituri.
In afara costurilor mentionate, mai pot fi incluse in valoarea imobilizarilor dobanzile aferente
creditelor care sunt direct atribuibile achizitiei sau productiei unui activ pe termen lung. In schimb, costurile
administrative, alte cheltuieli care preced productia, precum si pierderile initiale din exploatare nu se
includ, de regula, in costul activelor imobilizate, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei. Doar in
situatia in care sunt direct legate de achizitia sau punerea in functiune a unei imobilizari, pot fi incluse in
costul acestora (primele doua categorii de cheltuieli). De exemplu pentru achizitia si instalarea unui
echipament tehnologic s-au efectuat urmatoarele cheltuieli: costul de achizitie facturat de producator =
800.000 lei; costul proiectului de instalare = 8.000 lei; montarea utilajului = 12.000 lei; costul amenajarii
spatiului pentru instalare = 30.000 lei; cheltuieli cu salariile paznicilor = 8.000 lei; cheltuieli cu reclama
pentru lansarea produselor noi = 15.000 lei; dobanda la un credit general = 5.000 lei.
Valoarea totala a cheltuielilor capitalizate este de 850.000 lei (supraveghetorii au si alte obiective ca
sarcini, ceea ce inseamna ca nu s-au luat in calcul salariile acestora, reclama priveste produsele obtinute si nu
achizitia imobilizarii, iar dobanda am considerat-o ca fiind pentru un credit general si nu legat direct de
achizitia bunului).
Imobilizarile corporale pot fi obtinute si in schimbul altor active nemonetare, caz in care evaluarea se
face la valoarea justa a activului primit, care este valoarea justa a activului cedat plus/minus orice diferenta
de platit sau de primit. Standardul 16 revizuit mentioneaza ca tranzactia de schimb trebuie sa aiba substanta
comerciala (adica sa genereze modificari ale avantajelor economice viitoare, aspect destul de greu de estimat)
pentru ca evaluarea sa fie efectuata la valoarea justa. In caz contrar, activul primit prin schimb va fi evaluat la
valoarea neta contabila a activului cedat. In situatia in care bunurile sunt de natura similara si valori identice,
operatia nu genereaza nicio inregistrare. Daca bunurile sunt de aceeasi natura, dar de valori diferite, se
inregistreaza doar diferenta.
Exemplu privind schimbul imobilizarilor corporale
Intreprinderea A schimba un echipament care are o valoare justa de: a). 23.000 lei, b). 15.000 lei, c).
26.000 lei cu o instalatie a intreprinderii B, evaluata la valoarea justa de 25.000 lei (imobilizarile sunt de
natura diferita). Echipamentul intreprinderii A are o valoare de intrare de 50.000 lei si o amortizare cumulata
de 30.000 lei.

www.contabilizat.blogspot.com
5
In acest caz, castigul sau pierderea se determina ca diferenta intre valoarea justa a bunului cedat si
valoarea neta contabila, iar suma de plata sau de incasat se determina ca diferenta intre valoarea justa a
bunului cedat si valoarea justa a bunului primit.
a). Valoarea neta contabila = 50.000 30.000 = 20.000 lei
Castigul este de 23.000 20.000 = 3.000 lei
Diferenta de plata este de 25.000 23.000 = 2.000 lei
Schimbul se inregistreaza astfel:
% = % 55.000 55.000
2131.02 Echipamente
tehnologice/primite
2131.01 Echipamente
tehnologice/cedate
25.000 50.000
2813 Amortizarea
instalatiilor
404 Furnizori de
imobilizari
30.000 2.000
7583 Venituri din cedarea
activelor
3.000
b). Valoarea neta contabila = 50.000 30.000 = 20.000 lei
Pierderea este de 15.000 20.000 = 5.000 lei
Diferenta de plata este de 25.000 15.000 = 10.000 lei
Schimbul se inregistreaza astfel:
% = % 60.000 60.000
2131.02 Echipamente
tehnologice/primite
2131.01 Echipamente
tehnologice/cedate
25.000 50.000
2813 Amortizarea
instalatiilor
404 Furnizori de
imobilizari
30.000 10.000
6583 Cheltuieli privind activele
cedate
5.000
c). Valoarea neta contabila = 50.000 30.000 = 20.000 lei
Castigul este de 26.000 20.000 = 6.000 lei
Diferenta de incasat este de 26.000 25.000 = 1.000 lei
Schimbul se inregistreaza astfel:
% = % 56.000 56.000
2131.02 Echipamente
tehnologice/primite
2131.01 Echipamente
tehnologice/cedate
25.000 50.000
2813 Amortizarea
instalatiilor
7583 Venituri din cedarea
activelor
30.000 6.000
461 Debitori diversi 1.000
Observatie: in practica de specialitate romaneasca, schimbul de imobilizari este tratat ca o vanzare
si o cumparare separate.
In cazul productiei de imobilizari corporale, costul acestora se determina dupa aceleasi principii ca si
costul de achizitie. Daca aceste bunuri sunt produse pentru a fi vandute, atunci costul lor este costul de

