Cuprins

Introducere........................................................................................................................................2
Aspecte teoretice..............................................................................................................................3
Aspecte practice................................................................................................................................4
Aplicatii..........................................................................................................................................15
Bibliografie.....................................................................................................................................17

1
 Introducere

În martie.1982 Consiliul IASC a aprobat.norma IAS 16 ,,Contabilitatea .imobilizărilor

corporale“. Ultima revizuire a Standardului a avut loc în anul 2004, acesta intrând în vigoare de
la 1 ianuarie 2005. Ca şi celelalte Standarde.Internaţionale de Raportare Financiară, Standardul
nr.16 se referă, în traducere strictă, la “Terenuri,clădiri,construcţii şi echipamente” ,preluat în
versiune românească prin “Imobilizări.corporale”.

Obiectiv

Obiectivul acestui.standard este.descrierea tratamentului contabil pentru imobilizările

corporale, astfel încât utilizatorii situaţiilor financiare să fie informaţi cu privire la investiţiile
companiei în active.corporale.

Aria de aplicabilitate

”Acest standard trebuie aplicat în contabilitatea imobilizărilor corporale, exceptând cazul

în care un alt IAS prevede sau permite o abordare contabilă diferită.

Acest standard nu este aplicabil pentru: 

a) Active biologice aferente activităţii agricole ( a se vedea IAS41, Agricultură) păduri şi
alte resurse naturale neregenerabile similare; şi
b) concesiuni miniere, prospecţiuni şi extracţie de minereu, de petrol, gaze naturale şi resurse
naturale neregenerabile.”1

Exemplu.referitor la alte abordări reglementate de alte standarde:

  Spre exemplu, IAS 17 „Leasing” prevede ca recunoaşterea imobilizărilor corporale luate

în leasing să se efectueze bazându-se pe principiul transferului riscurilor şi beneficiilor
utilizatorului. În aceste cazuri, toate celelalte aspecte te ale tratamentului contabil pentru aceste
active, incluzând amortizarea, sunt determinate de cerinţele acestui standard.

 Pentru investiţii imobiliare, o întreprindere aplica mai degrabă, IAS 40"Investiţii

imobiliare", decât acest standard. O întreprindere aplică acest Standard proprietăţilor construite
sau.dezvoltate în scopul utilizării viitoare că investiţii imobiliare. Odată cu finalizarea
construcţiei sau.dezvoltării, întreprinderea aplica IAS 40. Acelaşi Standard se aplică, de

1
Standartul Internțional de Contabilitate, IAS-16
2
asemenea, şi investiţiilor imobiliare existente care sunt dezvoltate în scopul utilizării şi în viitor
ca investiţii imobiliare.

Aspecte teoretice
Definiţii

Următorii.termeni sunt folosiţi în acest Standard cu semnificaţia specificata mai jos. Nu

cuprinde.exhaustiv definiţiile din Standardul 16 revizuit.

”Imobilizările corporale sunt acele active care:

ü sunt.deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea

.de servicii, pentru.a fi.închiriate terţilor, sau pentru a fi utilizate în scopuri
administrative;

ü  este posibil a fi utilizate pe mai multe perioade.”2

Termenul generic.de.imobilizări corporale (denumite şi active tangibile) este folosit pentru

a identifica în general.acele active folosite în special în activitatea productivă din care societatea
va beneficia pe o.perioadă mai mare de 1 an. Termenul de "corporal" sau de "tangibil" face
distincţia faţă de.activele necorporale care sunt active fără o substanţă fizică sau a căror valoare
nu poate fi în.întregime indicată de existenţa lor fizică.

Notă: În România se face distincţia fiscală de clasificare şi prezentare a activelor

corporale. În fapt, activele corporale cu o valoare mai mare de 1500 RON şi durata de folosire
mai mare de 1 an se pot recunoaşte în clasa activelor imobilizate, în timp ce restul sunt
considerate.fiscal „active de natura obiectelor de inventar”. Astfel, exista o practică de a
clasifica activele cu o valoare mai mică de 1500 RON, dar o durată de folosire mai mare de 1 an,
ca şi obiecte de inventar în contul 303, respectiv în categoria activelor circulante, deşi ele sunt
active.de.natura obiectelor de inventar şi trebuie prezentate contabil şi economic ca şi
imobilizări.corporale.