www.contabilizat.blogspot.com
6
productie determinat conform IAS 2 Stocuri. Astfel, nu sunt incluse in costul unei imobilizari realizata in
regie proprie: costurile anormale generate de risipa de materii prime, de folosirea ineficienta a resurselor
umane, materiale, financiare si nici pierderile aparute in cursul realizarii imobilizarii. De exemplu, o firma
construieste un depozit. Se cunosc urmatoarele informatii: soldul debitor al contului 231 la inceputul
perioadei 400.000 lei; cheltuieli directe 140.000 lei; cheltuieli indirecte 80.000 lei, din care variabile
60.000 lei, iar fixe 20.000 lei; gradul de utilizare a capacitatii de productie 90%; cheltuieli administrative
inregistrate in aceasta perioada 40.000 lei. Care este costul de productie? Costul = 400.000 + 140.000 +
60.000 + 90%20.000 = 618.000 lei.
Cheltuielile ulterioare aferente imobilizarilor corporale
Cheltuielile ulterioare efectuate de o firma aferente imobilizarilor corporale sunt incluse in valoarea
acestora numai daca se estimeaza ca se vor obtine avantaje economice suplimentare fata de performantele
estimate initial. Mai exact, aceste costuri sunt incluse daca ele imbunatatesc performantele initiale ale
imobilizarilor in cauza. De exemplu: modificarea unui mijloc fix pentru a-i mari durata de viata utila,
modernizarea unor componente ale imobilizarilor cu scopul de a obtine o calitate superioara a productiei sau
adoptarea unui nou proces de productie care permite o reducere semnificativa a costurilor de exploatare
estimate initial.
Alte cheltuieli, cum sunt cele privind reparatiile si intretinerea, efectuate cu scopul de a pastra nivelul
beneficiilor viitoare estimate initial de firma sau cheltuielile cu serviciile acordate dupa vanzare, trebuie
recunoscute ca si cheltuieli ale perioadei si inregistrate in contul de profit si pierdere atunci cand au loc.
O alta situatie apare atunci cand unele componente importante din cadrul imobilizarilor corporale
necesita inlocuiri la intervale regulate de timp. Aceste componente vor fi capitalizate ca active distincte,
deoarece, de regula, au durate de viata utila diferite de cea a activului din care fac parte. In acest caz,
cheltuiala efectuata cu inlocuirea unei componente este contabilizata ca o achizitie a unui activ distinct, iar
componenta inlocuita este scoasa din evidenta. De exemplu: inlocuirea scaunelor dintr-un avion sau
schimbarea instalatiilor de incalzire.
Evaluarea in situatiile financiare a imobilizarilor corporale si derecunoasterea acestora
Ulterior recunoasterii initiale, adica la data inchiderii exercitiului financiar, imobilizarile corporale
trebuie evaluate la costul lor minus amortizarea cumulata aferenta si orice pierderi cumulate ca urmare a
deprecierii. Acesta este modelul costului prezentat in IAS 16. Exemplu: precizati inregistrarile contabile si
valoarea la care figureaza in bilant un echipament, care are un cost de 120.000 lei, amortizat 50% si care are
o valoare recuperabila de 50.000 lei (120.000 60.000 50.000 = deprecierea de 10.000)!
Modelul reevaluarii prevede ca, ulterior recunoasterii initiale ca activ, o imobilizare corporala trebuie
prezentata la valoarea reevaluata (in masura in care se aplica acest model). Aceasta este valoarea justa in
momentul reevaluarii, mai putin amortizarea cumulata si pierderile din depreciere cumulate.
Imobilizarile corporale sunt eliminate din bilant in momentul cedarii sau casarii acestora. Castigurile
sau pierderile rezultate in urma cedarii sunt egale cu incasarile nete estimate (mai putin cheltuielile cu
cedarea) din care se scade valoarea contabila neta a activului. Aceste castiguri sau pierderi din cedare sunt
recunoscute in contul de profit si pierdere ca venit sau cheltuiala. In plus, o intreprindere trebuie sa

www.contabilizat.blogspot.com
7
derecunoasca o componenta a unei imobilizari corporale, daca aceasta a fost inlocuita, iar costul inlocuirii a
fost inclus in valoarea contabila a imobilizarii.
Exemplu privind cedarea imobilizarilor corporale
Presupunem ca o intreprindere vinde un echipament la un pret de vanzare de a). 23.000 lei; b). 15.000
lei. Valoarea de intrare a echipamentului este de 50.000 lei, iar amortizarea cumulata pana in acest moment
este de 30.000 lei.
a). Inregistrarea contabila se poate prezenta astfel:
% = % 53.000 53.000
461 Debitori diversi 2131 Echipamente tehnologice 23.000 50.000
2813 Amortizarea instalatiilor 7583 Venituri din cedarea
activelor
30.000 3.000
b). Inregistrarea contabila se poate prezenta astfel:
% = 2131 Echipamente tehnologice 50.000
461 Debitori diversi 15.000
2813 Amortizarea instalatiilor 30.000
6583 Cheltuieli privind activele
cedate
5.000

Amortizarea imobilizarilor corporale
Am vazut anterior ca tratamentul esential in ceea ce priveste evaluarea ulterioara a imobilizarilor
corporale (adica la inchiderea exercitiului) presupune ca valoarea de intrare sa fie diminuata cu valoarea
amortizarii cumulate si a oricaror pierderi cumulate din depreciere.
Amortizarea imobilizarilor reprezinta alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe
intreaga sa durata de viata utila. Astfel, valoarea de intrare a unui activ este capitalizata in momentul
procurarii acestuia, pentru ca ulterior costul sa fie alocat cheltuielilor perioadei, proportional cu obtinerea
beneficiilor economice viitoare estimate. In acest fel, amortizarea concretizeaza principiul conectarii
cheltuielilor la venituri. Altfel spus, pe masura ce avantajele economice ale unui activ sunt consumate de
intreprindere, valoarea contabila a acestuia se reduce (prin amortizare) pentru a reflecta consumul sau.
Standardul 16 precizeaza ca amortizarea economica (nu fiscala, care ia in calcul normele fiscale) se
determina in urma estimarilor si calculelor rezultate ca urmare a deciziilor conducerii intreprinderii.
Pentru imobilizarile corporale care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se
are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra in structura unui activ
corporal, a caror durata de viata utila difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru
fiecare componenta in parte (de exemplu: cladirile si lifturile amplasate in acestea).
Sunt considerate mijloace fixe amortizabile (conform Codului fiscal) si:
investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie sau in concesiune;
mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca
imobilizari corporale inca;