Costul.activului: reprezintă suma plătită în numerar sau echivalente de numerar, ori

valoarea.justă a altor contra-prestatii efectuate pentru achiziţionarea unui activ, la data achiziţiei
sau.construcţiei acestuia.

2
Standardul Internțional de Contabilitate 16
3
 Exemplu:

O societate achiziţionează pe 15 Octombrie 2015 o linie de producţie în valoare de 55.200

 

RON. Aceasta este valoarea prezentată şi în factura de livrare şi în contractul comercial.

Presupunând că în acest exemplu nu mai exista alte costuri ulterioare de montare sau testare,
acesta.este costul la care ar trebui recunoscut activul iniţial.

”Amortizarea: este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga

durată.de viaţă utilă.”3

Valoarea realizabilă a entităţii: reprezintă valoarea actualizată a fluxurilor de numerar pe

care.întreprinderea estimează să le obţină din utilizarea continuă a activului şi din vânzarea
acestuia la sfârşitul duratei normate de viaţă sau pe care întreprinderea se aşteaptă să o obţină în
urma.lichidării unei datorii.

” Valoare justă: reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie

între.două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este
determinat obiectiv.”4

Valoarea.reziduală: reprezintă valoarea netă pe care întreprinderea estimează că o va

obţine pentru un activ la sfârşitul duratei de viaţă utilă a acestuia, după deducerea prealabilă a
costurilor de.cedare estimate, dacă acele active au vechimea şi îndeplinesc condiţiile scontate la
sfârşitul.duratei de viaţă.

”Durata de viaţă utilă reprezintă:

ü perioada.pe parcursul căreia se estimează că întreprinderea va utiliza activul supus

amortizării;

ü numărul.unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute

de întreprindere prin folosirea activului respectiv;”5

3
Standardul Internțional de Contabilitate 16
4
Idem
5
Idem
4
 Aspecte practice
Recunoaşterea imobilizărilor corporale

”Imobilizările corporale sunt recunoscute ca activ în patrimoniul unei societăţi atunci când:

· este probabilă.generarea către întreprindere.de benefici economice viitoare aferente

activului;

· şi costul activului poate fi măsurat în mod credibil.”6

Piesele de schimb şi echipamentul de service de interes major sunt de obicei înregistrate

ca stocuri şi sunt recunoscute ca şi cheltuieli, pe măsură ce sunt consumate. Ca şi regulă
generală, costurile întreţinerii activelor nu se capitalizează pentru că ele nu fac decât să aducă
activul.respectiv la parametrii.iniţiali de funcţionare. Aceste costuri se recunosc în Contul de
Profit şi Pierdere, pe măsură ce sunt efectuate. Costurile cu întreţinerea zilnică a echipamentelor
proprii.sunt în principal reprezentate de costurile.salariale şi cu materialele consumabile.

Piesele.de schimb.şi echipamentul de interes major se pot considera în categoria

imobilizărilor corporale atunci când întreprinderea se.aşteaptă a le folosi pentru mai multe
perioade, respectiv pentru.mai mult de 1 an.

O condiţie pentru a clasifica în continuare un.element ca şi imobilizare corporală, este

efectuarea unor inspecţii majore.pentru a depista.defecţiunile, indiferent.dacă sunt înlocuite sau
nu părţi componente ale imobilizărilor respective. Atunci când o.inspecţie majoră este efectuată,
costul.aferent este recunoscut în valoarea.contabilă a imobilizării.corporale ca şi o înlocuire, dacă
criteriile de.recunoaştere sunt satisfăcute.

Standardul.IAS 16 recunoaşte.de asemenea, ca anumite.componente.ale imobilizărilor

corporale pot necesita înlocuiri.la intervale.regulate de.timp şi sunt.componente semnificative în
cadrul.activelor.

Imobilizările.corporale pot fi.achiziţionate cu.scopul sporirii.gradului de siguranţă sau de

protecţie a mediului. Achiziţionarea unor astfel de imobilizări.corporale, chiar dacă nu cresc în
mod.direct beneficiile economice viitoare ale unui activ.imobilizat, poate fi necesară pentru că
întreprinderea.să obţină.beneficii.viitoare din.celelalte.active ale sale.