www.contabilizat.blogspot.com
8
investitiile efectuate la mijloacele fixe existente sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in
scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care genereaza beneficii economice viitoare, prin
majorarea valorii mijlocului fix.
Nu reprezinta active amortizabile: terenurile, inclusiv cele impadurite; tablourile si operele de arta;
fondul comercial; lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii; casele de odihna proprii,
locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decat cele utilizate in scopul realizarii
veniturilor. IAS 16 prevede ca activele neutilizate destinate vanzarii sau scoaterii din functiune nu mai
trebuie amortizate (ne vom referi la aceste aspecte o data cu discutarea IFRS 5)!!! Trebuie sa avem in vedere,
totusi, faptul ca amortizarea unei imobilizari corporale incepe atunci cand aceasta este disponibila pentru
utilizare si se continua pana in momentul derecunoasterii, chiar daca activul pe parcurs este neutilizat (dar nu
este destinat cedarii).
Valoarea amortizabila este data de valoarea de intrare minus valoarea reziduala, unde valoarea
reziduala reprezinta valoarea neta pe care o intreprindere estimeaza ca o va obtine pentru un activ, la
sfarsitul duratei utile de viata, dupa ce s-au dedus costurile de cesiune previzionate. Daca valoarea reziduala
este mai putin semnificativa, atunci valoarea de intrare este egala cu valoarea amortizabila. In caz contrar,
cand aceasta este semnificativa, ea trebuie estimata la data procurarii imobilizarii, dar si pe parcurs
(reestimata), in cazul reevaluarii. Estimarea valorii reziduale presupune efectuarea de comparatii cu active
similare, aflate la sfarsitul duratei de viata sau avand in vedere prevederile din contractele incheiate, in cazul
contractelor de leasing. Prezenta valorii reziduale este justificata in tarile in care contabilitatea este
deconectata de fiscalitate, in sensul ca se face diferenta intre amortizarea fiscala si amortizarea contabila. In
plus, se considera ca daca o intreprindere are intentia sa foloseasca activul imobilizat pana la terminarea
duratei sale economcie de viata, atunci valoarea amortizabila este egala cu valoarea de intrare. In schimb,
daca intreprinderea doreste sa inlocuiasca activul mai devreme de sfarsitul duratei economice de viata, atunci
se justifica prezenta valorii reziduale. Estimarea unei valori reziduale genereaza cu siguranta rezultate diferite
pentru o intreprindere. Exemplu: O intreprindere achizitioneaza un utilaj la un cost de 50.000 lei, care are o
durata economica de viata de 7 ani, dar firma intentioneaza sa-l vanda dupa 5 ani. Valoarea reziduala
estimata este de 16.000 lei. Valoarea neta contabila dupa 5 ani (fara a lua in calcul valoarea reziduala) este de
14.286 lei, iar amortizarea anuala de: 7.142 lei. Daca luam in calcul valoarea reziduala, amortizarea anuala ar
fi de: (50.000 16.000)/5 = 6.800 lei, iar valoarea neta contabila egala cu valoarea reziduala de 16.000 lei.
Durata de viata utila a unui activ amortizabil reprezinta perioada pe parcursul careia se estimeaza
ca intreprinderea va utiliza activul sau numarul unitatilor produse ce se estimeaza ca vor fi obtinute de
intreprindere prin folosirea activului respectiv. Asadar, nu doar anii de utilizare sunt luati in calcul, ci si date
fizice, cum ar fi: numarul de piese produse, numarul de Km parcursi etc. Durata de viata utila trebuie stabilita
avand in vedere urmatorii factori:
nivelul estimat de utilizare pe baza capacitatii de productie sau a productiei fizice estimate a activului;
uzura fizica estimata, care depinde de conditiile concrete de exploatare;
uzura morala aparuta ca urmare a schimbarilor sau a imbunatatirilor aduse procesului de productie;
limitele juridice privind posibilitatea folosirii activului (contractele de leasing).

www.contabilizat.blogspot.com
9
In principal, prin utilizare un activ imobilizat isi consuma treptat valoarea. Dar, chiar si atunci cand
activul nu este utilizat, uzura morala si/sau fizica poate contribui la diminuarea beneficiilor economice pe
care acesta le-ar putea aduce intreprinderii. In plus, durata de viata utila trebuie revizuita periodic si
modificata, daca estimarile prezente difera semnificativ de cele anterioare. De exemplu, durata de viata utila
se poate prelungi, ca urmare a unor imbunatatiri a activului sau se poate diminua, ca urmare a progresului
tehnologic. In aceste situatii, se va modifica atat cheltuiala cu amortizarea pentru perioada curenta, cat si
pentru perioadele viitoare.
Exemplu: La inceputul exercitiului N, o intreprindere achizitioneaza un echipament al carui cost de
achizitie este de 240.000 lei. Durata de utilizare estimata este de 8 ani, iar valoarea reziduala 40.000 lei. La
sfarsitul exercitiului N+2, se estimeaza durata de viata la 6 ani, ca urmare a uzurii morale, iar valoarea
reziduala este reestimata si ea la 80.000 lei. Metoda de amortizare utilizata este metoda liniara. Care este
valoarea neta contabila la sfarsitul exercitiului N+3? Amortizarea exercitiilor N si N+1 este de: (240.000
40.000)/8 ani = 25.000 lei. Valoarea neta contabila la sfarsitul exercitiului N+1 este de: 240.000 2*25.000
= 190.000 lei. Amortizarea exercitiilor urmatoare (au mai ramas 4 din 6) este de: (190.000 80.000)/4 =
27.500 lei. Valoarea neta contabila la sfarsitul exercitiului N+3 este de: 190.000 2*27.500 = 135.000 lei.
Asa cum am mentionat, IAS 16 prevede ca intreprinderile sunt cele care decid care va fi durata de
viata utila, precum si metoda de amortizare. Mai exact, rationamentul profesional sta la baza acestor optiuni.
De exemplu, in situatia in care ritmul de consumare a avantajelor economice ale activului nu poate fi estimat
in mod fiabil de catre intreprindere, atunci se aplica metoda liniara. In principiu, o metoda de amortizare
odata aleasa se aplica in mod consecvent. Daca totusi, ritmul asteptat de consumare a avantajelor economice
se schimba, atunci si metoda de amortizare aplicata poate fi schimbata.
IAS 16 prevede ca metodele de amortizare care vor fi utilizate de o firma trebuie alese in functie de
modul in care se estimeaza generarea beneficiilor economice viitoare asociate activului si trebuie aplicate,
de regula, consecvent, cu anumite exceptii (o alta metoda ar fi mai justificata). Metodele de amortizare
prezentate in IAS 16 sunt: metoda liniara, metoda degresiva si metoda insumarii cifrelor. Trebuie sa
mentionam ca IAS 16 si IAS 38 nu impun anumite metode de amortizare, ci recomanda intreprinderilor ca in
alegerea metodei sa tina cont de ritmul real de consumare a avantajelor economice ale activelor imobilizate
in cauza. Ca si in cazul duratei de viata utile, si metoda de amortizare trebuie revizuita periodic si schimbata,
daca apare o modificare semnificativa fata de analiza initiala a evolutiei beneficiilor economice asociate
activului.
Metoda liniara presupune o alocare constanta a costului activului pe durata de viata utila a acestuia.
Fata de practica din Romania, aceasta metoda aduce urmatoarele schimbari: deducerea valorii reziduale din
valoarea contabila si estimarea duratei de viata utile.
Metoda degresiva are ca efect o valoare mai mare a amortizarii in primii ani de utilizare, care
descreste pe masura ce activul se apropie de sfarsitul duratei de viata utile. Aceasta metoda poate avea mai
multe variante de prezentare, cel mai des intalnita fiind cea in care se aplica un procent de amortizare
constant la o baza variabila (vezi exemplul de la seminar).
Metoda insumarii cifrelor sau a anilor de viata este tot o metoda degresiva de amortizare, in sensul
ca se amortizeaza mai mult in prima perioada si mai putin spre sfarsitul duratei utile de viata. Concret, pentru

www.contabilizat.blogspot.com
10
determinarea valorii amortizarii se pondereaza marimea amortizabila cu un indice calculat prin insumarea
anilor de functionare, astfel: n/(1+2++N), unde: n reprezinta anul curent, iar N este ultimul an al
duratei de viata utile. Indicele astfel determinat este descrescator si se aplica la o valoare constanta.
In mod normal, amortizarea este recunoscuta ca o cheltuiala, deoarece ea corespunde, asa cum am
mai spus, beneficiilor economice aduse de activul pentru care se calculeaza amortizarea. Pot fi situatii in care
beneficiile economice aduse de un activ sa fie consumate de intreprindere in procesul de obtinere a altui activ
imobilizat, cand cheltuiala cu amortizarea poate deveni parte a costului activului obtinut si se include in
valoarea contabila a acestuia. De exemplu, o firma de constructii realizeaza in regie proprie un depozit de
materiale, pentru care face o serie de cheltuieli, inclusiv cu amortizarea utilajelor proprii folosite la realizarea
obiectivului, de 50.000 lei. Aceasta cheltuiala se inregistreaza in felul urmator:
231 Imobilizari corporale in
curs
= 2813 Amortizarea instalatiilor 50.000 50.000
Beneficiile economice aduse de utilajele folosite vor fi recunoscute mai tarziu, ca urmare a
beneficiilor generate de depozitul respectiv, moment in care vor fi recunoscute si cheltuielile cu amortizarea.
In reglementarile contabile romanesti, metodele de amortizare retinute (din punct de vedere fiscal) si
care pot fi aplicate sunt: metoda liniara, metoda degresiva si metoda accelerata. In cazul constructiilor se
aplica metoda de amortizare liniara. In cazul echipamentelor tehnologice, a calculatoarelor si a
echipamentelor periferice ale acestora, firmele pot opta pentru oricare din cele trei metode mentionate. In
cazul altor mijloace fixe amortizabile (de ex., mijloacele de transport), se poate opta pentru metoda de
amortizare liniara sau degresiva. Amenajarile de terenuri se amortizeaza liniar pe o perioada de 10 ani.
Imobilizarile necorporale se amortizeaza dupa metoda liniara, exceptie facand brevetele de inventie, pentru
care se poate utiliza una din cele trei metode de amortizare (liniara, degresiva si accelerata). Valoarea
programelor informatice se recupereaza prin intermediul amortizarii liniare intr-o perioada de 3 ani.