6
Standardul Internțional de Contabilitate 16
5
 În aceste situaţii, astfel de achiziţii de imobilizări corporale îndeplinesc criteriile de
recunoaştere ca.active, pentru că permit beneficiilor economice viitoare generate de activele
aferente să fie.mai mari decât.beneficiul.care ar putea deriva dacă ele nu ar fi fost achiziţionate.

Exemplu:

 S-ar putea ca un producător de chimicale să fie nevoit să introducă un nou proces chimic
de producţie pentru a se putea alinia.la cerinţele ecologice pentru producţia şi depozitarea
produselor chimice periculoase. Noile îmbunatăţirii aduse fabricii sunt recunoscute ca active în
măsura în care sunt recuperabile, pentru.că, fără acestea, întreprinderea este în imposibilitatea
de a produce şi de a vinde chimicalele.respective.

Exemplu:

O clădire.construită de societatea X pentru un client de al său, care nu i-a fost vândută

acestuia.până la data.bilanţului.

Raţionament profesional:

a) Beneficiile.din vânzare sunt certe - pretul de vânzare

b) Costul poate.fi evaluat. .credibil - costul de producţie al clădirii

c) Clădirea nu este deţinută. pentru. exploatarea pe parcursul mai multor perioade, întrucât
societatea intenţionează vânzarea să în perioada imediat următoare.

Concluzie: clădirea nu.este. .recunoscută.ca.active imobilizat, ci ca active circulant (stoc).

Exemplu:

O casă este achiziţionata într-o altă.localitate, unde salariaţii sunt trimişi frecvent în
delegaţie.

Raţionament profesional:

La prima vede, beneficiile economice.viitoare care să rezulte direct din deţinerea casei nu
sunt certe;

Totuşi în acelaşi timp se diminuează.costurile cu cazarea (hotel sau chirie) şi prin urmare
cumpărarea unei astfel de reşedinţă va.aduce beneficii mult superioare costului case.

Concluzie: casa este recunoscută ca.active imobilizat.

6
Scoaterea din evident a imobilizărilor corporale

”Valoarea contabilă a unui element de imobilizări corporale va fi scoasă din evident atunci
când nu se mai aşteaptă beneficii.economice viitoare din utilizarea sau cedarea să.”7

Imobilizările corporale se scot din gestiune la valoarea de intrare în cazul aplicării regulilor
de evaluare de bază, iar în cazul.aplicării regulilor alternative de evaluare se scot din gestiune la
valoarea reevaluată.

Evaluarea/ Măsurarea iniţială a imobilizărilor corporale

”Un element al.imobilizărilor.corporale, care este recunoscut ca activ, trebuie măsurat

iniţial la costul sau.”8

Costul unei imobilizări.corporale este format din:

 preţul.de.achiziţie, taxe vamale, taxe nerecuperabile, şi toate reducerile comerciale la

vânzare.fiind scăzute;

  orice.costuri direct atribuibile.pentru a aduce.activul în locaţia şi având proprietăţile

necesare pentru a funcţiona în maniera dorită.de managementul întreprinderii.

 costurile estimate pentru demontarea şi mutarea .activului, respectiv, costurile de restaurare

a amplasamentului, în măsura în care costul este recunoscut ca un provizion pe baza IAS
37 "Provizioane, active şi datorii contingente".

Exemple de costuri care nu.sunt.cuprinse.în costul de.achiziţie a imobilizărilor corporale:

a) costul deschiderii.unor noi linii de producţie;

b) costul introducerii.unor noi produse sau servicii (inclusiv costuri legate de activităţile
publicitare sau promoţionale);

c) costuri legate de.desfăşurarea activităţii într-o nouă locaţie sau cu un nou segment de
consumatori (inclusiv costurile legate de instruirea personalului) - operaţiuni de "start-up';

d) costuri administrative.sau cheltuieli de regie generale.