Reevaluarea imobilizarilor necorporale si corporale
Am mentionat anterior ca un alt tratament contabil acceptat de IAS 16 are in vedere reevaluarea
imobilizarilor. Aceste standarde prevad ca reevaluarea imobilizarilor corporale trebuie efectuata cu suficienta
regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere semnificativ de valoarea care ar fi determinata pe
baza valorii juste la data bilantului. Valoarea reevaluata se stabileste, de regula, de evaluatori autorizati si
este, de obicei, valoarea de piata. In situatia in care nu se poate determina valoarea de piata, deoarece bunul
respectiv este foarte rar vandut, atunci activul este evaluat la costul de inlocuire.
Frecventa reevaluarilor depinde de evolutia valorii juste, in sensul ca daca valoarea justa se modifica
semnificativ, se impun reevaluari anuale, in caz contrar, reevaluarile se pot efectua la 3-5 ani. In plus, daca
un element de natura imobilizarilor corporale este reevaluat, atunci intreaga clasa careia ii apartine trebuie
reevaluata si-apoi reevaluarea trebuie facuta in acelasi timp pentru a se evita reevaluarea selectiva si
raportarea in situatiile financiare a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date
diferite.
Reevaluarea imobilizarilor corporale prevazuta de IAS 16 permite doua tratamente pentru amortizarea
cumulata si inregistrata pana la data reevaluarii, si anume:

www.contabilizat.blogspot.com
11
fie este recalculata proportional cu modificarea in valoarea actuala a activului, caz in care se
majoreaza atat valoarea de intrare, cat si amortizarea aferenta cu ajutorul unui indice (cand se
determina costul de inlocuire);
fie este eliminata din valoarea bruta a activului, iar valoarea neta este recalculata la valoarea
reevaluata a activului (atunci cand se determina valoarea de piata).
Rezultatul reevaluarii imobilizarilor corporale poate genera o crestere sau o descrestere a valorii
contabile nete. Atunci cand reevaluarea da nastere la o crestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza:
ca o crestere a rezervei din reevaluare, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o
cheltuiala aferenta acelui activ (se inregistreaza in creditul contului 105 Rezerve din reevaluare);
ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acelasi element
de activ (este vorba de cheltuieli cu provizioanele pentru depreciere si veniturile aferente acestor
provizioane).
Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se va
inregistra:
ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva din reevaluare nu exista nici o
suma inregistrata referitoare la acel activ (este vorba despre cheltuieli cu provizioanele pentru
depreciere);
ca o scadere a rezervei din reevaluare pana la limita acesteia, iar eventuala diferenta ramasa
neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.
Surplusul rezultat in urma reevaluarii va fi transferat direct la rezultat reportat (contul 1175 Rezultat
reportat reprezentand surplusul din rezerve din reevaluare) atunci cand acesta este realizat, adica la data
cedarii activului sau pe masura utilizarii activului. In acest caz, se inregistreaza la rezultat reportat diferenta
dintre amortizarea calculata la valoarea reevaluata (mai mare) si cea calculata la valoarea de intrare initiala
(mai mica)
1
.
Exemple privind reevaluarea imobilizarilor corporale
Exemplul nr. 1
Intreprinderea Alfa detine un echipament al carui cost initial este de 12.000 lei. Durata utila de viata
este de 6 ani, iar metoda de amortizare aplicata este metoda liniara. Dupa doi ani este reevaluat echipamentul,
valoarea justa determinata fiind de 16.000 lei. Sa se determine valorile si sa se efectueze inregistrarile in
contabilitate avand in vedere cele doua metode aferente reevaluarii propuse de IAS 16 Imobilizari
corporale!
Elemente de calcul Inainte de reevaluare Dupa reevaluare
Varianta I Varianta II
Valoarea de intrare
Amortizarea cumulata
12.000
(4.000)
24.000
(8.000)
16.000
0
Valoarea contabila neta/Valoarea justa 8.000 16.000 16.000