7
Ghidd practic de aplicare a reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale consolidate, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2015, pag.228
8
Standardul Internțional de Contabilitate 16
7
 Recunoaşterea costurilor în valoarea contabilă a imobilizărilor corporale încetează a se mai
produce atunci când aceste.elemente sunt aduse în locaţia şi având proprietăţile necesare pentru a
funcţiona în maniera.dorită de management.

Prin urmare, costurile legate de utilizarea sau de reorganizarea imobilizărilor corporale nu

sunt incluse în valoarea.contabilă a acestora, ca de exemplu:

 costurile.suportate în perioada în care o imobilizare are capacitatea de a funcţiona la

parametrii doriţi de.management, însa nu a fost pusă în funcţiune sau funcţionează la o
capacitate mai.redusă decât cea normală;

 pierderile.operaţionale rezultate iniţial, de exemplu cele întâlnite până în momentul în

care se formează cererea pentru un anumit produs;

 costurile.întâlnite în procesul de relocare şi reorganizare a unei părţi sau a întregii

activităţi.
  

 Reevaluarea imobilizărilor corporale

”Valoarea justă a terenurilor şi clădirilor este, de obicei, valoarea lor de piaţă. Această
valoare este.determinată pe baza unor evaluări efectuate, de regulă de evaluatori autorizaţi.”9

Atunci.când nu exista nici o posibilitate de a identifica o valoare de piaţă, din cauza faptului
că acel gen de imobilizări corporale este foarte rar vândut, atunci acele active sunt evaluate la
costul de.înlocuire, mai puţin amortizarea corespunzătoare.

”Frecventa reevaluărilor depinde de evoluţia valorii juste a imobilizărilor corporale în

cauză. În.cazul în care valoarea justă a unui activ reevaluat diferă semnificativ de valoarea
contabilă, atunci este necesară o nouă reevaluare. Unele imobilizări corporale pot suferi
modificări.semnificative şi fluctuantele valorii juste, necesitând prin urmare, reevaluări
anuale.Pentru imobilizările corporale ale căror valori juste nu suferă modificări semnificative, nu
este necesar.să se facă reevaluări. Pentru acestea, reevaluările făcute la 3-5 ani pot fi mai
adecvate.”10

În cazul.în care valoarea contabilă a unui activ este majorata ca urmare a unei reevaluări,
aceasta majorare trebuie înregistrata direct în creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul

9
Standardul Internțional de Contabilitate 16
10
Idem
8
"diferenţe din.reevaluare".Cu toate acestea, majorarea constatată din reevaluare trebuie
recunoscută ca.venit în.măsura în care aceasta compensează o descreştere din reevaluarea
aceluiaşi activ recunoscută anterior ca cheltuiala.

În cazul în care.valoarea contabilă a unui activ este diminuată ca rezultat al unei reevaluări,
această diminuare.trebuie recunoscută ca o cheltuială. Cu toate acestea, o diminuare rezultată din
reevaluare trebuie scăzută.direct din surplusul de.reevaluare corespunzător aceluiaşi activ, în
măsura în care diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrata anterior ca surplus din reevaluare.

Surplusul din reevaluare inclus în capitalurile.proprii poate.fi transferat.direct în capitalurile

proprii atunci când acest surplus este realizat. Se considera că întregul.surplus este realizat la
casarea sau la cedarea activului. Cu toate acestea, o parte din surplus.poate fi realizat pe măsură
ce activul este folosit de întreprindere; în acest fel valoarea.surplusului care este realizat este
diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii.reevaluate şi valoarea amortizării calculate
pe baza costului iniţial al activului. Transferul din.surplusul de reevaluare în rezultatul reportat nu
se efectuează prin contul de profit şi.pierdere.

Amortizarea

”Valoarea amortizabilă a unui.element al imobilizărilor corporale trebuie alocată în mod

sistematic pe parcursul duratei de.viaţă utilă a activului.”11

Valoarea reziduală şi durata de viaţă utilă a unui activ trebuie revăzute cel puţin la sfârşitul
fiecărui an financiar. Dacă se.descoperă diferenţe faţă de ultimele estimări, acestea trebuie
contabilizate ca şi modificări ale.politicilor contabile, în concordanţă cu IAS 8 "Politici contabile,
modificări ale estimărilor contabile şi erori fundamentale".

O cheltuială cu amortizarea este efectuată chiar dacă valoarea justă a activului depăşeşte
valoarea sa contabila, atâta timp.cât valoarea sa reziduală nu este mai mare decât valoarea sa
contabila. Valoarea amortizabilă.a unui activ este determinată după ce s-a scăzut valoarea
reziduală a acelui activ. În practică, valoarea.reziduală a unui activ este de cele mai multe ori
nesemnificativă, şi prin urmare, nu se ia în.considerare la calcularea amortizării.

Amortizarea aferenta unei perioade este.în mod normal recunoscută în contul de profit şi
pierdere, cu excepţia cazului în care este.inclusă în valoarea contabilă a altui activ.
11
Standardul Internțional de Contabilitate 16
9
 Amortizarea aferenta unei perioade.este în mod normal recunoscută drept cheltuiala.
Totuşi, în unele cazuri, beneficiile.economice aduse.de un activ sunt consumate de o
întreprindere în procesul de obţinere a altor active, mai degrabă decât în procesul de generare a
altor cheltuieli. În acest caz, cheltuiala cu amortizarea devine.o parte a.costului celuilalt activ şi
este inclusă în valoarea contabilă a acelui.activ.

Amortizarea unui activ.începe să se.înregistreze în momentul în care acesta este disponibil

pentru consum (atunci când.este în locaţia şi are caracteristicile necesare pentru a funcţiona în
maniera dorită de management). Deprecierea unui activ încetează în momentul în care acesta nu
mai este recunoscut în.contabilitate. Prin urmare, chiar dacă imobilizarea corporală devine
inactiva sau este retrasă.din circuitul economic, amortizarea se va calcula în continuare până în
momentul.în.care.aceasta va fi în totalitate amortizată. Cu toate acestea, aplicând metoda
degresivă.valoarea amortizării poate deveni nulă atunci când nu mai este înregistrata producţie.

Metoda.liniara duce la o cheltuială.constantă pe parcursul duratei de viaţă utilă a

activului. Constă în calcularea şi alocarea.uniformă a valorii contabile de intrare a activelor
amortizabile pe toată durata normală de.funcţionare exprimată în ani.
Metoda degresivă rezulta într-o.cheltuială descrescătoare cu amortizarea pe parcursul
duratei. .de.viaţă.utilă a activului. Constă în.multiplicarea ratei anuale liniare cu unul din
coeficienţii: 1,5dacă.durata.normală.de.utilizare este între 2 - 5 ani; 2,0 dacă durata normală de
utilizare.este între.5 -10 ani şi 2,5 dacă durata normală de utilizare este mai mare de 10 ani. Rata
multiplicată.se.aplică la valoarea.rămasă de amortizat.

Metoda accelerată are.ca rezultată.faptul că.amortizarea este mai mare.în primii ani de

viaţă şi mai mică în ultimii.

Metoda de amortizare utilizată va reflecta modalitatea în care beneficiile rezultate în urma

utilizării activului vor fi utilizate.

Ca regulă generală, metoda ce urmează a fi folosită este adoptată în funcţie de modul în

care se estimează că activul va aduce beneficii economice şi este apoi aplicată consecvent de la o
perioadă la alta, cu excepţia cazului în care intervine o schimbare în modelul estimat al
beneficiilor economice generate de activ.

10
 Periodic trebuie revizuita metoda de amortizare, dacă se constată o modificare
semnificativă în modelul estimat al beneficiilor economice aduse de acele active, atunci metoda
trebuie schimbată pentru a reflecta această modificare.

Exemplu 1:

O societate a achiziţionat o clădire la costul de 900.000 lei. Durata de viaţa economică

estimată este de 25 de ani, iar firma intenţionează să vândă clădirea după 5 ani.

Cost de achiziţie= 900.000lei

Valoarea amortizabilă=cost de achiziţie=900.000lei

Durata de viaţă economica= 5 ani

Amortizarea anuală: 900.000 lei : 5 ani= 180.000lei

Înregistrarea amortizării:

681 = 281 180.000 lei

Exemplu 2:

Un echipament tehnologic este achiziţionat la 1 august N la preţul de 150.000 Ron.