1
OMFP 1752/2005 precizeaz c transferul rezervei din reevaluare se face la rezerve (106)

www.contabilizat.blogspot.com
12
In varianta I, se determina un coeficient de reevaluare, raportand valoarea justa la valoarea neta
contabila. In cazul nostru, coeficientul de reevaluare este 16.000/8.000 = 2. Cu acest coeficient se inmultesc
atat valoarea de intrare, cat si amortizarea.
Inregistrarea reevaluarii este:
2131 Echipamente tehnologice = % 12.000
2813 Amortizarea echipamentelor 4.000
105 Rezerva din reevaluare 8.000
In varianta a II-a, se elimina amortizarea, astfel incat valoarea bruta devine egala cu valoarea
reevaluata.
Inregistrarea reevaluarii este:
2813 Amortizarea instalatiilor = 2131 Echipamente tehnologice 4.000
Si
2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerva din reevaluare 8.000

Exemplul nr. 2 : O intreprindere detine un utilaj care are o valoare de intrare de 6.000 lei. Durata de
viata este de 10 ani, iar amortizarea cumulata pentru doi ani este de 1.200 lei. Metoda de amortizare aplicata
este metoda liniara. La reevaluarea utilajului, amortizarea calculata este eliminata din valoarea bruta a
activului. Prima reevaluare are loc dupa doi ani de la detinere, valoarea justa a utilajului fiind de 6.800 lei. A
doua reevaluare se efectueaza dupa trei ani de la precedenta reevaluare, cand valoarea justa este de 3.750 lei.
A treia reevaluare se efectueaza dupa un an de la ultima reevaluare, valoarea justa determinata fiind de 1.200
lei. A patra reevaluare are loc dupa un an de la reevaluarea anterioara, valoarea justa fiind de 1.800 lei.
La prima reevaluare:
- valoarea de intrare = 6.000 lei
- amortizarea cumulata = 1.200 lei
- valoarea contabila neta = 4.800 lei
- valoarea justa = 6.800 lei
Valoarea justa >valoarea contabila neta, rezulta o crestere a valorii activului
% = 105 Rezerve din reevaluare 2.000
2131 Echipamente tehnologice 800
2813 Amortizarea instalatiilor 1.200
Situatia dupa reevaluare este urmatoarea:
- valoarea reevaluata = 6.800 lei
- durata de amortizare ramasa = 8 ani
- amortizarea anuala = 850 lei
La a doua reevaluare:
- valoarea de intrare = 6.800 lei
- amortizarea cumulata = 2.550 lei
- valoarea contabila neta = 4.250 lei
- valoarea justa = 3.750 lei

www.contabilizat.blogspot.com
13
Valoarea justa <valoarea contabila neta, rezulta o descrestere a valorii activului
% = 2131 Echipamente tehnologice 3.050
2813 Amortizarea instalatiilor 2.550
105 Rezerve din reevaluare 500
Situatia dupa reevaluare este urmatoarea:
- valoarea reevaluata = 3.750 lei
- durata de amortizare ramasa = 5 ani
- amortizarea anuala = 750 lei
La a treia reevaluare:
- valoarea de intrare = 3.750 lei
- amortizarea cumulata = 750 lei
- valoarea contabila neta = 3.000 lei
- valoarea justa = 1.200 lei
Valoarea justa <valoarea contabila neta, rezulta o descrestere a valorii activului
% = 2131 Echipamente tehnologice 2.550
2813 Amortizarea instalatiilor 750
105 Rezerve din reevaluare 1.500
6813 Cheltuieli de exploatare privind
ajustarile pentru deprecierea
imobilizarilor
300
Situatia dupa reevaluare este urmatoarea:
- valoarea reevaluata = 1.200 lei
- durata de amortizare ramasa = 4 ani
- amortizarea anuala = 300 lei
La a patra reevaluare:
- valoarea de intrare = 1.200 lei
- amortizarea cumulata = 300 lei
- valoarea contabila neta = 900 lei
- valoarea justa = 1.800 lei
Valoarea justa >valoarea contabila neta, rezulta o crestere a valorii activului
2813 Amortizarea instalatiilor = 2131 Echipamente tehnologice 300
Si
2131 Echipamente tehnologice = % 900
7813 Venituri din ajustari privind deprecierea
imobilizarilor
300
105 Rezerva din reevaluare 600