Cheltuielile de transport sunt de 2000 Ron , iar cheltuielile de instalare sunt de 3000 Ron. Se cere
să se determine valoarea brută  la care se va înregistra echipamentul prezentat precum şi
amortizarea anuală ştiind că:

·        echipamentul este pus în funcţiune la 1 noiembrie N

·        durata de utilizare este de 5 ani

·        valoarea reziduală este estimată la 4000 Ron

·        cheltuielile pentru  demontarea activului sunt de 1000 RON.

Rezolvare:

Valoarea brută la care se înregistrează echipamentul tehnologic la active este de:

150.000+2000+3000=155.000 Ron

Amortizarea anuală este: (155.000 +1000 -4000) :5 =30.400 Ron

Înregistrarea amortizării:
11
 681 = 281 30.400 lei

Durata de viaţă a imobilizărilor corporale:

Beneficiile economice aferente unui element al imobilizărilor corporale sunt consumate de

către întreprindere, în principal, prin utilizarea activului. Cu toate acestea, şi alţi factori, cum sunt
uzura morală şi uzura fizică apărute chiar şi când activul nu este utilizat, participa la diminuarea
beneficiilor economice pe care acest activ le-ar fi putut aduce întreprinderii.

”Durata de viaţă utilă a unui element al imobilizărilor corporale trebuie revizuita periodic
şi, dacă estimările sunt semnificativ diferite de cele efectuate anterior, atunci cheltuiala cu
amortizarea corespunzătoare perioadei curente şi perioadelor viitoare trebuie ajustată.”12

Spre exemplu dacă unei imobilizări corporale i s-au adus unele îmbunătăţiri a parametrilor
de funcţionare, durata de viaţă a acestei imobilizări poate creşte. Pe de altă parte dezvoltarea
tehnologiilor pe piaţa pot duce la diminuarea duratei de viaţă a imobilizării datorită uzurii morale
care a survenit mai devreme decât s-a prognozat iniţial.

Ieşirea prin scoatere din funcţiune

Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe amortizate integral se face cu aprobarea
adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, în cazul societăţilor comerciale, respectiv a
consiliului de administraţie pentru regiile autonome. La agenţii economici cu capital integral sau
majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, casarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune se
face numai după ce s-au epuizat posibilităţile de valorificare a acestora prin vânzare pe bază de
licitaţie, conform prevederilor legale.
Dacă activele imobilizate scoase din funcţiune nu sunt amortizate integral, valoarea rămasă de
amortizat se acoperă din sumele rezultate în urma valorificării acestora, iar diferenţa rămasă
neacoperită se va recupera din cheltuielile de exploatare, fără a fi luată în calculul profitului
impozabil. Durata recuperării şi anuităţile de recuperare a diferenţei de amortizat se stabilesc de
către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale şi respectiv,
consiliul de administraţie la regiile autonome, după caz, fără a depăşi cinci ani.

Ieşirea prin cedare

12
Standardul Internțional de Contabilitate 16
12
 Ieşirile sub formă de vânzare generează două categorii de operaţii:
a) operaţii privind scoaterea din inventar prin diminuarea amortizării şi creşterea cheltuielilor
pentru valoarea rămasă de amortizat sau netă contabilă
b) operaţii privind cesionarea sau vânzarea activelor imobilizate, cu preţul de vânzare şi TVA
înregistrate pe baza facturii

Prezentarea informaţiilor

Situaţiile financiare trebuie să prezinte, pentru fiecare clasă de imobilizări corporale,

următoarele informaţii:

 bazele de evaluare folosite în determinarea valorii contabile brute;

  metodele de amortizare folosite;

 duratele de viaţă utilă sau ratele de amortizare folosite;

   valoarea contabilă brută şi amortizarea cumulată (împreuna cu pierderile cumulate din

depreciere) la începutul şi la sfârşitul perioadei;

  o reconciliere a valorii contabile la început şi la sfârşitul perioadei

Situaţiile financiare trebuie, de asemenea să prezinte şi următoarele informaţii:

1. existenta şi valoarea activelor gajate sau ipotecate, sau acordate drept garanţie pentru
anumite obligaţii ale întreprinderii;

2. valoarea cheltuielilor efectuate pentru imobilizările corporale în curs;

3. valoarea angajamentelor privind achiziţionarea de imobilizări corporale;

4.  dacă nu este prezentată separat în cadrul unei poziţii din contul de profit şi pierdere ,
valoarea compensaţiilor primite de la terţi privind imobilizările corporale care au fost
depreciate, pierdute sau cedate este introdusă în rezultatul exerciţiului.

În cazul în care elementele de imobilizări corporale sunt exprimate la valori reevaluate,

trebuie prezentate următoarele informaţii:

 baza folosită în reevaluarea activelor;

 dacă a fost implicat în procesul de reevaluare un evaluator independent;

13
  metodele şi estimările importante care au fost aplicate în procesul de stabilire a
valorii juste a activului;

  valoarea contabilă a fiecărei clase de imobilizări corporale care ar fi fost inclusă în

situaţiile financiare, dacă activul ar fi fost înregistrat conform tratamentului contabil
de bază;

 surplusul din reevaluare, indicând modificările aferente perioadei şi orice restricţii

care privesc distribuirea către acţionari a şoldului rezultat din diferenţele din
reevaluare.

Utilizatorii informaţiilor financiare pot considera că fiind relevante pentru nevoile lor şi
următoarele informaţii adiţionale:

a) valoarea contabilă a imobilizărilor corporale aflate temporar în conservare;

b)  valoarea contabilă brută a oricăror active integral amortizate şi care sunt încă în folosinţă;

c) valoarea contabilă a imobilizărilor corporale scoase din folosinţă şi care sunt ţinute cu
scopul de a fi cedate;

d)   dacă se aplică tratamentul contabil de bază, valoarea justă a imobilizărilor atunci când
aceasta este semnificativ diferită de valoarea contabilă

14
 Aplicatii
1. S.C. Albina achiziţionează la data de 11.10.2016 un teren în următoarele condiţii: valoare
facturată de furnizor 48.000 lei, TVA 20%. La data de 18.10.2016 se achită, prin virament
bancar, datoria faţă de furnizorul terenului. O firmă de specialitate efectuează pe terenul
achiziţionat (în perioada octombrie - decembrie) lucrări de desecare în valoare de 3.500 lei,
TVA 20% Recepţia lucrării are loc în aceeaşi zi Durata de utilizare este stabilită la 4 ani,
metoda de amortizare utilizată fiind cea liniară. După:
4 ani – amenajarea se scoate din evidenţă;

CONTURI
Op Explicaţia SUME
Debitoare Creditoare
1 Achiziţie teren % 404 57.600
2111 48.000
4426 9.600
2 Achitare datorie prin virament 404 5121 57.600
3 Înregistrare fact amenajare % 404 4.200
231 3.500
4426 700
4 Recepţia lucrării desecare 2112 231 3.500
5 Amortizare amenajare(48luni) 6811 2811 73x48
6 Scoatere din evidenţă 2811 2111 3.500

15
2. S.C. Simba achiziţionează la data de 15.12.2016 un utilaj în următoarele condiţii: valoare
facturată: 8000 lei; transport: 640 lei, TVA 20%. La data de 17.12.2016 se achită, prin
virament bancar, datoria faţă de furnizorul utilajului. În aceeaşi zi se pune în funcţiune
utilajul. Durata de utilizare economică a utilajului a fost stabilită la 6ani. Având în vedere
modul de utilizare al utilajului societatea optează pentru metoda liniară de amortizare.
După:
a) 6 ani de utilizare, utilajul este casat
b) 3 ani de utilizare utilajul este cedat la preţul de vânzare de 4.900 lei, TVA 20 %
CONTURI
Op Explicaţia SUME
Debitoare Creditoare
1 Achiziţie utilaj % 404 10.368
2131 8.640
4426 1.728
2 Achitarea datoriei 404 5121 10.368
3a Amortizare utilaj(72luni) 6811 2813 120x72
4a Scoatere din funcţiune/casare 2813 2131 8.640
3b Amortizare utilaj(36luni) 6811 2813 120x36
4b Vânzare utilaj 461 % 5.880
7583 4.900
4427 980
5b Scoatere din evidenţă utilaj % 2131 8.640
2813 4.320
6583 4.320

16
Bibliografie

17